Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

MODRENIZAREA UNEI FERME DE VITE DE 100 DE CAPETE DIN ZONA BRASOVULUI

Cond.St.Prof.Univ. Hodarnau.M

Student:Melinda SZORNYI Anul III, grupa 16184

2010

Cuprins Pag. Calcul economic graficul gant al investitiei Capitolul 1


Importanta si necesitatea temei, impactul implemetarii ei in plan stiintific, economic, social si ecologic...................................... 4

Capitolul 2
2.1. fundamentarea etologica a exploatarii vacilor de lapte....................................................................................... . 6 2.1.1. Aspecte generale ............................................................................6 2.2 Analiza SWOT...................................................................................7

Capitolul 3
Alegerea si justificarea temei de proiect................................................. 75

Capitolul 4
Calculul si proiectarea.............................................................................. 82

Capitolul 5
Functionarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor..................84 existente

Capitolul 6
Calculul econimic....................................................................................... 86

6.1 Calculul investitiei in robotizare pe vaca............................ 86 6.2.Calculul economic al productiei de lapte pe an.................. 86 6.3.Cheltuielile pentru intretinerea si repararea utilajelor ..................................................................................... 86 6.4. Calculul volumului de aer necesar a fi schimbat in decurs de o ora....................................................................... 86 Capitolul 7 Concluzii...................................................................................... 89

Bibliografie.................................................................................. 90

Capitolul 1
Vaca cuvant de origine Latina vacca, care inseamna femela care a realizat cel putin o parturitie, apartine subgenului Taurus, speciei primigenus si subspeciei taurine propriuzise, sau fara cocoasa, si produce alimente (lapte, carne) folosite in hrana omului. In lumea contemporana vaca este apreciata ca: doica omenirii, regina animalelor domestice si uzina vie de produse animale, in special de lapte. Vaca este doica omenirii pentru ca produce unul din cele mai complete si valoroase alimente laptele si produse lactate. Astfel, laptele de vaca asigura peste 90% din productia de lapte mondiala si 88% din cea nationala. Laptele de vaca este un aliment complet, intrucat contine peste 100 substante hranitoare (20 aminoacizi, 16 acizi grasi, 45 elemente minerale, in special calciu si fosfos -125 mg, respectiv 92 mg/l, vitamine in numar de 25, cu deosebire A, D, E si B- B1, B2, B5, B6 si B12 s.a. ). Un litru de lapte contine 125 g SU (37 g grasime,33 g proteine, 47 g lactoza, 8 g saruri minerale), asigurand nutrientii indispensabili pentru organismul uman. Din lapte se obtin peste 1000 produse lactate, din care aproape jumatate sunt diferite sortimente de branzeturi. Vaca de lapte isi termina viata productiva la abator , asigurand cca 1/3 din carnea de vita consumata de om. Ferma de vaci de lapte este o ferma situata in Brasov, apartinand pensiunii Bell-Brasov. Aceasta ferma se bazeaza pe un sistem de intretinere libera a vacilor de lapte, astfel avand urmatoarele avantaje: Avantaje sociale si ergonomice: Reduce efortul fizic pe care-l depune mulgatorul la mulsul manual; Evita oboseala mulgatorilor si bolile profesionale (anchilozele articulare ale falangelor, nodulii laptarilor etc.); Asigura conditii ergonomice favorabile pentru mulgatori, mai ales cand mulsul se realizeaza la sali (platforme) de muls; Avantaje economice: Sporirea productivitatii muncii de 2-5 ori prin cresterea numarului de vaci mulse de un mulgator mecanic (de la 6-8 vaci/ora/mulgator la 15-50 vaci/ora/mulgator); Cresterea eficientei economice in fermele de vaci de lapte atat datorita sporirii productivitatii muncii, cat si productiei de lapte. Avantaje fiziologice si tehnice. Sistemul de muls are efectele urmatoare: Sporeste viteza de muls a vacilor (peste 1,5 kg lapte pe minut) prin incadrarea duratei mulsului in cea de actiune optima a ocitocinei din sange; 3

