Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA ,, TEFAN CEL MARE, SUCEAVA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC SPECIALIZAREA DREPT ANUL III

DREPT CIVIL SUCCESIUNI NEDEMNITATEA SUCCESORALA

PROFESOR NDRUMTOR LECT. UNIV.

STUDENT: Grupa III

SUCEAVA 2011

CUPRINS

1. 2.

Noiune i reglementare juridic................................................3 Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale.....................4 Cazurile de nedemnitate succesorala.........................................6 3.1 Atentatul la viata de cujus.................................................6 3.2 Acuzatia capitala, calomnioasa la adresa lui de cujus.....8 3.3 Nedenuntarea de catre mostenitorul major a omorului, caruia a cazut victima de cujus.........................................9 Efectele nedemnitatii succesorale..............................................11 4.1 Efectele nedemnitatii fata de nedemn...............................11 4.2 Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului....13 4.2.1 Efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului..14 4.2.2 Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui......................15 4.3 Efectele nedemnitatii fata de terti....................................16 Invocarea nedemnitatii succesorale...........................................18

3.

4.

5.

6. Bibliografie.................................................................................1 9

1.

Noiune i reglementare juridic

Nedemnitatea succesorala este reglementata de Codul Civil in art. 655 658 si reprezinta decaderea succesibilului legal din dreptul de a mosteni, inclusiv rezerva succesorala, intrucat a savarsit o fapta grava, prevazuta expres de legiuitor, impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Pentru ca o persoana sa poate veni la mostenire, in temeiul legii, nu este suficient sa aiba vocatie succesorala, generala si concreta, fiind necesar sa indeplineasca si o conditie negativa respectiv sa nu fie nedemna de a mosteni. Nedemnitatea sau nevrednicia este decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege o mostenire determinata, inclusiv rezerva la care er fi avut dreptul din aceasta mostenire, intrucat s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia. Nedemnitatea nu trebuie confundata cu incapacitatea care reprezinta cealalta conditie pentru ca o persoana sa poata mosteni. Incapacitatea este atrasa de neindeplinirea calitatilor sau conditiilor de a mosteni, din motive independente de meritele succesibilului, in timp ce nedemnitatea intervine ca urmare a savarsirii de catre succesibil a unei fapte grave fata de defunct sau fata de memoria
3

acestuia. Astfel numai nedemnitatea are rolul de a l pedepsi pe succesibilul care este capabil sa mosteneasca.

2. Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale

Nedemnitate succesorala caracterizeaza prin urmatoarele:


a)

ca

sanctiune

civila1,

se

se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres si limitativ prevazute de lege2 si numai in domeniul mostenirii legale, textele de lege care o prevad fiind imperative si de stricta interpretare; opereaza de drept, cel care lasa mostenirea neputand inlatura efectele ei prin iertarea nedemnului pentru fapta sa. Ulterior comiterii faptei, cel care lasa mostenirea putea totusi sa l gratifice pe nedemn, in limitele si potrivit regulilor prevazute pentru libertati. In general nedemnitatea care desfiinteaza numai, vocatia succesorala legala nu influenteaza eficacitatea libertatilor prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte facute in favoarea nedemnului de catre cel care lasa mostenirea, aceste libertati fiind guvernate de reguli proprii (spre exemplu revocarea donatiilor in conditiile art. 829 831 C.Civ, revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor potrivit art.920 923, 930 C.Civ.). Daca fapta savarasita reprezinta o

b)

Majoritate autorilor clasifica nedemnitatea drept pedeapsa civila (vezi M.Eliescu op.cit.1, p.73, C.Stanescu, op. cit., p.115; St. Carpanu, op.cit., p.389; I.Zinveliu, op.cit., op.cit, p.17, F.Deak op.cit., p.60). Intrucat nedemnitate opereaza de drept, hotararea instantei civile de constatare a faptelor avand character declarative, preferam sa calificam nedemnitatea drept o sanctiune civila. 2 Faptele de o arie mai larga care justifica revocarea donatiilor sau legatelor nu sunt aplicabile in materia nedemnitatii succesorale. De lege ferenda se preconizeaza unificarea cauzelor.

