Sunteți pe pagina 1din 22

CUPRINS CAPITOLUL I.Parte documentara 1.1 Strunjirea 1.1.1 Protectia muncii 1.1.2 Obiectul si definitia strunjiri 1.1.

3 Principiul de lucru 1.1.4 Sisteme tehnologice folosite 1.1.5Posibilitatea de prelucrare 1.1.6Strunjirea conica

1.2 Calibru tampon conic 1.2.1Notiuni generale

1.1.1 Norme de tehnica securitatii muncii Elemente de teorie a protectiei muncii.

In Romnia, sanatatea si viata oamenilor sunt pazite de catre stat, care a luat si ia toate masurile pentru ca munca sa nu reprezinte un pericol. Scopul final al activitatii de protectia muncii este asigurarea vietii si integritatii anatomic functionale a omului in procesul muncii. Factorul uman, elementul principal al orcarei activitatii utile, nu poate fi privit insa izolat, rupt de contextul relatiilor sale cu ceilalti din cadrul procesului de munca. El trebuie analizat si studiat in interdependintele sale cu sarcinile pe care trebuie sa le execute cu mijloacele de productie cu ajutorul carora efectueaza sarcinile si cu mediul in care le realizeaza. Numai o analiza aprofundata a tuturor elementelor care intervin in procesul de munca, o abordare globala a relatiilor si interconexiunilor care se stabilesc intre acestia permit elucidarea fenomenului, accidentarii si imbonlavirii profesionale, precum si gasirea solutiilor adecvate pentru combaterea sa. Sa-u luat mai multe masuri pentru nlaturarea accidentelor de munca cum ar fi: instruirea organizata a celor care vin pentru prima oara la lucru, popularizarea instructiunile privitoare la tehnica securitatii muncii, verificarea periodica a cunoasteri de catre muncitori a regulilor de tehnica securitatii muncii, controlul si supravegherea zilnica a ndeplinirii de catre muncitori a regulilor de protectie a muncii, nzestrarea masinilor cu dispozitive de protectie. Regulile de tehnica securitatii muncii stabilesc masurile care trebuie luate pentru protejarea strungarului in timpul lucrului si-l invata pe acesta cum sa munceasca fara pericol de accidentare. Cauzele accidentarilor si ranilor in atelierele de strungarie sunt numeroase, dintre care cele principale sunt urmatoarele: iluminatul insuficient, defectarea masinilor-unelte, distrugerea izolatiei conductoarelor electrice, neingradirea mecanismelor deschise ale masinilor unelte, cunoasterea insuficienta de catre muncitori a regulilor de tehnica securitatii muncii si neatentia muncitorului. Cnd iluminatul locului de munca este insuficient, muncitorul poate observa din timp pericolul si astfel poate sa ia masurile necesare de aparare. Iluminatul trebuie sa fie suficient. Aerul viciat poate provoca unele boli profesionale. Primenirea aerului se efectueaza pe calea ventilatiei artificiale, diminundu-se din atelier aerul viciat si ntorcndu-se aerul viciat. Conductoarele electrice neizolate reprezinta un mare pericol pentru viata muncitorilor. Curentul electric trecnd prin corpul omului, ii poate produce arsuri, socuri puternice sau chiar moartea. Cazurile mortale pot avea loc nu numai la tensiuni foarte mari sau mari ci si pana la 4050 V. Partile metalice legate la pamant prezinta siguranta ca nu produc accidente. Conform regulilor de tehnica securitatii, toate strungurile trebuie sa fie legate la pamant. Mecanismele nengradite sunt o sursa sigura de accidente. Un mare pericol pentru strungari l prezinta aschiile de toate tipurile, cele continue ii pot provoca taieturi extrem de grave, iar cele de rupere arsuri. Pentru nlaturarea accidentelor in timpul lucrarilor de strungarie, trebuie cunoscute si respectate urmatoarele reguli de tehnica securitatii. 1. Locul de munca sa fie tinut in ordine si curtenie. 2. Sa se observe ca toate mantalele si ngradirile de protectie sa fie la locul lor. 3. Sa purtata salopeta de lucru si capul acoperit. 4. Piesele sa fie strnse in dispozitivele respective.

