Colegiul Comercial ,,Carol I Constana

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE-NIVEL 3 CALIFICAREA TEHNICIAN N ACTIVITI DE COMER

PROFESOR NDRUMTOR: ANGHELINA DUDAN

ABSOLVENT: COJOCARIU C. ANA-MARIA 2011

TEMA PROIECTULUI: ANALIZA CALITATII MARFURILOR DIN GRUPA GRASIMILOR LA SC MEGA IMAGE SRL

CUPRINS
1.Argument............................ 3

1.Argument.3

CAPITOLUL I. Prezentarea societii SC MEGA IMAGE SRL.8 I.1. Prezentarea societii.8 I.2.Resurse umane9 CAPITOLUL II: ANALIZA CALITATII MARFURILOR DIN GRUPA GRASIMILOR .11 II.1. Planul activitilor....11 II.2. Planul tehnologic..14 II.3. Managementul calitii.19 II.4. Protecia consumatorilor...21 CONCLUZII23 BIBLIOGRAFIE..24 ANEXE.25

ARGUMENT
SCOP: Analiza calitatii marfurilor din grupa grasimilor la SC MEGA IMAGE SRL conform criterilor de performanta in conditiile de aplicabilitate

OBIECTIVE: Titlul unitii: 11. Planificarea operaional Competena nr. 1: Analizeaz structura organizatoric a unitii economice 3

Criterii de performan: Identificarea factorilor de influen a tipurilor de structuri Stabilirea poziiei sale n structura organizatoric Determinarea relaiilor ce se stabilesc n cadrul structurii organizatorice Condiii de aplicabilitate: Factori de influen: tipul i complexitatea produciei de bunuri i servicii, dimensiunile ntreprinderii, calificarea personalului, cadrul juridic i statul juridic de funcionare, strategia dezvoltrii complexe, simple n cadrul firmei, n cadrul compartimentelor, n cadrul birourilor ierarhice, funcionale, de cooperare, de reprezentare, de stat major, de control Titlul unitati: 16. Competenta nr.2. Analizeaza oferta de marfuri

Tipuri de structuri: Poziia: Relaii:

Condiii de aplicabilitate: Marfuri: alimentare,nealimentare

Prezentarea in functie de :cerintele clientului,marca,ambalaj,aspect,culoare,gust,miros Modalitati de fabricare,pret Compararea:prezentarea avantajelor,dezavantajelor,particularitatilor Caracteristicilor si conditilor de utilizare a produselor alimentare si nealimentare

Titlul unitii: comerciale

17.Aplicarea tehnicilor de marketing la nivelul unitatii

Competenta.nr 4. Promoveaza produse/servicii la locul de vanzare Criterii de performanta: Indentificarea caracteristicilor constitutive ale imaginei de marca a unei unitati comerciale Determinarea continutului unui mesaj publicitar Indentificarea diferitelor tipuri de etalari si a impactului lor comercial Stabilirea unei strategii de promotii la locul de vanzare Condiii de aplicabilitate: Caracteristici constitutive: amplasare, aria de atracie, amenajare interioar, disponibilitatea produselor i serviciilor, ambiana, comportamentul personalului, inuta personalului Coninut: Tipuri de etalri: Strategie de promoie: titlu, slogan, idei cheie, argumentri, emitor, receptor. planeu, tejghea, vitrin, gondol, linie alegerea locului, momentului, resurse materiale necesare, prezentare, media i suporturi publicitare, buget

Titlul Unitati:

23.Oferta de marfuri

Competenta nr.1. Analizeaza oferta de marfuri Criterii de performanta: Gruparea marfurilor dupa criterii comerciale Selectarea marfurilor complementare Recunoasterea famililor de marfuri inrudite Condiii de aplicabilitate: Criterii comerciale: Mrfuri complementare: ramurile merceologiei (alimentar, nealimentar), destinaia, materia prim accesorii pentru completarea mbrcmintei (articole de galanterie, de marochinrie), pentru funcionarea aparatelor electronice i electrocasnice (accesorii: microfoane, difuzoare, CD-uri, dischete, filtre, discuri, benzi magnetice, etc.) Mrfuri nrudite: legume-fructe; mezeluri-brnzeturi; textile-nclminte; librriepapetrie 5

CAPITOLUL I .PREZENTAREA SOCIETII COMERCIALE SC MEGA IMAGE SRL I.1. ISTORICUL SOCIETII SC MEGA IMAGE
Adresa.strada Siret nr 95 Localitatea.Constanta Judetul.Municipiul Constanta Telefon.0241246677 Fax.0241246011 Cod unic de indentificare.6719278 Numar Registul Comertului.J40/27872/1994 Starea societatii-inregistrat din data de 21 iulie 2004 6

Fondata in 1995, Mega Image este una dintre primele retele de supermarketuri aparute pe piata locala. Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer international infiintat in 1867 in Belgia ce opereaza pe trei continente. Mega Image este o companie in plin proces de expansiune care isi propune sa fie prima alegere a clientilor in ceea ce priveste alimentele proaspete, calitatea produselor si sortimentatia unica si diversificata, toate oferite intr-un mediu ambiant cat mai placut. In tot ceea ce face, Mega Image pune pe primul loc calitatea si prospetimea, alaturi de o ambianta specifica cu un caracter inconfundabil, originala, menita in primul rand, sa asigure clientilor confort si un acces cat mai facil la toate produsele oferite in cadrul unei sortimentatii foarte variate. Compania detine in prezent pe piata locala doua formate de magazine: Mega Image si Red Market- un low cost supermarket ce se bazeaza pe costuri reduse si simplitate, lansat pe piata din Romania in decembrie 2009. In prezent, Mega Image este unul din cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania si cel mai mare lant din Bucuresti. Reteaua cuprinde 72 de magazine, dintre care 12 Red Market, 2 Shop&Go si activeaza in Bucuresti (inclusiv Ilfov), Ploiesti, Constanta, Brasov si Dambovita. Prin investitii permanente in tehnologii performante, cum ar fi cuptoare pentru produse de panificatie, rotisoare de ultima generatie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cat mai eficienta a produselor, Mega Image va continua sa se focuseze pe calitate, diversitate si preturi avantajoase, pe dezvoltarea si remodelarea magazinelor sale pentru a oferi o experienta de cumparaturi cat mai placuta clientilor. 1995 - 1999 In luna mai a anului 1995 a fost deschis primul supermarket Mega Image din retea: Mega Image Lizeanu, situat in Sos. Stefan cel Mare nr. 226, Constanta In urmatoarea perioada 1996-1998 Mega Image deschide cate 2 noi locatii pe an, iar in anul 1999 o locatie. Astfel, la finalul anului 1999 reteaua Mega Image ajunge la un numar de 8 supermarketuri in Constanta. 2000-2004 In luna martie a anului 2000, Delhaize Group, societate infiintata in Belgia in 1867 a achizitionat 51% din actiunile Mega Image, ulterior pachetul de actiuni majorandu-se la 70 %. Mega Image continua sa se extinda prin deschiderea a 8 noi magazine. Astfel, in perioada 2000-2002 sunt inaugurate 4 noi locatii. In aprilie 2003 incep sa functioneze si primele 2 supermarketuri in afara Bucurestiului: cel din Ploiesti situat in Bd. Republicii, nr. 108 si primul din Constanta, amplasat in Bd. Tomis, nr. 310. In acelasi an isi incepe activitatea inca un nou magazin in Bucuresti, iar un an mai tarziu, in 2004 este deschis Mega Image Eminescu. La sfarsitul lunii iunie 2004, reteaua Mega Image este preluata integral de catre Delhaize Group. Avand o experienta de peste 140 de ani in retail, Delhaize Group a adus atat o noua 7