cauza comuna prevazuta pentru toate cele trei ipoteze (spre exemplu tentativa de omor), ea poate justifica atat desfiintarea calitatii de mostenitor legal al nedemnului cat si revocarea judecatoreasca a donatiei si / sau legatului facut in favoarea lui inainte de savarasirea faptei, pentru fiecare in conditiile prevazute de lege. Spre exemplu in caz de litigiu, instanta numai contatata nedemnitatea care a operat in puterea legii si pronunta revocarea donatiei pentru ingratitudine daca a fost ceruta in termenul de un an prevazut de lege. In literatura de specialitate insa, a fost formulata opinia, la care achiestam si noi, potrivit careia, dupa comiterea faptei ce constituie caz de nedemnitate succesorala, cel care lasa mostenirea poate sa l gratifice pe cel nedemn, fie prin acte juridice inter vivos, fie mortis causa. Acest fapt devine posibil tocmai datorita naturii juridice de sanctiune juridica a nedemnitatii, care afecteaza numai mostenirea legala;
c)

fiind o sanctiune se aplica si produce efecte doar in privinta autorului faptei. Fata de alte persoane chemate de lege la mostenirea defunctului in nume propriu sau prin reprezentare (copiii nedemnului), ea poate produce efecte numai in mod exceptional; domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit faptele, in acest sens nedemnitatea producand efecte relative. De exemplu, savarsind fapta fata de un frate (chiar si in privinta bunurilor pe care acesta le-a mostenit de la primul decedat, in urma inlaturarii de la mostenire a nedemnului) sau savarsind fapta fata de parinte, poate veni la mostenirea bunicului (in nume propriu si chiar prin reprezentarea tatalui); sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta pentru faptele savarsite cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant, in lipsa discernamantului neputandu-se vorbi de
5

d)

e)

vinovatie. Pe de alta parte, fiind vorba de savarasirea de fapte, iar nu de acte juridice, se vor aplica regulile privitoare la discernamantul necesar pentru angajarea raspunderii civile delictuale, si anume, in cazul minoritar sub 14 ani si nu sunt puse sub interdictie judecatoreasca discernamantul se prezuma pana la contrara. Desigur, in cazul in care nedemnitatea implica o condamnare penala, se vor aplica regulile de iresponsabilitate din dreptul penal.

3. Cazurile de nedemnitate succesorala


In codul Civil in art. 655 sunt retinute limitativ ca fiind fapte ce atrag nedemnitatea, urmatoarele: - atentatul la viata lui de cujus; - acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea; - nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel despre a carui mostenire este vorba. Intrucat Codul Civil enumera limitativ cauzele care atrag nedemnitatea succesorala, judecatorul nu poate extinde aria de cuprindere a acestei sanctiuni si la alte fapte. 3.1 Atentatul la viata lui de cujus Este nedemn, potrivit dispozitiilor art.655 din C.Civ., condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct. Astfel nimanui nu - i este permis sa si deschida calea unei mosteniri printr-un omor. Pentru a opera acest caz de nedemnitate, trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: - mostenitorul a savarsit infractiunea de omor sau tentativa la infractiunea de omor careia a cazut victima cel ce lasa mostenirea. Forma de vinovatie specifica acestei infractiuni este intentia directa sau indirecta. Pentru a interveni nedemnitatea, nu este necesar ca infractiunile mentionate sa fie savarsite intr-o forma calificata (cu premeditare, prin
6

