Sunteți pe pagina 1din 19

CUPRINS:

Cap I. Consideratii generale 1.1. Pozitia geografica, accesibilitate, infrastructura; 1.2. Cadrul natural; 1.3. Cadrul socio- economic: populatia. Cap II. Analiza potentialului turistic 2.1. Apele minerale 2.2. Bioclimatul zonei 2.3 Alte resusrse turistice Cap III. Stadiul actual de valorificare 3.1 Forme de turism practicabile 3.2 Structurile turistice (de primire, agrement, alimentatie) 3.3 Circulatia turistica Cap IV. Propuneri privind modernizarea si dezvoltarea turismului in statiunea Vatra Dornei. 4.1 Promovarea turismului 4.2 Strategia dezvoltarii turismului

Statiunea Vatra Dornei


I Consideratii generale
1.1. Pozitie geografica: Situata in nordul Romaniei, in zona estica a depresiunii intramontane Dorna, nconjurata de masivi muntosi ce ating pana la 2100m (masivul Caliman), la o distanta de 40 km de Cmpulung Moldovenesc, 110 km de Suceava si 83 km de Bistrita. Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei, statiune de cura si odihna de interes national, cu functionalitate permanenta este situata la altitudinea de circa 800m si este inconjurata de paduri bogate de conifere si foioase, ce se extind pe masivele: Giumalau, Rarau, Bistritei, Caliman, Bargau, Suhard. Accesibilitate: Rutier: Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti - Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Cmpulng Moldovenesc Vatra Dornei pe DN 17; Feroviar: Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei. Infrastructura: Surse de energie - Sursa principala de energie este apa. Orasul Vatra Dornei este centrul de exploatare a centralelor hidroelectrice. Centrala are turbine si generatoare ce produc energie de 0,4 Kv si prin transformare se ridica la 20 kv. Aceasta putere este injectata in SEN (sistemul energetic national). In Tara Dornelor sunt construite 15 microhidrocentrale care functioneaza in acelasi principiu, de pana la 200 Kv. Cele mai numeroase microhidrocentrale se gasesc in bazinul hidrografic al paraului Neagra (Calimani): Neagra I si II, Gura Haiti I si II (sub 2 Mw), Lucaciu (Paraul cu pesti), Saru Dornei I si II. Mai sunt hidrocentrale la PanaciBucinis, Darmoxa-Sihastrie, Barnar I, II si III si pe Dorna la Dornisoara. Ca perspective, este intrarea in functiune a centralei de la Todireni. Se pot amenaja toate paraiele repezi de munte: Negrisoara, Bancu, Tesna, Omu, Rusaia etc. Poate fi valorificat in continuare paraul Bucinis. Toate microhidrocentralele trebuie acceptate de Silvicultura si Ministerul Mediului. La Carlibaba sunt ape bune pentru producera energiei pe Carlibaba, Tibau, Dadu si Iodu. Neagra Brostenilor are un debit constant si poate fi poate fi folosita tot timpul anului. Poluarea apelor de la MHC este foarte putina, doar viata pestilor este pusa in pericol acolo unde trecerea apelor se face prin rotor. Probleme de aprovizionare cu apa potabila Alimentarea cu apa a orasului Vatra Dornei se face din raul Dorna dar si din izvoarele subterane (fantani) care se gasesc raspandite in zona, peste tot, aproape fiecare gospodarie are fantana sau izvor propriu. Comunele Iacobeni, Neagra Sarului, Carlibaba, Poiana Stampei au bazine de apa care alimenteaza populatia cu apa potabila, tratata in prealabil pentru dezinfectie. Cea mai buna apa potabila este de la Moara Dracului (Secu)

