Proiect Geografia resurselor agroturostice Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor Specializarea Inginerie si Management

in Alimentatie Publica si Agroturism

Proiect Geografia resurselor agroturistice

An universitar 2009-2010

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 1

Proiect Geografia resurselor agroturostice

Semestrul II

TEM:
Analizati din punct de vedere al resurselor turistice judeul GALAI.

CUPRINS I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Galati
1.

Reliefarea principalelor resurse turistice natural si antropice ale zonei.

2. Evaluarea patrimoniului etnografic si folkloric al zonei. 3. Analiza infrastructurii turistice a zonei. 4. Evaluarea inpactului activitatilor turistice asupra zonei. 5. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei

respective in circuitul touristic national si european. II. Realizarea unui pliant de prezentare a judetului respective III.Bibliografie

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 2

Proiect Geografia resurselor agroturostice

I. Evaluarea si propunerea de solutii de valorificare a resurselor locale si regionale de turism din judetul Galati

1.

Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei. Informatii generale

Asezare . Judetul Galati este situat n partea central-estica a trii noastre, desfurndu-se intre 45 25' si 46 10' latitudine nordic, ntre 27 20' si 28 10' longitudine estica. Ca poziie geografic, judeul Galai se nscrie n aria judeelor pericarpatice-dunrene, fiind situat in partea cea mai sudic a Moldovei, la confluena a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut, n sectorul fluvio-maritim al rii. Vecini. n partea de nord se marginete cu judeul Vaslui, la est Prutul formeaz grania natural cu Republica Moldova, spre sud Dunarea stabilete limita cu judeul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeul Braila, iar la vest i nord-vest, n mare parte pe cursul aceluiai ru, se nvecineaz cu judeul Vrancea. n aceste limite geografice judeul Galai ocupa 4466,32 km, adic 1,9 la suta din suprafaa Romniei. Relieful. Prin poziia sa la exteriorul arcului carpatic, judeul Galai ocupa zona de ntrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice, est-european, sud-european i n parte central-european, ceea ce se reflect fidel att n condiiile climaterice, n nveliul vegetal i de soluri, ct i n structura geologic a reliefului. Regiunea n sine prezint un relief tabular cu o fragmentare mai accentuat n nord i mai slab n sud, distingndu-se, dupa altitudine, poziie i particulariti de relief, cinci uniti geomorfologice: Podiul Covurluiului, Cmpia Tecuciului, Cmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior i Lunca Prutului de Jos. Clim. Teritoriul Judeului Galai aparine n totalitate sectorului cu clim continental(partea sudic i central nsumnd mai bine de 90% din suprafa, se ncadreaza n tinutul cu clim de cmpie, iar extremitatea nordic reprezentnd 10% din teritoriu, n inutul cu clim de dealuri. Regiune. Judeul Galai face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ( mpreuna cu judeele Vrancea, Buzu, Brila, Constana i Tulcea ), din Euroregiunea Dunrii de Jos ( alturi de raioanele din sudul Republicii Moldova i vestul Ucrainei ) precum i din Zona Economica Liber "Galati-Giurgiulesti-Reni".

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 3

Proiect Geografia resurselor agroturostice

1.1. RESURSE TURISTICE NATURALE

Galai poart n peisaj amprenta unor influene datorate acelor entiti geografice europene care se interfereaz pe pmntul Romniei. Potentialul natural ofera peisaje de atractie in valea Dunarii, pe faleza Bratesului, in luncile Prutului si Siretului, se impun apoi in peisaj, Padurea Garboavele, lacurile si baltile ce ofera conditii optime pentru turismul cinegetic si pescuit sportive. Pe Dunare, in special si pe lacul Brates sunt conditii pentru practicarea turismului nautic. Rezervaii si monumente ale naturii
Padurea Garboavele la 17 km de municipiul Galati se afla rezervatia forestiera Padurea

Garboavele. Ocupand circa 100 ha, rezervatia este inconjurata de salcami pe o suprafafa de 350 ha. Predomina asociatiile de stejar brumariu si stejar pufos, precum si tufarisuri de paducel, migdal pitic si porumbar. Padurea adaposteste peste 470 de specii floristice, printre care se numara si o serie de specii rare: stanjenelul, ruscuta de primavara, bujorul romanesc, umbra iepurelui etc. in Valea Garboavelor este prezenta o vegetatie specifica zonei de mlastina. Padurea Hanu Conachi - Rezervatia floristica se afla la circa 50 km de Galati si se afla in sudul comunei Liesti din Lunca Siretului, avand o suprafata de 199 ha. Rezervatia are forma unei benzi nisipoase ce se intinde pe 4 km si este populata de salcii taratoare si plantatii de salcam. Fauna este reprezentata de specii ca soparla de nisip, sarpele de nisip si acarianul, aflat aici in cel mai nordic punct al arealului sau mediteranean. Punctul Fosilifer Rates-Tecuci avand o suprafata de 1,50 ha, rezervatia paleontologica se afla in partea rasariteana a orasului Tecuci, pe versantul stang al raului Barlad. Aici s-au descoperit numeroase moluste si fosile de mamifere din epoca cuaternara. Ca urmare a importantei sale stiintifice, punctul fosilifer a fost declarat monument al naturii. Punctul Fosilifer Barbosi-Tirighina - Rezervatia paleontologica se afla in comuna Barbosi, pe dealul Tirighina si ocupa o suprafata de 1 ha. Pe dealul Tirighina se observa ruinele fostului castru roman. In depozitele fosilifere de la Barbosi au fost identificate noi specii pentru stiinta. Ca urmare a importantei sale geologice, o suprafata de 1 ha din dealul Tirighina a fost pusa sub ocrotire.
LUNCA JOASA A PRUTULUI - 81 ha

Localizare: Rezervatia naturala este situata n cuprinsul complexului agro-piscicol Mata Radeanu, de pe teritoriul comunei CAVADINESTI, sat VADENI, reprezentnd de fapt o suprafata inclusa n Balta Mata, din extremitatea nord-estica a Judetului Galati. ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central Moldovenesc Subunitatea: Lunca inundabila a Prutului Inferior Cai de acces: - Cu ambarcatiuni usoare, pe cursul rului Prut ;
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 4

Proiect Geografia resurselor agroturostice - DN 26, din care, la intrarea dinspre sud n com. Cavadinesti, se desprinde DC8 CavadinestiVadeni

Lacuri
LAC POCHINA 75 ha

Localizare: rezervatia naturala se afla pe raza administrativa a comunei SUCEVENI, sat ROGOJENI, din estul intravilanului acestui sat, fiind o balta a rului Prut, respectiv din nordestul judetului. ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central al Moldovei Subunitatea: Lunca Prutului Inferior Cai de acces: - DN 26 Galati Cavadinesti - DJ 242D Suceveni Rogojeni

LACUL VLASCUTA 42 ha

Localizare: aria naturala protejata este situata pe raza administrativa a comunei MASTACANI, n dreptul satului DRACULESTI, respectiv n zona ndiguita a rului Prut, dintre bornele topo 1284 si 128, sau dintre bornele silvice 157-158 si 143-144. ncadrare n Euroregiunea Romniei: Podisul Central al Moldovei Subunitatea: Lunca Prutului Inferior Cai de acces: - DN 26 Galati Cavadinesti - DC Soseaua Rusului, dintre Draculesti sat si digul de la Prut
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 5

Proiect Geografia resurselor agroturostice

OSTROVUL PRUT - 62 ha (la nivelul cel mai scazut al Dunarii)

Localizare: Rezervatia naturala este situata pe fluviul Dunarea, n dreptul gurii de varsare a Prutului n fluviu, pe raza administrativa a municipiului GALATI. Propriu-zis, despleteste Dunarea n doua brate, cel nordic fiind navigabil ncadrare n Euroregiunea Romniei: Silvostepa Cmpiei Romnie Subunitatea: albia minora a Fluviului Dunarea. Cai de acces: - Dunarea fluvio-maritima, cu pornire dui punctul Capitania Portului Galati, sau din aval: din punctul Capitania Portului Tulcea. - Din municipiul Galati, se poate ajunge si pe uscat: pe DN2B Galati-Giurgiulesti si din punct Vama, pe jos cca 1Km, traversnd apoi Dunarea cu barca.