cruzimi etc.). Daca infractiunea, ce are ca urmare moartea lui de cujus, este savarsita cu alata forma de vinovatie, culpa sau praeterintentie, nu intevine nedemnitatea, intrucat legiulitorul urmareste sa sanctioneze numai intentia de a ucide si nu faptul material al omorului. Astfel, savarsirea infractiunii de ucidere din culpa sau de lovituri cauzatoare de moarte nu atrage nedemnitatea. Ca urmare a savarasirii unei astefl de fapte, intervin doua sanctiuni: una penala (condamanarea) si una civila (inlaturarea de la mostenirea victimei). - mostenitorul a fost condamnat, printr-o hotarare penala ramasa definitiva, in calitate de autor, coautor, complice sau instigator, chiar si sub forma favorizarii, pentru una din aceste infractiuni. Nu este indeplinita conditia condamnarii si nu intervine nedemnitatea succesorala in urmatoarele cazuri: - mostenitorul a fost achitat; - mostenitorul a fost scos de sub urmarire penala; - mostenitorul a decedat inainte de condamnare; - fapta mostenitorului a fost amnistiata (amnistie antecondamnatorie); - s-a prescris, sanctiunea penala; Dimpotriva, nedemnitatea va opera, fiind indeplinita conditia condamnarii, in urmatoarele cazuri: - fapta mostenitorului a fost amnistiata, ulterior condamnarii (amnistie postcondamnatorie); - mostenitorul condamnat a fost gratiat; - mostenitorul condamnat a fost reabilitat; Avand in vedere faptul ca in caz de omor sau de atentat la viata celui care lasa mostenirea, savarsirea faptei rezulta dintr-o hotarare penala de condamnare, interventia instantei civile care sa pronunte nedemnitatea apare ca inutila. Daca totusi nedemnitatea ar fi contestata in cadrul unei petitii de ereditare, instanta civila va fi chemata numai sa conteste ca in penal condamnarea a intervenit pentru fapta prevazuta de legea civila ( si nu pentru alta infractiune,

spre exemplu ucidere din culpa) si deci, in puterea legii, mostenitorul este indepartat de la mostenire ca nedemn3.

3.2 Acuzatia capitala, calomnioasa la adresa lui de cujus Acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa este nedemn, potrivit dispozitiilor art. 655 pct.2 C.Civ). Pentru a fi in prezenta acetuia caz de nedemnitate este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii: - mostenitorul a facut o acuzatie capitala; Prin acuzatie trebuie sa intelegem un denunt, o plangere sau o marturisire si nu o, acuzatie propriu zisa, intrucat aceasta contituie atributul exclusiv al procurorului. Acuzatia este capitala daca priveste fapte, care ar putea atrage pedeapsa cu moartea. In legislatia noastra insa, pedeapsa cu moartea a fost abolita, fapt ce face inaplicabila aceasta acuzatie de nedemnitate. Principalul argument este acela ca legiutorul a intentionat sa incrimineze, in special, intentia mostenitorului de a-si deschide calea spre succesiune, prin provocarea lui de cujus si neaparat gravitatea, de altfel de netagaduit a faptelor la care face referire denuntul mostenitorului, ar fi avut in vedere si alte fapte, de asemenea foarte grave, dar care nu au atras niciodata aplicarea pedepsei cu moartea. - acuzatia trebuie sa fie declarata de instanta ca fiind calmnioasa. Acuzatia este calomnioasa daca priveste fapte, care nu s-au savarsit in realitate, sunt nereale. - sa existe o hotarare penala, definitiva, de condamnare a mostenitorului pentru acuzatie calomnioasa.

In literatura de specialitate s-a propus de lege ferenda, ca instanta civila sa poata constata savarsirea unei fapte care atrage nedemnitatea in cazul in care nu exista o hotarare penala (de condamnare sau achitare) intrucat procurorul a dat ordonanta de scoatere de sub urmarire penala (pentru iresponsabilitate), ordonanta care nu are autoritate de lucru judecat.