care alimenteaza Dorna Candrenilor si cartierul Rosu - Vatra Dornei. Pe raul Dorna este construit un baraj pentru acumularea apei care apoi este captata in statie pentru decantare si tratata pentru dezinfectie cu clor. Cel mai des poluant intalnit este sulfatul de aluminiu si mal in cantitati mari, cand ploua mai mult (luna mai, iunie, iulie). Sunt puse si filtre pentru filtrare apei. Apoi, apa este transportata pe dealul Runc unde sunt bazine si pompe pentru alimentarea orasului cu apa potabila, tratata in prealabil cu clor. Aprovizionarea cu apa de la Moara Dracului dateaza din anul 1938 si are calitati apropiate de apele plate (foarte curate, fara amoniac) iar atunci cand este seceta, amoniacul se apropie de zero. Aceasta este sursa subterana de apa potabila pentru Vatra Dornei. Sursa de suprafata a apei potabile de la barajul Rosu, dupa ce trece prin bazinul tampon, se face dezinfectia apei cu clor gazos, timpul de contact este de 30 minute, iar apoi prin pompe RDN, cu un debit de 280 m3/h, ajunge in bazinele de pe Dealul Runc iar de aici prin cadere libera la consumator. Pentru Curatirea apei care iese din orasul Vatra Dornei, pe Bistrita s-a construit o statie de epurare care curata apa uzata din canalizarea orasului. La intrarea in statie sunt amplasate porti si gratare, filtre care retin partile grosiere - denisipare prin decantorul primar care prezinta partea mecanica. Decantorul primar are bazine de aerare-aeratoare. Elicele pentru oxigenare apei formeaza partea biologica. O alta parte este formata de decantorul secundar care prin actiunea microorganismelor consuma substantele organice din namol ramanand doar partea minerala. Namolul este evacuat si folosit la paturi pentru uscare iar o alta parte pentru hrana organismelor. Sursele de poluare a apei sunt exploatare din Calimani si statia de preparare Iacobeni. Ambele insa au mini-statii de epurare. Echipare sanitara Canalizarea in orasul Vatra Dornei este formata dintr-un sistem mixt, prin doua conectoare centrale apa menajera fiind condusa la statia de epurare cu un debit de 85 l/s , apoi este deversata in raul Bistrita. Sistemul de canalizare functioneza bine. Un aspect negativ il reprezinta resturile menajere (coji de cartofi, oua, ceapa etc.) care se vad in gratarele care acopera aceste canale si care dau aspect neplacut orasului. Echipa de salubrizare intervine in fiecare zi. Se matura strazile principale ale orasului in fiecare seara, se stropesc strazile in fiecare zi. Gunoiul se colecteaza in containere speciale care sunt amplasate in locuri speciale, in apropierea locuintelor. Sunt ridicate de 2-3 ori pe saptamana si sunt transportate la rampa de gunoi. Deoarece nu sunt prevazute cu capac si nu sunt golite ori de cate ori este necesar acestea reprezinta surse de poluare a aerului. Se recomanda golirea containerelor ori de cate ori este necesar si acoperirea lor cu capac. Rampa de gunoi, care este la 5 km de Vatra Dornei in aval pe malul Bistritei, este o alta sursa de poluare a aerului dar si a apei Bistritei. Gunoaiele nu sunt arse in totalitate iar resturile care putrezesc aduna tot felul de caini si pisici vagaboande care transporta resturile menajere in alta parte decat rampa de gunoi. Aceste containere ar trebui compartimentate pentru maculatura, resturi menajere, fier vechi, bucati de lemn iar locuitorii orasului sa foloseasca civilizat cosurile de gunoi, gunoiul sa nu mai fie aruncat pe strazi sau in apele Dornei sau Bistritei.

1.2.Cadrul natural Relieful In statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei exista doua parcuri: parcul Stabilimentului balnear amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc. Privind de pe Varful cu Dor din parcul balnear, se vede perspectiva Barnarelului si a Giumalaului. Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care seamana prin forma sa regulata cu un con. Din celalat parc de pe Runc, dupa vreo 500 m de urcus se vad culmile Calimanilor(2102m), ale Pietrosului(2305m), ale Ineului(2280m) iar dupa alti cativa metri de urcus se deschide in fata ochilor peisajul variat al incantatoarei vai a Bistritei. Spre sud-est se insira varfurile mai joase din dreapta Dornei, pe malul careia se intinde parcul statiunii balneare. In partea de rasarit a statiunii, se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m, a carui ascensiune este mai obositoare datorita pantei abrupte. De pe culmea lui, Vatra Dornei apare ca o cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna. Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Moldovenesc (1794m), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut, Giumalaul(1859m) este acoperit cu pasuni iar la poalele lui curge raul Bistrita al carui curs, urmadu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisare unor ruine de cetate). Pot fi observati si Muntii Calimani, insa doar partea formata din stanci de lava si piscul Pietrele Rosii (1700m) acoperit cu paduri de brad. Clima Continentala subalpina, cu vanturi moderate, se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de +5.2C. In luna iulie media este de +15 C, iar in luna ianuarie este de -6C. Atmosfera este bogata in aerosoli si esente volatile de brad. Statiunea balneoclimaterica, fiind asezata pe falia de contact dintre eruptiv si cristalin (Muntii Calimani respectiv Muntii Bistritei), este caractetizata de o puternica radioemanatie naturala. Cele mai semnificative efecte ale radioemanatiei se inregistreaza in perimetrele hidromineralizate Vatra Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana Vinului etc. Prezenta ionilor negativi in atmosfera de joasa altitudine a Dornelor are menirea sa potenteze calitataea aerului ca factor natural de cura. Plimbarile in zonele populate cu ioni negativi stimuleaza mecanismele de aparare ale organismului si cu efecte favorabile privind reglarea si fortificare intregului sistem nervos. Prezenta ozonului in atmosfera, corp gazos de culoare albastruie, cu miros caracteristic, are efect tonifiant, deoarece, fiind un antiseptic, contribuie la asigurarea puritatii si eficacitatii aerului ca factor terapeutic. O importanta covarsitoare pentru sanatatea omului, in mod deosebit pentru cei cu afectiuni ale aparatului respirator, o au aerosolii naturali. In timpul zilelor insorite, sub influenta radiatiilor solare, rasinile si uleiurile eterice de frunzele de brad, pin si molid se volatilizeaza. Vaporii degajati de pe cetini in timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu se risipesc in atmosfera, ci raman la nivelul coronamentului padurii. Briza de seara

