Sunteți pe pagina 1din 30

UTCN FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA: ORGANE DE MA INI

PRES CU PIULI

FIX

F = 11.000 [N] h = 110 [mm]

STUDENT: BOIAN LAUREAN ALEXANDRU GRUPA: 2423/2 ANUL II 2010

UTCN Facultatea de Mecanica Disciplina: Ogane de masini

PRES CU PIULI FIX


Fmax =11.000[N] hmax = 110 [mm]

STUDENT: BOIAN LAUREAN ALEXANDRU GRUPA: 2423/2

ANUL II 2010 UTCN Facultatea: Mecanica Catedra: OMT Disciplina: Organe de Masini

Studentul BOIAN LAUREAN ALEXANDRU

TEMA DE PROECT

l. Sa se proecteze: O PRESA CU PIULITA FIXA pentru urmatoarele date: -Forta maxima F=11000 [N] -Cursa maxima h=110 [mm] ll. Proectul va contine -Memoriu tehnic -Memoriu justificativ de calcul -Desen de ansamblu, 3 vederi, scara (1:1) -Desene de executie pentru surubul principal si pilulita fixa (1:1) -Bibliografie

termen de predare 18.mai.2010

Conducator de proect Prof. Dr. Ing. A. Cazila

CUPRINS TEMA DE PROIECT CUPRINS 1. MEMORIUL TEHNIC 1.1 Denumirea i scopul de utilizare 1.2 Caracteristici tehnice i func ionale 1.3 Alegerea variantei constructive 1.4 Descrierea func ion rii 1.5 Alegerea tipului de filet 1.6 Alegerea materialului 1.7 Indica ii de exploatare 1.8 M suri de ntre inere 1.9 Protec ia muncii 2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 2.1 Calculul si proectarea surubului 2.1.1. Stabilirea naturii solicit rilor tijei 2.1.2. Alegerea profilului filetului 2.1.3. Alegerea materialului urubului i piuli ei 2.1.4. Calculul diametrului mediu al filetului 2.1.5. Alegerea num rului de nceputuri 2.1.6. Verificarea autofranarii 2.1.7. Calculul num rului de spire n contact 2.1.8. Calculul lungimii filetului piuli ei 2.1.9. Calculul lungimii filetului urubului 2.2. Dimensionarea piuli ei 2.3. Proiectarea extremit ilor urubului principal 2.3.1. Proiectarea extremit ilor superioare 2.3.2. Proiectarea extremit ilor inferioare 2.4. Verificarea urubului 2.2.1 Verificarea tijei la solicit ri compuse 2.2.2 Verificarea sec iunii de calare a ro ii de manevr la r sucire 2.2.3 Verificarea por iunii de calare a ro ii de manevr la strivire 2.2.4. Verificarea urubului la flambaj 2.2.5 Verificarea spirelor urubului 2.3 Verificarea spirelor piuli ei 2.3.1 Dimensionarea piuli ei 2.3.2 Verificarea corpului piuli ei 2.4 Construc ia i calculul corpului Anexe BIBLIOGRAFIE Pag 2 3 4 4 4 5 6 6 8 9 9 9 10 10 11 12 13 14 14 14 14 14 15 20 20 20 21 21 22 22 23 23 25 27 32

1. MEMORIUL TEHNIC

1.1) DENUMIREA I SCOPUL DE UTILIZARE


Tema de proiect se intituleaz pres cu piuli fix . Presa cu piuli fix se utilizeaz pentru presarea respectiv ambutisarea pieselor din tabl . Datorit construc iei sale poate prelua for e de presare mari.

1.2) CARACTERISTICI TEHNICE I FUNC IONALE


Presa cu piuli fix se utilizeaz in constructia de masini, in ateliere, mecanice pentru indoirea si ambutisarea unor pise de dimensiuni reduise in numar mic. De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de matritare. Presele cu actionare manuala cu surub de forta au urmatorul principiu de functionare: -asupra manivelei se actioneaza cu o forta (Fm) care roteste surubul de forta prin intermediul portiunii de calare pe care se im,bina surubul cu manivela; -surubul de forta transmite traversei mobile o sarcina cu care actioneaza asupra pieselor Cupla de rotatie surub-piulita transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, astfel surubul executa o miscare de rototranslatie. O gama larga de utilizare a preserlor in costructia de masini se datoreaza avantajelor pe care le rezinta: -construtie simpla -tehnologie de constructie usor reaalizabila -utilizarea materialelor ieftine -pret de cost redus posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizind forte de actionare mici -realizarea unui raport mare de tranasmitere care duce la vitezemici -functionare buna fara zgomot -gabarit redus si compactitaea costructiei Pe linga aceste avantaje enumerate mai sus presele au si unele neajunsuri -necunoasterea exacta a fortelor de presare -existenta unei frecari destul de mari intre spirele filetului surubului si a piulitei care canduce la uzura pieselor