identitate vizuala companiei, exprimata in principal prin schimbarea logo-ului, cat si o noua viziune de dezvoltare. Compania activeaza la finalul anului 2004 pe piata locala cu un numar de 16 supermarketuri. 2005-2007 Mega Image isi confirma in continuare politica de expansiune pe piata de retail din Romania, prin deschiderea a inca 2 noi magazine, unul in Bucuresti si unul in Constanta. In acelasi timp, magazinele vechi sunt introduse treptat intr-un proces de remodelare, prin care sunt modernizate si adaptate noului stil de viata al consumatorilor. Se pune tot mai mult accent pe prospetime si calitate. Ritmul de expansiune a fost intensificat in anul 2007, fiind deschise inca 4 supermarketuri in Bucuresti. Anul 2007 aduce o noua marca proprie pe rafturile Mega Image: produsele Care pentru ingrijirea personala, ingrijirea locuintei si instrumente pentru bucatarie. 2008 In anul 2008 Mega Image a mai facut un pas important in istoria sa, prin achizitia retelei La Fourmi ce cuprindea 14 supermarketuri localizate in Bucuresti. Aceasta achizitie complementara permite companiei intarirea pozitiei de lider in Bucuresti. In urma finalizarii procesului de achizitie a inceput transformarea acestora in supermarketuri Mega Image. Pana la finalul anului 2008, in luna decembrie, este finalizata transformarea a 10 magazine La Fourmi in Mega Image. Pe langa acestea, patru supermarketuri sunt deschise in locatii noi in Bucuresti: Brancoveanu, Valea Oltului, Iancu de Hunedoara si Liziera (Pipera, Ilfov).

I.3. RESURSE UMANE

Planificarea resurselor umane este parte a planificrii de afaceri, i reprezint procesul de analiz i identificare a necesarului de personal pe profesii, calificri, vrst, sex. Planificarea resurselor umane ncepe cu identificarea si recunoasterea filozofiei i misiunii unei organizatii i continu cu examinarea mediului nconjurtor extern, evaluarea punctelor tari i a celor slabe, prognozarea capacitii de organizare, stabilirea obiectivelor i a strategiilor i implementarea, respectiv revizuirea planurilor. Calitatea resurselor umane dintr-un magazin determin direct succesul afacerii respective. Asigurarea resurselor umane nu trebuie fcut ntmpltor ci pe baza unei strategii a fiecrei societi comerciale prin care s se defineasc politicile de personal, formarea i gestionarea potenialului uman. Studii recente efectuate n ri din Uniunea European evideniaz necesitatea abordrii complexe a problematicii resurselor umane, astfel nct: -s cunoatem tendinele existente pe piaa muncii -s patrundem pentru a cuceri piaa muncii prin oferte atractive, pe baza unor analize cantitative i calitative -s cunoatem mentalitatea forei de munc disponibile -s prezentm cultura firmei celor ce urmeaz s fie angajai 8

-s asigurm salarii interesante i atractive -s asigurm o bun organizare a muncii -s gestionm mai bine timpul de lucru -s se asigure comunicaii mai bune, spre exterior i interior -managerul resurselor umane trebuie s fie cel puin managerul care consider c inteligena vine din interior, c ea trebuie s germineze, s fie cultivat i recoltat -adoptarea unui management participativ, care presupune un sistem coerent i sistematic de punere n practic, n mod concret, a ideilor de dezvoltare i gestionare a afacerilor. n continuare vom aborda numai cteva din aspectele practice imediate, legate de resursele umane. Servirea clienilor presupune multiple exigene, crora trebuie s le fac fa cei ce ii aleg o meserie din acest sector. Beneficiarii de servicii trebuie s gseasc n magazine amabilitate, ambian plcut, discreie, o atmosfer de destindere i reconfortare, evident pe fondul unei solicitudini i promtitudini desvrite din partea personalului. Pentru aceasta, organizarea muncii personalului de servire constituie factorul esenial n prestarea unor servicii de calitate. Stabilirea corect a numrului de personal, a structurii acestuia, precum i cunoaterea sarcinilor ce le are de ndeplinit fiecare, reprezint condiii horrtoare pentru bunul mers al activitii de servire. De altfel, pentru a putea ndeplini functiile specifice serviciilor, care i desfsoar activitatea n acest sector, trebuie s corespund, ca pregtire, cerinelor postului i s posede o serie de caliti necesare bunei desfurri a activitilor. De aceste criterii trebuie s se in seama nc de la recrutarea tinerilor pentru calificare n meseriile specifice sectorului, ct i pentru promovarea n funcii operative. Calitile morale ale personalului din sfera serviciilor, n general, i a lucrtorilor din magazine n special, sunt absolut necesare pentru realizarea unor prestaii de un bun nivel calitativ. Lucrtorii din magazine trebuie s aib o atitudine corect fa de profesie, s manifeste pasiune n exercitarea ei, s satisfac cerinele clienilor, s fie calmi, s dea dovad de mult stpnire de sine, pricepere n exercitarea meseriei. Scopul final al meseriei lor trebuie s fie stima i aprecierea clienilor servii; atitudinea fa de colectiv trebuie s fie principal, s exprime spirit de colegialitate i ntrajutorare, nimeni nu poate s-i desfoare activitatea n afara colectivului, de aceea acesta trebuie s fie cadrul de realizare profesional a fiecrui lucrtor.

I.4. RESURSE MATERIALE

Implantareatarea raioanelor Amplasarea raioanelor n cadrul slii de vnzare se face n funcie de particularitile constructive ale cldirii, caracteristicile mrfurilor i comportamentul spaial al clienilor n cadrul slii de vnzare. Factorii de influen ai planului de aranjare spaial a suprafeei de vnzare sunt: natura i caracteristicile mrfurilor expuse, formele de vnzare practicate, dimensiunile i forma suprafeei de vnzare, obiceiurile de cumprare i preferinele cumprtorilor, condiiile de aprovizionare de la furnizori. In elaborarea planului se urmresc obiective ca: utilizarea raional a suprafeei disponibile, dirijarea circuitului clientului, reducerea operaiunilor de manipulare a mrfurilor, realizarea unui nivel minim al chieltuielilor de circulaie. Atribuiile magazinului care contribuie la stilul su sunt:

pentru design-ul interior: pereii interiori, pardoseal, plafonul, iluminarea. Ambiana magazinului trebuie s fie n ntregime n concordan cu imaginea dorit a magazinului, astfel o ambian adecvat asigur inta pe care comerciantul dorete s o admire pe pia. Faada magazinului Faada magazinului este o form major de promovare a vnzrilor pentru comerciantul endetail. Ea funcioneaz ca interfa ntre imaginea magazinului i comunitatea uman pe care 9

pentru design-ul exterior: faada,firma,vitrina,accesul n magazin.