Asigura un muls rapid si complet (cu deosebire la instalatiile de muls performante), ceea ce se reflecta pozitiv asupra cantitatii, cat si calitatii laptelui. Avantaje organoleptice si igienice: Laptele nu imprumuta miros de grajd si nu contracta impuritati, intrucat nu vine in contact cu mana mulgatorului, atmosfera din adapost si impuritatile specifice; Incarcatura microbiana din lapte este mai redusa. Cheltuielile acestei ferme sunt foarte mari , avand in vedere faptul ca intregul sistem este mecanizat si automatizat (robot de muls; instalatii si sisteme pentru iluminarea si ventilatia adaposturilor; instalatie de evacuare a dejectiilor cu plug raclor, respectiv cu lame rabatabile; pentru prelucrarea nutreturilor de volum si a paielor folosite pentru furajare, dar si pentru asternut - se utilizeaza masini universale pentru tocarea si distributia in adapost; utilaje pentru igiena corporala a vacilor de lapte - aparat electric de pansaj).

Capitolul 2
2.1. FUNDAMENTAREA ETOLOGICA A EXPLOATARII VACILOR DE LAPTE
2.1.1. Aspecte generale Tehnologia de exploatare a vacilor de lapte reprezinta optimizarea (armonizarea optimului biologic cu cel economic) a proceselor tehnologice din ferma (producerea si conservarea nutreturilor, hranirea, intretinerea,adapostirea, microclimatul, igiena, ingrijirea corporala, miscarea si mulsul vacilor). Aceasta tehnologie incumba ansamblul masurilor de ordin zootehnic, managerial si sanitar- veterinar, cu caracter de prevenire si combatere, aplicate pe fluxuri tehnologice. Obiectivele exploatarii vacilor sunt urmatoarele: - exteriorizarea potentialului genetic productiv al animalelor; - maximizarea longevitatii si a performantelor productive ale vacilor de lapte, in conditii de eficienta economica (realizarea de profit in ferma); - imbunatatirea calitatii laptelui sub raport nutritional (continut in substanta uscata, in grasime, proteine, saruri minerale, vitamine); - minimizarea costului laptelui, a incarcaturii microbilologice, a numarului de celule somatice, a concentratiei in inhibitori (antibiotice, hormoni), radionuclizi etc. Exploatarea se bazeaza si are contact cu diverse domenii stiintifice (matematica, agronomie, fiziologie, genetica, ameliorare, alimentatie, igiena, constructii, mecanizare, tehnica si tehnologie, economie- management, etologie, ecologie, medicina veterinara etc.). Etologia animala reprezinta stiinta care studiaza comportamentul animalelor in conditiile lor normale de viata (habitat), in scopul adaptarii organismului la conditiile de mediu. Comportamentele vacilor de lapte se bazeaza pe relatia dintre ceea ce este innascut (instincte) si ceea ce este dobandit, in cadrul interrelatiei dintre organism si mediu (fizic si biologic). Taurinele cunosc realitatea inconjuratoare prin senzatii si perceptii ce reflecta mediul inconjurator prin intermediul organelor de simt (vaz, auz, miros, gust, simt tractil). Semnificatia cunoasterii activitatilor comportamentale pentru exploatarea vacilor consta in urmatoarele: - fundamenteaza toate procesele si verigile de exploatare (hranire, intretinere, adapostire, microclimat, igiena corporala si a adapostului); - asigura exprimarea potentialului genetic productiv; - permite cunoasterea mecanismelor fiziologice care dirijeaza tipurile de comportament;