-randament scazut -lipsa autocentrarii

1.3)

ALEGEREA VARIANTEI CONSTRUCTIVE

n varianta I. este prezentat o pres cu piuli fix la care corpul presei se ob ine prin turnare, batiul are o form deschis . La partea inferioar are o suprafa plan pe care se a eaz accesoriile n care se reazem piesa asupra c rui se ac ioneaz . De asemenea talpa este prev zut cu g uri pentru fixarea presei pe postament. Se observ c talpa presei este scobit , pentru a se asigura o pozi ionare mai precis a presei. La partea superioar batiul are o consol n care se monteaz piuli a fix . La acest tip de pres se recomand montarea piuli ei cu un ajustaj intermediar cu strngere probabil mic (de exemplu cu ajustaj tip H/k). Dac s-ar prevedea un ajustaj cu strngere montarea ar fi dificil din cauza accesului incomod la piuli n vederea pres rii ei. Piuli a se asigur mpotriva rotirii cu asamblare urub-piuli . Por iunea vertical a batiului are sec iunea I. urubul de for este ac ionat de la o roat de mn care are bra ele sudata de butuc, la capete avnd montate bile. Roata de manevr este calat pe o por iune de sec iune p trat i este fixat cu un prezon, prev zut cu aib i piuli . n varianta II. este prezentat o pres cu piuli fix cu corp din profil laminat. La aceast construc ie este construc ia batiului din profil laminat U ndoit i sudat n form de cadru. Batiul este asamblat cu masa presei prin intermediul unor uruburi, asigurate cu aibe Grower. Masa presei este prev zut cu canale T necesare fix rii unor dispozitive folosite la presare, iar la partea inferioar cu loca uri pentru uruburi de fixare a presei pe funda ie sau pe postament. Piuli a fix se monteaz n alezajul din partea superioar a batiului cu uruburi i piuli e asigurate cu aibe Grower. Pe urubul de for este montat o manivel de construc ie sudat . Asamblarea urub for manivel este cu profil p trat n sec iune transversal , fixarea mpotriva demont rii f cndu-se cu o piuli nfundat i o aib plat . n varianta III. este prezentat o pres cu piuli fix asamblat cu ajutorul a dou coloane, care constituie batiul presei. Coloanele sunt filetate la ambele capete, astfel ntruct ele realizeaz leg tura ntre masa presei i traversa fix , cu ajutorul unor piuli e nfundate i aibe plate. Masa presei are o form circular fiind prev zut cu canale T la partea superioar , cu loca uri pentru uruburile de fixare pe funda ie i cu clem , alezajele filetate n care se n urubeaz coloanele. n traversa fix se monteaz piuli a de for cu ajutorul unor uruburi n cazul n care ajustajul este cu strngere mic (H/k) sau f r uruburi dac se formeaz ajustaj cu strngere mare. Pe urubul de for se monteaz roata de mn prin intermediul unei asambl ri prin form , de sec iune p trat , fixarea f cndu-se cu piuli nfundat . Roata de mn este de construc ie turnat , cu patru bra e prev zute cu greut i la capetele lor n vederea antren rii iner iale n sarcin a urubului de for . Ca o m sur de protec ia muncii se fixeaz pe roata de mn un inel din tabl montat cu ajutorul unor uruburi. La partea inferioar a urubului de for se monteaz o travers mobil prev zut cu canale T care se ghideaz pe coloane, asigurnd