3.3 Nedenuntarea de catre mostenitorul major a omorului, caruia a cazut victima de cujus Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitie este, potrivit dispozitiilor art.655 pct.3 C.Civ., nedemn. Sanctiunea nedemnitatii opereaza, pentru acest motiv, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: - mostenitorul care nu a denuntat omorul sa fie major; Per a contrario, daca denuntul provine de la un minor, acesta nu este considerat nedemn. Desi textul de lege nu-i vizezaza decat pe minori, consideram ca dispozitiile acestuia trebuie extinse si cu privire la persoanele majore puse sub interdictie, intrucat regimul juridic ce le este aplicabil acestora, in general, este identic cu al celor dintai. De lege lata, sunt incapabilii, lipsinudu-le discernamantul, atat minorii, cat si persoanele puse sub interdictie. Nedemnitatea pentru aceasta cauza, are in vedere, numai nedenuntarea infractiunii de omor (savarsita cu intentie), nu si a uciderii din culpa si numai infractiunea de omor consumata, nu si tentativa la infractiunea de omor. - mostenitorul trebuie sa fi cunoscut despre omorul lui de cujus; Nu este necesar, pentru a fi in prezenta acestei cauze de nedemnitate, ca mostenitorul major sa-l fi omorat de de cujus. Este necesar insa, ca mostenitorul sa fi cunoscut despre omorul savarsit de o alta pesoana si caruia i-a cazut victima de cujus. Cunoasterea despre omorul lui de cujus constituie o chestiune de fapt, ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba admis de lege.

mostenitorul nu a denuntat omorul organelor competente; Mostenitorului major ii revine aceasta obligatie numai in ipoteza in care alte persoane nu au denuntat organele competente omorul caruia a cazut victima de cujus. Mostenitorul, sub sanctiunea nedemnitatii, ii revine obligatia de a nu denunta numai omorul lui de cujus nu si pe faptuitor. Mai mult, legea nu instituie un termen in care mostenitorul trebuie sa realizeze un astefel de denunt. Instanta de judecata va aprecia, in functie imprejurarile concrete, daca nedenuntarea ii este sau nu imputabila mostenitorului. - Nedenuntarea nu trebuie sa fie scuzabila. Potrivit dispozitiilor art.656 C.Civ, nu devine nedemn cel care, daca ar fi denuntat omorul, ar fi vatamat in drepturi pe ascendentii si descandentii autorului omorului, pe afinii sau sotul acestuia, pe fratii, surorile, matusile si nepotii sai. Sunt aparate de nedemnitate pentru nedenuntarea omorului; asadar rudele faptuitorului in linie dreapta, ascendenta sau descendenta, pana la infinit, rudele in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusiv, precum si sotul acestuia. Spre deosebire de primele doua cauze de nedemnitate, nedenuntarea omorului nu trebuue sa fie sanctionata printr-o hotararea penala de condamnare. Aceasta cauza de nedemnitate este singura care atrage numai consecintele civile decaderea din dreptul de a mosteni. De fapt, in literatura de specialitate s-a apreciat ca, dintre cele trei cauze de nedemnitate, opereaza numai primul, celelalte doua fiind cazute in desuetudine. Se impune asadar ca, de lege ferenda, nedemnitatea sa fie reglementata, mai ales cat priveste cauzele ce o determina de o maniera flexibila. A fost propusa o formulare de tipul : este inlaturat de drept de la o mostenire cel care a fost condamnat, potrivit legii penale, pentru ca a savarsit, cu intentie, o fapta impotriva vietii pesoanei care lasa la mostenire sau impotriva vietii celui de inlaturab sau restrange vocatian la mostenire a faptuitorului.
-

10

4. Efectele nedemnitatii succesorale Nedemnitatea opereaza si deci produce efecte de drept; in puterea legii mostenitorul nedemn este decazut din dreptul de a mosteni. Desfiintarea titlului de mostenitor al nedemnului se produce din momentul deschiderii mostenirii, indiferent de momentul savarsirii faptei care atrage nedemnitatea. In consecinta, hotararea instantei civile prin care se constata nedemnitatea (si care poate fi ceruta si pronuntata numai dupa deschiderea mostenirii) opereaza retroactiv, avand caracter neclarativ ( iar nu constitutiv). In lumnia acestor principii urmeaza sa analizam efectele nedemnitatii fata de nedemn, fata de urmasii sai si fata de terti. 4.1. Efectele nedemnitatii fata de nedemn Intrucat titlul de mostenitor al nedemnului este defiintat de la data deschiderii mostenirii, el nu va putea reclama partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei care ar fi venit la mostenire impreuna cu el sau pe care prezenta a nu i-ar fi inlaturat de la mostenire. Prin urmare, inlaturarea de la mostenire a nedemnului va profita comostenitorilor legali sau mostenitorilor legali susecventi. Ea poate profita si legatarilor sau donatarilor in cazul in care nedemnul era un mostenitor rezervatar, a carui prezenta ar fi determinat reductiunea libertatilor excesive facute de cel care lasa mostenirea. Daca inainte de constatarea nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia mostenirii, va fi obligat sa le restituie (impreuna cu productele daca este cazul) persoanelor indreptatite, neavand nici un
11