Lacul Brates Localizare: Brate este unul din cele mai mari lacuri din Romnia, situat n sudul Moldovei, n zona de confluen a Prutului cu Dunrea. Avea o suprafa iniial de 7.420 ha, dar dup o serie de lucrri agrotehnice efectuate n 1948, suprfaa sa a fost redus la 24 km2 [1]. Lacul are o adncime medie de 3m. Este o important baz de pescuit i un important punct de atracie turistic din judeul Galai.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 6

Proiect Geografia resurselor agroturostice

Fluviul Dunarea Localizare: Este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Acesta izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m), i se unesc n Donaueschingen (678m) n curtea castelului Frstenberg. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2860 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea rului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii. Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri (Austria, Bulgaria, Croaia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romnia, Ucraina, Serbia) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 7

Proiect Geografia resurselor agroturostice

1.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE 2. Potential cultural istoric: Situri arheologice castrul si asezarea civila de la Tirighina Barbosi Monumente istorice si de arta de facture religioasa (biserici, catedrale, manastiri) Monumente si ansamblui de arhitectura civila (cladirea Palatului Prefecturii, cladirea Palatului de Justitie, Palatul Navigatiei) Monumente de arta plastica commemorative (busturi si statui) Muzee , case memoriale 3. Potential tehno - economic: Gara fluviala (1912) Faleza Dunarii Faleza Lacului Brates Podgoriile Nicoresti, cu centre de degustare si crama

Monumente istorice si de arta de facture religioasa

Manastirea Vladimiresti, situata la 4 km de comuna Tudor Vladimirescu, intre Galati si Tecuci, Manastirea Vladimiresti este un loc de pelerinaj si hrana sufleteasca pentru cei ce-i cunosc istoricul sau il afla cand ajung aici ca vizitatori. Manastire de maici cu sobor numeros (aproape 200), in prezent se situeaza pe locul trei in tara ca numar de personal dupa manastirile Agapia si Varatec, dar pe primul loc intre manastirile cu vietuire de obste. Biserica mare construita pe locul primei aparitii Dumnezeiesti, in forma de cruce conform traditiei ortodoxe, are hramul Adormirea Maicii Domnului. La est de Biserica mare este situat Paraclisul (Biserica mica), iar la sud Micul Altar de vara.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 8

Proiect Geografia resurselor agroturostice

Catredala Ortodoxa a fost ridicata 1906 1917, dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si tefan Burcu, constructia se dateaza in planul architectural galatean, fiind conceputa in stil muntenesc, cu o singura cupola fara abside laterale.

Biserica fortificata Precista

Catredala Ortodoxa

Biserica fortificata Precista , cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este cel mai vechi monument istoric din Galati. In secolul al XVII-lea indeplinea o dubla functie : lacas de cult si cetate de aparare impotriva cotropitorilor. A fost construita intre anii 1643-1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu. Biserica Romana Catolica este construita in anul 1844 si extinsa in anul 1873. Printre obiectele de valoare artistica amintim: Altarul Mare, executat din marmura colorata, tabloul Sfantul Ioan Botezatorul predicand, Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfantul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidate si renovate in starea actual intre anii 1985-1988. Biserica Mavromol in limba graca ``Stanca neagra`` - a fostei manastiri Mavromol poarta hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost construita in 1669 de Gheorghe Duca si refacuta de fiul sau intre 1700-1703. Pastreaza picturi murale interioare valoaroase refacute intre 1973-1975. In chiliile acestei biserici au functionat primele scoli din Galati infiintate in 1765 (cu predare in limba greaca) si 1803 (cu predare in limba romana). Biserica are o splendida icoana de lemn sculptat ``Maica Domnului``, si o valoroasa catapeteasma adusa de la biserica Manastirii Sf. Sava din Bucuresti. Biserica Vovidenia . Monument istoric si de arhitectura ridicat in anul 1790, pe locul unde se facuse o biserica. A fost arsa si distrusa complet in anul 1821, restaurarea incheindu-se in anul 1851. Biserica "Sfntul Spiridon" a fost construita la nceputul secolului al XIX-lea, in anul 1817. si prezinta elemente specifice arhitecturii religioase ortodoxe din Moldova. "Templul Meseriailor din str. Dornei 7 a fost ridicat n anul 1896 pe locul unei sinagogi din anul 1806". Momentan templul se gaseste intr-un proces de consolidare, data finalizarii fiind undeva in 2010. Biserica Greaca. In anul 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul ``Schimbarea la Fata``, a carei sfiintire se face dupa 6 ani de catre episcopul Melchisedec alaturi de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo.

Monumente si ansamblui de arhitectura civila

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 9

Proiect Geografia resurselor agroturostice Palatal Navigatiei Prefectura Judetului Galati

Teatre Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galai exist de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trup permanent alctuit din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea produciei teatrul apeleaz de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan naional - regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scen de tip italian. Este singura institutie teatral profesionist cu profil de dram din Judeul Galai. Teatrul se adreseaz spectatorilor din ntreg judeul Galai, dar i celor din judeele apropiate. Repertoriul cuprinde n fiecare stagiune n afara produciilor noi, un numr de titluri realizate n stagiunile precedente. Teatrul Gulliver este o instituie de cultur subvenionat de Statul Romn, ca i alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat fiin la 1 octombrie 1952. n acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura romn i universal pentru copii, sub iscusita conducere a numeroi oameni de cultur. Anual se organizeaz Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din Romnia, care transform municipiul Galai n "Capitala teatrului de marionete". Teatrul liric Nae Leonard a fost nfiinat n 1956. Anual organizeaz "Zilele Muzicale Glene", cnd sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Leonard

Muzee

Teatrul Gulliver

Teatrul liric Nae

Reteaua muzeelor cuprinde un numar de 9 institutii care au fost vizitate de peste 67 mii persoane . Muzeul de Arta Contemporana prin expozitiile sale de arta plastica are un caracter de unicitate in ilustrarea fenomenului plastic contemporan romanesc . Bogatele si valoroasele obiecte de istorie veche etnografie si arta populara sunt reunite in expozitii permanente adapostite in salile Muzeului Judetean de Istorie . Complexul Muzeal de tiine ale Naturii. Denumit deasemeni Grdina Botanic sau Parcul Dendrologic, conine planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putnd fi vizionate diferite proiecii ("Sistemul Solar", "Giganii Sistemului Solar", "Nebuloase i Roiuri stelare"), astfel nct publicul vizitator s poat cltori imaginar n toate colurile Universului; de asemenea, n cadrul planetariului se desfoar i foarte multe programe
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 10

Proiect Geografia resurselor agroturostice educaionale, bune exemple fiind Astroclubul "Clin Popovici", dar i Programul Educaional "S cunoatem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematic ihtiofauna rar i foarte rar din bazinul hidrologic al Dunrii, fauna Mrii Mediterane i peti exotici. Grdina Botanic domin malul stng al Dunrii, ocupnd o suprafa de 18 hectare. Muzeul de Istorie Galai a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Romne, n casa care a aparinut familiei Cuza i unde Alexandru Ioan Cuza a trit n perioada-n care a fost prclabul Galaiului. Activitatea tiinific a muzelui a renceput n 1951-1952, cnd a demarat organizarea tiintific a coleciilor. n 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de tiinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Art. Treptat, colecia Muzeului de Istorie s-a mrit prin noi achiziii i cercetri arheologice realizate n partea sudic a Moldovei, n principal la castrul roman de la TirighinaBarboi, ajungnd acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importan excepional. Casa Memorial Alexandru Ioan Cuza construit pe locul fostei case a prclabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romniei (1859 - 1866). Cuprinde o expoziie permanent dedicat domnitorului, ntrunind i calitatea de reconstituire a ambientului glean de la sfritul sec. al XIX-lea i nceputul sec. al XX-lea.