acesta o promoveaz. Ea trebuie s capteze atenia trectorilor sugerndu-le cu rapiditate profilul magazinului i elementele distincte fa de concurena din vecintate. Este de reinut faptul c aprecierea aspectului exterior al magazinului este dat nu numai de costul materialelor folosite n construirea faadei (crmid, marmur, metale) dar i de rezistena lor la condiiile de clim. Se cunosc trei configuraii de baz ale faadei: -n linie dreapt, paralel cu axul strzii cu posibilitatea existenei unormi cu vize pentru intrare -n unghi, creeaz atractivitate i interes conducndu-i pe clieni n magazine -n arcad, are la baz configuraia faadei n linie dreapt dar, cu cteva vize pentru intrri i pentru vitrine, ceea ce asigur cumprtorilor arii de protecie n faa vitrinelor i creeaz o atmosfer atractiv i relevant. Accesul n magazin trebuie proiectat astfel nct s ncurajeze clienii s intre n magazin. Numrul i localitatea intrrilor sunt influenate de: mrimea magazinului, numrul de lifturi, scri, sisteme de securitate, fluxurile clienilor i de unele particulariti arhitectonice. Magazinele de mici dimensiuni au o singur intrare. Magazinele cu autoservire au de regul, dou intrri. Marile magazine au mai multe intrri ce pot fi amplasate pe toate laturile. Construciile moderne sunt dotate cu ui rabatabile sau cu celul fotoelectric sau cu perdea de aer ce mpiedic intrarea prafului n magazin, menine temperatura constant i permite accesul liber al clienilor n magazin.

I.2. RESURSE FINANCIARE

Kaufland aduce nc 45 de milioane de euro n cinci magazine, dupa ritmul record de extindere din trimestrul I. Kaufland este primul lan de hipermarketuri care atac oraele mici din Romnia, cu 25.000-40.000 de locuitori. Reteaua german de hipermarketuri cu discount Kaufland pregtete inaugurarea altor cinci magazine n urmatoarele luni, dup ce n trimestrul nti al anului a realizat un ritm record de expansiune pe pia de profil, cu 4 magazine deschise n dou luni. Investiiile retailerului ar putea ajunge aproape de 100 mil. euro n 2010, ceea ce reprezint aproape jumatate din bugetele de extindere de anul trecut ale tuturor lanurilor de hipermarketuri de pe pia. Retailerul, deinut de grupul LIDL & Schwarz, a finalizat de la nceputul anului investiii de 36 mil.euro n 5 hipermarketuri i caut n acest moment angajai n vnzri pentru alte cinci locaii noi, n oraele Caransebe, Sighioara, Ortie, Vaslui, Rmnicu Srat i Deva, potrivit anunurilor de recrutare ale companiei. De obicei, recrutrile pentru casieri ncep cu 2-3 luni nainte de deschiderea unui hipermarket. Kaufland opereaz n prezent 50 de magazine la nivel local i i-ar putea dubla numarul de deschideri n 2010, comparativ cu anul trecut, cnd a finalizat 6 proiecte de acest gen. Cu cel putin 10 inaugurri de hipermarketuri n acest an, compania ar putea recruta n total peste 1.000 de persoane, n special n orae mici, cu un nivel de trai sczut. De partea cealalt, competitorii si din clasamentul celor mai mari trei operatori de hipermarketuri, Carrefour si Real, au anunat pn acum un singur proiect nou deschiderea Real din estul Capitalei. Ofensiva germanilor de la Kaufland este susinut de creditul obinut anul trecut de la BERD (Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare), n valoare de 150 mil. euro, pentru dezvoltarea reelei pe pieele din Romnia i Bulgaria.La nivel local, aceste resurse vor permite companiei s intre n 20 de orae mici cu putere de cumprare redus, potrivit instituiei financiare. Kaufland este primul lan de hipermarketuri care atac oraele mici din Romnia, cu 25.000-40.000 de locuitori, n condiiile n care competitorii si ocolesc localitile cu mai puin de 100.000 de locuitori. Lanul german de hipermarketuri ar putea inaugura anul viitor al doilea su centru logistic de pe piaa local, pentru a susine expansiunea reelei. Compania a achiziionat anul trecut un teren de 40 de hectare lng Turda, potrivit reprezentanilor autoritilor locale. "Construcia centrului logistic de la Turda urmeaz s se desfoare n trei etape i nu a fost nc demarat. Prima i a doua etap vor dura fiecare ntre 15 si 18 luni. Prin urmare, n funcie de evoluia pieei i a companiei, ntregul proiect ar 10

putea fi finalizat n anul 2015", au declarat reprezentanii Kaufland Romnia. Investiia n acest proiect poate fi estimat la 40-50 mil. euro. Primul centru logistic al reelei a fost inaugurat n 2005 la Ploieti, n urma unor investiii de 40 mil. euro, i a fost extins ulterior n mai multe etape. Kaufland Romnia a avut vnzri de 778 mil. euro cu 38 de magazine operaionale n 2008, potrivit celor mai recente raportri ale companiei. Vnzrile pe 2009 pot fi estimate la 800900 mil. euro pe baza ritmului de expansiune. La nceputul acestui an, grupul LIDL & Schwarz i-a fcut intrarea i pe segmentul hard discount al retailului alimentar din Romnia, prin achiziia magazinelor Plus de la germanii de la Tengelmann, tranzacie estimat de surse din pia la circa 200 mil. euro. Unitile preluate urmeaz s fie rebranduite LIDL. Este ns puin probabil ca cele dou reele s opereze n Romnia ca un grup de companii, innd cont de modelul de operare al LIDL & Schwarz la nivel european. i-a atins inta setat la intrarea pe pia. Kaufland deschide n acest an cel puin 10 magazine, potrivit anunurilor de recrutare ale companiei. Planul de extindere cu care a intrat pe piat n 2005 viza dezvoltarea reelei n 50 de locaii pn n 2010. Deschiderea a 20 de magazine n 2010 i n urmtorii ani va fi finanat de creditul BERD de 150 mil. euro otinut anul trecut de compania german. Reeaua ar putea ajunge la finele anului la peste 55 de uniti. Proiectele de expansiune finanate de BERD vor duce hipermarketurile Kaufland n orae mici, cu mai puin de 50.000 de locuitori i cu o putere de cumprare redus. Expansiunea va duce vnzrile companiei la peste un miliard de euro n 2010, conform estimrilor ZF, fa de valoarea de 778 mil. euro raportat pe 2008 cu 38 de uniti.

11

CAPITOLUL II: OFERTA DE MRFURI DIN GRUPA BUTURILOR NEALCOOLICE

La baza creterii i dezvoltrii omului sntos i longeviv, capabil de munc i creaie, st cu precdere un regim alimentar raional n care lichidele ocup un procent de 3-4%. Principalul element care se regsete n toate produsele alimentare,element de o deosebit importan i pentru organismul uman este apa ,,seva vietii, aa cum o numea Leonardo da Vinci. Apa este indispensabil organismului uman. Prin ea se desfaoar toate reaciile biologice. Printre diferitele roluri ndeplinite de ctre acest lichid fr calorii, amintim: - lubrifiant i emolient - termoreglator - splare, cltire, transport, solubilizare - rol n faza digestiv - pstrarea echilibrului i a auzului - ajut n prevenirea i tratarea bolilor - conductibilitatea i capacitatea de a forma agregate moleculare Apa potabil trebuie s corespund cerinelor urmtoare: s fie limpede, incolor n strat subire, temparatura ntre 6-15 grade C. De multe ori se ntmpl ca apa s fie nlocuit cu alte lichide cum sunt buturile rcoritoare, cafeaua sau ceaiurile. Este adevrat c organismul poate s foloseasc apa i din alte surse decat apa pur.