5. Sa nu se atinga cu nimic aschiile care rezulta in timpul prelucrarii. ndepartarea lor se va face numai cu ajutorul unei perii de sarma. 6. La ascutirea cutitelor, ca si la prelucrarile unde rezulta aschii de rupere se vor folosi ochelarii de protectie. 7. In timpul prelucrarii, nimeni nu trebuie sa se afle in planul de rotire a mesei. 8. Sa se efectueze masuratoarea si verificarea piesei in timp ce universalul este oprit. 9. Sa nu nceapa lucrul pana ce nu se monteaza dispozitivul de siguranta al universalului. 10. La prelucrarea pieselor excentrice sa se foloseasca contra greutati de echilibrare. 11. Este interzis sa se monteze in pinola papusii mobile vrfuri de centrare necalite. 12. Este interzis ncercarea de a se reteza piese prinse intre vrfuri. In timpul retezarii nu se tine piesa cu mana. 13. In cazul unei deteriorarii sau al unui accident oarecare sa se opreasca imediat strungul si sa se ia masuri de siguranta. 14.Prevenirea si stingerea incendiilor. Prevenirea si stingerea incendiilor si a exploziilor, desi beneficiaza de o reglementare juridica si norme de sine satisfacatoare este o problema strns legata de protectia muncii, deoarece unele fenomene constituie de regula, cauza unor grave accidente de munca. Masuri si mijloace de prevenire a incendiilor si exploziilor. Mijloacele de prevenire a incendiilor, a ntinderii si a propagarii lor trebuie luate in considerare de la proiectare si amplasarea constructiilor pana la executia si exploatarea lor si anume: -nlaturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor si a exploziilor, prin proiectarea procesului tehnologic; -evitarea formarii in halele de productie a amestecurilor explozive, a formarii de pulberi fine a aruncarii de la naltime mare sau tulburarii lor; pentru aceasta, se recomanda curatirea in mod periodic a prafului de pe utilaje si de pe toate partile incarcate cu electricitate statica; -marirea umiditatii relative a aerului acolo unde produsele permit; -proiectarea instalatiilor electrice tinand seama de gradul pericolului de incendiu pe care l prezinta constructia datorita materialului, din care este executata si a procesului tehnologic care are loc in acea constructie; -prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive electronice in caz de avarii; -proiectarea constructiilor pe cat posibil din materiale adecvate si eventual necombustibile, in functie de procesul tehnologic, de aglomeratia, de muncitori, vizitatori; -amplasarea rationala a cladirilor si a anexelor lor conform prevederilor si normelor in vigoare tinandu-se seama de distantele minime de siguranta intre constructiile industriale, constructiile civile(in functie de procesele tehnologice si de materialele din care sunt construite), de distantele intre acestea si depozitele de materiale combustibile; -prevederea in depozitele de materiale combustibile; a instalatilor de speciale de declansare automata a stropirii cu apa, in momentul ridicarii temperaturii din cauza izbucnirii unui incendiu, in acelasi timp semnalizndu-se formatia de pompieri;