o centrare foarte bun . Pentru mic orarea momentului de frecare la presare ntre urubul de for i traversa mobil se monteaz un rulment axial. Se opteaz pentru varianta constructiv I Pentru construc ia presei cu piuli fix exist mai multe solu ii constructive, solu ii care aleg n func ie de parametrii tehnici care trebuie s -i asigure presa, precum i n func ie de destina ia i seria de fabrica ie a acestora. n cele ce urmeaz vom prezenta unele aspecte ale preselor cu piuli fix , n cazul construc iei batiului prin turnare Presa avnd batiu cu consol forma deschis la partea inferioar are o suprafa plan pe care se a eaz accesoriile n care se reazem piesa asupra c rei se ac ioneaz . La partea superioar batiul are o consol n care se monteaz piuli a fix care este fixat cu uruburi mpotriva rotirii. urubul de for este ac ionat de la roata de mn , turnata, iar la capelele acestora sunt prev zute cu bile. Roata de manevr este calat pe o por iune de sec iune hexagonala i este fixat cu o piuli . urubul este fixat axial n berbec cu semi - inelele fixate cu uruburi. Pentru mic orarea frec rilor dintre urub i berbec vom utiliza un rulment axial. Pentru executarea preselor n cazul produc ie de serie mijlocie i mare este indicat a utiliza prima variant cu batiul n varianta turnat .

1.4) DESCRIEREA FUNC ION RII


Presa cu piuli fix func ioneaz prin rotirea urubului, ntr-o piuli fix , care la rndul ei ridic sau coboar traversa mobil .

1.5) ALEGEREA TIPULUI DE FILET


Pentru uruburile de mi care se utilizeaz n exclusivitate filetul cilindric cu profil p trat, trapezoidal, fer str u i rotund executate cu pas normal, fin sau mare. Pasul fin i normal asigur condi ia de autofrnare. Pasul fin mic oreaz deplas rile axiale la o rota ie complet . Filetele cu pas fin au un randament mai sc zut.Randamentul uruburilor de mi care cre te la cele care se execut cu pas mare sau cu mai multe nceputuri, cre terea fiind determinat i de alegere corect a cuplului de materiale, de precizia de execu ie i de calitatea suprafe elor n contact. a) Filetul p trat are unghiul de profil egal cu zero i realizeaz randamentul maxim n compara ie cu celelalte profile. Filetul p trat are utilizarea limit datorit apari iei jocului axial ca urmare a uz rii flancurilor. Filetul p trat este recomandat pentru transmiterea sarcinilor relativ mici care lucreaz ntr-un singur sens, f r curi i

vibra ii n

situa iile

n care

se

cere

asigurarea

unui

randament

mare

mecanismelor a urub-piuli . b) Filetul trapezoidal are profilul de forma unui trapez rezultat din te irea i o rigiditate mai mare dect unui unghi isoscel cu unghiul la vrf de 30 i baza egal cu pasul. Flancul filetului are o nclinare de 15. Filetul trapezoidal are o rezisten filetul p trat. n cazul mecanismelor cu urub i piuli care transmit sarcini mari, n ambele sensuru, direc ia for ei fiind variabil , se recomand utilizarea filetelor trapezoidale. c) Filetul fer str u are profilul asimetric asimetric trapezoidal. Poate prelua avantajele filetului trapezoidal are o rezisten i o sarcin numai ntr-un singur sens. Flancul activ are o nclinare de 3. Filetul fer str u mbin rigiditate mare a spirei, asigur centrarea bun a piuli ei fa de urub, randamentul este

apropiat de cel a filetului p trat, se poate executa prin frezare, concentratorul de tensiune la fundul filetului este relativ mic datorit razei mari de racordare. d) Filetul rotund are profilul realizat din arce de cerc racordate prin drepte de care prezint urm toarele avantaje, rezisten a sporit la oboseal ca i durabilitatea sporit n condi ii nefavorabile de nclinate, flancurile formnd un unghi de 30. Este un caz particular al filetului trapezoidal fa urmare a elimin rii concentr rii tensiunii la fundul filetului datorit razelor de racordare mari., func ionare mai sigur exploatare, montarea u oar dat de lipsa muchiilor Avnd n vedere situa ia unei forte F = 11.000 N, care ac ioneaz ntr-un singur sens, se alege filetul trapezoidal conform STAS 2114/1-75. Din urm toarele motive: - filetul trapezoidal are o rezisten i o rigiditate suficient de mare; - asigur o bun centrare ntre urub i piuli ; - prelucrare prin frezare confer o productivitate m rit fa de strunjire; - folosirea piuli ei reglabile radiale permite eliminarea jocului; Are i dezavantaje: -randamentul transmisiei urub-piuli cu filet trapezoidal este mai mic dect al filetului p trat dar acest tip de filet este neprotejat mpotriva uzurilor i nu are posibilitate de centrare, con innd i un mare num r de concentratori de tensiune.

