Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL GRUPA 4301 B

INDRUMATOR: Asist. IOSUB ADRIAN STUDENT: Preda Ionut

- 2009 -

TEMA PROIECTULUI

CONCEPEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI PROIECTAREA STANTEI PENTRU EXECUTAREA REPERULUI CONFORM DESENULUI DE EXECUTIE, PENTRU PRODUCTIA DE SERIE

I. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE I.1Analiza datelor initiale 1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa:

CuZn30
Alamele tehnice sunt aliaje CuZn cu maxim 45% Zn, peste aceasta limita a zincului, alamele devin dure si fragile, deci inutilizabile. Alamele, in functie de numarul elementelor de alere pot fi: Binare (obisnuite) Speciale (cu mai multe elemente de aliere)

Proprietati ale alamelor: a) Caracteristici mecanice (STAS 95-80) - rezistenta la rupere la tractiune: Rm = 300-370 (N/mm2) - alungirea la rupere: As = 50% - duritatea : - minima: 55HB - maxima: 85 HB b) Compozitia chimica: 70%Cu si 30 % Zn c) Forme si dimensiuni de livrare:
Latime/lungime: 500x30000 mm/mm Densitatea : = 8.7 kg/m3

d) Aspect: suprafata tablei trebuie sa fie curate, neteda, lipsita de umflaturi, solzi, stratificari, zgarieturi adanci, inluziuni de zgura sau corpuri straine. Gama de grosimi: tablele de alam ase livreaza cu grosimi de la 0,5 la 500 mm Utilizare: stantare, indoire si ambutisare 1.2 Analiza desenului de executie Se vor respecta indicatiile din STAS 11111-86

Pentru o grosime de 1 mm a semifabricatului, vom avea urmatoarele abateri:


Abateri limita la grosime: 0,05 mm Abateri limita la latime: 500+10-30 mm 5

Abateri limita pentru raze de racordare: --- Aabteri limita pentru dimensiuni unghiulare: ---

In cazul aliajelor CuZn (alame) se pot obtine rugozitati reduse la taierea de precizie, daca lipseste plumbul, iar continutul de cupru este de minim 63 %. Cu cat creste continutul de Cu in aliaj, se pot obtine rezultate mai bune. Cuprul se preteaza bine la taierea de precizie, insa are o tendinta pronuntata de a forma microsuduri pe muchia placii de taiere. 2.Studiul tehnologicitatii piesei
Stabilirea prosedeului prin care se executa piesa:

Pentru d5xS =>>> - decupare Pentru d<5xS =>>> - perforare In cazul piesei de fata, avem 2 orificii: 12mm, 10mm , 5mm, toate se vor executa prin perforare.
Dimensiunea minim a orificiilor: 0,8xS = 0.8 mm

Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate:


-

grosimea materialului: 1 mm dimensiunile orificiilor in mm: 12mm, 10mm , 5mm, rezulta o precizie de ~ 0,05 mm

Precizia pieselor decupate: S = 1mm, dimensiunile de gabarit ale piesei intre 50-

120 mm, rezulta o precizie de ~ 0.05 mm.


Precizia distantei intre doua orificii: S = 1 mm, distanta intre orificii > 12 mm,

rezulta o precizie de ~ 0.08 mm Precizia distantei dintre marginea orificiilor si conturul piesei: S = 1mm - pentru orificiile circulare precizia este ~ 0.04 mm. Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere: - pentru orificiile circulare, a < 5 mm, distantele se incadreza in limite. 3 Analiza croirii semifabricatului 3.1Cele trei variante de croire propuse sunt: Varianta A:

Varianta B:

Varianta C:

3.2 Stabilirea marimii puntitelor Dimensiunile minime ale puntielor: Puntia intermediara : a=k1k2k3 a1; a1=1.2, Puntia laterala : b= k1k2k3 b1; b1=1.7; k1=1.2-pentru alam; k2=1-fia trece de dou ori prin tan; k3=0.8-avans i ghidare precis a benzii; a=1.210.81.2=1.152; b=1.210.81.7=1.632; Limea marginii tiate de poansonul de pas: c=1,5 [mm]; 3.3 Determinarea latimii benzilor Stabilirea corect a limii benzii contribuie, n mare msur la folosirea eficient a materialului, la obinerea unor piese n concordan cu desenul de execuie etc. Calculul limiii benzii se face punnd condiia de pstrare a unei puntie laterale minim necesar i n funcie de diferitele procedee de asigurare a mrimii avansului materialului. S = 1 mm Latimea fasiei < 100 mm Precizia: = 0,8 mm Relatia de calcul pentru varianta fara apasare laterala este: B = n*D + 2*(b + l ) + (n 1)*a + k*c 3.5 Alegerea din STAS a latimii benzilor: Pentru varianta A, latimea benzii este: 51.85 mm (55 mm in STAS) Pentru varianta B, latimea benzii este: 50.55mm (52 mm in STAS) Pentru varianta C, latimea benzii este: 100.62 mm (103 mm in STAS)

3.6 Determinarea pasului de stantare: P= L+n Varianta A: 47 + 1,152 => pasul = 48.152 mm Varianta B: 48 + 1.152 => pasul = 49,152 mm Varianta C: 47 + 3.152 =>pasul = 48.152 mm

3.6Calculul cantitii de material pentru volumul de producie planificat Nr. Piese 1000000 => productie de serie mare Coeficientul de serie: 2 Varianta A:

Nr. piese = Nr. piese = Nr. piese =

L n 30000 1 = = 625 P 48

Varianta B:

L n 30000 1 = = 611 P 49.1 L n 30000 2 = = 1232 P 48

Varianta C:

3.7 Coeficientul de utilizare al materialului:

Ku =

A * Nr. piese *100% L*B

A-aria piesei fara orificii; (899.56 mm2) n-numarul de piese obtinute din banda; L-lungimea foii de tabla; (30000 mm) B-latimea benzii(STAS).

10

Varianta A:

Ku =

2115*625 *100 = 82.11% 30000*55

Varianta B:

Ku =

2115*611 *100 = 82.85% 30000*52

Varianta C:

Ku =

2115*1232 *100 = 80.06% 30000*105

3.8 Adoptarea variantei optime Considerand coeficientul de utilizare, varianta B este cea mai eficienta, dar datorita costului mult mai mare de realizare a stantei, se va opta pentru varianta A, cu o stanta mult mai ieftina si cu coeficient de utilizare apropiat.

11

3.10 Fisa tehnologica Denumirea piesei Denumire material Grosi me materi al Caracteris As min= 60% tici mecanice Tabl Cu Zn 20 STAS 289/2 S= 1,3 mm Desenul piesei

r= 25 daN/mm2 f=20daN/mm2

Denumirea operaiei Decupare

Schema

S.D.V. tan pentru decupat i perforat

Curire i lustruire n rumegu Control C.T.C.

Tob mare, lent, cu palete

Conform STAS 3160 62

12

Cap.4 Calculul fortelor tehnologice, a lucrului mecanic si a puterii de stantare 4.1 Calculul fortei de taiere pentru cutitul de pas:

F=Ls [N].

Unde:

L-lungimea conturului cuitului de pas; s-grosimea materialului; -rezistena la forfecare(=0,7r).

= 0.7*350 = 24,5 daN/mm2 F = 48.652 *1*24,5 = 1167.5 daN/mm2 4.2 Calculul fortelor de decupare-perforare: F=kls l-lungimea conturului orificiului s-grosimea materialului; -rezistena la forfecare( =0,7r). k=0,6. a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm l= *5 = 15.7 k = 0.6; S=1 mm; = 24,5 [daN] F = 15.7*0.6*1*24.5 = 230.7 [daN] b) Poanson de decupare cu 10 mm l = 31.4 mm F = 461.8 [daN] c) Poanson de decupare cu 12 mm l = 37.6 mm F = 552.7 [daN] d) Poanson decupare piesa: F = 0.6*1*173.5*24.5 = 2550.45 [daN]