Muzeul de art vizual este primul muzeu de art contemporan romneasc din ar. A fost inaugurat n anul 1967 i a fost conceput structural s prezinte cele mai noi tendine ale fenomenului plastic n devenire, destinaie pe care i-o pstreaz i la acest nceput de mileniu. Aproximativ 400 de lucrri existente n slile de expunere i-n aer liber, n parcul muzeului, constituie o selecie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artitilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creaii de art romneasc din a doua jumtate a secolului XIX i din secolul XX reprezentani ai avangardei romneti i lucrri ale artitilor care formeaz o punte de legatur ntre prima i a doua jumtate a secolului. Parcuri i locuri de relaxare Parcul Eminescu amenajat n 1869, acest parc mai pstreaza civa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales n ultima parte a vieii. n parc exist un mic lac artifical i un loc amenajat unde-n trecut fanfara militar susinea recitaluri. Este renumit datorit prezenei statuii lui Eminescu.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 11

Proiect Geografia resurselor agroturostice

Parcul Faleza Eminescu

Faleza Dunrii este una dintre zonele reprezentative ale Galaiului. Loc de promenad pentru toi, unde au loc frecvent concerte muzicale i ntreceri sportive (concertele "La Elice" i Crosul Copiilor). Reprezint aproape singura zon unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Ofer un mare potenial de relaxare i agrement prin spaii verzi. Este "populat" de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporae transformate n restaurante. Grdina Public este situat n apropierea Complexului Studenesc reprezit o zon deosebit de frumoas pentru odihn i recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brate, a triajului i a grii principale a Galaiului.

Grdina Public

Parcul C.F.R.

Parcul C.F.R. este situat lng calea ferat, n apropierea tunelului feroviar.Oamenii se relaxeaz dat fiind c este n apropierea Azilului de Btrni i este capt de linie pentru unele trasee TransUrb Galai. Acest parc deservete i locuitorii de la nord de calea ferat. Grdina Botanic este inclus n Complexul Muzeal tiinele Naturii i domin malul stng al Dunrii. Putei admira coleciile de plante din zonele tropicale i subtropicale (cactui, euforbii, palmieri, crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora i vegetaia Romniei de pe versantul sudic nsorit al grdinii - peste 3000 exemplare de speciile de arbori i arbusti, zona de stejari - peste 50 exemplare, de mesteceni i coniferele. Tot aici se gsete o replic a unei grdini japoneze.

Grdina Botanic Rezervaia i Grdina Zoologic Grboavele ambele situate la ieirea de nord a oraului. Grdina Zoologic din Pdurea Grboavele este inclus n Complexul Muzeal de tiine ale Naturii. n cadrul Grdinii zoologice pot fi vzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionaii de echitaie pot practica acest sport la Grdina Zoologic, aici existnd nu doar cai special antrenai pentru acest scop, ci i un manej excelent amenajat i personal instruit. Tematica zoo a fost elaborat mpreun cu specialitii de la European Association of Zoos and Aquaria, i are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum i educaia pentru conservare.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 12

Proiect Geografia resurselor agroturostice Complexul de Agrement PIBUNNI situat in padurea Garboavele, la numai 17 km de oras, va ofera un mod placut de a petrece un weekend sau de a petrece clipe de neuitat in natura, departe de cotidian. Puteti petrece timpul liber la un gratar, sau un meci de fotbal,, trangand cu pusca, sau de ce nu, petrecand seara in cercul dumneavoastra de prieteni. Complexul de agrement Priza Dunrii situat la ieirea din Galai, pe drumul spre Brila, cuprinde trei piscine, csue, locuri de camping i un restaurant. Pe o poriune a complexului se afl un club occidental ce are ca dotri o piscin, restaurant, bar i cafenea. Casa Lambrinidi situat pe Strada Domneasc nr. 51, lng Universitate. Construit de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului i avnd ca anexa o turntorie i atelier de reparat maini i vase, nainte de aprilie 1879, l gzduiete pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite n Galai. A fost sediul Curii de Apel, al Liceului Mihail Koglniceanu i, dup cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primriei. Plaja Valurile Dunrii situat n sud-vestul oraului, aceasta are n administrare de la A.D.P. 2 piscine mari, 3 piscine mici pentru copii fiecare cu cate un topogan, plaja, restaurantele i zon de duuri. Este un excelent loc de relaxare n timpul verii. Plaja Brate. Plaj privat, pe malul stng al Lacului Brate, mai mic dect Valurile Dunrii, intrarea este mai scump dect la Valurile Dunrii, dar nisipul este mai curat. Exact prin faa intrrii pe plaj trece linia de cale ferat ce leag Galaiul cu Beretiul i Brladul.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 13

Proiect Geografia resurselor agroturostice

2. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloraic al zonei

Atractii folclorice Cavadineti, leagnul folclorului de pe Valea Horincei De-a lungul anilor, aceast manifestare a devenit o tradiie, fiind considerat srbtoarea comunei noastre. Ea se desfoar, n fiecare an, n ultima duminic din octombrie. Are loc n preajma praznicului de Sfntul Dumitru, cnd e i Hramul bisericii din Cavadineti, dup ce oamenii termin cu strnsul roadelor de la cmp i mai au timp s se i bucure. Scopul organizrii acestui festival este valorificarea folclorului din Valea Horincei, pstrarea tradiiilor,ne spune primarul din Cavadineti, Aurel Florea.

Caminul cultural Cavadinesti Srbtoarea de la Cavadineti se afl i pe agenda etnografilor de la Centrul Cultural Dunrea de Jos Galai , care sprijin organizarea festivalului nu numai prin participarea ansamblului folcloric Doina Covurluiului , ci i printr-un parteneriat al crui scop este recuperarea i punerea n valoare a tradiiilor: n fiecare an, lum parte la aceast srbtoare, pentru a pstra folclorul autentic de pe meleagurile judeului Galai i pentru a transmite ctre tnra generaie dragostea pentru ceea ce ne definete pe noi ca neam. La Cavadineti avem colaboratori de suflet, oameni interesai sub aspect etnografic de zona n care triesc i dornici s evidenieze valorile culturii populare locale, ne-a declarat Anioara Stegaru, efa Seciei Cercetare, de la Centrul Cultural Dunrea de Jos. Ansamblul folcloric Bujoreanca este compus din dou formaii de dansuri populare. Prima dintre ele, ansamblul btrnilor, de fapt al adulilor pentru c dansatorii nu sunt chiar vrstnici, este format din ase perechi. Baza formaiei sunt poeta Lenua Tune i fostul viceprimar al Cavadinetiului, Nicolae Oprian. Din aceast formaie fac parte i dou familii, Albertina i Petric Anton i Mitria i Nicu Botezatu. Ei sunt cei care au conservat, au fcut s nu se piard repertoriul coregrafic de pe Valea Horincei: Slcioara, Coasa, Joiana i Hora btrneasc. Cea de a doua formaie de dansuri este format din elevii de la coala din sat, care vor duce mai departe aceste tradiii. Din ansamblul Bujoreanca mai fac parte solitii vocali Cleanu Jnica i Tudorel Felea, interpreii tineri, adic elevii colilor din sat care acum deprind tainele cntecului horincean. Mai exist un grup vocal i bineneles, taraful. Scoala de Arta Populara si complex cultural La Cavadineti nu exist doar o srbtoare a comunei i un ansamblu folcloric, dei foarte multe comune se pot mndri i cu att. La Cminul Cultural din Cavadineti a fost nfiinat i o coal Popular de Art, n adevratul neles al cuvntului. Rostul su este de a-i nva pe tineri cntecele, dansurile i datinile de pe meleagurile pe care s-au nscut. coala are dou
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 14

Proiect Geografia resurselor agroturostice seciuni: clasa de Dansuri Populare, de care se ocup instructoarea Cleanu Jnica i clasa de Teatru Folcloric, de care se ocup poeta i regizoarea de teatru folcloric Lenua Tune. n localitate a existat i o echip de teatru, care avea n repertoriu 12 piese. S-a destrmat, dar primarul Aurel Florea sper s o refac, cu tinerii colii la clasa de Teatru Folcloric.