SORTIMENTUL BUTURILOR NEALCOOLICE

Buturile nealcoolice cuprind o mare varietate sortimental cu perspective de diversificare continu datorit nivelului nalt al solicitrilor cumprtorului. APELE MINERALE Apele minerale sunt ape subterane care datorit compoziiei chimice bogate n sruri minerale pot fi consumate n scop terapeutic sau ca ape de mas. Dupa compoziia chimic, apele minerale se clasific n: -ape gazoase -ape minerale alcaline -ape sulfuroase -ape feruginoase - ape minerale radioactive. Dup destinaie, apele minerale sunt: -ape minerale de mas -ape minerale medicinale. 1. Apele minerale de mas se consum n locul apei potabile deoarece au mineralizaie mai redus, gust plcut , nviortor, datorit dioxidului de carbon. Caracteristici de calitate: - limpiditatea care trebuie s se pstreze n cadrul termenului de garanie - s fie incolor, cu excepia celor medicinale care pot avea mirosuri specifice compoziiei - sedimentul s fie redus la maximum 0,2g/l - s conin cantitatea normala de bioxid de carbon. 12

2. Apele minerale medicinale se folosesc la recomandarea medicului pentru tratamentul diferitelor afeciuni cum sunt: hiperaciditate, litiaza biliar, nefrita cronica. Sticlele de ap mineral se nchid ermetic cu capsule metalice, iar etichetele trebuie s conin denumirea produsului, data mbutelierii, (ziua, luna, anul), compoziia chimic, recomandrile terapeutice. Pstrarea se face la temperatur rcoroas, ferit de soare i de nghe. Termenul de valabilitate este de 5 luni. SUCURILE NATURALE DE FRUCTE I LEGUME n afar de consumul n stare proaspt, cale principal de valorificare deplin n folosul organismului uman, fructele, strugurii i o bun parte din legume pot fi ntrebuinate i ca materie prim pentru prepararea unor buturi nealcoolice. LEGUMELE N ALIMENTAIE Dupa cum se tie, legumele de diferite feluri, ca i fructele i chiar mai mult dect acestea din urm, sunt nelipsite din alimentaia poporului romn ca i din cea a altor popoare. Din totalul regimului alimentar, compus din principalii factori nutritivi, provine i trebuie s provin din alimente de origine vegetala (cereale, legume, fructe, struguri), numai aa fiind posibil o alimentaie raional, echilibrat, util organismului uman. Valoarea legumelor ca factor alimentar rezid n coninutul acestora variat n substane energogene, minerale i oligoelemente ca i n vitamine la care se adaug apa i substanele fibroase. Sucurile din fructe i legume au valoare nutritiv ridicat deoarece conin compui solubili ai fructelor i legumelor ( glucide, vitamine, sruri minerale, acizi). Sucurile de fructe se obin din fructe proaspete, bine coapte i presate. Cel mai des se prepar suc de mere, struguri, viine, zmeur, coacze, cpune, caise, piersici. Fructele trebuie s fie nevtmate, fr semine. Sucurile dobndite n urma strivirii sunt tulburi i se limpezesc prin introducerea gelatinei albuului de ou sau prin centrifugare, filtrare, apoi se mbuteliaz, se pasteurizeaz sau se sterilizeaz i se pastreaz la temperatur sczut. Valoarea nutritiva a sucurilor de fructe corespunde cu fructele din care provin. Ele sunt bogate n glucoz, fructoz, zaharoz, potasiu, calciu, magneziu, vitaminele C, Bi, B2, B6, PP, acizi organici, arome. Sucurile de legume se obin ca i sucurile de fructe. Cel mai des se prepar suc de roii, suc de morcovi, suc proaspat de varz alb. Ele conin vitamine, sruri minerale. Sucul de varz alb mai conine vitamina U cu efect cicatrizant asupra ulcerului gastric. Sucurile de legume se conserveaz ca cele de fructe. Sortimentul cuprinde suc de mere, caise, piersici, fructe citrice, iar de legume: suc de morcovi, de morcovi i de elin i altele. Cum ns att fructele i legumele sunt suportate mai cu dificultate de ctre unii, din cauza unor particulariti reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferine ale acestuia, se impune ca, n aceste situaii, s beneficiem de proprietile lor complexe, pe linie nutritiv i sanogenetic, consumndu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, cci n special acestea se bucura de o larg utilizare, se obin prin stoarcerea fructelor sntoase, ajunse la maturaie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constnd n mixere.Este ideal, ca sucurile de fructe s fie consumate n stare proaspt respectiv imediat sau numai la scurt timp dup prepararea lor. Cnd, din diverse motive, aceste sucuri nu sunt consumate imediat dup prepararea lor sau la scurt interval dup aceasta este de presupus, c ele vor fi afectate de fermentaia alcoolic sau vor fi deteriorate pe calea diverilor ageni poluani, a diverselor ciuperci i levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativ. De unde se impune asigurarea stabilitii lor. Dar, indicaia absolut major pe aceast linie vizeaz n special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale i enterocolite, iar numrul acestora este dup cum tim foarte numeros, tolereaz mai cu dificultate componena celulozic a fructelor, dup cum tim foarte bine reprezentaa n perimetrul acestor produse naturale, sau cel puin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub form de sucuri, vizeaz ns o palet mult mai larg de boli, i, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza i dislipidemia - boli ce se caracterizeaz prin creterea grsimilor totale din snge sau numai a unor fraciuni lipidice de genul trigliceridelor i a colesterolului; mai beneficiaz de aciunea sucurilor de fructe i cei care sufer 13