-limitarea posibilitatilor de ntindere a incendiului, prin compartimentarea cladirilor si introducerea de pereti despartitori si plansee rezistente la foc. Masuri organizatorice de combatere a incendiilor constau in: -prelucrarea normelor si a prescriptiilor referitoare la prevenirea incendiilor; -stabilirea unor sarcini precise privind prevederea si combaterea incendiilor si asigurarea prelucrarii si afisarii lor; -dotarea cu utilaje si materiale tehnice de combatere a incendiilor si anume: utilaj manual de prima interventie(lopeti, pompe de mana), stingatoare manuale (cu apa, cu spuma chimica, cu substante chimice, solubile sub forma de prafuri, cu bioxid de carbon, cu gaze inerte, cu spuma aeromecanica); -motopompe, autopompe (la ntreprinderi mari pe platforme industriale; -instalatii cu retele de apa, instalatii fixe automate. Materialele care se pot folosi la stingerea incendiilor sunt dependente de materialul combustibil de instalatiile si de procesul tehnologic care se desfasoara in acea constructie, de utilajul de strngere, de care se dispune. Cele mai frecvent folosite sunt: -nisipul ca mijloc imediat de inabusire a focarului de incendiu; -apa sub forma de jeturi compacte, la stingerea materialelor combustibile solide (lemn, textile, hrtie) a lichidelor insolubile in apa, cnd sunt in straturi cu grosimi mici (petrol lampant, uleiuri) a gazelor; -apa dispersata in picaturi; -apa sub forma de ceata sau sub forma de aburi pentru stingerea materialelor solide, lichide sau gazoase, in cantitati mai mari ori in spatii nchise; -diverse substante chimice, prafuri, tetraclorura de carbon, zapada carbonica. La stingerea incendiilor care au loc in instalatiile electrice de nalta tensiune, se interzice folosirea materialelor de stingere lichide spumante. Aceste instalatii trebuie prevazute cu lazi cu nisip, tetraclorura de carbon.

1.1.2 Obiectul si definirea strunjirii

Pentru executarea pieselor de masini, adica pentru realizarea formei si dimensiunilor prescrise prin desenarea de executie ,semifabricatele obtinute Ia turnatorie, Ia laminare, in forja sau in atelierul de sudura sufera o serie de transformari, flu mite prelucrari La turnarea si Ia forjarea pieselor se prevad adaosuri de prelucrare care apoi sunt indepartate prin aschiere, pentru a se obtine piesa Cu forma, dimensiunile si calitatea suprafetelor prevazute in desene. Procesele de prelucrare prin aschiere a unei piese sunt: - strunjirea - rabotarea - mortezarea - frezarea - rectificarea - gaurirea - adancirea - alezarea - brosarea Strunjirea este procedeul de prelucrare a metalelor prin aschiere, in care indepartarea aschiei de pe piesa care se prelucreaza se face in mod continuu cu ajutorul unui cutit, care se deplaseaza liniar, piesa avand o miscare de rotatie. In functie de felul si pozitia suprafetei piesei care se prelucreaza , se pot executa urmatoarele operatii: - strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare de-a lungul axei de rotatie a piesei; - strunjirea suprafetelor exterioare si interioare plane, in directie perpendiculara fata de axa de rotatie a piesel; - strunjirea suprafetelor exterioare conice sau profilate. In afara de acestea, la strung se mai executa taierea filetului exterior sau interior cu cutitul sau cu scule de filetare (tarozi si filiere), gaurirea, centruirea, tesirea, alezarea etc. Cu ajutorul unor dispozitive speciale, se pot executa Ia strung si frezarea pieselor, frezarea rotilor dintate, rectificarea exterioara a suprafetei cilindrice, rectificarea suprafetelor conice si plane etc.

Din aceasta rezulta ca prelucrarea prin aschiere la strung are caracter universal Datorita posibilitatilor multiple de prelucrare pe care le ofera strungurile, ele reprezinta cea mai importanta si mai raspandita masina-unealta. Intr-adevar cercetandu-se utilajul interprinderilor constructoare de masini, se constata ca strungurile reprezinta intre 50% Si 80% din totalul utilajelor acestor inteprinderi.

1.1.3 Principiu de lucru

Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale. Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei. De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare. Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire.In plus, precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii, strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare fig 9.1