Sarbatoarea cantecului si jocului horincean

Fluierasul Fermecat tineri

2009 folclorul din Covrului e relansat de

n satele din preajma Galaiului asistm la o spectaculoas relansare a tradiiilor folclorice i a meteugurilor populare. Acest lucru ar putea prea oarecum surprinztor, dac lum n consideraie faptul c sunt localiti crora li s-a pus eticheta de comune suburbane, locuite de semi-oreni, adic steni care fac naveta la antierele de la ora i par s nu mai aib nici timp, nici chef, de tradiii.

La Schela, de exemplu, a aprut o coal de iniiere n dansuri populare, pentru tineri i vrstnici. De altfel, Schela este renumit prin Ansamblul de Dansuri Populare Florile Lozovei, care a i fcut senzaie n aceast lun pe scena Festivalul Folcloric de Interpretare pentru Tineret Fluieraul Fermecat, care se ine n fiecare an n septembrie, n localitatea Branitea. La acest festival sunt invitate n special grupurile folclorice steti, care au n repertoriu cele mai autentice valori ale folclorului din aceast zon , a declarat directorul Cminului Cultural din Branitea, Mihai Gheorghe, care este i directorul festivalului. Ca participare am avut formaii i din judeele vecine i, evident, din judeul Galai. Este vorba despre grupul folcloric Florile Lozovei din Schela, "romncua" din Pechea, "Colindia" din Piscu, "Rdeteanca" din Rdeti, grupul vocal brbtesc din Tuluceti, grupul folcloric de btrni din Piscu, ansamblul folcloric <> din Tecuci, grupurile din Lieti i Tepu i bineneles grupul <> din Branitea. Un participant permanent a fost grupul <> de la Tulnici, judeul Vrancea. La ediiile trecute am avut i participani din Republica Moldova, grupul folcloric <> din Crpeti, raionul Cahul, condus de profesoara Larisa Argint. Din Brila a venit formaia din Gropeni. Au fost i formaii din Vaslui., a detaliat directorul festivalului.

Organizatorii, Primria, Cminul Cultural i Scoala General Unirea din Branitea, n parteneriat cu Centrul Cultural Dunrea de Jos din Galai, i-au propus s instituie o ans pentru conservarea folclorului din zona Covurluiului, prin ncurajarea tinerilor de a ncerca o carier interpretativ.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 15

Proiect Geografia resurselor agroturostice Scopul acestei manifestri const n ncurajarea tinerilor de a se apropia de folclorul autentic. Obiectivul pe care ni l-am propus este promovarea folclorului autentic zonal, pentru a ncuraja tinerele talente, tinerii soliti, care vor s se afirme i la manifestri mai importante, cum ar fi festivalurile naionale. Vrem s ncurajm tineretul de la sate, care este dornic s se manifeste. Nimeni nu a fost obligat s participe la festival. Cu toate acestea, au fost foarte muli tineri care au venit i au spus pur i simplu : domnule vrem s cntm , i noi i-am invitat pe scen i au cntat, mai spune Mihai Gheorghe.

ncepnd cu ediia din acest an, Fluieraul Fermecat nu mai nseamn doar seciunile interpretative pentru voce i muzica instrumental, fiind introdus i o seciune nou, de dansuri populare. Tot n premier, la ediia din acest an a fost introdus i un moment dedicat dezbaterilor, tema ediiei fiind Folclorul romnesc din Sudul Moldovei ntre tradiie i actualitate. Trgu Bujor, Galai-Srbtoarea Bujorului Trgu Bujor Pdurea de la Rocani Srbtoarea Bujorului 23 mai 2010 - Srbtoare cmpeneasc, tradiional care are loc n fiecare an n pdurea de la Rocani. Bereti, Galati-Srbtoarea Salcmului Bereti La intrarea n oraul Bereti Srbtoarea Salcmului 30 mai 2010 - Srbtoare cmpeneasc tradiional care are loc n oraul Bereti.

Galati-La Dunre de Snziene

Galai Faleza La Dunre de Inferioar aSnziene proiect 24 iunie 2010 Dunrii euroregional Manifestare tradiional care are loc n fiecare an, de Snziene, prezentnd obiceiuri i ritualuri de var

Atractii etnografice Colecia de etnografie a Muzeului de Istorie Galai depete o mie de bunuri culturale i este alctuit din: esturi (covor, prosop, ie, iar, prostire, fa de pern, fa de mas); unelte i instrumente folosite n practicarea esutului (rzboi de esut, roat de tors, meli, vrtelni, furc de tors), prelucrrii fierului i a lemnului (foale de fierrie, ciocane, cleti, rindele); obiecte ce amintesc de ocupaiile de baz din lumea satului, cultivarea pmntului, creterea animalelor,
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 16

Proiect Geografia resurselor agroturostice pescuitului (pluguri, rarie, duiumuri, mertice, oboroace) precum i obiecte de cult (icoane pe lemn, cruci de mn, pristolnice). Muzeul a fost nfiinat sub numele de Muzeul Cuza Vod, pe baza coleciei V. A. Urechia i a coleciei Paul i Ecaterina Paa. Cldirea muzeului a fost construit n anii 1937 - 1939. Muzeul deine colecii de arheologie (obiecte paleolitice descoperite la Plea, Puricani, ipote, obiecte neolitice din cultura Cri, altarul votiv de la endreni, obiecte romane i medievale), istorie, etnografie (costume, obiecte de pescuit, unelte, rzboi de esut, esturi). Biblioteca are peste 8.000 de volume. Deine bunuri culturale clasate n Tezaurul patrimoniului cultural naional.

Rzboi de esut orizontal

Covor, Corod, a doua jumtate a secolului al XIX-lea Covor, Matca, nceputul secolului al XX-lea

Lghicer, Frumuia, nceputul secolului al XX-lea

3.

Analiza infrastructurii turistice a zonei

Cai de acces:
Rutiere - Localitatea Galati este situata la 230 km de Bucuresti, Brasov-285 km, Cluj Napoca -518 km, Constanta - 191 km, Craiova - 461 km, Iasi - 242 km, Ploiasti - 219 km, Sibiu - 427 km, Timisoara -678 km. Feroviare -Galati - Beresti - Barlad (VS); Tecuci - Marasesti; Tecuci - Faurei (IL); Aeroport-Nu; Porturi- Galati; trecere cu bacul Galati - I.c.Bratianu (TL); Puncte vamale la frontiera:Giurgiulesti, Oancea. Transportul intern Transportul n comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele sunt conduse de asociatia "Sherr"(asupra creia s-a declarat falimentul), "Atlas, un alt operator are traseele convenie n combinat ct i linia de autobuze preoreneasc 14 care duce din Galai n comuna Cimele. Galaiul este unul dintre puinele orae ale rii noastre n care se gasesc toate cele 3 mijloace de transport: troleu, autobuz i tramvai (excepie face Bucuretiul care are i metrou). n prezent reeaua de tramvaie glene este n reconstruire pe etape: n prima etap se nlocuiesc liniile din Piaa Central, I.C. Frimu, Piaa Energiei, Ireg, Bulevardul Basarabiei, Bulevardul Traian, n etapa a 2-a urmeaz liniile de pe Bulevardul Oelarilor, Strada Stadionului,