faciliteaza aprecierea gradului de adaptare a taurinelor la mediul schimbat de exploatare; - previne efectele negative ale factorilor stresori si ale tulburarilor (viciilor comportamentale); - asigura eficienta exploatatiilor de vaci cu lapte. Se apreciaza ca un animal se simte bine atunci cand este in acord cu mediul sau de viata, cu cerintele vitale innascute, atunci cand se adapteaza la conditiile de exploatare impuse de om si cand el nu sufera de nici o boala. Dar capacitatea animalului este limitata si atunci cand se depasesc limitele apare stresul, tulburari de comportament si chiar riscuri majore letale. Exploatarea vacilor de lapte se bazeaza pe urmatoarele tipuri de comportament: comportament de ingestie, alimentar, metabolic sau trofic; comportament de excretie sau de eliminare; comportament social; comportament de confort; comportament de odihna si somn; comportament explorativ si de orientare in mediul inconjurator. Procuraea si contactul cu hrana. Procurarea hranei se realizeaza in urma identificarii. Apoi se ia contact cu plantele prin organele de simt miros, vaz si tactil. Decizia animalului privind procurarea si consumarea ierbii se ia in final prin intermediul simtului gustativ. Vacile de lapte au un gust pronuntat, datorita numarului mare de papile gustative (25 000), situate pe varful si partea posterioara a limbii; acestea au dimensiuni mari - 10-25 microni . Plantele au proprietatea de a produce senzatii specifice , prin excitarea receptorilor gustativi de pe limba si mucasa bucala de catre anumite substante solubile. Vacile prefera plantele cu gust dulce si apoi sarat. Dimpotriva, vacile reactioneaza negativ la plantele cu gusturi neplacute si chiar resping pe cele cu gust amar si acru.

2.2. Analiza SWOT

Capitolul 3 Alegerea si justificarea temei de proiect


Aceasta este o ferma cu intretinere libera a vacilor de lapte intr-un adapost inchis, avand 100 de vaci si 22 de vitei, avand o suprafata de 3078 mp. , in zona Brasovului, mai exact in satul Tarlungeni. Trlungeni este o localitate situat n sud-estul judeului Braov n Romnia, cuprins. Este compus din patru sate: Purcreni, Zizin, Crpini i Trlungeni, acesta din urm fiind i reedina de comun. Trlungeni se afl n depresiunea Brsei, la poalele muntelui Ciuca, la o distan de zece kilometri de Braov i este strbtut de apele prului Trlung i Zizin. Se nvecineaz cu oraul Scele i cu comunele Prejmer, Hrman, Budila si Vama Buzului. Satul Trlungeni, din documentele cercetate putem afirma c dateaz din secolul al XV-lea. Originea numelui se trage de la rul Trlung, care traverseaz partea de vest a comunei. n relieful satului Trlungeni distingem dou aspecte: n partea sudic este o zon de contact dintre cmpia piemontan i masa orogenic. Satul este aezat tocmai n aceast arie geografic de legtur, delimitat n mod evident de rul Trlung. Aceast zon de contact dintre cmpie i munte, care nu depete 700 m nlime, este format din roci care nu rezist prea mult agenilor externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu ct ne ndeprtm de aceast zon, relieful devine mai neted i mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o nclinare uoar i o altitudine medie de 600 m (ntre 640 m i 520 m) - aceasta este a doua form de relief ce caracterizeaz geografic comuna Trlungeni. n zona de cmpie format din depunerea mai multor generaii din conuri de dejecie, apa se gsete la o adncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile. n localitate, care este aezat n zona de contact a cmpiei cu muntele, apa este la o adncime mai mic. Clima este n general umed i rece, temperatura medie anual fiind de 7.8C iar nivelul precipitaiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai sczut n luna februarie (-27C), i ridicat n luna august (+32.7C). Precipitaiile minime n luna februarie - 29.6 mm, i maxime n iunie - 124.8 mm. Grosimea stratului de zpad a variat ntre 3 i 33 cm. Cel mai timpuriu nghe este la 21 septembrie i cel mai trziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna i destul de trziu primvara ca rezultat al curenilor reci de pe valea Trlungului. Vnturile bat mai mult primvara, mai ales din direcia vest. Producia este diversificat, de la ou, psri i produse agricole, pn la ap mineral, pine i produse de panificaie, spirt, cuie, fierstraie i maini agricole, cherestea i produse rezultate din prelucrarea lemnului, crmid, bolari i alte materiale de

construcii. Pe raza comunei i au sediul i firme mixte romno-ungare, finlandeze i se obin produse sub licen, competitive pe plan mondial. n anul 1992, prin grija comisiei agroturismului montan, au fost inventariate i atestate o serie de locuine din Trlungeni care ar putea s intre in circuitul turismului montan. Cele peste 40 de gospodrii care au fost atestate atunci cu clasa A reprezint un numr modest fa de posibilitile reale. Important este ca aceste gospodrii sau aceast modalitate de turism posibil s fie cunoscut n ar sau peste hotare. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat n ultimii ani o curb descendent, datorit preurilor mici de valorificare ale produselor obinute de la acestea