1.1.4.Sisteme tehnologice folosite Masinile-unelte pe care se pot realize aceste prelucrari sunt:strungurile, constrite intr-o mare varietate de tipo-dimensiuni si anume: Strunguri normale, caracterizate prin pozitia orizontala a axului principal si prin universalitatea prelucrarilor care se pot executa pe ele; Strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm) si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc) Strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal si destinate de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici Strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea unui nr egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura prindere;ele sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici; Strunguri cu mai mute cutite,destinate prelucrarii pieselor in productia de serie si caracterizate de posibilitatea prelucrarii simultane a mai multor suprafete; Strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa reglare, prelucrarea pieselor se face complet fara interventia muncitorului; Strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza automatizat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de muncitori; Strunguri specializate, din grupa carora fac parte: strungurile de detalonare, strungurile pt prelucrarea arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru decojirea barelor, etc Strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un echipament CNC, la care prelucrarea se excuta dupa un program realizat manual sau automat Operatia de strunjire se desfasoara, ca rabotarea si mortezarea, cu scule cu o singura muchie aschietoare principala, procesul de aschiere desfasurandu-se continuu. Cerinta comuna tuturor suprafetelor este existenta unei axe de rotatie si posibilitatea prinderii pe masina unealta. Metode prin care se pot obtine suprafete sunt : -directoarea obtinuta pe cale cinematica ca traiectorie a unui punct ; -generatoarea materializata prin taisul aschietor; -generatoarea obtinuta pe cael cinematica; Ca traiectorie a unui punct: -prin rulare ; -prin programare;

Ca infasuratoare a pozitiei unei curbe

fig 9.9 .

1.1.5 Posibilitatea de prelucrare

Elementele regimului de aschiere la strunjire sunt: -Adancimea de aschiere t; -Avansul s -Viteza de aschiere v In majoritatea cazurilor atat la strunjirile de degrosare cat si la finisare ,adaosul de prelucrare se indeparteaza intr-o singura trecere deoarece in constructia de masini actualmente se lucreaza cu adaosuri relative mici. Pentru adaosuri de prelucrare simetrice adancimea de aschiere la strunjire se determina cu relatia:

T= 2Ac/2 [mm] unde : 2Ac adaosul de prelucrare pe diametrul pt. prelucrarea respective In cazul prelucrarii prin strunjire valoarea avansului depinde de: -Rezistenta cutitului strungului; -Prin rezistenta placutelor din carburi metalice; -Eforturi admise de mecanismele de avans ale strungului; -Rigiditatea piesei de prelucrat ale strungului si ale dispozitivelor; -Precizia prescrisa piesei; -Calitatea prescrisa suprafetei prelucrate; Rigiditatea sistemului tehnologic influenteaza alegerea avansului atat in cazul strunjirii de degrosare cat si cea de finisare.Alegerea avansului se face in functie de :materialul si dimensiunea piesei, materialul partii aschietoare a sculei si marimea adancimii de aschiere. Avansul ales va trebui verificat in functie de factori enumerate mai sus. In cadrul verificarii d.p.v al rezistentei corpului cutitului, se neglijeaza actiunea componentelor Fx, Fy, si se ia in calcul numai solicitarea data de forta principala de aschiere Fz. Considerand solictarea corpului cutitului ca in fig 9.12, din condiatia de rezitenta la incovoiere se obtine, pt cutite cu sectiune dreptunghiulara, forta F, admisibila : Fz=(b*h2 ai) /6*l ai efortul unitary admisibil la incovoiere al materialului din care este confectionat corpul cutitului Componenta principala a fortei de aschiere se determina cu relatia:

Fz=C4*tx1*Sy1*HBn1 - in care C4,x1,y1,n1 sunt coeficienti care tin cont de natura materialului prelucrat si a mterialului sculei; t,s-avansul adnacimii de aschiere; HB- duritatea materialului de prelucrat Egaland expresiile fortelor principale de aschiere se obtine avnsul adimisibil.