termei pentru a le retine. Restituirea se face, in principiu, in natura, iar daca restituirea in natura este posibila pentru ca bunul supus restituirii a pierit fie si fortuit, inclusiv din cauza de forta majora sau pentru ca a instrainat (in tot sau in parte) ori pentru ca a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica (art.41, alin.3 din Constitutie), nedemnul, considerat posesor de rea-credinta si de drept pus in intarziere de la data intrarii sale in folosinta bunurilor mostenirii va fi obligat sa plateasca despagubiri, respectiv indemnizatia de expropriere. Cat priveste fructele naturale, industriale sau civile (venituri) nedemnul este privit, de asemenea, ca un posesor de rea-credinta de la data deschiderii succesiunii (art.657 C.Civ.), indiferent de data constatarii nedemnitatii si in consecinta, este obligat sa le restituie de la data folosirii bunurilor mostenirii. Restituirea frusctelor se face in natura, iar daca nedemnul le-a consumat sau a neglijat sa le perceapa, va restitui valoarea lor. Pentru sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenirii va fi obligat sa plateasca dobanzi din ziua incasarii (iar nu de la data chemarii in judecata; art. 1088 C.Civ. nefiind aplicabil in aceasta materie). Pe de alta parte insa, si nedemnul va avea dreptul sa i se inapoieze sumele ce a platit pentru achitarea datoriilor mostenirii (cu dobanzii potrivit art.1088 C.Civ.) si cheltuielile necesare si utile (nu si voluptuarii) facute cu privire la bunurile din mostenire, inclusiv cheltuielile facute sau munca depusa pentru perceperea fructelor. Nedemnitatea unui mostenitor profita comostenitorilor subsecventi in limitele inlaturarii de la mostenire a nedemnului , dar nu poate constitui izvor de imbogatire fara temei in detrimentul posesorului de rea credinta. De asemenea, drepturile si obligatiile nedemnului fata de mostenire care au fost considerate, pana la constatarea nedemnitatii, stinse prin consolidare sau confuziune vor produce efecte (renasc), nedemnul fiind strain fata de mostenire cu efect retroactiv. Nedemnitatea produce efecte numai in privinta drepturilor succesorale, iar nu in privinta altor drepturi ale nedemnului care nusi au ca temei de dobandire mostenirea. Astfel de exemplu, sotia condamnata pentru infractiunea de omor comisa in contra sotului sau este exclusa de la mostenirea defunctului sau sot, a carui viata a
12

suprimat-o, dar in baza raporturilor de familie are dreptul asupra cotei - parti din bunurile dobandite in timpul casniciei cu defunctul. Evident prin nedemnitate nu sunt afectate nici drepturile asupra bunurilor proprii ale sotului supravietuitor nedemn.