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 17

Proiect Geografia resurselor agroturostice Strada Frunzei, Strada Anghel Saligny, Viaductul Siderurgic i n ultima etap restul reelei din Micro 40, Bulevardul tefan cel Mare, Bulevardul Cobuc i Bariera Traian. Autoritile locale ce rspund de transportul n comun vor achiziiona mai multe autobuze, trolee i tramvaie deoarece microbuzele vor fi scoase din mai 2010. Acum doar 4 trasee de tramvai ruleaz: 1, 3, 39 i 43. Tot 4 linii de troleibuz ruleaz n prezent, pentru c reeaua va fi extins pe nc 4 strzi pentru fluidizarea traficului n municipiu. Strzile propuse sunt: Bulevardul Traian, Str. Rzboieni, Bulevardul Cobuc i Strada tiinei. Traseele troleului sunt: 101, 102, 103 i 104. Transportul extern Grile Galaiului se afl pe magistrala 700 i aparin de Regionala C.F. Galai: a. De cltori: 1. Galai (gara principal) 2. Barboi (opresc doar trenurile accelerat i personale) 3. Fileti (opresc doar trenurile personale i acceleratul sezonier Galai - Mangalia - Galai) b. De marf i triere
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Galai Larga (locul de transbordare a boghiurilor pentru ecartament larg Barboi Triaj - cel mai mare triaj din ar avnd 32 de linii de triere Ctua Mlina Brate Galai Mrfuri Galai Triaj[16]

Din Galai pleac 1 tren IC n direcia Bucureti Nord, mai multe trenuri rapid n direciile Bucureti Nord, numeroase accelerate spre Bucureti Nord, Trgu Mure, Constana, Iai, Braov i multe trenuri personale ctre Bucureti Nord (circul cu ordin special, Brlad, pe magistrala 703 sau pe magistrala 704, Mreti, Buzu, Bereti, Tecuci etc. Galaiul este oraul cu cele mai multe ci ferate din ar, avnd i cele mai mari 3 triaje de vagoane. Reeaua feroviar din oraul Galai este cu mult mai dezvoltat chiar i dect cea din Bucureti datorit triajelor de vagoane, cel mai mare din ar fiind Barboi Triaj cu 42 de linii.

Trasee turistice:
Tabara Buciumeni
Amplasare Este amplasata in Padurea Buciumeni, pe inaltul platou al Siretului, fiind incadrata de doua manastiri: Sihastru, la 2 km si Buciumeni, la 4 km.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 18

Proiect Geografia resurselor agroturostice In apropiere se afla cetatea geto-dacica Piroboridava si vestitele podgorii ale Nicorestilor

Modalitati de ajungere la tabara - accesul la tabara se face din Tecuci, pe sosea asfaltata distanta de la gara la tabara este de 40 km. Trasee turistice ce se pot organiza din tabera: Cheile Bicazului, Statiunea Soveja, Lunca Siretului, Vulcanii Noroiosi, Manastirile Buciumeni si Sihastru, Lacul Rosu Slanic Prahova-Salina, Orasul Sulina si Delta Dunarii Casa Memoriala Ion Creanga de la Humulesti, Cetatea Neamtului, Cascada Putna

Tabara Garboavele
Amplasare Tabara este amplasata in Padurea Garboavele padure de stejar, zona colinara. Modalitati de ajungere la tabara

Statia CFR Galati si mijloc de transport pus la dispozitie de ATTTS Galati. Distanta de la gara Galati la tabara este de 25 km.

Trasee turistice ce se pot organiza din tabera: Cheile Bicazului, Statiunea Soveja, Lunca Siretului, Vulcanii Noroiosi, Manastirile Buciumeni si Sihastru, Lacul Rosu Slanic Prahova-Salina, Orasul Sulina si Delta Dunarii Casa Memoriala Ion Creanga de la Humulesti, Cetatea Neamtului, Cascada Putna

Hoteluri, pensiuni si moteluri din judetul Galati

Hoteluri Galati
Hotel Galmondo Pentru a intregi imaginea calma si relaxanta , dar si pentru a satisface cele mai exigente gusturi ale clientilor nostri punem la dispozitia clientlor nostri cele doua restaurante , dintre care unul cu specific romanesc numit "Crama Haiduceasca "si unul extrem de elegant si rafinat pe
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 19

Proiect Geografia resurselor agroturostice care l-am denumit "Clubul Aristocratic" "Crama Haiduceasca" situata la subsolul hotelului , cu acces direct din hotel, are o capacitate de 100 de locuri si ofera clientilor o bogata varietate de mancaruri traditionale ramanesti , gatite de bucatari calificati.

Hotel Kreta
Servicii oferite :

Restaurant cu o capacitate de 150 locuri. Disco bar cu o capacitate de 100 locuri. Terasa cu o capacitate de 110 locuri. Room-service. Servicii cosmetica, manichiura, pedichiura, frizerie, coafura. Spalatorie.

Serviciile si facilitatile oferite de Hotelul Kreta sunt menite sa garanteze o buna sedere atat pentru calatoriile de afaceri cat si pentru turism. Scopul este descoperirea unui loc placut unde turistii vor dori sa revina mereu.

Hotel Mercur
Servicii oferite - Hotel Mercur Galati

Transferul bagajelor de la intrarea in hotel pana in camerele de cazare. Pastrarea obiectelor de valoare in seiful de la receptie. Acces internet - fiecare camera permite accesul gratuit la internet. Servicii de secretariat: transmitere - receptionare fax, tehnoredactare computerizata, multiplicari documente. Predarea corespondentei oaspetilor atat pe perioada sederii in hotel cat si la urmatoarea destinatie. Incasarea contravalorii serviciilor pe baza de carte de credit.

Prezentare Hotel Mercur Galati Pozitia hotelului este una cu totul deosebita acesta aflandu-se intr-o zona linistita aproape de Faleza Dunarii la numai zece minute de centrul orasului cu o vedere spectaculoasa catre fluvial Dunarea. Hotelul ofera servicii 24 de ore din 24. Mercur Hotel*** dispune de: - 3 camere single - 35 camere cu pat matrimonial - 2 apartamente Camerele sunt dotate cu sistem de climatizare, minibar, televizor LCD, dotari care vin in
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 20

Proiect Geografia resurselor agroturostice intampinarea nevoii de confort a oaspetilor hotelului. Toate camerele ofera o vedere panoramica asupra Fluviului Dunarea.

Hotel Alex Servicii oferite - Hotel Alex Galati

Restaurant categoria I, cu o excelenta bucatarie internationala dar si traditionala. Bar de zi. Room-service. Aer conditionat. Spalatorie si curatatorie lenjerie. Parcare proprie.

Prezentare Hotel Alex Galati Hotel Alex - Rafinament, Eleganta si Confort pentru orice anotimp si toate gusturile. Hotelul dispune de 12 spatii de cazare structurate astfel: 10 camere double, 1 apartament si o camera single. Spatiile de cazare au in dotate cu: tv si cablu tv, acces internet, telefon international, fax, minibar, aer conditionat, grupuri sanitare proprii.

Hotel Vega
Servicii oferite - Hotel Vega Galati

Restaurantul cu o capacitate de 220 de locuri. Terasa cu o capacitate de 100 de locuri. Barul cu o capacitate de 40 de locuri. Sali de conferinta. Fitness, masaj si sauna. Parcare.