La cutite cu corp de sectiune dreptunghiulara

La strunjirea cu cutite avand taisul din carburi metalice este necesara verificarea avansului din punct de vedere al rezisentei placutei din aliaj dur . Verificarea avansului din punct de vederea al fortei admise de rezistenta a mecanismului de avans se face comparand aceasta forta , trecuta de obicei in cartea masinii unelte , cu componenta axiala a fortei de aschiere , calculata in baza avansului adoptat ( aceasta din urma trebuind sa fie mai mica). In cazul in care marimea fortei admise de mecanismul fortei de avans nu este trecuta in cartea masinii ,ea se determina din conditia de rezistenta la incovoiere a dintelui pinionului

care primeste miscarea de avans( daca caruciorul primeste miscarea de avans prin cuplul cinematic pinion-cremaliera ) sau din calculul surubului conducator la torsiune si tractiune a piulitei la presiune specifica ( daca carucioru primeste miscarea de la cuplul cinematic surub conducator- piulita) Verificarea avansului din punct de vedere al rigiditatii piesei se face numai pentru piese lungi ( L/D >7) . In calcule se tine seama de sageata la incovoiere a piesei sub actiunea componentei radiale Fz si a celei tangentiale Fz a fortei de aschiere. Avansul ales trebuie sa respecte urmatoarele conditii: sageata de incovoiere a piesei in directia componentei radiale a fortei de aschiere nu trebuie sa depaseasca 0,25 din campul de toleranta pt prelucrarea piesei la strunjirea de finisare - sageata de incovoiere a piesei in directia rezultantei componentelor Fz si Fy trebuie sa fie in functie de stabilitatea la vibratii a sistemului tehnlogic, si de conditiile de prelucrare a piesei, in limitele 0,2-0,4 mm in cazul strunjirii de degrosare si de finisare. In cazul utilizarii unor sectiuni mari de aschiere se verifica avansul ales si d.p.v al momentului de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte care trebuie sa fie ma mare decat momentul de torsiune produs de componenta principala a fortei de aschiere,stabilita pe baza avansului adoptat. La strunjire , ca si alte procedee de prelucrare prin aschiere,suprafata obtinuta nu este niciodata perfect neteda ,ci prezinta o serie de neregularitati , uneori vizibila cu ochiul liber , alteori nu mai cu lupa sau cu microscopul. 1)Neregularitatile care iau nastere ca urmare ale varfului taisului sculei in timp si din cauza miscarii de avans .Acestea se produc in general la distante constante egale cu avansul de generare si determina forma de baza a micro geometriei suprafetei preluate in sectiuni paralele cu miscarea de avans ; 2)Asperitatile cauzate de fenomene care insotesc procesul formarii si depunerii aschiei, astfel incat se formeaza microgeometria suprafetei in sectiuni paralele cu directia iscarii de aschiere;repartitia lor pe suprafata prelucrata este, in general,neregulata ,dar unele apar si cu o anumita periodicitate. -

Neregularitatile din grupa a 2 se prezinta sub urmatoarele forme: sub forma de ondulatii ale suprafetei prelucrate in raport cu forma geometrica nominala, cauzata de oscilatiile taisului in jurul pozitiei sale de reglare, fie in urma unor vibratii ale sisemului tehnologic in momentul cand taisul intalneste puncte sau mici zone mai dure din material.

sub forma de crater sau porozitati dispuse regulat, ramase in urma smulgerii de mici particule dure din suprafata aschiata,atunci cand legatura lor cu materialul de baza permite acesta(ex:smulgerea particulelor de grafit nodular la prelucrarea fontelor); sub forma de fisuri neregulate vizibile cu ochiul liber, care sunt urme ale fisurii initiale de a radacina aschiei la desprinderea ei prin rupere ;ele se produc mai ales la prelucrarea materialelor fragile sau la aschierea cu unghiuri de degajare negative; sub forma de particule nergulate de materiale, foarte dure, ca niste solzi luciosi lipiti prin strivire pe suprafata prelucrata,care nu sunt altceva decat sfaramaturi ae taisurilor de depunere antrenate de suprafata de aschiere si laminate intre aceasta si fata de asezare a sculei.