Fig. 2.1 Filet metric trapezoidal ISO - principalele dimensiuni

1.6) Alegerea materialului


Penrtu suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mjlocii cu actionare manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica nu impune durificarea flancurilor) se va opta pentru un otel laminat Alegem pentru surubul de miscare materialul OL70 (STAS 500/2-80)care are carecteri mecanice de rezistenta acaperitoare, proprietati de prelucrare buna si nu mecesita tratament termic. Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din mecanismul cu surub, este indicat a fi astfel construita incit uzura sa fie concentrata asupra ei. Astfel se recomanda ca materialul ales pentru piulita sa aiba modulul de elsticitate mai mic decit cel al materialului surubului, ceea ce are ca efect uniformitatea repartizarii sarcinii pe spire, imbunatatirea comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare. Alegerea materialului pentru piulita ca element al culpei de frecare surub- piulita se va face in asa fel incit sa se limiteze presiunea de contact dintre spirele piulitei si ale surubuluila valori reduse evitindu-se astfel uzura prematura. Plcind de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze acelasi mterial pentru piulita ca si pentru surubul de forta vom utiliza cupluri de materiale care au o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura, ca de exemplu: otel pe fonta, otel pe bronz moale, otel pe fonta antifrictiune.

Vom opta pentru CuAl9Fe3- bronz cu o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura

1.7)

INDICA II DE EXPLOATARE

Pentru ob inerea unor coeficien i de frecare ct mai redu i ntre spirele urubului i cele ale piuli ei, se va realiza o ungere a acestora cu vazelin . La fel rulmentul axial va fi gresat cu vazelin n vederea unei bune func ion ri. Se interzice vopsirea por iunilor filetate ale tuturor organelor de asamblare, a suprafe elor de a ezare, a pl cii de baz . 1.8) M SURI DE NTRE INERE

Suprafe ele exterioare n contact cu atmosfera vor fi protejate anticoroziv prin vopsire cu dou straturi de grund G-735 i dou straturi de vopsea n culoarea specific a atelierului n care se lucreaz . Intervalul de timp necesar usc rii fiec rui strat de grund sau vopsea este de 24 de ore. nainte de vopsire, piesele vor fi cur ate de oxizi i gr simi. Pentru asigurarea unei bune func ion ri a presei se recomand ca n perioada n care nu este utilizat s fie depozitat ntr-o magazie. nainte de fiecare utilizare se va verifica dac nu este blocat, se va asigura gresarea n cazul n care vazelina a fost ntre timp ndep rtat .

1.9) PROTEC IA MUNCII La proictarea presei se tine cont de nomele de protectie a muncii, facindu-se in acelasi timp si unele recomandari supra folosirii presei pentru evitarea accidentelor. -presa va fi amplasat pe o suprafa plan stabil ; -p r ile componente ale presei vor fi bine montate pentru a se evita demontarea lor n timpul lucrului; -pentru evitarea t ierilor, p r ile componente vizibile ale presei se vor executa cu raze de racordare sau te ituri la mucii -presa se vopseste in diferite culori pentru a creaa un avertisment penrtu partile active ale ei si pentru evitarea ruginirii -se face fixarea masei in suruburile de fundatie pentru evitarea miscarii acesteia in timpul functionarii -se are grija ca toate ajstajele sa fie luate conform standardelor in vigoare

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Calculul si proectarea surubului


2.1.1. Stabilirea naturii solicit rilor tijei
Pe baza schi ei constructive i a modului de func ionare se poate stabilii care sunt solicit rile tijei urubului n diferite sec iuni. Se reprezint grafic varia ia for ei axiale i a momentelor de torsiune pe lungimea urubului.

urubul presei (1) Mt

Piuli

fix (2)

Corpul batiu (4)

F m 1 2
t tot

12

Mt = Mt1 M13= Mt2

31

2.1.2. Alegerea profilui filetului


Avnd n vedere situa ia unei forte F = 11.000 N, care ac ioneaz ntr-un singur sens, se alege filetul trapezoidal conform STAS 2114/1-75. Din urm toarele motive: - filetul trapezoidal are o rezisten i o rigiditate suficient de mare; - asigur o bun centrare ntre urub i piuli ; - prelucrare prin frezare confer o productivitate m rit fa de strunjire; - folosirea piuli ei reglabile radiale permite eliminarea jocului; Are i dezavantaje: - randamentul transmisiei urub-piuli cu filet trapezoidal este mai mic dect al filetului p trat dar acest tip de filet este neprotejat mpotriva uzurilor i nu are posibilitate de centrare, con innd i un mare num r de concentratori de tensiune.