transporta in vatra localitatilor dornene aerul incarcat cu aceste miresme binefacatoare pentru sanatatea omului. Bolnavii si turistii din statiune beneficiaza astfel de efectul acestor aerosoli naturali cu certa valoare terapeutica. Altitudinea statiunii (804m) si a muntilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate, variatiile moderate de temperatura si presiuni atmosferice genereaza un climat subalpin de adapost, de sedare si de puternica crutare, cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, a organismului uman in general. Precipitatii Acestea sunt abundente aprox. 800 mm/an.Avem zile cu zapada : aproximativ 120 zile/an, iar presiunea atmosferica: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm). 1.3.Populatia; cadrul socio economic. Evolutia populatiei la recensaminte:

Analiza SWOT a sistemului socio-economic SWOT Factori interni Factori pozitivi Puncte tari: Patrimoniu arhitectural Cladirile cele mai repezentative din oras sunt monumente arhitectonice din secolul XIX. Cel mai important monument arhitectonic este Cazinoul Vatra Dornei, construit n anul 1897 dup un proiect al curtii imperiale austriece; Factori negativi Puncte slabe: Starea patrimoniului arhitectural si nevalorificarea lui economica;

Starea nesatisfacatoare a infrastructurii de drumuri;

Existenta conditiilor pentru turismul cultural si istoric, cinegetic; Insuficienta dezvoltare a comunicarii intre institutiile publice; Retea reprezentativa a institutiilor publice; Uzura morala a retelelor tehnicoedilitare (apa, canal); Retele tehnico-edilitare dezvoltate (apa, canal, energie electrica, energie termica, Slaba activitate de promovare a telefonie digitala, cablu TV, internet); turismului dornean din partea firmelor private; Dezvoltarea serviciilor turistice; Slaba dezvoltare a serviciilor pentru Retea comerciala dezvoltata; populatie; Zona defavorizata facilitati acordate investitorilor; Buget local auster posibilitati limitate de renovare a infrastructurii urbane; Privatizare avansata, initiativa privata activa; Inexistenta unor institutii de Existenta colegiului de agroturism si invatamant preuniversitar si superior in CEFIDEC; domeniul turismului; Aeroport in vecinatate; Spatii de productie neutilizate; Terenuri disponibile; Resurse naturale: materiale de constructie, lemn, ape minerale carbogazoase pentru consum si cu proprietati terapeutice, zacaminte de turba cu proprietati terapeutice; Existenta unor institutii financiare; Sistem educational diversificat; Forta de munca ieftina si calificata; Spatii si programe de agrement; Disponibilitatea administratiei locale de a concesiona terenuri; Existenta terenurilor si spatiilor neutilizate; Potentialul uman bine educat; Infrastructura slab dezvoltata; Scaderea puterii de cumparare a membrilor comunitatii; Necorelare cerere oferta; Disponibilizari masive de personal in zona mineritului; Managementul intocmirii proiectelor de finantare pentru atragerea de surse Pista de aterizare pentru avioane mici necesita investitii pentru repunerea n circuitul turistic;

Factori externi

Oportunitati: Parteneriat public privat;

Utilizarea instrumentelor datoriei publice (imprumuturi si obligatiuni municipale) ca surse atrase la bugetul local, pentru repunerea Bugetul necesar reabilitarii si in circuitul turistic al unor obiective de dezvoltarii infrastructurii turistice importanta majora pentru localitate; depaseste capacitatile economice ale investitorilor dorneni; Parteneriat cu Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare in Turism pentru identificarea investitorilor in turismul Inexistenta in planurile regionale a dornean; cailor de transport rutier modern (autostrazi, drumuri rapide); Existenta Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare urbana; Exista scheme de creditare si granturi; Existenta unor facilitati fiscale datorit caracterului de zona defavorizata; Disponibilizari de personal din sfera mineritului;

este relativ slab. Riscuri/Pericole: Fragilitate a sistemului de reprezentare a societatii civile; Insuficienta resurselor bugetare;

Formarea unui nucleu de intreprinderi mici in jurul investitorilor majori. Forta de munca calificata migreaza in strainatate;