4.2. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului Avand in vedere dispozitiile art.658 C.Civ., consideram util sa distingem intre efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului si fata de alti descendenti (nepoti, stranepoti etc). Astfel conform dispozitiilor art.658 C.Civ. Copiii nedemnului viind la succesiune, in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor [...]. Din interpretarea per a contraria a acestui text, rezulta ca nedemnitatea, in mod just, produce efecte si asupra copiilor defunctului, in ipoteza in care acestia vin la mostenire prin reprezentarea parintelui lor. Spre exemplu, defunctul are doi fii, iar fiecare dintre acestia are la randul sau cate trei copii. Unul dintre fiii defunctului a atentat la viata acestuia, devenind astfel nedemn. La data deschiderii succesiunii, fiul nedemn era decedat. In aceasta ipoteza, mostenirea va fi culeasa de catre cel de-al doilea fiu al defunctului, intrucat nepotilor din partea nedemnului nu ii este interzis expres de lege sa vina la mostenire prin reprezentarea tatalui lor nedemn. Dimpotriva, insa, daca defunctul are numai un fiu, declarat nedemn si precedat la data deschiderii succesiunii, mostenirea va fi culeasa de catre nepotii defunctului, in nume propriu si nu prin reprezentarea tatalui lor nedemn, intrucat acestia nu sunt inlaturati de alte rude, in grad preferabil. Fata de alti descendenti ai nedemnului, altii decat copiii, nedemnitatea nu produce efecte, acestia putand culege mostenirea in cauza, atat in nume propriu, cat si prin reprezentarea ascendentului lor nedemn. In literatura de specialitate se apreciaza ca exprimarea legiuitorului nu poate fi intamplatoare, atata vreme cat in alte texte de lege, acesta foploseste notiunea de descendenti, uneori chiar alaturi de cea de copil.
13

Pot beneficia de reprezentare, potrivit legii numai descendentii copiilor defunctului si descendentii fratilor si surorilor defunctului. Asadar, nedemnitatea produce efecte asupra copiilor nedemnului numai in ipotezele in care acesta este copil al defunctului si frate/sora al /a defunctului. 4.2.1. Efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului Copiii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (bunicului lor) in nume propriu, dar nu si prin reprezentare tatalui lor nedemn. Aceasta inseamna ca sanctiunea nedemnitatii produce efecte si fata de ei, desi nu sunt cu nimic vinovati de savarsirea faptei de catre parintele lor. Spre exemplu, daca unicul fiu al defunctului este ndemn, copilul sau va putea culege in nume propriu mostenirea lasata de bunic, intrucat in lipsa de mostenitori de un grad mai apropiat, el este chemat la mostenire fara ajutorul reprezentarii si cu inlaturarea de la mostenire a altor rude ale defunctului, care fac parte din clase de mostenitori subsecvente (fratii defunctului) sau sunt rude de un grad mai indepartat. Astfel in acest caz nedemnitatea nu produce nici un efect asupra drepturilor copiilor nedemnului. In schimb, daca defunctul a avut doi copii, dintre care unul nedemn, copiii nedemnului nu vor putea mosteni dupa bunicul lor (desi tatal lor nedemn nu mai este in viata la deschiderea succesiunii), fiindca sunt rude de gradul II cu defunctul si vor fi inlaturati de la mostenire de celalalt copil al defunctului, care este ruda de gradul I cu defunctul (pricipiul proximitatii gradului de rudenie). Numai cu ajutorul reprezentarii succesorale ei ar fi putut veni la mostenire, alaturi de celalat copil al defunctului, culegand partea ce s-ar fi cuvenit tatalui lor. Dar, fiindca ei pot veni la mostenire numai in nume propriu, fara ajutorul reprezentarii, vor suporta consecintele nedemnitatii parintelui lor. Dar nedemnitatea poate influenta si impartirea mostenirii in cazul pluralitatii de mostenitori nedemni si care au un numar inegal de copii. De exmplu, daca ambii copii ai defunctului sunt nedemni si decedati la data deschiderii succesiunii, iar unul dintre ei a lasat un copil, ceilalti doi copii, mostenirea se va imparti intrei parti egale
14