In figura 9.14 sunt prezentate cateva pozitii necesare A0,A1,ale varfului cutitului in miscarea sa de avans, la strunjirea longitudinala si nergularitatile din prima grupa, sub forma zimtilor tringhiulari A0C0A1,A1C1A2,etc, de inaltime h=C1D1.Din figura se vede ca avansul s a o rotatie se poate scrie conform relatiei Cutitul lat din figura 9.14, se utlizeaza numai la treceri de finisare cu adoasuri de prelucrare foarte mici in timp ce cutitul din fig 9.14, b, poate executa si treceri de degrosare.Pentru ca la finisare sa se realizeze o netezire perfecta, fara urme urme de scula,este necesar ca lungimea b a taisului secundar sa fie mai mare decat avansul cu care se lucreaza(b>s+0.5 mm).Dar, si lungimea mare a taisului secundar provoaca o crestere apreciabila a componentei radiale a fortei de aschiere si in functie de rigiditatea sistemului tehnologic, poate duce la aparitia vibratiilor.

1.1.5Strunjirea conica

In constructia de masini,suprafetele conice au o larga raspandire,astfel ca prelucrearea lor pe strung este o operatie obisnuita. Metoda utilizata in mod curent la strunjirea suprafetelor conice consta in folosirea avansului manual al saniei portcutit dup ace aceasta a fost inclinata cu unghiul corespunzator inclinarii conului ce se prelucreaza.(fig 10.41)Cu aceasta metoda se pot strunji suprafete conice exterioare(fig 10.41 a) si suprafete conice interioare(fig 10.41 b) cu cutitul asezat in pozitie normal sau cu taisul in jos(fig 10.41 c).

In toate cazurile,sania a fost inclinata cu un unghi egal cu unghiul de inclinatie al suprafetei respective. Metoda poate fi folosita cu success numai pentru conurile a caror lungime este mai mica sau cel mult egala cu lungimea saniei portcutit. Rotirea cu precizie a saniei este o operatie foarte dificila,deoarece diviziunile cercului gradat indica numai gradele nu si fractiunile de grad,astfel ca precizia rotirii este foarte mica si cu totul aproximativa.Ea urmeaza a fi corectata prin tatonari si verificari successive,repetate de mai multe ori,pana la obtinerea inclinarii prescrise. O metoda rapida de reglare a inclinarii saniei consta in folosirea unui ceas comparator,fixat in portcutit,si a unui calibru conic sau a unei piese cu aceeasi conicitate ca si piesa ce urmeaza a fi strunjita.Se fixeaza calibrul intre varfuri sau in universal si se inclina sania mai mult sau mai putin pana cand acul ceasului comparator ramane nemiscat in timpul deplasarii sale,cu ajutorul saniei,de la un capat la altul al calibrului.(fig 10.42).

Schema strunjirii conice,prin deplasarea saniei portcutit,este redata in fig 10.43,pe care au fost trecute si toate elementele conului.Miscarea de avans a cutitului 1 se obtine prin rotirea manuala a manetei m.Dupa cum s-a aratat mai sus,cu sania portcutit se pot prelucra numai conuri cu lungime mica(circa 100-150 mm) si numai cu avans manual.

In uzinele noastre exista numeroase strunguri care sunt dotate cu un dispoztiv special pentru strunjiri conice cu care se pot prelucra si conuri cu lungimi relativ mari si cu avans mecanic.Schema unui astfel de dispozitiv,cu rigla de copiat,se afla reprezentata in fig 10.44 si se compune din suportul 1 solidar cu caruciorul strungului,sania 2,pe care se fixeaza o placa cu rigla de copiat 3 si glisiera 4 solidara cu placa 5 care,la randul ei,este solidara cu sania portcutit 6.Rigla de copiat 3 se poate roti impreuna cu placa sa in jurul unui central fixat pe sania 2 si se fixeaza intr-o pozitie inclinata,de exemplu cu unghiul ,ca in figura,cu suruburile 7 si 8.In timpul strunjirii conice,sania 2 sta pe loc fiind solidarizata cu batiul prin tija 9 si suportul 10 fixat pe acesta,impreuna cu caruciorul se deplaseaza,pe directia longitudinal,suportul 1,iar glisiera 4,urmarind rigla de copiat 3,se deplaseaza pe o directive inclinata cu unghiul antrenand in aceasta deplasare si placa 5,sania portcutit 6 si deci si cutitul ce este solidar cu ea.In acest mod se obtine deplasarea cutitului pe directia inclinata fata de axa centrelor desi sania caruciorului se deplaseaza paralel cu aceasta axa.