II Potentialul turistic
2.1. Apele minerale Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie. Exista 6 izvoare pentru cura interna si peste 30 pentru cura externa. Izvoarele au concentratie variabila de bioxid de carbon: 600-1800mgr/l, iar mineralizarea totala variaza intre 1,1-2,4gr/l, folosita in cura externa, aerosoli, ca apa de masa. Factori naturali: Existenta apelor minerale este legata de emanatiile de dioxid de carbon ale manifestarilor postvulcanice din masivul Calimani. Migrarea CO2 spre suprafaa se realizeaza prin sistemul de fracturi tectonice care afecteaz fundamentul; o parte din gaz este reinut de apa subterana acumulat in partea alterata a sisturilor cristaline; cea mai mare parte insa, se dizolva in stratele acvifere freatice, acumulate in depozitele celor dou terase din dreapta raului Dorna. Mineralizarea mai puternica se produce acolo unde acviferele

freatice mentionate sunt dispuse peste liniile de fractura ai imediat in aval, pe directia de curgere a curentului acvifer. Zacamantul hidromineral este deschis si exploatat in prezent prin 17 surse, din care opt captari directe prin drenuri sau puturi. Din cele 17 surse existente in statiune se poate exploata un debit de peste 600mc/24 ore, apa minerala carbogazoasa fiind furnizata, in principal, de stratul acvifer acumulat in nivelele permeabile ale terasei superioare. Acest debit ar putea fi marit printr-o exploatare rationala la peste 900 mc/24 ore, insa fara a deschide noi surse care ar putea periclita zacamantul hidromineral atat calitativ cat si cantitativ. Din punct de vedere hidrochimic apele minerale de la Vatra Dornei sunt carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice i magneziene, feruginoase; mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2; namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turb oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici; ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni. Proprietatile terapeutice ale namolului de turba obtinut din Tinovul Mare de la Poiana Stampei unic in felul sau are o actiune complexa de stimulare si oprimizare asupra intregului organism. Pe langa factorii fizici (mecanici si termici), namolul actioneaza prin agenti chimici, in componenta sa intrand numeroase substante humice, zeoliti, biostimuline, multe vitamine cu actiuni bacteriostatice. Toate aceste proproetati fac din namolul de turba un important factor de cura, acesta gasindu-si intrebuintarea in cele mai diverse actiuni reumatice, in ginecopatii cronice sau subacute, afectiuni dermatologice si in boli ginecologice. In modernele baze Calimani si Bradul se aplica o paleta parga de proceduri terapeutice: bai la cada cu apa minerala incalizita, impachetari si bai cu namol, impachetari cu parafina, electroterapie, hidroterapie, masaje, saune, kinetoterapie etc. Bolnavii cu afectiuni cardiovasculare pot sa-si trateze simultan, bolile reumatice. Se aplica un tratament combinat cu multe elemente de interferenta, in care vor fi folositi, in conditii adecvate, proportionat si dozat, atat factorii naturali (namolul, apele minerale, plantele medicinale, cura de teren etc.), cat si o medicatie specifica. Va fi reluata, intr-o formula noua, cura interna cu ape minerale de Dorna, care influenteaza cresterea debitului cardiac in conditiile scaderii tensiuni arteriale si ale frecventei cardiace, adica un eficient proces de curatare. Indicaii terapeutice: Profilaxie persoane sanatoase si aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru imbolnavire, constitutionali si din mediul extern. Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc. Acestia reactioneaz favorabil la aeroterapie, cura de teren i de antrenare, kinetoterapie la sal si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri (subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu, ultraviolete) si masaj manual uscat. Tratament curativ si de recuperare Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arterial esentiala si secundara stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple

sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblita). Tratamentul se axeaz n principal pe bai carbogazoase si mofete naturale la care se adaug bai galvanice, bai ascendente, afuziuni iar din electroterapie ionizari, raze ultraviolete. 2. Afectiuni ale aparatului locomotor de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spodiloze simple sau complicate, reumatism inflamator stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite mialgii, periartrite); de natura traumatica, acute sau sechelare: entorse, luxatii, fracturi dup imobilizare, recuperare la sportivi; de natura neurologica: sechele dup accidente vasculare cerebrale (hemipareze i hemiplegii dup 1 an i cu aviz neurologic), parapareze, nevrite i polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatic secundar. Aceast categorie de afeciuni beneficiaz de tratamente cu nmol, kinetoterapie la sal sau bazin, bi kineto i duuri, mpachetri cu parafin, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizri, unde scurte) i masaj. Boli asociate - boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastics respiratorie si - boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea: impachetari si tampoane cu namol, unde scurte. - boli endocrine hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza. - boli ale sistemului nervos: nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva) arteroscleroza cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase i de plante medicinale, ionizari. - boli ale sangelui anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase) - boli digestive: cura interna - boli renale: calculoza cura interna - boli metabolice: diabet, obezitate cura mixta interna si externa (bai, kineto, masaj) Instalatiile moderne permit aplicarea a peste 4500 de proceduri terapeutice. Activitatea medico-balnear se desfsoar la: - cabinete medicale cu medici in majoritate primari - serviciu de explorari functionale - doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii: bai carbogazoase hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie) electroterapie (curenti diadinamici, ultrasunete, ionogalvanizri, bai galvanice) fosfoterapie (ultraviolete) kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna) pneumoterapie (aerosoli si inhalatii) masaj mpachetri parafina sectie ginecologie si namol (impachetari) mofete naturale