Prezentare Hotel Vega Galati Hotelul Vega este o constructie moderna pe 12 nivele, incadrata in peisajul exceptional al Falezei Dunarii. Hotelul dispune de 69 de camere - single, double si apartamente. Spatiile de cazare sunt mobilate modern, dispun de telefon cu acces international, internet, minibar, climatizare, Tv. Vaporul "Vega", complet utilat, va asteapta oricand pentru o plimbare de o zi pe Dunare sau chiar pentru o calatorie pana in Delta.
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 21

Proiect Geografia resurselor agroturostice Dotarile vaporului: - 5 cabine dotate cu pat matrimonial, cu grup sanitar propriu, Tv si instalatii de aer conditionat; - bar cu 16 locuri la mese; - salon cu 32 locuri la mese; - terasa cu 16 locuri; - instalatie de aer conditionat; Excursii zilnice: *durata minima de inchiriere 4h; *numar de persoane 10 - 30; *consumatie obligatorie - asigurata de prestator (bufet suedez sau meniu prestabilit); *barul dispune de o gama variata de bauturi alcoolice si non-alcoolice; Excursii in Delta Dunarii: *cazare pentru maxim 10 persoane in cele 5 cabine double; *pensiune completa: 3 mese/ zi

Hotel Dunarea
Servicii oferite - Hotel Dunarea Galati

In Restaurantul Rapsodia va puteti delecta cu preparate din bucataria romneasca si internationala. ANDY Cofetaria Dunarea va ofera o gama diversificata de produse de cofetarie si de patiserie. Room-service. Spalatorie, calcatorie.

Prezentare Hotel Dunarea Galati Hotelul Dunarea este clasificat la categoria 2 stele, cu o reputatie excelenta. Hotelel dispune de 3 apartamente, 3 garsoniere, 21 camere single, 45 camere double, 9 camere matrimoniale si 3 camere triple.

Hotel Galati
Servicii oferite - Hotel Galati Galati

Restaurant BLUE SUN - situat la parter si Restaurant PANORAMIC - situat la etajul IX al hotelului. Sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri. Sala fitness si sauna. Teren de basket si badminton. Spalatorie si calcatorie. Hotelul accepta urmatoarele carti de credit: MASTER CARD, VISA CARD

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 22

Proiect Geografia resurselor agroturostice Prezentare Hotel Galati Galati Cele 55 de spatii de cazare ale Hotelului Galati sunt recent modernizate. Fiecare spatiu de cazare este dotat cu tv color, cablu tv, minibar si telefon cu acces international. Beneficiati totodata de mobilier confortabil, lenjerie impecabil de curata, servetel pentru incaltaminte si propria baie cu cada. Apartamentele Hotelului Galati va ofera cea mai fericita imbinare dintre placut si util. Ele au fost concepute astfel incat sa permita atat odihna necesara cat si sa ofere un cadru adecvat discutiilor si negocierilor specifice afacerilor. In plus fiecare apartament are un aspect aparte incercand astfel prin cele sase stiluri de amenajare diferite sa oferim clientilor posibilitatea de a alege ambianta potrivita pentru orice ocazie.

Hotel Magnus
Servicii oferite - Hotel Magnus Galati

Gratuit - Parcare proprie pazita cu 40 locuri. Gratuit - Business corner cu 3 calculatoare conectate permanent la internet. Gratuit - Minibar in camera. Gratuit - Internet Wireless. Fax, Copiator, Seif, Spalatorie. Room-Service, Schimb valutar, Acceptare carti de credit.

Prezentare Hotel Magnus Galati Situat la intrarea in oras dinspre Bucuresti si in apropierea celei mai importante zone comerciale din oras, Hotel Magnus este locul ideal de odihna si relaxare atat pentru oamenii de afaceri, cat si pentru cei care viziteaza orasul Galati. Complex de agrement Viva Club 5*, Galati Tarifele sunt exprimate in lei/camera/noapte si includ micul dejun bufet suedez (25 lei/pers./zi) si accesul la piscina, dar nu includ taxa hoteliera (2,5% pentru fiecare noapte de cazare) - copiii intre 2 si 5 ani au gratuitate, daca nu se solicita alte servicii - copiii peste 5 ani si adultii cazati in pat suplimentar intr-o camera dubla, impreuna cu alte 2 persoane, platesc 25% din tariful camerei plus mic dejun - camerele nu pot fi dotate cu mai mult de un pat suplimentar - ziua de cazare incepe la ora 12 si se sfarseste la ora 12 a zilei urmatoare Numar camere: 30 Facilitati: suprafata de 10.000 mp; piscina interioara si exterioara (420 mp) cu acces gratuit; business office; acces gratuit la internet in camera; parcare pazita; sali conferinta; servicii SPA (tratament de infrumusetare, masaj, solar, sauna, baie turceasca, minipiscina cu hidromasaj, aquagym, fitness, aerobic); bowling, biliard, snooker; disco club - acces in cadrul clublui Temptation; minibar; room service; spalat-calcat; curatatatorie; 2 restaurante (300 si 70 locuri;
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 23

Proiect Geografia resurselor agroturostice terasa; bar in interior si la piscina exterioara; zona distractie pentru copii (piscina, jucarii si tobogan gonflabil);pizzerie si barbecue; gelaterie; 2 terenuri de tenis.

Complex Brates este definit de catre clienti ca un local intim si elegant. Ambientul rustic combinat cu decorul foarte modern si elegat da o nota suprema localului care te ajuta sa descoperi originalitatea stilului de viata pur romanesc, toate acestea intr-o atmosfera calda si relaxanta.In perioada de vara a anului va asteptam pe terasa restaurantului pentru cateva momente de relaxare si aer curat. Complexul Brates dispune de o suprafata totala de 60000 m2 la malul laului Brates ( lac cu o circumferinta de 25 km si o suprafata totala de 2050h). Alegand sa va petreceti timpul liber in natura sau sa va organizati evenimentul dorit in locatia noastra va putem pune la dispozitie: plaja amenajata umbrele si sezlong Padurea cu foisorele pentru grarere in aer liber Teren pentru fotbal pe plaja. Fileu pentru volei pe plaja. Si nu in ultimul rand spatiu amenajat cu manej pentru calarie atat pentru incepatori cat si pentru avansati. Oferim lectii de calarie cu antrenor specilizat pentru adulti si copii de la cele mai fragede varste.
Complex Stejarul Garboavele. La inceputul lunii august 2009, in cadrul natural al padurii

Garboavele, s-a deschis complexul turistic si de agrement STEJARUL. Complexul dispune de spatii de cazare deservite de un minihotel, precum si patru casute din lemn dotate la cel mai inalt nivel de confort. Fara indoiala, punctul de atractie in aceste zile toride il reprezinta piscina pentru adulti si varianta sa mai mica pentru copii. Agrementul este asigurat de un teren de fotbal cu gazon artificial si nocturna, mese de biliard, si chiar jocuri de darts. Descoperiti farmecul padurii Garboavele in oaza de confort si buna dispozitie numita STEJARUL.

Vile Galati
Vila Belvedere Servicii oferite - Vila Belvedere Galati

Restaurantul Bonton Sala de conferinta va ofera posibilitatea organizarii de intalniri.

Pag 24

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Proiect Geografia resurselor agroturostice

Gradina de vara cu terasa Servicii de secretariat. Spalatorie/calcatorie.

Prezentare Vila Belvedere Galati Vila Belvedere dispune de 18 spatii de cazare care se evidentiaza prin dotari deosebite. Amenajate pentru a va oferi confort deplin, acestea sunt dotate cu un pat sau pat dublu, grupuri sanitare, climatizare, mini bar, cablu tv, birou, telefon, internet,terasa. Fiecare camera este personalizata printr-un mobilier si un design diferit, dumneavostra, avand astfel posibilitatea de a alege si de a va sa simti cat mai relaxat intr-un mediu placut. Nu in ultimul rand, camerele ofera o priveliste deosebita, vila fiind amplasat pe partea superioara a falezei Dunarea.

Vila Classic
Servicii oferite - Vila Classic Galati

Restaurantul pune la dispozitia clientilor o gama larga de preparate culinare. Barul este dotat cu instalatie de aer conditionat, sistem audio performant. Sala de conferinte.