(pricipiul egalitatii) fiindca ei vin la mostenire in nume propriu si sunt rude din aceeasi clasa si de acelasi grad cu defunctul. In schimb, daca acesti copii ar fi putut veni la mostenire prin reprezentare (ceea ce nu este posibil din cauza nedemnitatii) impartirea s-ar fi facut pe tulpini, unul luand jumatate ce i s-ar fi cuvenit propriului parinte, iar ceilalti doi, cealalta jumatate, adica partea parintelui lor. In sfarsit precizam ca cele aratate in privinta efectelor nedemnitatii fata de copiii nedemnului sunt valabile nu numai in cazul cand nedemnul este descendent al defunctului, dar si in privinta copiilor sau surorilor nedemni ai defunctului ( art.658 C.Civ. nu distinge intre cele doua ipoteze), care nu pot, nici ei, sa beneficieze de reprezentare, din cauza nedemnitatii parintelui lor ( frate cu defunctul), desi este chemata la mostenire clasa a doua de mostenitori legali si reprezentarea este, in principiu admisa si in cazul descendentilor din frati si surori. 4.2.2. Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui Solutia adoptata de Codul Civil in privinta copiilor nedemnului este, desigur, nedereapta, fiindca sanctiunea nedemnitatii ar trebui sa produca efecte numai in privinta autorului sau autorilor faptei, nu si in privinta copiilor nevinovati. Aceasta solutie injusta se explica numai prin influenta traditiei. Dar daca se admite unanim ca solutia legii in privinta copiilor nedemnului este injusta, trebuie oare extinsa aceasta solutie si la nepotii, stranepotii nedemnului, cu toate ca art.658 vizeaza numai copiii nedemnului, iar nu si pe desendentii care nu sunt copiii lui? Cu toate acestea, intrucat legea dispune numai in privinta copiilor nedemnului, impiedicand venirea lor la mostenire prin reprezentare, per a contrario nu excludem posiblitatea ca descendentii subsecventi ai nedemnului (daca sunt de buna-credinta) sa poata veni la mostenire prin reprezentare, bineinteles daca nedemnul si copilul sau, reprezentatii, nu mai sunt in viata la data deschiderii succesiunii. Aceasta interpretare restrictiva a art. 658 C.Civ. s-ar putea justifica prin caracterul derogatoriu al solutiei
15

privind sanctionarea unui nevinovat si prin faptul ca regula care s-ar opune acestei interpretari (urcare din grad in grad) poate cunoaste exceptii in cazurile prevazute de lege.

4.3. Efectele nedemnitatii fata de terti Teoria mostenitorului aparaent. Este posibil ca nedemnul, in perioada dintre deschiderea succeiunii si constatarea nedemnitatii sa fi incheiat acte juridice cu terte persoane referitoare la bunurile mostenirii (acte de conservare, de admninistrare sau chiar de dispozitie). Intrucat nedemnitatea defiinteaza titlul de mostenitor cu efect retroactiv, de la data deschiderii succesiunii, iar legea nu prevede nici o derogare in privinta actelor incheiate de nedemn cu tertii, aceste acte vor fi defiintate si ele cu efect retroactiv, potrivit principiilor nemo dat quod non habet si resoluto efect iure dantis, resolvitur ius accepientis. Inseamna ca, in principiu, nedemnitatea produce efecte si fata de terti, solutie ce se justifica in cazul tertilor de rea credinta (care au avut cunostinta de faptele savarsite de nedemn), dar nu si in cazul tertilor de buna credinta care au crezut in valabilitatea titlului de mostenitor al nedemnului. De aceea, rigoarea principiului desfiintarii retroactive a actelor incheiate de nedemn trebuie sa fie mult mai atenuanta prin aplicarea altor principii, prevazute de lege sau recunoscute in literatura de specialitate si aplicate in practica judecatoreasca. Astfel: actele de conservare si de administrare a bunurilor mostenirii se mentin deoarece ele profita adevaratilor mostenitori si interesului economic general impune ca aceste bunuri sa fie conservate si puse in valoare. Totusi nu excludem posibilitatea ca adevaratii mostenitori sa ceara desfiintarea lor daca tertul a fost de rea credinta si actul se dovedeste daunator;