Cura balnear dureaz 10-18 zile i se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajuttoare prescrise de medic asociat cu dieta alimentar n funcie de afeciune. Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local. Abundenta izvoarelor minerale, frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan simulator, la care se adauga ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea statiunii cunoscuta, tot mai mult, in tara si peste hotare. In fiecare an, isi refac aici sanatatea peste 45.000 de oameni, si alte zeci de mii se odihnesc in frumoasa asezare balneclimaterica a nordului carparic, aflata intr-o noua faza de modernizare, de adaptare la cerintele si exigentele balneologiei si turismului contemporan. Partii schi - partii de schi cu teleschi si teleferic (pana la inaltimea de 1500m) pista pentru sanii. Partii de schi din Vatra Dornei
Nivel Parc mediu Dealul Negru mediu Dealul Runc (fond) usor Lungime (m) 900 3000 5000 Diferenta nivel 150 400 Panta Zapada artificiala NU NU NU Nocturna Transport cablu DA DA NU

28,5

DA NU NU

2.2. Bioclimat tonic, stimulent cu nuane de sedare. Concentraie mare de aeroioni negativi. 2.3. Alte resurse turistice Muzeul Etnografic al Bucovinei amplasat in cadirea primariei Muzeul Vanatorii si al Stiintelor Naturale Parcul din centrul statiunii, renumit pentru veveritele care traiesc acolo, si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri Parcul "Lunca Dornei" care momentan este in curs de amenajare Patinoarul din parcul Vatra Dornei Centrul de echitatie de la baza Partiei Parc CATEDRALA SF. TREIME (nou construita in parcul orasului, cu o arhitectura si o pictura cu adevarat deosebita) Manastirile din Bucovina In apropierea orasului Vatra Dornei se afla o serie de manastiri ortodoxe care impresioneaza atat prin vechimea lor, cat si prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram: Manastirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul

PODU COSNEI, Manastirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului": (ctitorita de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), si desigur la cativa km de Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA (1532), VORONET (1488), HUMOR (1530), etc. , vestitele manastiri din Bucovina. Toate aceste manastiri sunt monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. Castelul DRACULA Se afla in comuna Piatra Fantanele, prin pasul Tihuta la 40 km de Vatra Dornei si este o constructie medievala deosebita, si desigur se spune ca aici a trait contele Dracula, in acest sens putandu-se vizita cripta in care sunt ramasitele acestuia, precum si unele lucruri personale. Daca nu aveti curajul necesar, puteti sa serviti masa in restaurantul castelului, avand posibilitatea sa gustati unele din cele mai bune si originale mancaruri din zona. Turbaria de la Poiana Stampei Cheiul Zugrenilor Arhitectura cladirilor Traseele montane din Zona Dornelor (Muntii Calimani, Rarau, Giumalau, Bistritei, Suhard, Vf. Ousorul) Muntii Calimani ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpatilor Orientali, reprezentand cel mai extins masiv vulcanic din Romania. El se desfasoara pe directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor (Vatra Dornei) si muntii marunti ai Bargaului; la est sirul depresiunilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de muntii Giurgeului (sud-est); la sud defileul Muresului constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest piemontul colinar al Calimanului face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei. Rezervatia Calimani cuprinde un relief rezultat dup mai multe eruptii vulcanice, Muntii Calimani fiind cei mai tineri munti din Romania. De aici se deschid privelisti unice pana departe spre Transilvania si Obcinile Bucovinei. Rezervatia adaposteste arboret ocrotit de lege, precum zambru relict glacial iar la inaltimi jnepenisuri care ocupa peste 400 ha. Aici se pot vizita si cateva mici pesteri. Cheia Zugrenilor, situata la 20 de kilometri in aval de orasul Vatra Dornei, pe langa Raul Bistrita, la o altitudine de 740 m este o rezervatie geologica plasata intr-un culoar unde Bistrita face un mare cot intre masivul Giumalau si peretii aproape verticali ai Pietrosului Bistritei. Flora rezervatiei este specifica stancariilor, aici gasindu-se floarea de colt in cea mai joasa statiune naturala din Moldova. Rezervatia Tinovul Mare(15 km vest, comuna Poiana Stampei, 910 m alt., 670 ha) este cea mai mare rezervatie de turba din tara, care impresioneaza prin aspectul sau asemanator tundrei siberiene, datorita pinetului de talie redusa crescut in mlastina de turba.

Obiective turistice religioase Biserica Catolica, pusa in functiune in 1908 si ramasa, de-a lungul timpului una dintre cladirile monumentale foarte bine intretinute ale orasului.

Catedrala Nasterea Maicii Domnului, construita in anul 1678, adica in timpul domniei lui Ruset Voda. Catedrala Sfanta Treime ale carei lucrari de constructie au inceput la 11 aprilie 1991. Templul evreiesc este alt obiectiv turistic important, datand din 1908. Mai amintim: biserica din Carlibaba, Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Schitul Rarau, construita in sec. al XIX-lea de familia Bals, Biserica Sfantu Nicolae, construita din timpul lui Petru Schiopul in 1586 (Brosteni), Biserica pictata in sec al XVIII-lea din Ortoaia, Biserica din Saru Bucovinei etc.