Prezentare Vila Classic Galati Vila Classic clasificata la categoria 4 stele, este o constructie cu 3 nivele si cuprinde 6 spatii de cazare, 4 camere si 2 apartamente mobilate cu bun gust, dotate cu tv, telefon, minibar, acces internet. Restaurantul si barul pun la dispozitia clientilor o gama larga de preparate culinare din bucataria nationala si internationala si diverse sortimente de bauturi. Confortul deplin al oaspetilor, indiferent de natura calatoriei - de afaceri sau odihna - este asigurat de catre o serie de servicii suplimentare: Sala de tratative / conferinte, transfer aeroport vila - aeroport, organizare banchet, cocktail, dineu, serviciul de Catering.

4.

Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

Intensitatea activitatilor de agroturism, constituie o rezultanta a multitudinilor de factori care in permanenta se modifica la nivel local, national si mondial. Principalii factori sunt legati de: nivelul de dezvoltare economic.sociala a tarii sau a anumitor regiuni consecrate, acest factor fiind concretizat prin produsul national brut pe locuitor;
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 25

Proiect Geografia resurselor agroturostice preturile si tarifele practicate in cadrul cheltuielilor directe si indirect in deplasarile ocazionale pentru agroturism;oferta turistica in mediul rural care prin calitate si diversitate poate atrage turistii in anumite regiuni, progresul ethnic cu referire, mai ales la posibilitatile de deplasare a turistilor in diferite regiuni; mutatiile geografice si imbinarea acestora cu circulatia turistica rurala; cresterea gradului de urbanizare genereaza nevoile de recreere a populatiei in mediul rural. Progresul inregistrat in traspoturi, prin care se pot diminua substantial influentele negative ale factorului timp- distant si se pot amplifica ponderea calatoriilor turistice pe distante lungi si chiar in cadrul unor sejururi in mediul rural.amploarea industriei automobilelor, nivelul de echipare a traseelor rutiere actioneaza in mod deosebit si in directia formei de turism rural. Este pusa in discutie existent unor retele de drumuri modernizate in satele romanesti. In urilizarea timpului sau liber, turistul doreste ca durata transportului pana la zona aleasa pentru petrecerea timpului liber sa fie cat mai scurta. Raportul intre cerere si oferta in cadrul pietii agroturistice este permanent suspus modificarilor. Aceasta problema este insa strict legata de produsul agroturistic, a carui cerere este dominate, dar la care se cere si o calitate sin ce in ce mai buna. Pe care oferta nu reuseste intotdeauna sa o satisfaca, gradul de confort oferit de locuintele si elementele auxiliare, cum sunt transportul, excursii, activitati de agreement si baza materiala adecvata, alaturi de atitudinea psihica a sateanului de a atrage oraseanul in activitatile specific considerate traditionale in mediul rural. Problema circulatiei turistice in mediul rural este foarte mult influentata de elemntele de natura sociologica , cu referire la sporul si veniturile populatiei, strctura pe varste, elemente care imprima o anumita predilectie in atractiile rurale. Cresterea disponibilitatilor de timp liber se datoreaza reducerii saptamanii de lucru, a marimii duratei concediului de odihna, a posibilitatilor de fragmentare a vacantei, a interpunerii unor perioade de inactivitate, datorita sezonalitatii productiei unde isi desfasoara activitatea turistul potential ducand la amplificari ale cererii pentru agroturism. Ciclul de sezonalitate in activitatea turistica este o problema. Prin implicatiile provocate de concentrarea sezoniera a activitatilor turistice in anumite perioade ale anului. In agroturism o buna parte din timpul preioadelor de sejur corespunde cu activitatile din agricultura, uneori chiar cu campanile agricole. Deci se pun problem de ordin cantitativ al atenuarii sezonalitatii, al prelungirii perioadei de sejur touristic, dar si din punct de vedere calitativ al mentinerii si cresterii nivelului calitativ pentru produsul touristic. In perioadele considerate nefavorabile este necesar ca prin politici si strategii adecvate sa se compenseze diminuarea atractivitatii factorilor naturali cu elemnte suplimentare de atractivitate. Cresterea veniturilor individuale se datoreaza noilor conditii de munca, dorintei de premanentizare a fortei de munca in marile firme, derularea a 1-3 activitati aducatoare de venituri suplimentare, dezvoltarea unor noi conditii de munca alternative la domiciliu care reduc costurile si cresc posibilitatile de retribuire.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 26

Proiect Geografia resurselor agroturostice Cresterea nivelului de cunoastere si educatie datorata reformelor din sistemul de invatamant, de toate gradele, asociate cu explozia multimedia. Astfel, se constata un interes mai mare pentru cunoasterea patrimoniului natural si antropic al zonelor rurale. In acest context, locuitorul spatiului urban devine un turist tot mai atras de perspective recreerii in spatiile natural deosebite, relaxante, originale. Perfectionarea industriei de echipament turistic si sportive, in sensul ca gospodariile rurale pot achizitiona unstensile, aparate casnice, sportive care sa faciliteze realizarea unor servicii de cazare, alimentative, agreement de calitate si cat mai variate. Impactul macroeconomic al turismului Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n mare parte de nevoile turismului. Efectul multiplicator al turismului Este vorba, n primul rnd, despre un asa-numit efect direct care consta n cresterea veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor touroperatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. In fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si un efect indus asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemijlocit n turism, ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat n economie. Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza n domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitatile de mecanizareautomatizare a operatiunilor turistice sunt limitate. De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a nceput sa fie o persoana din ce n ce mai cautata si n Romnia. Acum, n ofertele de joburi de vara se ntlnesc si anunturi de genul Animatori Grecia care vor lucra n hoteluri. Responsabilitati: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activitati sportive n timpul zilei (polo de apa, volei, ping-pong, aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 27

Proiect Geografia resurselor agroturostice culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. " Din pacate, n toti acesti ani, n Romnia nu au debutat, dect sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este enorma. De asemenea, ramnnd tot n sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit efectul indirect al cresterii numarului celor ocupati n acest sector. Studiile arata ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse. Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteaza benefic utilizarea fortei de munca n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentara, constructii). Impactul social al turismului Pe lnga consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrng si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legaturilor dintre natiuni. Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimulnd largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale. Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta n rolul sau reconfortant, n calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, att prin formele de odihna, ct si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor. Asadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei calatorii devine o aventura a cunoasterii; la fiecare pas mori si nvingi de bucurie, ineditul te face sa renasti, natura te renalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol. Raspunznd unor cerinte de ordin social, turismul se afirma si ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Evolutia contemporana a economiei mondiale este caracterizata de tendinta de crestere a timpului liber, fapt ce ridica probleme privind organizarea si utilizarea eficienta a acestuia. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un rol fundamental. n consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale. Tot n plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului n intensificarea si diversificarea legaturilor ntre natiuni pe plan mondial. ntr-adevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.
5. Propuneri

de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic national si european.

In prezent, se poate spune ca activitatea de promovare turistica interna este subdimensionata iar cantitatea de material informative si promotionale este insuficienta.