16

o o o o o

plata facuta cu buna credinta de debitor mostenitorului nedemn posesor al creantei este valabila (art. 1097 C.Civ.); actele de dispozitie (instrainare) a bunurilor mobile corporale (inclusivtitlurile la purtator) se mentin in baza art. 1909 C.Civ., daca dobanditorul posesor este de buna credinta; in privinta actelor de dispozitie (instrainare sau constituire de drepturi reale) asupra imobilelor, tertul de buna credinta se va putea apara prin invocarea uzucapiunii de 10 20 de ani, actunl incheiat cu mostenitorul nedemn putant servi ca just titlu. Aceasta aparare se dovedeste insa, de cele mai multe ori, insuficienta, pentru ca nedemnitatea se constata intr-un termen mult mai scurt. Potrivit teoriei mostenitorului aparent, actul incheiat de mostenitorul nedemn se mentine, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: actul incheiat este cu titlu particular; actul incheiat este cu titlu oneros; tertul este de buna credinta (buna credinta este prezumata); tertul dovedeste ca a existat o eroare comuna (credinta obsteasca); tertul dovedeste ca eroarea comuna asupra calitatii de mostenitor a nedemnului este invincibila. Astfel, error communis facit jus (eroare obsteasca este creatoare de drept). Exista, spre exemplu; eroare comuna si invincibila asupra calitatii de mostenitor a nedemnului in ipoteza in carte impotriva acestuia, nu exista o hotarare judecatoreasca de condamnare si nimeni nu banuia ca acesta a savarsit o fapta care sa-i atraga nedemnitatea. Daca sunt intrunite aceste conditii, actul de instrainare incheiat de nedemn ramane valabil, fiind opozabil adevaratilor mostenitori. Nedemnul insa este obligat sa plateasca despagubiri adevaratilor mostenitori ai defunctului pretul obtinut sau valoarea bunului instrainat, daca acesta este mai mare decat pretul, precum si fructele produse de acesta. De asemenea, nedemnul va repara orice paguba cauzata adevaratilor mostenitori.
17

actele de dispozitie asupra bunurilor imobile, incheiate de nedemn cu tertii de rea credinta se vor desfiinta retroactiv, potrivit principiului molutojure dantis, resolvitur accipientis. 5. Invocarea nedemnitatii succesorale Data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege cu nedemnitatea, ea poate fi invocata de orice persoana interesata care urmeaza sa profite de inlaturarea de la mostenire a nedemnului sau a copiilor sai ( care ar urma sa vina la mostenire prin reprezentare), cum sunt comostenitorii legali subsecventi ori legatarii sau donatarii, in cazul in care nedemnul ar fi fost un mostenitor rezervatar a carui prezenta putea determina reductiunea libertatii sau daca acesta ar fi contestat validitatea dispozitiilor testamentare. Nedemnitatea poate fi invocata, pe calea actiunii oblice, si de catre creditorii acestor persoane, dreptul de a invoca nefiind exclusiv pesonal ( art.974 C.Civ) pentru ca sanctiunea inlaturarii de la mostenire a nedemnului intervine ope legis si spre deosebire de revocarea donatiei pentru ingratitudine nici cel care lasa mostenirea nu putea sa-l ierte pe nedemn. Pentru aceleasi motive, ea poate fi invocata si de procuror ori de catre instanta de judecata din oficiu. Cat priveste invocarea de catre nedemn a propriei sale nedemnitati, impartasim solutia potrivit careia nu poate primi aplicarea principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans si deci este inadmisibila invocarea nedemnitatii de catre nedemn deoarece aceasta opereaza de drept, nedemnul referindu-se doar la faptul consumat al indepartarii sale de la mostenire prin efectul legii. Spre deosebire de revocarea donatiei/legatului, care poate fi ceruta numai impotriva donatarului/legatarului, nedemnitatea poate fi invocata fie impotriva nedemnului, daca se afla in viata, fi impotriva mostenitorilor acestuia. Mostenitorii nedemnului vor fi tinuti sa restituie bunurile primite de la autorul lor nedemn adevaratilor mostenitori, neputandu-se prevala de teoria mostenitorului aparent sau de dispozitiile art.1909

18

C.Civ., intrucat sunt succesori cu titlu universal si nu cu titlu particular. Nedemnitatea produce efecte atat fara de nedemn si urmasii acestuia cat si fata de terti.

BIBLIOGRAFIE

Suport de curs drept succesoral, Lect.univ. Nemtoi Gabriela; Tratat de drept succesoral Editia a II-a, actualizata si completa, Prof.univ.dr. Francisc Deak, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002;

19