Fig. 2.1 Filet metric trapezoidal ISO - principalele dimensiuni Filetul trapezoidal are dimensiunile standardizate conform STAS/ 2114-75 putind fi executat cu pas normnal, fin sau mare : -are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu unghiul la

virf de 30 grade si baza egala cu pasul -flancul filetului are o inclinare de 15 grade -jocurile la diametrul interior si exterior sint egale -fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8-12mm si respectiv r=0,5mm pentru P>12 D=d diametrul nominal al filetului
H 4 ! 0.5 p  ac ! h3
H 1 ! 0. 5 p

z ! 0.25 p !

H1 2

R1 max ! 0.5 ac H ! 1.866 p R 2 max ! ac


d 2 ! D2 ! d ! 2 z ! d  0.5 p

d3 ! d  2 h3 ! d  p  2 ac D4 ! d  2 ac
D1 ! d  2 H1 ! d  p

ac ! 0.15mm pentru 1.5 ac ! 0.25mm pentru 2<p<5

pentru 6<p<12 ac ! 1mm pentru p=6 [1,pag17,18] Filetul trapezoidal se recomanda in cazul mecanismelor cu surub si piulita care transmit sarcini mari in ambele sensuri
ac ! 0.5mm

2.1.3. Alegerea materialului surubului si piulitei


Materialul folosit pentru urubul de for : OL70: Rezisten a la trac iune: Rezisten a la ncovoiere: Rezisten a la r sucire: Rezisten a la forfecare: Materialul folosit pentru piuli : CuAl9Fe3: Rezisten a la trac iune: Rezisten a la compresiune: Rezisten a la ncovoiere: Wat Wac Wai 56 56 56 N/mm2 N/mm2 N/mm2 Wat = Wac Wai Xat Xaf 67 74...80 40...44 54 N/mm2 N/mm2 N/mm2 N/mm2 [1,tab3.2,pag49]

Rezisten a la r sucire:

Xat

39

N/mm2 [1,tab3.7,49]

Valori ale presiunilor admisibile i rezisten elor admisibile la strivire pentru cupla de frecare urub-piuli : O el nec lit font cenu ie Presiunea admisibil : -se alege: Rezisten a admisibil strivire: qa qa Xastr 8..10 9 42...55 N/mm2 N/mm2 N/mm2 [1,tab3.3,pag50]

2.1.4. Calculul diametrului mediu al filetului


Diametrul mediu se determina cu relatia:

d
] ] q

T] ] q
h m

[mm]
a

[1,pag55]

F=11000 N
h m

! 0,5 !2

factor dimensional la filetul trapezoidal reprezinta un factor al lungimii filetului piulitei, ] m ! 1,2.....2,5. rezistenta admisibila la strivire

! 9 MPa

d2 !

11000 ! 19.724 3.14 * 0.5 * 2 * 9

Din STAS 2114/1-75 se aleg diametrele si pasul corespunzator diametrului mediu d 2 d2= 21.5 [mm] d=24 [mm] d3=18.5 [mm] p=5 [mm]

H 1 ! 0.5 * p ! 2.5 ac ! 0.11777 * p ! 0.589 h3 ! 0.86777 * p ! 4.339


[1,tab2.2,pag10] d diametrul nominal al filetului d2 diametrul mediu al filetului d3 diametrul interior al filetului

p pasul filetului

2.1.5. Alegerea numarului de inceputuri


La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se impune conditia de autofrinare. Alegen n=2- numarul de inceputuri care se impun pentru in randament si o productivitate mare [1,pag56]

2.1.6. Verificarea autofranarii

N, F

'

! arctg

!
2

Td

5 ! 0,074 3,14 * 21.5

m - unghiul de nclinare a elicei pe cilindrul de diametrul d2 p pasul filetului

'

! arctg

- unghiul de frecare -coeficient de frecare pentru cuplul de materiale i calitatea ungerii (Q ! 0,1.......0,18) o E 1 ! 15 la filet trapezoidal Rezulta ca

cosE

!
1

0,15 ! 0,149 0,9659

'

=>

0,074<0,149.

[1,pag56]

2.1.7. Calculul numarului de spire in contact


Din expresia factorului ] m ! m / d 2 ! zP / d 2
z!