Puni i fnee
Satul dispune de o suprafa nsemnat de fnee i puni. Fneele sunt folosite de cresctorii de animale, dar o parte din acestea s-au mpdurit, nemai fiind ntreinute de propietari. n general, cei care nu mai dein animale le nchiriaz celor interesai de obinerea de furaje. Punile sunt nchiriate de ctre Primrie proprietarilor de stni, care se stabilesc printr-o edin comunal, n funcie de ofertele pe care acetia le fac cresctorilor de animale. Satul deine un islaz pe care puneaz animalele care nu sunt date la stn. n ultimii ani aceste puni nu au mai fost ntreinute corespunztor, motiv pentru care i calitatea i cantitatea de iarb sunt necorespunztoare. CONDIII ECOLOGICE n prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltat o industrie poluant. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori polueaz aerul cu mirosul specific i la albia celor doua pruri care mai ales vara, sunt poluate prin splarea autoturismelor i a covoarelor de ctre aa-ziii turiti braoveni. O problem legat de mediu o reprezint ndeprtarea i depozitarea reziduurilor menajere din gospodriile populaiei. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi n preajma localitii, dar vechea mentalitate i mpinge pe steni s depoziteze gunoaiele tot n albiile prurilor. Obiectivele pe termen mediu i lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodrie comunal i terminarea canalizrii .

Ferma de vite amplasata in satul Tarlungeni


Padocul, care este langa ferma de vaci, si asigura furajarea vacilor in sezonul de vara si primavara are o suprafata totala de 110 ha.

Vaca de lapte nu se poate exploata economic fara baza furajera proprie, necesitand cca 1 ha/vaca. Elementele de constructie Fundatia din beton, de tip continuu; Peretii din caramida; Tavanul din placi de beton.; Acoperisul cu sarpanta mixta si invelitoare din placi din azbociment; Pardoseala are un pat de piatra pe care se aseaza straturi din beton, caramida, asfalt, argila batuta, in functie de destinatia suprafatei (pat, alee, etc.); Ferestrele si usile din metal sau lemn, de dimensiuni mari. In interiorul adapostului sunt amenajeaza 4 zone : de odihna , de miscare, evacuare a dejeciilor (circulatie), de furajare sau hranire. Constructiile anexe sunt urmatoarele: Padocul, care comunica cu adapostul prin usi grisante; Grupul de mulgere, prevazute cu diferite incaperi ; Constructie de reproductie (sala de insamantare si cresa); Constructii pentru depozitarea si prepararea furajelor (3 sali); Constructii pentru alimentarea cu apa; Constructii sanitar-veterinare (dezinfectoare, filtru sanitar-veterinar). Cusetele pentru odihna sunt amplasate 5 randuri perpenticular la iesle, cu furajarea succesiva a doua loturi la aceeasi lungime de front de furajare. Cuseta are lungimea de 2,30 m si latimea de 1,20. Despartiturile dintre paturile individuale ale vacilor sunt realizeazate din metal, ca si dimensiuni lungimea de 2,30 m, inaltimea 1,30 m si latimea de 1,10 m .

Paturile sunt prevazute cu asternut marunt (paie tocate, rumegus) si sunt prevazute posterior cu un prag cu inaltime de 20 cm, pentru a evita imprastierea acestuia in zona de circulatie. Este necesara sa se acopere patul cusetei in intregime cu un strat subtire de paie tocate sau rumegus (v.fig. 4.29), saptamanal se primeneste si se schimba complet de doua ori pe an. Zona de furajare este amplasata in fata cusetelor de odihna si are latimea de 3,60 m. Miscarea vacilor se asigura atat in adapost cat si in padoc, care comunica direct cu grajdul. Tehnologia de evacuare a dejectiilor se realizeaza in trei etape, astfel: Evacuarea dejectiilor din adapost; Transportul dejectiilor din adaptost la locuri de depozitare; Incarcarea dejectiilor pe platformele de depozitare. Evacuarea mecanica a dejectiilor din adapost se face cu ajutorul plugului raclor .