de diabet, anemie, insuficien cardiac, hipertensiune arterial, litiaza biliar i renal cu acid uric, alte boli hepatice i renale, ca i diverse afeciuni intestinale. n compoziia fructelor i legumelor intr n primul rnd apa, i anume, n proporie de 80-90 la sut. Bogat reprezentate sunt i glucidele i levuloza, dup cum tim foarte folositoare pentru organism. Urmeaz n ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric i citric, care sunt metabolizati i transformai n organism n carbonai alcalini. Coninnd cantiti importante de acizi organici, care le confer gustul caracteristic, sucurile de fructe i legume au aciune alcalinizant asupra tumorilor organismului i asta ntruct acizii sunt metabolizati n sruri alcaline. De exemplu, 1 kg de cpuni aduce n organism baze cat 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cat 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lmie, cat 4 g bicarbonat. Alte fructe ca lmia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile i caisele, au cantiti reprezentative de vitamina A, mai ales sub form de provitamin de genul carotenului. Este bine de tiut, c unele vitamine se pot distruge n cursul pasteurizrii i sterilizrii sucurilor, ca i prin conservarea lor ndelungat, de unde necesitatea consumrii n stare proaspt. Tot bine reprezentate n sucurile de fructe i legume sunt i oligoelementele minerale, care se gsesc fie sub form de sruri organice solubile, fie sub form de sruri anorganice. Dintre oligoelemente n cantitate mai mare se afl potasiul, calciul i magneziul. Sodiul se gsete n fructe i legume n general n cantiti mici. Srurile minerale contribuie la aciunea alcalinizanta a sucurilor. Din cele mai vechi timpuri i pn astzi fructele, strugurii i o mare parte din legume s-au consumat i se consum n stare proaspat, aa cum se recolteaz. Exista i persoane care nu le pot folosi n starea naturala i ca atare, fructele, strugurii i legumele pot deveni accesibile prin transformare n buturi rcoritoare nealcoolice. Principalele proprieti ale sucurilor de fructe i de legume: - Aciunea nutritiv i energetic, aadar caloric, care este cu att mai mare cu ct suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaz 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri ntre 76 si 99 calorii; - Aciunea alcalinizant datorit acizilor organici care sunt metabolizati n organism n sruri alcaline; - Aciunea diuretic, datorit coninutului lor bogat n ap. - Aciunea astringent, aadar constipant, datorit bogaiei lor n substane tanante, situaie caracteristic n special afinelor, coarnelor i gutuilor; - Aciunea laxativ, specific mai ales fructelor i legumelor bogate n balast, cum sunt perele, caisele, prunele i majoritatea legumelor; - Aciunea hipocaloric, datorit cantitii reduse de proteine, lipide i glucide, motiv pentru care au o indicaie major n curele de slbire. - Pot nlocui alimentele concentrate i hipercalorice - Sucurile de fructe i legume avnd, dup cum am mai precizat, valoare energetic redus, pot nlocui alimentele concentrate i hipercalorice, reducnd astfel substanial nivelul energetic al raiei alimentare, fr a diminua volumul mesei. - Sucurile de fructe i legume o constituie ateromatoza i dislipidemiile, caracterizate dup cum am mai precizat prin creterea grsimilor din snge ca i a colesterolului, ca i prin depunerea acestuia n pereii arteriali, fapt ce favorizeaz apariia ruginii biologice care este ateromul i care duce la strmtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceast realitate. Prin absena practic total a grsimilor din fructe i legume dulci ca i a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia i, n plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila n intestin, impidicind astfel reabsorbia sa. - Sucurile, mai ales cele srace n glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate. - Sucurile de fructe i legume mai sunt indicate i n anemiile obinuite, pentru c stimuleaz secreia gastric, apoi pentru c favorizeaz absorbia fierului i n sfrit pentru c stimuleaz formarea de globule roii. - Sucurile scad dup cum am mai precizat, colesterolul din snge i din bil, prevenind astfel concentrarea i precipitarea lui n colecist, sub frm de calciu. n acelai timp, tot sucurile de fructe i de legume dezintegreaz acidul uric, prevenind pe aceast cale formarea calculilor 14

renali, pe baza de urati. - n bolile renale, care evolueaz cu cresterea reteniei de ap, ca i n acelea cu retenie de substane azotate n snge aceleai sucuri prin aciunea lor diuretic mpiedic acest inconvenient. - Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe i de legume se influenteaz favorabil i evoluia insuficienei cardiace; totodat vitaminele i zahrurile naturale coninute de fructe i unele zarzavaturi tonific muchiul inimii, crescndu-i astfel puterea de contracie. - Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la sut din necesitile de vitamina C ale organismului. - Sucul de rosii este i el bogat n acid ascorbic, rspectiv n vitamina C, apoi n caroten, fier i potasiu. - Sucul de varz alb reprezint la rndul su un bogat rezervor de vitamina C, de derivai sulfuroi cu marcat activitate antimicrobian, ca i de sruri. - Sucul de morcovi impresioneaz prin calitile mari de caroten, motiv pentru care se bucur de mare trecere n toate bolile tributare lipsei sau insuficienei de vitamina A din organism. - Sucul de ridichi negre d rezultate excelente n colecistitele i angiocolitele cronice, mai ales nsoite de constipaie, exercitnd efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca i asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurnd n felul acesta secretarea bilei. Sucurile naturale de fructe trebuie s ndeplineasc urmatoarele condiii de calitate: - aspectul: lichid aproape limpede, cu culoarea apropiat de cea natural - gustul i mirosul: plcute, specifice fructelor sau legumelor. - nu trebuie s prezinte semne de fermentare - coninutul de conservare maxim 200 mg/l - substan solubil 8-10 grade refractrometrice Sucurile concentrate se obin din sucuri de fructe prin eliminarea unei pri din ap. Acestea se consum diluate cu sifon sau apa minerale. Sucul 100% (Juice) se obine din concentrat de suc la care se adaug ap, respectnd proporia pe care aceasta a avut-o n suc nainte de evaporare. Nu se adaug zahr sau ali ndulcitori. n acest fel, coninutul de suc de fruct este 100%, produsul obinut avnd consistena i compoziia sucului proaspt stors. Nectarele de fructe sunt obinute din fructe proaspete (caise, piersici mere) avnd o consisten mai vscoas datorit pulpei de fructe coninut. Se obine din concentrat de suc la care se adaug zahr sau ali ndulcitori i uneori pulp de fruct. Coninutul de suc este de 25%-99%, n funcie de fructul din compoziie. Au fost elaborate dou grupe de nectare cupajate cu miez i zahr : Aroma verii i Tonus din materie prim bogat n antociane (substane colorante) viine, cpune, zmeur. Nectarele Aroma verii (de mere i pomuoare) sunt utile i nutritive datorit coninutului sporit de macro i microelemente (K, Mg, P) vitamina A, B, B2, PP, C i aminoacizi. n nectarul Tonus (de coacz neagr i sfecl) unul din componeni sfecl, posed caracteristice nutritive i curative valoroase. Datorit combinrii reuite a componenilor, produsul i pstreaz culoarea n timpul pstrrii. Nectarele sunt folositoare pentru copii bolnavi de rahitism i anemie. SIROPURILE DE FRUCTE SI LEGUME Sunt produsele concentrate din fructe cu zahr. Cele mai apreciate sorturi de siropuri sunt cele obinute din fructe aromate: zmeura, fragi, portocale, lmie, caise, etc. Siropurile din legume se pregtesc n special din rdcinoase. De pild, siropul de morcov cu mult lmie este sntos i agreat de copii. Este mai gustos dac la final se amestec i cu miere, iar zeama de morcovi este folosit mpreun cu cantiti egale de zeam de mere ori portocale. Siropurile din fructe se pregtesc din zeama fructelor stoarse. Siropurile limpezi i frumos colorate se obin dac zeama este filtrat i amestecat cu sare de lmie nainte de a fi pus la fiert. Siropurile de fructe care au peste 70% zahr se autoconserv Ele se ptreazla rece, se consum diluate cu sifon sau cu ap mineral. 15

Condiii de calitate: - aspectul: lichid siropos, limpede - culoarea trebuie s fie apropiat de culoarea fructului - gustul: dulce, plcut - concentraia se exprim n substana uscat, solubil , msurat n grade refractrometrice Termenul de valabilitate al siropului este de 6 luni.