] d
m

Pa

2 * 21.5 ! 4.3 [mm] 5* 2

[1,pag56] se impune ca 6 e Z e 11 -se ia z=8.5 spire pentru a satisface conditia de rezistenta la strivire a spirelor z numarul de spire in contact ]  reprezinta un factor al lungimii filetului piulitei, ] m ! 1,2.....2,5.
m

Pa - pasul aparent al filetului d2 diametrul mediu al filetului

2.1.8. Calculul lungimii filetului piulitei


m=zP =42.5 [mm] m lungimea piulitei z numarul de spire in cotact p pasul filetului

[1,pag56]

2.1.9. Calculul lungimii filetului surubului


Lf=h+m+3P => Lf=110+42.5+15=167.5 [mm] minim necesar h -cursa maxima

m -lungimea piulitei p -pasul filetului

[1,pag57]

2.2. Dimensionarea piulitei fixe

De !

2 Dp 

4 * 1.3 * 11000 4*F *F ! 24.5  ! 30.42 [mm] T * W at 3.14 * 56

De diametru exterior al corpului piulitei Dp diametrul interir al piulitei coeficent de rasucire F forta axiala i rezistenta admisibila la tractiune Constructiv se alege De=38 mm -se va respecta conditia:
gp ! De  D p 2 38  24.5 gp ! ! 6.75 [mm] 2

[1,pag65]

gp>5 -verifica relatia [1,pag65]

-diametrul gulerului Dg=(1.3 ... 1.5)*De Dg=1.5*De=1.4*38=57 [mm] -deoarece piesa este fixata pe corpul piesei cu surubur a fost nevoie sa supra

dimensionam gulerul piulitei: Dg=72 [mm] -grosimea gulerului piulitei: hg=(0.2 ... 0.25) hg=0.25*m=10.625 [mm] [1,pag65] -constructiv se alege hg=13 pentru a indeplini conditia de rezistenta la incovoiere a gulerului piulitei ds=7 [mm] ds -diametrul suruburilor de prindere a piulitei Piulita este fixata in corpul presei cu ajutorul: -Surub cu cap cilindric si locas hexagonal M6 STAS 5144-80: S=5 [mm] D=10 [mm] K=6 [mm] d1=6 [mm] r1=0.5 [mm] t=3.3 [mm] l=63 [mm] b=30 [mm] [2,pag267] -Saibe Grower STAS 7666/2-80: d1=6 [mm] d2=8.9 [mm] g=1.6 [mm] k=0.2 [mm]

[2,pag471] -Piulita hexagonala cu inel de material plastic M6 STAS 9851-80: S=10 [mm] D=11.05 [mm] m=7.8 [mm] m1=5.4 [mm] m2=4.8 [mm]

[2,pag353]

2.3. Proectarea extremitatilor surubului principal 2.3.1. Proectarea exremitati superioare

-degajarea dintre filet si capul fix al manivele f1=10 [mm] f2=15 [mm] [1,pag43] -dimensionarea profilului hexagonal poligonal
a! d3 ! 9.257 2

se alege constructiv a=9 [mm] a -latimea laturi hexagonului d3 diametru interior al filetului
lh ! 12 * 103 * M tot 12 *103 * 28.534 ! ! 8.80 n1 * a 2 * W as 6 * 9 2 * 80

Se alege constructiv lh= 9 [mm] lh -inaltimea profilului hexagonal Mtot momentu de torsiune total n1=6 pentru locas hexagonal lh lungimea pofilului hexagonal

[1,pag77]

-degajarea dintre profilul hexagonal si filetul marginal f1=6 [mm] f2=9 [mm] [1,pag43] -dimensionarea filetului marginal
deS S ! 2 * htr ! 15.588 htr ! r 2  a2 ! 7.794 2

S deshiderea chei hexagonale -se alege filet M12 d=12 [mm] d2=10.5 [mm] d3=8.5mm

p=3mm

2.3.2. Proectarea exremitati inferioare


d3 Dp2 hpr dr

Dr Proiectarea extremitatii inferioare in cazul rezemari surubului pe un rulment axial se procedeaza astfel: -se alege rulmentul atfel incat: co>F dr>d3 -alegem din STAS dimensiunile rulmentul: Rulmentul 51203 STAS 3921-80 avind: Co=230000N>27500N dr=20 [mm] Dr=40 [mm] T=14 [mm] rsmin=0.5 [mm] dm=30 [mm] - se alege Dp2 astfel incat sa fie mai mare decat diametru mediu dm al centrului centrelor bilelor dar mai mic decat Dr: dm<Dp2<Dr => Dp2=35 [mm] Dp2= diametrul gulerului [1,pag59] -grosima hpr a gulerului se determina la incovoiere : 3 * F (dm  dr ) 3 *11000(30  20) hpr ! ! ! 8.259 T * dr *W i 3.14 * 20 * 77 F forta axiala dm diametru centrelor bilelor rulmentului dr diametru interior al rulmentului i rezistenta la incovoiere -iesirea si degajarea filetului trapezoidal f1=10 [mm]