13

4.3 Calculul fortei de impingere prin placa active Fimp = kimp *F*n
n= h 4 = =4 S 1

kimp = 0.031 a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm Fimp = 0.031*230.7*4 = 28.6 [daN] b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm Fimp = 0.031*461.8*4 = 57.26 [daN] c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm Fimp = 0.031*552.7*4 = 68.5 [daN] d) Poanson decupare piesa Fimp = 0.031*2550.45*4 = 316.25 [daN] 4.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson Fsc = K sc *F, K sc = 0.038 Fsc = 0.038*230.7 = 8.76 [daN] b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm Fsc = 0.038*461.8 = 17.54 [daN] c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm Fsc = 0.038*552.7 = 21.06 [daN] d) Poanson decupare piesa Fsc = 0.038*2550.45 = 96.91 [daN]

a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm

14

4.5 Calculul fortelor totale Ftot = F + Fimp + Fsc a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm Ftot =230.7 + 28.6 + 8.76 = 260.06 [daN] b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm Ftot = 461.8 +57.26 +17.5 = 536.5 [daN] c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm Ftot = 552.7 + 68.5 + 21.06 = 642.26 [daN] d) Poanson decupare piesa Ftot = 2550.45 + 316.25 + 96.91 = 2963.6 [daN] FtotT = 1167.5 + 260.06 + 642.26 + 2963.6 = 5033.42 [daN]

15

4.7 Determinarea centrului de presiune al stantei

F x + F x + F x + F x + F x F x 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 cp cp x = p F + F + F + F + F + Fcp 1 2 3 4 5 260.064.9 + 260.0631.1+ 536.510.1+ 642.240.9 + 2963.671.9 +1167.225.5 x = p 260.06 + 260.06 +536.5+ 642.26 + 2963.6 +1167.2 x = 48.69mm p F y +F y +F y +F y +F y F y y = 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 cp cp p F + F + F + F + F + Fcp 1 2 3 4 5 y = 260.0648.1+ 260.0614.1+536.514.1+ 642.214.1+ 2963.623.6+1167.20.75 p 260.06 + 260.06 + 536.5+ 642.26 + 2963.6 +1167.2 y = 21.65mm p

16

Cap 5. Proiectarea echipamentului de deformare Adoptarea dimensiunilor echipamentelor tehnologice ale stantei 5.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele stantei
a. Poansoane i plci de tiere-OSC 10 (clire+revenire la 58-60 HRC) b. Plci ghidare

-OLC 45 netratat ttermic -OLC45 netratat termic -OL 37 -OL 50 - OL50 -OLC 45 -OLC 60

c. Rigle de ghidare
e. Plac de baz f. Plac port-poanson

d. Poansoane laterale de pas -OLC 45 (clire+revenire la 50-55 HRC)

g. Plac superioar h. uruburi i. tifturi

5.2 Adoptarea dimensiunilor alementelor active 5.2.1. Adoptarea dimensiunilor placii active: a) inaltimea placii active Inaltimea placii active se ia Hpa = 15.40 mm: Hpa = 30 b) Distana minim dintre marginea plcii i muchia activ b1=Hpa=30mm c) Lungimea minim a plcii active Lpa = nphp + (22,5)hp; np-numrul de pai; hp=mrimea pasului Lpa min= 180 mm d) Limea minim a plcii active

lpa = b + (2,54)*Hpa = 116 mm e) Diametrul gurilor pentru fixare cu uruburi i tifturi


d=8 mm - diametrul gaurilor pentru stifturi de ghidare d=10 mm diametrul gaurilor pentru fixare cu suruburi

f) Distana minim ntre gurile de tift i urub


17

b4=0,8*d+(d+d1)/2 => b4= 9 mm


5.2.2 Dimensionarea pastilelor 5.2.3 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere a)poansonul pentru reglarea pasului: lungimea poansonului de decupare este de 58.5 mm

b) poanson pentru orificiul circular

inaltimea poansonului este aceeasi ca si cea a cutitului de pas

diametrele sunt: D1 =5mm, D2 = 12mm

Fixarea poansoanelor se face prin nituire:

5.2.5 Calculul dimensiunilor partilor de lucru ale elementelor active


18

a)Stabilirea jocului minim intre poanson si placa activa S = 1 mm Jmin = 0.07 mm Jmax = 0.130 mm b) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