BUTURILE RCORITOARE Se obin din sucuri naturale de fructe sau marcate de fructe, cu adaos de sirop de zahr, acid citric, colorani alimentari i ap saturat cu dioxid de carbon sau din concentrat de suc, ap, zahr sau ali ndulcitori; uneori se adaug i arome. Coninutul de suc de fruct este de maximum 25%. Dac nectarul poate fi considerat o alternativ mai ieftin la sucurile 100%, buturile rcoritoare neacidulate din suc de fructe pot fi considerate o alternativ, plin de vitamine, la buturile rcoritoare carbogazoase. Coninutul de suc i valorile nutritive sunt specificate n mod obligatoriu pe ambalaj. Aceste buturi pot fi de dou feluri: carbogazoase i necarbogazoase. Din sortiment fac parte: citronada, oranjada, limonada, Pepsi-cola, Coca-cola, Fanta etc. Citronada se obine din suc de lmie, acid citric, ap potabial, zahr i macerat din coaj de lmie. Oranjada conine macerat de portocale, mandarine. Pentru persoanele la care consumul de dulciuri este contraindicat cum sunt obezii, diabeticii,i cardiacii se recomand regimuri hipocalorice sau buturi rcoritoare ndulcite cu ndulcitori sintetici. Produsele rcoritoare conin n general ap, zahr, suc de fructe, dioxid de carbon, acid citric, acid scorbic, benzoat de sodiu. Buturile rcoritoare pe baz de extract de cola se obin prin nlocuirea sucului de fructe cu extract de cola. Extractul cola se obine din fructul unor arbuti originali din Africa, America de Sud. Nucile de cola conin alcaloizi, cofein, teobromin, care au efect stimulativ asupra sistemului nervos i cardiac. Brifcor este o butur rcoritoare apreciat pentru aroma plcut de fructe citrice, banane sau conifere. VERIFICAREA CALITII BUTURILOR NEALCOOLICE a) Analiza organoleptic se realizeaz la temperatura de 20 grade Celsius.n cazul siropurilor examenul se face asupra unei soluii n ap cu concentraia de 10 % sirop. La fiecare lot se verific ambalarea i marcarea, proprietile organoleptice i proprietile chimice. Prin examinarea ambalajului constatm starea de salubritate i ermeticitatea nchiderii conform STAS 2567-78. Verificarea ermeticitii ambalajului se face astfel: se terge umezeala de pe sticl, se agit puternic i se ntoarce cu gura n jos.n cazul n care se observ pierderi de lichid sau dioxid de carbon, nchiderea se consider necorespunztoare. Verificarea marcrii urmrete stabilirea identitii produsului, a datei fabricaiei, pentru a constata dac produsul se afl n termen de valabilitate. Verificarea caracteristicilor organolopice se realizeaz examinnd produsul turnat ntr-un pahar din sticl incolor. Se analizeaz aspectul,culoarea,mirosul i gustul prin degustare i prezena sau absena corpurilor strine. b) Analiza fizico-chimica i microbiologic. Determinarea substanei uscate din sucuri i siropuri se realizeaz cu refractrometrul.

16

CONCLUZIE Cu excepia ctorva, buturile afecteaz anumite pri ale organismului. De recomandat sunt buturile naturale sau pur i simplu apa-minunea fr calorii, capabil s menin organismul n cea mai bun form. ntr-o societate industrializat este aproape imposibil s consumi alimente sau buturi care s nu aib aditivi. Trebuie totui evitate buturile care au o list mare de aditivi n compoziie: buturile rcoritoare de exemplu. La aditivi, ceea ce conteaz, este DOZA. n general, doza de aditivi la un produs, este mic i nu are un potenial toxic foarte mare. Totui, consumarea frecvent a unor alimente puternic aditivate.

17

BIBLIOGRAFIA
1. Balta, P. Tehnologia buturilor nealcoolice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1993 2. Bertea, A. Posibiliti de reducere a efectelor toxice, cancerigene i alergice ale coloranilor, Buturi nealcoolice nr. 4, 1996.Editura Gh. Asachi, Iai, 1995 3. Cismaru, I.Cismaru, M.Ghimpu. 4. Diamandescu, E.Atanasie, A.Analiza mrfurilor, Editura Matrix-Rom, Bucureti 1998 5. Dinu, V. Standardizarea i certificarea produselor, Editura Economic, Bucureti, 1998 6. Dobrovat, M.Bulacu, D.Ursachi, M.Toma, D. 7. Doncan, Gh.Tocan, C. 8. Farima, D.Curteza, A. 9. Ionacu, I.Rducanu, I.Atanase, I.Merceologia produselor alimentare Buturi alcoolice i nealcoolice, Editura ASE, Bucuresti, 1987.Merceologie 10. Ionacu, I.Rducanu, I.Atanase, I.Schileru, I.Metode i tehnici de asigurare i control a calitii buturilor nealcoolice, Editura ASE, Bucuresti 11. Mocofanescu, M. Marca n contextul economic actual 12. Muntean, L.Babii, V.Editura Tehnic, Bucureti, 1979 13. Nestor, M.Scumpu. ***Standard de pregtire profesional calificare technician n activiti DE COMERT, nivel 3

18

ANEXE

19

UZMEZELURI PLASTICE PAPET?RIE CASNIC CASA 1

CASA 2

CASA 3

CASA 4

SPA?II B?UTURI PRODUSE?NGHE?AT? PREPARATE B?UTURI LACTATE SUCURI COMERCIALE ALCOOLICE DIN NEALCOOLICE CARNE NATURALE

LEGUMESTIMULENTE GRUP VITRINE CARNE, BR?NZETURI CONSERVE PRODUSE P?INE PRODUSE ?AMPOANE CEREALE FRUCTE DETERGEN?I DE SANITAR ZAHAROASE DE CUR??AT P O Z I T ARTICOLE SPORT ?MBR?C?MINTE ?NC?L??MINTE

Anexa nr 1.Schia unitii SC KAUFLAND SCS

20

CONDIMENTE

Anexa nr 2. Traseu cum se ajunge la Kaufland

21

56 25 60 50 40 30 20 10 0

19

s ba la

Anexa nr 3.Organigrama SC KAUFLAND SCS Constana

d buna a se p oate si m b e ai in n u

16% 56%

ORGANIGRAMA DEPARTAMENTELOR OPERAIONALE DE CONDUCERE

010009000003f801000002008401000000008401000026060f00fe02574d4643010000000000010040d100 00000001000000dc02000000000000dc020000010000006c00000000000000000000002c0000007100000 00000000000000000694a0000ee47000020454d4600000100dc0200000d00000002000000000000000000 00000000000061130000681b0000d20000002901000000000000000000000000000050340300288804001 60000000c000000180000000a000000100000000000000000000000090000001000000094110000fe1000 005200000070010000010000009cffffff00000000000000000000000090010000000000ee0440001254006 9006d006500730020004e0065007700200052006f006d0061006e00000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 00000004a0609300000000004000000bcb0a83000000930000000000000000047169001ee000202060305 0405020304877a0020000000800800000000000000ff01000000000000540069006d00650073002000000 065007700200052006f006d0061006e00000015050930b0b0a83098351500010000009000ad0000000000 8830110072ac0230883011008c33a930a03011006476000800000000250000000c0000000100000012000 0000c00000001000000180000000c00000000000002540000005400000000000000000000002c00000071 00000001000000e174874039768740000000005a000000010000004c00000004000000000000000000000 094110000fe10000050000000200000002d00000046000000280000001c0000004744494302000000ffffff ffffffffff95110000ff100000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c00000 00e0000800e000000140000000000000010000000140000000400000003010800050000000b0200000000 050000000c023f025302040000002e0118001c000000fb02f3ff0000000000009001000000ee04400012546 96d6573204e657720526f6d616e0000000000000000000000000000000000040000002d01000004000000 02010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000000000053023f02207706001c000 000fb020200010000000000bc02000000ee0102022253797374656d000000000000000000000000000000 0000000000000000000000040000002d010100030000000000

ANEXA nr 4. Chestionar privind satisfacerea cerintelor clientilor

Calitatea serviciilor oferite este.... n comparaie cu concurena. Majoritatea clienilor au completat chestinoarul i au considerat caliatatea serviciilor buna n comparaie cu produsele concurenei.

2. Suntei mulumit de calitatea preparatelor oferite? 56% din persoanele chestionate au afirmat c sunt mulumite de caliatea serviciilor oferite 22

iar 19% au spus c se poate i mai bine.