III Stadiul actual de valorificare


3.1.Forme de turism practicabile Turismul balneoclimateric si balneomedical Statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei are doua baze de tratament pentru boli cardiovasculare si reumatologie, capacitatea este de 4102 proceduri pe zi din care 1081proceduri bai carbogazoase si 3021-proceduri asociate: namolo-terapie, hidro-terapie, aerosol, electro-terapie, masaj, mofete, parafina si gimnastica. Procedurile care consumare sursele naturale unt baile cu apa carbogazoasa (ape minerale) si impachetari cu namol.Statiunea beneficiara si de alte resurse turistice: cadrul natural (relief, clima, ape, vegetatie si fauna) si resurse turistice culturale. Resursele naturale curative existente in statiune care ar permite imbogatirea ofertei balneare, gazul mofetic si uleiurile eterice care ar accentuat specificitatea statiunii,precum si esenta mugurilor de brad sau produsele lactate, nu sunt valorificate corespunzator. Turismul itinerant, de deplasare Frumusetea naturala a tinutului, aerul curat, apele limpezi, padurile si poienile, clima acceptabila, apele minerale si alti factori naturali au atras o multime de turisti, curiosi sa cunoasca si sa se reconforteze pentru cateva zile sau mai mult in aceasta zona. Drumurile nationale, modernizate, se ramifica din localitatea Vatra Dornei, in toate directiile spre principalele zone turistice. La fel se pot vizita Humulestii lui Creanga, manastirile Varatic. Agapia, un giuvaier de marele Nicolae Grigorescu, cetatea si manastirea Neamtului. In afara de acestea mai putem vizita manastirile Secu, Sihastrie, Rasca, Bistrita, Slatioara. Tot in aceasta zona mai putem vizita complexul hidrotehnic de la Bicaz, cu barajul si lacul de acumulare Izvorul Muntelui, statiunea de odihna Durau, renumitele chei ale Bicazului, statiunea de odihna Lacul Rosu, statiunea Borsec. Tot cu masina se poate merge din Vatra Dornei pana la Chiril iar de aici la cabana Rarau si renumitele Pietre ale Doamnei. Putem ajunge cu masina si in vestitul sat Ciocanesti, cu casele sale pictate apoi la Carlibaba unde se afla obeliscul lui Bogdan Voda si mai departe la Pasul Prislop. Din Vatra Dornei, pe drumul spre Bistrita, se ajunge in Pasul Tihuta unde s-a construit un hotel restaurant, stil castel.

Amatorii de drumetii, care doresc sa urce in muntii din imprejurimile Dornei, o pot face in mai multe variante. Astfel, se poate merge cu masina pe drumurile asfaltate sau cele forestiere, iar de acolo se poate face escaladarea muntelui. Alte excursii de o rara frumusete se pot face cu masina pe soseaua paralela cu Bistrita Aurie, ajungandu-se pana in Muntii Rodnei. Dar cea mai frumoasa excursie o putem face la cabana Zugreni sau cabana Mestecanis. Turismul cinegetic Tara Dornelor este bogata in vanat, reprezentat atat prin nr. mare de specii de valoare cinegetica, cat si prin cantitatea de vanat (zona cu cel mai bogat vanat din tara). Valoare cinegetica deosebita o au : cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capriolus capriolus), mistretul (Sus scrofa), ursul brun (Ursus arctos), cocosul de munte ( Tetrao urogallus), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), iepurele (Lepus europaeus), rasul (Lynx lynx), jderul (Martes martes). Turismul cultural Targurile si-au pierdut din fastul si organizarea de alta data. In orasul Vatra Dornei, ziua de targ este joia, cand in piata orasului, incepand de la primele ore ale diminetii vin foarte multi producatori locali si din alte zone, cu produsele lor agricole si industriale. Renumit este balciul de la Sfantu Ilie, cand, in afara de targul propriu-zis cu produsele amintite mai sus, vin localnici din satele invecinate cu produse din carne, unt, branza, smantana, oua. Amploarea balciului este data si de prezenta calutilor, barcilor, prestidigitatorilor etc., instalati in parcul statiunii. Turism sportiv Sporturi ce se pot pratcica la Vatra Dornei: 1. Shi alpin - Partia Telescaun: partie n curs de omologare, 3200 m lungime, 400 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Telescaun; - Prtia Parc: partie omologata ,900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, instalatie de transport pe cablu tip Teleschi si Baby-schi; 2. Excursii montane ture de agrement la puncte de belvedere - din Vatra Dornei pleaca 3 trasee principale de creasta pe masivele: Giumalau -Rarau, Suhard, Calimani. La acestea se adauga inca aprox 15 trasee secundare - lungimea totala a traseelor este de aprox. 300 km. 3. Escalada si alpinimsm - masivul Rarau : trasee de gradul 3 9 ; - stanca Rusca - s-a amenajat Stanca Dorna 1 cu 24 prize artificiale; 4. Parapanta - n Bazinul Dornelor zonele optime de zbor cu parapanta se afla in masivele Suhard vf. Ousorul - Platoul Giumalau, Calimani. Escalada pe gheata