D pa = ( Dmin ) +Tpa Dmin = ( D + Ai ) +Tpa 0 D poanson = ( Dmin J min )0 Tpoanson


Orificii in piesa:
1. orificiu cilindric ( 5 mm)

-dimensiunea poasonului este:


D p = (5 0.04 0.06) 0.08 D p = 4.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:


D pl = (5 0.04) +0.08 D pl = 5.04mm

2. orificiu cilindric ( 10 mm)

-dimensiunea poasonului este:


D p = (10 0.04 0.06) 0.08 D p = 9.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:


D pl = (10 0.04) +0.08 D pl = 10.04mm 3. orificiu cilindric ( 12 mm)

-dimensiunea poasonului este:


D p = (12 0.04 0.06) 0.08 D p = 11.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:


19

D pl = (12 0.04) +0.08 D pl = 12.04mm

4. pentru decuparea pe contur : -dimensiunea poasonului este: conform desenului de executie 5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elemetelor de mentinere si reazem a) Placa de baza Lpb = Lpa + (80.....100mm) = 200 mm lpb = 116 mm H pb = 1.5 *H pa = 45 mm Dimensiunile orificiilor de evacuarea pieselor si deseurile se obtin adaugnd 2 mm la dimensiunile orificiilor din placa de baza. b) Placa superioara c) Placa port-poanson d) Placa de prsiune 5.4 Elemente de ghidare a) placa de ghidare, care joaca si rol de scoatere, Hpg = 20 mm b) Coloane si bucse de ghidare lungimea coloanelor este 120 mm, diametrul functional este de 14mm. 5.5 Riglele de ghidare: Lrgh = Lpa + (20...30 mm) =200 mm HS = (1,2.....1,3)* H pa = 36 mm Hpp =(0,3....0,8)* H pa = 15 mm Hppr = 8 mm

20

5.6 Elemente de fixare a stantei pe presa


Stanta se fixeaza in berbecul masinii prin intermediul cepului de fixare. Acest cep este fixat pe placa superioara prin filet, in centrul de greutate al stantei.

Cap 7.Alegerea utilajului de presare la rece


Pentru alegerea presei cu care se va prelucra piesa se ine cont de fora total necesar pentru acionarea tanei.
21

Futilaj =

Ftot 5033 = = 6710 0, 75 0, 75

Futilaj = 50 kN Se va alege o pres de tip PAI 50 cu urmtoarele caracteristici: Fora maxim de presare 50 kN Numrul de curse duble a culisoului 110 cd/min Domeniul de reglare a cursei culisoului 10 pn la 120 mm Distana dintre axa culisoului i batiu R=220 mm

Dimensiunile mesei A1 x B1= 360mm x 450mm

Dimensiunea orificiului de mas 200 Locaul pentru cep (d x l) = 40mm x 90 mm Reglarea lungimii bielei M =63

nclinarea maxim a presei 300 Limea nenclinat ln =1660 mm Limea nclinat l = 2040 mm

Lungimea maxim a presei L =1180 mm


nlimea presei h =2205 mm a) Lucrul mecanic dup puterea instalat - lucrul mecanic consumat pentru tiere:
L= F g = 9,47 J 1000

b) Domeniul de reglare a cursei berbecului: 20 mm

Bibliografie

22

1.

M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoar, Fl. Drgnescu, M.

Trandafir, Gh. Sindil - Elemente de proiectare a tanelor i matrielor Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1983 2. 2002 3. Vasile Braha, Gheorghe Nag, Florin Negoescu Tehnologia Dr. Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de

tanare i matriare ndrumar de proiectareEditura TehnicInfoChiinu-

presrii la rece Editura Tehnic, tiinific i Didactic CERMI Iai-2003 4. Adrian A. Cirillo Proiectarea tanelor i matrielor vol. I i II

Institutul Politehnic Iai, Facultatea de Mecanic Iai 1972 5. Gheorghe Nag, Vasile Braha Analiza creativ a proceselor de

tanare i matriare la rece-ndrumar pentru lucrri practice Editura TehnicaInfo Chiinu-2001

23