3. Ce parere aveti despre preturile practicate?

70 60 50 40 30 20 10 0 16 66 11 m ri a a ccepta bil m ici

n graficul din stnga se pot vizualiza rezultatele obinute la ntrebarea " Ce parere aveti despre preturile practicate? ". Mai mult de jumtate dintre cei intervievai (66%) au declarat c preurile sunt acceptabile.

4. Suntei mulumit de personalul care v servete?

In urma sondajului efectuat,mai mult de 75% din clienti care au completat chestionarele sunt multumiti de calitatea produselor.

23

Anexa nr 5.Poze buturi nealcoolice

Anexa nr.5 Flutura de promovare a produselor

FAA

24

VERSO

FISA DE POST AGENT COMERCIAL VANZARI 1. Denumirea compartimentului: Vanzari/Comercial 2. Denumirea postului: Agent Comercial Vanzari 3. Numele si prenumele salariatului: Nume si prenume salariat 4. Se subordoneaza: Directorului de departament 5. Numele sefului ierarhic: Nume si prenume sef ierarhic 6. Subordoneaza: Numai daca este cazul 7. Drept de semnatura: Intern: 25

Extern: 8. Relatii functionale: -cu angajatii departamentelor marketing, distributie si service, pentru armonizarea fluxului operational. 9. Pregatirea si experienta: -studii superioare de specialitate; -experienta de minim 2 ani intr-un post similar din vanzari; -cunostinte avansate de limba engleza; -cunostinte operare PC (Windows, Microsoft Word si Excel, Internet); -permis de conducere categoria B. 10. Autoritate si libertate organizatorica: -participa activ la planificarea si implementarea strategiei de vanzari; -asista directorul comercial la intalniri si negocieri; -urmareste derularea si finalizarea contractelor. 11. Responsabilitati si sarcini: Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura prezentarea, promovarea si vanzarea produselor in conformitate cu standardele si politicile comerciale ale companiei. Activitati principale: -administrarea si dezvoltarea portofoliului de clienti si de furnizori autohtoni si straini; -prezentarea, promovarea si vanzarea produselor in conformitate cu standardele si politicile comerciale ale companiei; -urmarirea realizarii planului de vanzari lunar, trimestrial, anual; -participarea la negocieri, intocmirea contractelor, monitorizarea derularii si finalizarii acestora. Sarcini si indatoriri specifice: -stabileste si participa la intalnirile cu clientii si/sau cu furnizorii; -intocmeste documentatia premergatoare intalnirilor; -redacteaza rapoartele si procesele-verbale dupa intalniri; -intocmeste documentele comerciale; -inregistreaza la zi miscarile de stocuri in fisele de magazie si le preda departamentului contabilitate. Responsabilitati ale postului: -raspunde pentru calitatea aprovizionarii clientilor; -raspunde de urmarirea incasarii sumelor datorate de catre clienti si de transmiterea documentelor de vanzare; -este responsabil de intocmirea documentelor de transport-marfa conform normativelor; -raspunde pentru modul in care se elibereaza marfa (doar pe baza documentelor fiscale). 12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora: Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute in fisa de post sunt descrise pe larg in Regulamentul intern (ROI). 13. Semnaturi: 14. Data semnarii: FISA DE POST - VANZATOR

26

1. Denumirea compartimentului: Compartimentul desfacere 2. Denumirea postului: vanzator 3. Numele si prenumele salariatului: nume si prenume salariat 4. Se subordoneaza: Sef serviciu marketing; 5. Numele sefului ierarhic: nume si prenume sef ierarhic 6. Subordoneaza: Numai daca este cazul 7. Drept de semnatura: Intern: Extern: 8. Relatii functionale: -daca este cazul 9. Pregatirea si experienta: Studii: -absolvent al unei forme de invatamand liceale; Aptitudini: -inteligenta (gandire logica, memorie); -corectitudine, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii; Atitudini: - sincer, dispus la colaborare 10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul 11. Responsabilitati si sarcini: Principalele activitati: a. Receptioneaza marfurile conform facturilor si sesizeaza in scris neregulile constatate. b. Pregateste marfurile pentru expedierea catre client c. Aranjeaza produsele pe rafturi, fara deteriorarea acestora. d. Marcheaza cu preturi produsele din magazin , conform catalogului. e. Confirma cantitativ comanda clientului pentru facturare. f. Verifica periodic stocurile din magazin g. Conoaste toate produsele si utilitatea acestora, fiind in stare sa informeze clientul despre toate produsele. h. Impacheteza produsele pe care le vinde clientilor. i. Manipuleaza marfa. j. Prezinta oferta firmei la potentialii clienti k. Vinde produsele firmei att la clientii existenti ct si la posibili noi clienti. l. Elibereaza tuturor clientilor bonuri de casa. m. Propune clientilor existenti noi comenzi . RESPONSABILITATILE POSTULUI DE MUNCA a. In raport cu alte persoane - Coopereaza cu managerul, administratorul,

27

- Onestitate si confidentialitate in raport cu persoanele din interior si exterior cu care este in contact - Raspunde la solicitarile superiorilor. b. In raport cu aparatura si materialele utilizate - Utilizeaza cu responsabilitate materialele si aparatura din dotare - Anuntarea eventualelor defectiuni aparute c. In raport cu sarcinile de munca - Raspunde de buna relationare cu clientii existenti - Raspunde de mentinerea unei bune evidente a incasarilor d. In raport cu securitatea muncii - Respectarea normelor de securitate in munca - Respectarea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioara si Instructiunile proprii de securitete a muncii. e. Alte responsabilitati - Respectarea programului de lucru 12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul 13. Semnaturi: 14. Data semnarii: Vanzator Societate comerciala I. Denumirea postului: Lucrator comercial - Vanzator Pozitia in COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania): 522006 Obiectivul specific al muncii: incaseaza bani si bonuri de masa pune la dispozitia clientilor produsele comerciale mentine igiena locului de munca aranjeaza produsele expuse Rezumatul postului: Vanzarea de produse comerciale. II. Integrarea in structura organizatorica a organizatiei Pozitia postului in cadrul structurii organizatiei A.Postul imediat superior : Director contabil Postul imediat inferior : Nu este cazul B.Subordonari: Are in subordine: Nu este cazul Este inlocuit de: Alta persoana care detine acelasi post sau de directorul pe vanzari Inlocuieste pe: Alta persoana care detine acelasi post Relatii: A.Ierarhice: Director general, Directorul pe vanzari, directorul contabil B.Functionale: Directorul pe vanzari, directorul contabil, expertul contabil, agenti comerciali, functionari publici, personalul bancar si al firmelor de asigurari C.De reprezentare: Clientii societatii comerciale si potentialii clienti III.Conditiile materiale ale muncii: Calculatoare,Imprimante Formulare: facturi, chitante, liste de plati, liste de comenzi, bonuri fiscale, ordine de plata, etc