[1,pag59]

f2=15 [mm]

[1,pag43]

2.4. Verificarea tijei surubului 2.4.1 Verificarea tijei la solicit ri compuse


Se stabilesc sectiuniile solicitate atit la compresiune cit si la rasucire. Se calculeaza efortul unitar echivalent
W ech ! W c2  4X t2
c t

[1,pag60]

-efortul unitar normal -efortul unitar tangen ial

.885 1.1 dr=20 [mm] 0=0.01 Calculul solicitari compuse [1,tab4.1.pag61]

W ech ! W c2  4X t2 ! 40.922 2  4 * 0.885 2 ! 40.96


ech < at at=67

2.4.2 Verificarea sec iunii de calare a ro ii de manevr la r sucire


Sec iunea este solicitat de momentul de torsiune total: [1,pag62] Mt1 - momentul de n urubare n (Nm) Mt2 momentul de torsiune Momentul de insurubare:

Mt

!
1

2000

* F * tg (F  N ) !
m

'

21.5 * 11000 * tg (4.23  8.82) ! 27.434 2000

[1,tab4.1,pag61] d2 diametrul mediu al filetului m -unghiul de nclinare a elicei pe cilindrul de diametrul d2 -unghiul de frecare Momentul de torsiune:
1 1 Q 0 . F 0 . d r ! 2000 * 0.01 * 11000 * 20 ! 1.1 2000

Mt
0=0.01

!
2

dr diametrul interior al rulmentului

[1,tab4.1.pag61]

2.4.2. Efortul unitar de rasucire

[1,pag62] Wp=0.223*A*S=0.223*210.444*15.5=731.55 mm3 [1,pag56]

R=9 mm

mm

efortul unitar de rasucire A aria hexagonului R raza cercului circumscris S deschiderea chei hexagonului ap apotema hexagonului
t

2.4.4. Verificarea spirelor surubului

Solicitarea la strivire

[1,tab4.2,pag63] Solicitarea la incovoiere

[1,tab4.2,pag63]

Solicitarea la forfecare

 jocul la fundul filetului

[1,tab4.2,pag63]

hs - grosimea spirei la baza la filetul d3 diametrul interior al filetului p pasul z numarul de spire in contact H1 -inaltimea utila Calculul se verifica deoarece rezistentele obtinute sunt mai mici decat cele

admisibile.

2.5. Verificarea corpului piulitei


Calculul de verificare a corpului piulitei se face conform tabelului 4.7 Verificarea corpului piuli ei la solicitarea compus : -efortul unitar normal

-efort unitar tangential

[1,tab4.7,pag67] Verificarea gulerului piuli ei: -la ncovoiere


Xi ! D 3F g  De 3 11000 72  38 N ! 55.61 ! 2 2 mm 2 T De h g T 38 13

-la forfecare
Xf ! F N 11000 ! ! 7.088 T De h g 3.14 38 13 mm 2

-la strivire
X str ! 4F 4 11000 ! ! 3.745 2 2 T ( D g  De ) 3.14 * (72 2  38 2 ) N mm 2

[1,tab4.7,pag67]

F fotra axiala De diametrul exterior al piulitei Dp -diametrul interir al piulitei Mt2 momentul de torsiune hg grosimia gulerului piulitei Solicitare compus :
X ech ! X t2  4 X t2 !

16.599 2

 4 * 0.123 ! 16.601

-este unde efortul unitar de tractiune

[1,tab4.7,pag67]

-este efortul unitar de rasucire

2.6. CALCULUL MECANISMULUI DE AC IONARE Pentru manivel s-a folosit ca material OT400 avind urmatoarele caracteristici: N - rezistenta la tractiune W at ! W ac ! 36? / mm 2 A N - rezistenta la incovoiere W ai ! 40? / mm 2 A N - rezistenta la rasucire X at ! 104...113? / mm 2 A
2 N - rezistenta la forfecare X at ! 26? / mm A

Lungimea manivelei se determin n func ie de momentul de torsiune total care trebuie s fie realizat de c tre muncitori la ac ionarea presei.
10 3 M tot Lc ! k nt Fm (mm)

[1,pag74]

k= 1 n1= 1

- coeficient de similitudine k = 1 pentru n1 = 1 - num rul muncitorilor care ac ioneaz


10 3 M tot 10 3 28.534 ! ! 81.526 mm 350 k nt Fm

Fm= 350 N - for a cu care ac ioneaz un muncitor Fm= 150350 N


Lc !