Cu ajutorul riglei de copiat pot fi realizate strunjiri si filetari conice exterioare si interioare.Unghiul de inclinatie maxima ce se poate realiza in mod obisnuit cu rigla de copiat este cuprins intre 12 si 15 grade. Reglarea dispozitivului de strunjire conica cu rigla de copiat este reprezentata pentru strunjirea suprafetelor conice exterioare in fig 10.45 a,iar pentru strunjirea suprafetelor interioare este prezentata fig 10.45 b.

Piesele ce se prelucreaza intre varfuri pot fi strunjite conic,la inclinatii nu prea mari,prin deplasarea transversal corespunzatoare papusii mobile.Schematic,o astfel de strunjire este reprezentata in fig 10.46.

Fata de elementele conului si de lungimea totala a piesei,distant h,cu care trebuie deplasat corpul papusii mobile,se calculeaza cu formula

h=D-d/l*L in care: h-distanta cu care trebuie deplasat corpul papusii mobile(fig 10.47),mm

D-diametrul mare al conului,mm d-diametrul mic al conului,mm l-lungimea suprafetei conice,mm L-lungimea totala a piesei(distanta dintre varfuri),mm

1.2 Calibrul tampon conic

1.2.1 No iuni generale

Calibrele limitative sunt instrumente de control al dimensiunilor unei piese, ele materializnd cele dou dimensiuni limit ale suprafe ei supuse controlului, respectiv dimensiunea maxim i cea minim . Au avantajul c prin utilizarea lor se mic oreaz timpul destinat opera iei de control. Calibrul pentru alezaj conic (vezi fig.1), numit i calibru tampon, verific cele dou dimensiuni limit ale diametrului suprafe ei conice prin trasarea pe acesta a dou rizuri ce corespund limitelor cmpului de toleran .

Fig.1.Calibrul pentru alezaje conice Pentru verificare se urm re te dac suprafa a frontal a piesei se g se te ntre cele dou rizuri. Dac alezajul conic al piesei las rizul trasat la diametru mai mic n exteriorul suprafe ei frontale, atunci suntem n situa ia unui rebut remediabil, deoarece diametrul alezajului este mai mic dect limita admis , lucru ce poate fi remediat prin prelucrarea suplimentar a suprafe ei conice i revenirea n cmpul de toleran admis. Dac rizul trasat la diametrul mare intr complet n interiorul alezajului conic al piesei, atunci nseamn c diametrul acestei suprafe e este mai mare dect limita admis , deci avem de a face cu un rebut definitiv.

Fig.2. Controlul cu calibre limitative Pentru controlul diametrului alezajului conic al piesei, calibrul tampon este introdus n interiorul suprafe ei, urm rindu-se dac partea frontal se g se te ntre cele dou rizuri (repere), a a cum se poate vedea n fig.3.

Fig.3. Controlul cu calibrul tampon conic Calibrul tampon conic poate fi la rndul lui verificat cu un calibru inel numit contracalibru (vezi fig.3). Acest contracalibru verific att diametrul calibrului tampon, ct i lungimea lui. Pentru verificarea lungimii se urm re te dac cap tul de diametru mai mic al tamponului se g se te ntre cele dou suprafe e plane ale frez rii practicate la cap tul contracalibrului (vezi fig.4). Contracalibrul conic poate fi folosit i la verificarea unor arbori conici procedndu-se n mod similar. n cazul suprafe ei conice prezentate mai sus este vorba de o suprafa cu o precizie mare folosit la orientarea i fixarea sculelor i dispozitivelor la ma inile-unelte. Aceste suprafe e conice sunt standardizate i poart numele de conuri Morse, sau dup caz, Metrice.

Fig.4. Controlul suprafe elor conice

S-ar putea să vă placă și