Dejectiile din zona de circulatie sunt impinse la capatul adaposturilor intr-un canal transversal unde este montata o instalatie cu lame rabatabile, iar apoi sunt transportate cu mijloace mecanice in zona de depozitare. Dotari: instalatii si sisteme pentru iluminarea si ventilatia adaposturilor; instalatie de evacuare a dejectiilor cu plug raclor, respectiv cu lame rabatabile (se evacueaza dejectiile pastoase de la suprafata); instalatii pentru incarcarea dejectiilor lichide si semilichide (remorci cisterna de urina - vidanje); transportul dejectiilor se face cu ajutorul remorcilor cisterna de imprastiat dejectii lichide si semilichide; pentru evacuarea dejectiilor uscate din padoc se foloseste tractorul echipat cu lama si remorci; pentru distribuirea furajelor de volum (masa verde, nutreturi insilozate etc.) se foloseste MDN in agregat cu tractorul de 65 CP. 10

pentru prelucrarea nutreturilor de volum si a paielor (folosite pentru furajare, dar si pentru asternut) se utilizeaza masini universale pentru tocarea si distributia in adapost; pentru muls se foloseste robotul de muls; utilaje pentru igiena corporala a vacilor de lapte - aparat electric de pansaj; 4 Furci, 2lopeti (folosite la schimbarea paturilor prevazute cu asternut marunt (paie tocate, rumegus) din boxele de odihna).

Igiena padocului. Daca acesta este populat in qasitotalitate se curata zilnic sau la doua zile. In acest scop se foloseste tractorul echipat cu lama de buldozer. De asemenea, se curata si ieslele din padoc de resturile de furaje neconsumate, iar acestea si gunoiul din padoc se incarca in remorca, in agregat cu tractor usor si se transporta la platforma de dejectii. Igiena corporala a vacilor . Existenta cusetelor individuale, accesul neingradit al vacilor in padoc, ca si mecanizarea evacuarii dejectiilor fac ca vacile sa-si mentina mai bine igiena corporala. Totusi se execute pansajul de 3-4 ori pe saptamana , cu aparatul electric in padocul de asteptare, iar zilnic cu ocazia mulsului se spala trenul posterior si in special ugerul, fie in padocul de asteptare, fie mai bine si practic in sala de muls Personalul fermei: Responsabilul de adapost - care sta in ferma aproape toata ziua efectuand diferite munci, dar nu dificile, in special observa vacile, functionarea robotului si unele munci administrative; Gardianul de ciriada persoana care supravegheaza vacile si pazeste ferma; Proprietarul fermei - conduce ferma si in special supravegheaza functionarea robotului si anunta imediat eventualele defectiuni; O persoana care lucreaza pe calculator, gestionand activitatea din ferma; 1 sofer pe diferitele utilaje; 1 medic veterinar. Organizarea si tehnica mulsului Mulsul vacilor se realizeaza de 4 ori pe zi in intervalele de orare : 6-7, 12-13,18-19 si 0-1 cu robotul de muls produs de firma DeLaval, avand o capacitate de mulgere de 50vaci/jumatate de ora. Mulsul mecanic folosit este cu instalatia la conducta (Pipe Line). Caractreistica acestei instalatii consta in faptul ca laptele este dirijat prin furtunul de lapte, direct de la uger la conducta de lapte de unde este transportat la camera de lapte, in tancul de racire si pastrare. Mulsul robotizat se bazeaza pe automatizarea totala a acestui proces utilizat in sistemul de intretinere libera a vacilor de lapte, in care mulsul si celelalte activitati legate de acesta 11

sunt gestionate de un sistem VMS (The Voluntary Milking System). Robotul de muls, utilizata in ferma este produs de firma DeLaval.