= Lc + l0=81.526+50=131.526 mm [1,pag74]

-alegem constructive L=135 mm l0= 50 mm - lungimea necesar prinderii manivelei


L c -lungimea calculata a manivelei L - lungimea efectiva a manivelei Mtot momentul total

[1,pag75]

d5 diametrul manivelei D=(1.4...1.5)*d5 D=1.4*d5=25.447 mm D grosimea butucului manivelei Db=d*(1.2...1.3) d=24 mm Db=d*1.3=31.2 mm Db diametrul butucului manivelei

[1,pag75]

[1,pag75]

Verificarea manivelei

W ai ! 40 N / mm 2

[1,pag75]

2.7. Verificarea la flambaj

Verificarea la flambaj nu este necesar zvelte e

pentru valori ale coeficientului de [1,pag62] [1.pag62]

60 ceea ce conduce la condi ia lf 15 d1. lf =0.7 177 = 123.9 mm

lf - lungimea de flambaj lf =0.7 l - ncastrat la un cap t articulat la cel lalt. l - lungimea urubului cuprins ntre cele dou reazeme l = 155 mm lf 15 d3 123.9 15 18.5 123.9 < 277.5

2.8. Randamentul cuplei surub-piulita


Se calculeaza randamentul cuplei surub-piulita.
L! tg F
m m '

tg ( F  N )

0,074 tg 4.234 ! ! 0.31[%] tg 4.234  8.827 0,2319

-randamentul
- unghiul de inclinare a elicei pe cilindrul de diametrul

unghjul de frecare

2.9.Calculul corpului de presa Pentru manivel s-a folosit ca material OT400 avind urmatoarele caracteristici: N - rezistenta la tractiune W at ! W ac ! 36? / mm 2 A N - rezistenta la incovoiere W ai ! 40? / mm 2 A N - rezistenta la rasucire X at ! 104...113? / mm 2 A D5=Dg+(25)mm -diametrul gulerului de la piulita D5=Dg+4=72+4=76 [mm] Dg diametrul gulerului piulitei D6=ds=7 [mm] ds diametrul suruburilor de prindere a piulitei D8=D5+(10...20) [mm] D8=76+14=90 [mm] D9=Dp2+(25) [mm] Diametrul gaurilor din masa presei Dp2 diametrul gulerului surubului D9=35+3=38 [mm] D10 =15 se alege conform STAS suruburi de fundatie M14. a1=20 [mm] a2=0,5a1=10 [mm] b2=D8=90 [mm] b1=0,6*b2=54 [mm] c1=c2=1,6*a=32 [mm] l1=(24)=3 [mm] l2=(310)=6 [mm] L1=L2=(23)D8 [mm] L1=L2=3D8 =270[mm] H1=c1+(4070)=80 [mm] H1=c1+43=75 [mm] H2=hg=13 [mm] H3=m=42.5 [mm] H se determina in functie de H1, H3, cursa maxima, grosimea placii cu canale T etc.

Momentul de inertie Efortul maxim este in punctul 1 ' '' W ti ! W t1  W ti e W at . [N/mm2] A=3072 [N/mm2] in puntul 1 .

y
y
!

!
0

b h1  b1 (2 h1  h) 2(b h1  b1 h)

86.400  16(40  20) ! 8,07 2(86.20  16.20)

! 8,07[mm]
3 3

h 86.20 3  16.20 3  b h1 ( y  h1 ) 2  b1 h(  h1  y ) 2 !  Iz 0 0 12 2 2 12 86.20(16  10) 2  16.20(10  20  8) 2 ! 68000  61920  b h1  b1 h 154880 ! 284800[mm 3 ] ! 284,8[cm 3 ]

[N/mm2] 43<45 [N/mm2]

BIBLIOGRAFIE:

1.

MATIE AN Dorina, .a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu urub i piuli , Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti 1981 COTE IU Radu Organe de ma ini, Editura ISO, Baia Mare 1999

2. 3.

MATIE AN Dorina, .a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu urub i piuli , Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic, Cluj Napoca 1985