In luna decembrie se va amenaja Cascada de gheata de la Moara Dracului cheile Zugrenilor. Schi tour - toate traseele montane cu plecare din Vatra Dornei si de creasta sunt optime pentru schi tour. Schi fond - in Vatra Dornei exista o pista betonata pentru schi alpin pe Dealul Runc, lungimile traseelor de schi fiind de 3 sau 5 km. Schi extrem - zonele optime pentru practicarea schiului extrem sunt in masivul Calimani versantul nordic din caldera Calimanului (Retitis) sau versantul estic al platoului format de vf. Negoiul Unguresc si Pietrosul Calimani. River rafting - rafting se practica in conditii optime pe raurile Bastria si Dorna. Traseele au lungimi cuprinse intre 12,5 20 km. La solicitarea turistilor distantele pot fi variabile. Trasee montane parcurse cu snowmobilele TRASEUL 1. PARTIA TELESCAUN Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 7,4 km (dus - intors). Diferenta de nivel este de 400 m. Punctul de plecare este baza partiei Telescaun, punctul terminus vf. Diecilor, 1301 m. TRASEUL 2 . MASIVUL CALIMANI Traseul principal are o lungime de aprox. 55 km. Punctul de plecare este la Neagra Sarului (Paraul Taieturi altitudine 850 m), punctul maxim fiind reprezentat de vf. Retitis (2021 m.). Traseul se desfsoara in proportie de 60 % in zona alpina. Variante - ture de agrement: Gura Haitii Exploatarea Calimani -retur 18 km Gura Haitii paraul Haitii - retur 10 km Gura Haitii paraul Neagra Dumitrelul Exploatarea Climani retur 25 km. TRASEUL 3. MASIVUL GIUMALAU Traseu cu grad mediu de dificultate, lungime 32 km. Punctul de plecare este paraul Chilia (Vatra Dornei) iar punctul terminus este cabana Giumalu (1625 m.), diferenta de nivel este de 823 m. Pescuitul sportiv In Tara Dornelor sunt circa 400-500 pescari autorizati, pescuitul sportiv practicandu-se mai putin ca la ses. Se pescuiesc specii de baza: pastrav, lipan, scobar, si mai putin clean, mreana si albioara. Turismul rural Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila in Bucovina, fiind concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Turismul rural din judetul Suceava beneficiaza de o calitate deosebita a peisajului natural, a aerului si a apelor, dar mai ales a vestitelor izvoare de apa minerala din Bazinul Dornelor si nu in ultimul rand existenta numeroaselor obiective turistice de factura religioasa. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trstura fiind definitorie pentru bucovineni.

3.2. Structurile turistice STRUCTURI TURISTICE N VATRA DORNEI Categorie Structur turistic **** Hoteluri Vil-pensiune turistic Pensiuni turistice Camping complex turistic Pensiuni agroturistice (Bazinul Dornelor) 1 3 *** 4 3 1 ** 6 2 30 (autorizate i n curs de autorizare) 1 * 3 10 1

Structuri de agrement: cluburi, disoteci, baruri,biblioteca, cazinou, parc, terenuri sportive, partie de schi cu teleschi si teleferic,muzee, etc. Structuri de alimentetie: restaurante. 3.3. Circulatia turistica Numarul de turisti care viziteaza anual orasul nostru este de circa 60.000. Evoluia numarului turistilor in ultimii 3 ani

S.C. SIND ROMANIA S.R.L. ANUL NR. TURITI 2000 36735 2001 42354 2002 41472

S.C. DORNA TURISM S.A. ANUL NR.ZILE-TURITI 2000 94720 2001 112704 2002 123944

Obiectivele turistice ale Bazinului Dornelor sunt datorate conditiilor naturale, traditiilor istorice si culturale continue si indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul zonei, existenta izvoarelor de ape minerale recunoscute pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic, precum si bogatia si varietatea elementelor de arhitectura, arta populara si folclor, ofera variate posibilitati de turism. In perioada 1990-1997 turismul dornean a avut o perioada de regres in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a spatiilor de cazare si, implicit, cifra de afaceri. In perioada 1997-2002 turismul dornean a inregistrat o dezvoltare ascendenta si a cunoscut o diversificare in toate componentele sale: balnear, de agrement si de aventura. Investitiile private in domeniul turismului au fost de peste 300 miliarde lei, fiind facute in noi capacitati de cazare, dar si in modernizarea celor existente si aducerea lor la standarde europene. Luand in calcul dinamica turismului din perioada 1999-2002, se constata o crestere a capacitatii de cazare cu 15%, cresterea numarului de turisti cu 25% si dublarea cifrei de afaceri raportat in euro. Gradul de ocupare a spaiilor de cazare a fost de 70 si 75%. EVOLUIA INDICATORILOR TURISTICI N PERIOADA 2000-2002 CRETERE N PROCENTE FA DE 1999 2000 CAPACITATE DE CAZARE NR.TURITI CIFRA DE AFACERI 6 3 20 2001 8 5 35 2002 11 7 45

Cresterea total in anul 2002, raportat la anul 1999, este de 25% - numarul turistilor, 15% - capacitatea de cazare si 100% - cifra de afaceri. O alta latura importanta a sportului dornean este vanatoarea si pescuitul sportiv, cadrul cinegetic al zonei fiind propice acestora.