28

Combina frigorifica,Ustensile de curatat,Substante chimice pentru curatat,Casa de marcat Alarma de siguranta a incintei,Aparat de aer conditionat. IV. Atributiile si sarcinile postului de munca 1.Vanzarea produselor comerciale -introduce in baza de date produsele pe care le-a comandat clientul -aduce clientului din magazie sau de pe rafturi produsele pe care acesta le-a comandat -verifica produsele (cantitativ si calitativ) date clientului -probeaza calitatea marfurilor si modul de functionare a aparaturii expuse spre vanzare -incaseaza banii sau/si bonurile de masa -verifica banii sau/si bonurile de masa incasati de la client -depoziteaza banii sau/si bonurile de masa in locurile speciale create pentru asta 2.Realizarea evidentei banilor -numara banii incasati -realizeaza monetarului banilor incasati -verifica daca sunt sau nu banii care ar trebui sa fie in casa dupa fiecare zi de lucru - numara bonurile de masa -preda banii si/sau bonurile de masa directorului general sau directorului pe vanzari 3.Mentinerea igienei spatiunlui de lucru si pe cea proprie -curata si spala podelele dimineata inainte de deschiderea magazinului, seara dupa inchidere si de fiecare data cand este nevoie pe parcursul zilei de lucru -sterge praful de pe aparatura de lucru, rafturi, tejghea si produse de fiecare data cand este nevoie -sa fie imbracat(a) in uniforma in orele de program (uniforma furnizata de angajator halat si sapca) -sa duca gunoiul de fiecare data cand este nevoie -sa colecteze cartoanele ramase de la produsele vandute -sa stranga ambalajele ramase de la produse si alte resturi in vederea aruncarii lor -sa mentina produsele expuse si depozitate curate, neprafuite -sa respecte normele vanzarii, depozitarii, expunerii de produse alimentare, normele manuirii de produse chimice -sa anunte persoanele din conducere privind orice neregula gasita in legatura cu produsele 4.Aranjarea, ordonarea si expunerea produselor comerciale -verifica stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor -depoziteaza si pastreaza produsele conform specificatiilor fabricantului sau procedurilor standard -intocmeste necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfa expusa aduce marfa pentru a completa stocul de marfa expusa -aranjeaza marfa pe rafturile de expunere -scrie preturile produselor -afiseaza sau ataseaza preturile produselor conform legilor in vigoare -aranjeaza produsele in magazie respectand normele in vigoare 5.Primirea de marfa -verifica daca exista comanda pentru produsele primite, care sunt acestea si in ce cantitate au fost comandate -ajuta la descarcarea masinii care aduce produsele -verifica calitativ si cantitativ produsele primite

29

-depoziteaza produsele pe rafturile de expunere sau in magazie -realizeaza receptia pe marfa primita 6.Efectuarea de plati in conformitate cu listele de plati 7.Comandarea de produse comerciale in conformitate cu listele de comenzi V. Pregatirea necesara postului de munca De baza: Studii liceale si/sau post-liceale De specialitate: cursuri de vanzatoare Cursuri speciale: de legislatie a muncii, de calculator, economice si financiare, limbi straine VI. Experienta (natura/durata) Postul de lucrator comercial poate fi ocupat de orice persoana care manifesta interes si care are aptitudini pentru aceasta profesie. Dupa 1-2 ani de experienta in domeniul vanzarilor se pot obtine performante superioare. VII. Acomodarea cu cerintele postului de munca 1.Pentru o persoana debutanta in profesie, acomodarea cu postul se realizeaza in 6 luni 2.Pentru o persoana experimentata, acomodarea cu postul se realizeaza in 3 luni. VIII. Competentele postului de munca Cunostinte si deprinderi: 1.Cunoasterea unui editor de text pe calculator 2.Operarea cu o baza de date (FOX, Excel) 3.Cunoasterea unei limbi straine de circulatie 4.Cunoasterea pietei de produse 5.Cunoasterea mediului economic 6.Cunostinte din domeniul comportamentului consumatorului Calitati aptitudinale, de personalitate, educationale si exigente familiale: 1.Calitati fizice: Sanatate buna. Sunt contraindicate bolile cronice care ar impiedica activitatea fizica intensa sau defectele fizice care conduc la ingreunarea comunicarii cu clientii Conditie fizica buna, rezistenta la efort Prezentare placuta, carismatica Exprimare clara, cursiva, literara. Sunt contraindicate defectele de vorbire Nu exista restrictii de varsta pentru persoanele cu experienta, dar este de preferat ca angajarile debutantilor sa fie limitate ca varsta la 18 de ani. - Nu sunt restrictii legate de sex 2.Cerinte educationale: Studii liceale Este apreciata si alta experienta decat cea mentionata mai sus Sunt apreciate cunostintele generale si de specialitate. 3.Aptitudini intelectuale generale: - Este de dorit si esential un nivel de dezvoltare intelectuala generala, medie si peste medie. 4.Aptitudini speciale: - Facilitati de exprimare scrisa si orala - Capacitatea de redactare in scris a rapoartelor de gestiune Gandire practica Capacitate de integrare sociala mare, sociabilitate

30

Calitati artistice, utile in expunerea de produse si atragerea clientilor Capacitate de memorare buna; usurinta de a retine detalii Sensibilitate la probleme Aptitudini numerice Rationament deductiv Capacitatea de ordonare a informatiei Flexibilitate de cuprindere O buna orientare in spatiu 5. Interese: Interese practice in domeniul artistic Interese practice care vizeaza sfera cunoasterii mecanismelor sociale 6. Dispozitii: Placerea de a interactiona cu altii Capacitatea de a influenta alte persoane Placerea de a munci intr-un ritm alert Personalitate extravertita, axata pe relatii sociale, cu inteligenta sociala, responsabila, cu intuitie psihologica, neinfluentabil 7. Motivatia Dornic de a da un randament cat mai bun Dornic de a avansa 8. Situatia familiala Viata de familie echilibrata Mobilitate acceptabila de acasa la servici IX. Responsabilitatile postului de munca 1. In raport cu alte persoane: Onestitate si confidenta vizavi de persoanele din interior si exterior cu care este in contact Confidentialitate privind politica interna a firmei Cooperarea cu ceilalti angajati Rezolvarea prompta a plangerilor venite din partea clientilor 2. In raport cu aparatura pe care o utilizeaza: Mentinerea la standardele unei bune functionari a aparaturii folosite Utilizarea cu responsabilitate a aparaturii din dotare, fara abuzuri Anuntarea oricarei defectiuni directorului general 3. In raport cu produsele muncii: Constiinciozitate vizavi de sarcinile pe care le are de indeplinit 4. In raport cu securitatea muncii Vegheaza la respectarea normelor de tehnica securitatii muncii Se achita la timp de toate responsabilitatile ce-i revin 5. Privind precizia si punctualitatea Acceptarea unui program de lucru extins atunci cand este nevoie Realizarea in timp util a sarcinilor pe care le are 6. In raport cu metode/programe Preocuparea continua de autoperfectionare prin studiu individual si participarea la cursuri Orice neintelegere a procedurilor de lucru trebuie semnalata directorului general 7. Privind relatiile cu altii/comunicarea Mentine relatii colegiale si coopereaza cu colegii

31

Este politicos in relatiile cu clientii, dand dovada de maniere si de o amabilitate echilibrata Este prompt in raspunsurile pe care trebuie sa le dea clientilor Mentine relatii corecte cu firmele/ companiile cu care lucreaza Contribuie la mentinerea unei atmosfere de lucru placute X. Conditiile postului de munca 1.Natura muncii: in general se lucreaza in grup 3. Deplasari: foarte rar 4. Incidente critice: -pericol de jaf, spargere, furt; defectarea retelei de calculatoare, de gestiune; control financiar; control de igiena si sanatate; controlul companiilor colaboratoare pentru urmarirea expunerii unor anumite produse. 5. Solicitare fizica intensa XI. Salarizare Salarizarea se realizeaza in conformitate cu normele interne ale societatii comerciale

32