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 28

Proiect Geografia resurselor agroturostice Situatia este determinate de lipsa unei retele nationale de centre judetene si birouri locale de informare si promovare turistica, a unor branduri pe zone turistice, de deficientele in acoperirea cu fonduri de la buget a activitatii de promovare interna si international, de lipsa asigurarii continuitatii institutionale in domeniul promovarii. Promovarea zonei Galati ca destinatie turistica de referinta pentru sectorul fluvio-maritim dunarean ar aduce numeroase avantaje diferitelor categorii de public, implicate in aceasta problematica, drept pentru care consideram motivate prioritatea acestui obiectiv pentru turismul romanesc. Pentru a obtine o imagine cat mai completa asupra a ceea ce reprezinta Dunarea pentru patrimonial turistic al Romaniei am apelat la instrumentarul specific cercetarilor de marketing. Astfel, o analiza S.W.O.T. a permis identificarea potentialului turistic remarcabil al acestei zone, punctele forte, oportunitatile existente dar si punctele slabe si amenintatoare. Astfel, in categoria punctelor foarte am identificat: existenta fabricilor de ambarcatiuni cu oferta diversificata; existenta unor unitati de alimentatie publica specifice (locatii pe vas) cu meniuri diversificate; faleza larga, amenajata; circulatie bac non-stop; intretinerea periodica a falezei Dunarii; existenta unui panzer construit dupa planurile vasului lui Stefan cel Mare; existenta in apropiere de punctual trecere bac a rezervatiei naturale Tiglina; sezon cu durata relative mare, aprilie-noiembrie pentru croaziere; se afla pe o zona mai inalta care ofera o imagine panaoramica a cursului Dunarii, pe o distanta de peste 5km; este utilizata ca punct de oprire a navelor de pasageri, fiind de altfel singura locatie propice pentru aceasta activitate; are acncorate in present doua pontoane pentru acostarea navelor de pasageri, inclusive a celor de croaziera; are drum modernizat de acces din oras, precum si celelalte utilitati apa, energie electrica si canalizare; terenul permite realizarea unor constructii si altele de amenajari turistice si de agrement. Puncte slabe: lipsa unui aeroport;

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 29

Proiect Geografia resurselor agroturostice desfiintarea curselor pasager pe Dunare pe rutele Galati-Braila, Galati-Tulcea; lipsa punctelor de atractie turistica pe malul Dunarii, a magazinelor, a unitatilor de schimb valutar; inexistenta in oras a punctelor de informare turistica; insuficiente terase pe faleza Dunarii; existenta unui singur vapor plutitor restaurant; existenta combinatului siderurgic, factor poluant major; existenta a putine locatii decazare apropiate de Dunare: Hotel Vega, Hotel Faleza, Pensiunea Belvedere; lipsa promovarii; compromiterea aspectului turistic datorita inesteticii mijloacelor de transport naval invechite; cele doua cladiri esxistente se afla, una in patrimonial Directiei generale a vamilor, iar cealalta in administrarea Politiei de Frontiera. Aceasta din urma cladire a fost in cea mai mare perioada in administrarea Consiliului local; restul suprafetei de teren a fost transferat in administrarea Administratiei Porturilor Dunarene. In seria oportunitatilor mentionam: reuniuni; -

crearea unei baze de date cu autoritatile si firmele care pot intocmi proiecte si cu cele care deja si-au creat proiecte pentru accesarea fondurilor europene; segment in crestere; forta de munca calificata: liceu, facultate cu sectii de profil (economia turismului, geografia turismului); zona cu potential turistic ridicat; imbunatatirea infrastructurii; dezvoltarea treptata a unei oferte suplimentare (cultura, sport, bunastare, divertisment, recreere etc.); dezvoltarea tursimului familial, organizational si de afaceri prin congrese si aproierea de Delta Dunarii; constructia unui aeroport; extinderea si promovarea conceptelor de agroturism si ecoturism in randul populatiei;

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 30

Proiect Geografia resurselor agroturostice cooptarea touroperatorilor internationali pentru a include in oferta lor excursii pe Dunare cu escale la Galati-Braila; promovarea necesitatii valorificarii potentialului turistic al Dunarii de catre autoritatile locale; acordarea de facilitate fiscale inteligente; organizarea de conferinte, seminarii pe tema Turismul pe Dunare; constructie selective si planificata a unor noi locuri de cazare; reconstruirea si imbunatatirea locurilor de cazare deja existente; includerea ofertei turistice a Dunarii in strategia de promovare a brand-ului de tara; participarea la targuri de turism nationale si internationale; valorificarea fluviului, si anume, prin sporturi nautice, pescuit sportive si croaziere; existenta unor operatori de turism care sa asigure turistilor de pe vasele de croaziera excursii in oras; obiceiuri romanesti si bucataria traditionala in asezarile riverane; turism de tip itinerant cu valente culturale: vestigiile arheologice, monumente istorice, de arta, de factura religioasa; existenta Bursei Dunarene de Turism, un targ specializat de turism, care are loc in fiecare an intr-un oras diferit din cadrul statelor member ale Comisiei de Turism a Dunarii; amenajarea de grupuri sanitare ecologice precum si a unor spatii de parcare pe faleza Dunarii. In acest context, principalul obiectiv ce trebuie avut in vedere de autoritaile locale si nationale vizeaza consolidarea imaginii acestei destinatii turistice a Romaniei. Astfel, in urma analizarii atuurilor, slabiciunilor, a oportunitatilor si a amenintarilor privind potentialul turistic a Dunarii in zona Galati si modul de exploatare a acestor resurse turistice putem avea in vedere o serie de masuri in ceea ce priveste promovarea imaginii si destinatiei turistice Dunarea pe plan national si international:

identificarea resurselor turistice care sa constituie oportunitati pentru dezvlotarea unui turism eficient la nivelul municipiului Galati;

identificarea unor locatii optime din punct de vedere natural, juridic si al posibilitatilor de dezvoltare a unor amenajari turistice eficiente, din municipiu; identificarea activitatilor turistice cu posibilitati reale de dezvoltare, specific fiecarei locatii in parte; evaluarea impactului social si de mediu al activitatilor turistice viitoare; stabilirea segmentelor de clienti pentru activitatile viitoare propuse;
Universitatea Dunarea de Jos Galati Pag 31

Proiect Geografia resurselor agroturostice estimarea costurilor pentru implementarea obiectivelor investitionale (turistice si cele de utilitate publica) care sa sustina activitatile turistice propuse; evaluarea efectelor economico-financiare ale implementarii obiectivelor investitionale; diseminarea modelului de dezvoltare turistica a municipiului Galati; In cadrul actiunilor turistice desfasurate de Romania in ultimii ani, se remarca doua directii de actiune. Una dintre ele se refera la continuarea derularii programelor si proiectelor turistice lansate in perioadele precedente si care si-au dovedit succesul si viabilitatea atat pe plan national cat mai ales pe plan regional si European. Cealalta directie de actiune, pe care o consideram de o importanta majora, consta in lansarea unor programe turistice noi. Derularea acestor programe si a altor initiative de promovare turistica a Romaniei au ca obiectiv principal atragerea in Romania a unui numar cat mai mare de turisti straini si consacrarea ca destinatie turistica atragatoare in intreaga lume. Practic, turismul regional trebuie sa depaseasca criza de identitate cu care se confrunta in present. O mai ampla implicare in promovarea resurselor si valorilor locale ar genera avantaje pentru diverse categorii: pentru locuitorii zonei Galati: cresterea nivelului de trai prin extinderea si dezvoltarea activitatilor economice, deschiderea spre ceea ce inseamna system de valori in turism si turism durabil iar pentru autoritati ai agentii economici: atragerea de investitori straini, noi oportunitati de afaceri, cresterea gradului de incredere a populatiei in mediul de afaceri local, atragerea de fonduri internationale pentru proiecte dedezvoltare ecologica su culturala etc.

Bibliografie

http://www.romaniaturistica.ro/etnografie-folclor.php

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 32

Proiect Geografia resurselor agroturostice

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Gala %C5%A3i#Lista_ora.C5.9Felor_din_jude.C5.A3ul_Gala.C5.A3i http://www.clubromania.ro/romania/counties/galati/index_ro.htm# history http://info.romserv.com/Galati http://www.tourismguide.ro/x/judetul_galati/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala %C5%A3i#Parcuri_.C5.9Fi_locuri_de_relaxare

Planul National de Dezvoltare PND 2007-2013 European Council Presidency, Lisbon European Council, march 2000

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Pag 33