IV Propuneri privind modernizarea si dezvoltarea turismului in Statiunea Vatra Dornei


4.1. Premisele dezvoltarii turismului Promovarea turismului

Primaria municipiului Vatra Dornei a infiintat in anul 2000 Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont cu scopul realizarii unei promovari eficiente a intregii statiuni, a tuturor componentelor turistice precum si pentru asigurarea securitatii turistilor pe traseele montane si partiile de schi din Vatra Dornei. Alte sarcini specifice serviciului de promovare a turismului sunt: 1. identificarea structurilor de primire turistica apartinand persoanelor fizice; 2. crearea unei baze de date cuprinzand structurile de primire turistica apartinand persoanelor fizice de pe raza municipiului Vatra Dornei; 3. verificarea si constatarea la fiecare locuinta in parte a conditiilor de comfort, igiena, si starea de intretinere a cladirilor respective; 4. interzicerea persoanelor particulare de a aborda turistii in spatii publice (gara, parcari, intersectii); 5. eliberarea avizelor de functionare pentru detinatorii particulari de spatii pentru inchiriere; 6. acordarea de asistenta gratuita si punerea la dispozitia proprietarilor de structuri de primire turistice a documentatiei necesare omologarii si clasificarii de catre Ministerul Turismului. In timpul sejurului se realizeaza sondarea opiniei turistilor despre serviciile asigurate. Existena in Vatra Dornei a institutiilor CEFIDEC (Centrul de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare Ecologica in Carpati) si FAMD (Federatia Agricultorilor de Munte Dorna), care au ca obiectiv principal formarea specialistilor din domeniul agriculturii montane, informarea agricultorilor si raspandirea cunostintelor despre specificitatea montana si protectia mediului in interiorul zonei de munte, elaborarea de proiecte si programe inovatoare privind dezvoltarea economica si sociala in aceasta zona, constituie un ajutor in sprijinul agroturismului si a promovarii intereselor specifice zonei de munte. Strategia de dezvoltare In elaborarea Strategiei de dezvoltare si promovare a turismului in judetul Suceava s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabila, principiu care sta la baza intregii cresteri economice si sociale prevazute in Programul de Guvernare pentru perioada anilor 2007 -2010. Acest concept implic asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si conservarea / reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa satisfaca atat cerintele actuale, cat si cele de perspectiva, avand ca obiectiv final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri si beneficiul pe termen lung al intregii societati. Totodata, s-a pornit de la necesitatea crearii unei marci turistice Bucovina, care sa fie promovata printr-un Program National de Marketing si Promovare a Bucovinei. Scopul acestei strategii este : -de elaborare a unui document al carui continut sa cuprinda actiuni care sa fie incluse in Strategia naionala de dezvoltare si promovare a turismului ; -de a construi argumente pentru ca decidentii politici locali ( primari, presedintele Consiliului judetean), parlamentarii judeteni, sa implementeze actiunile cuprinse in strategie, fie sa intreprinda actiuni privind modificarile legislative ce se impun ; -de a pune in valoare bogatiile generate de o mostenire naturala si culturala

autentica ; -de a dezvolta o industrie turistic de piata, originala si profitabila, care sa aiba un impact scazut asupra mediului ; -de a creste numarul de locuri de munca si gradul de profesionalism in industria turistica ; -de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat si pentru actiunile de voluntariat ale societatii civile in dezvoltarea si promovarea turismului in judetul Suceava ; -de a stabili directii clare de actiune a turismului pentru urmatorii ani ; -de a reprezenta interesele unui segment mare de cetateni, oameni de afaceri, asociatii si fundatii, etc. care sunt implicati direct sau indirect, in dezvoltarea turismului in judet. Obiectivul general al strategiei const in dezvoltarea turismului in zona Bucovinei factor esential pentru cresterea standardului de viata a populatiei din judetul Suceava. Obiectivele specifice sunt : 1. Imbunatatirea infrastructurii turistice in judetul Suceava; 2. Cresterea afluxului de turisti in Bucovina; 3. Asigurarea utilizarii durabile a resurselor naturale si valorificarea traditiilor etno culturale; 4. Protejarea, pastrarea si imbogatirea patrimoniului; 5. Cresterea calitatii serviciilor oferite turistilor; 6. Crearea unei marci turistice Bucovina; 7. Promovarea unor proiecte turistice cu finantare externa; 8. Promovarea parteneriatului si a voluntariatului; 9. Promovarea judetului Suceava ca destinatie turistica.

Harta turistica a statiunii Vatra Dornei