Investitia in robotizare este mare si anume: 2000 euro/vaca; Grupul de mulgere reprezinta o constructie speciala (independenta) din fermele de vaci cu intretinere libera. Aceasta este amplasat in apropierea adapostului (la 18 m distanta de acesta), si are o capacitate de 50 vaci/ mulgere cu respectarea circuitului (fluxului animalelor) ce este accesibil (facil) si rapid. Grupul de muls este compus din spatiile urmatoare : Padoc de asteptare, care trebuie sa asigure suprafata de 15 m/vaca, din beton, insa aceasta trebuie sa fie rugoasa pentru a evita accidentarea vacilor prin alimentare; Coridor de igienizarea a ugerului, de masaj cu jet de apa calda si de uscare cu aer cald, care este amplasat intre padocul de asteptare si sala de muls, intalnit la fermele de lapte cu instalatii moderne; Sala de muls prevazut cu instalatii de muls, platforma de tip bradulet si posturi de muls; Culoare de muls amplasat intre dou randuri de standuri de muls ale platformei, cu adancimea de 70-80 cm fata de nivelul standurilor de muls; Incaperea pentru masini si agregate de vacuum; Incaperea pentru spalarea, dezinfectia si pastrarea vaselor pentru muls.

12

Capitolul 4
Calculul si proiectarea Ferma aceasta are o suprafata totala de 3078 mp, unde:
Cusetele pentru odihna sunt amplasate pe 5 randuri perpenticular la iesle (cate 20 de cusete pe fiecare rand), cu furajarea succesiva a doua loturi la aceeasi lungime de front de furajare. 1 cuseta are lungimea de 2,30 m si latimea de 1,20 (2,76 mp x 100= 276 mp); Grupul de mulgere, prevazute cu diferite incaperi (sala de asteptare, sala de pansaj, sala de mulgere) are o suprafata de 55 x 37 (2035 mp) ; Constructie de reproductie (sala de insamantare ) are o suprafata de 22 x 7,8 (171,6 mp); Cresa 22x 8,2 (180,4 mp); Constructii pentru depozitarea si prepararea furajelor (3 sali) : 12,2 x 4,8 (3 x 12,2 x 4,8 =175, 68) Constructii sanitar-veterinare (dezinfectoare, filtru sanitar-veterinar): 22 x 7,4; Depozit echipamente 24 x 5 (120 mp); Depzit dejectii 24 x 5 (120 mp)

13

14

Capitolul 5
Functionarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor existente
Operatii automate de igienizare a instalatiei de muls si de tratare primara a laptelui: Curatirea dispozitivului de mulgere prin conectarea la unitatea de curatire si robinetul de la linia de lapte (se apasa pe tasta, incepe curatirea, iar inainte de mulgerea urmatoare se apasa pe aceeasi tasta stingandu-se lampa rosie de indicare); Spalarea si dezinfectia conductei de transport a laptelui si a tancului de racire si pastrare a laptelui prin instalatia de spalare cu microprocesor; masina de spalat (are rezervor de apa, cu incalzitor), cu dozare automata a lichidului de detergent si dezinfectant si robinet de golire a instalatiei; Racirea laptelui si pastrarea in tancuri la temperatura de 4C. Robotul de muls reprezinta un sistem tehnic si electronic complex de recoltare a laptelui de vaca, si anume: Pregatirea ugerelor pentru muls (igienizarea mameloanelor prin spalarea cu jeturi de apa sau perii rotative); Realizarea mulsului (atasarea paharelor de muls, mulsul propriu-zis si detasarea paharelor de muls); Dezinfectia mameloanelor; Masurarea si inregistrarea cantitatii de lapte; Identificarea laptelui provenit de la vacile aflate sub tratamente sanitar-veterinare, respectiv a laptelui mastitic sau a laptelui colostral, care este dirijat intr-un vas separat sau intr-o fosa; Masurarea si inregistrarea temperaturii si cantitatii de lapte, iar laptele normal este dirijat in tancul de lapte unde este racit si pastrat pana la livrare; Spalarea si dezinfectia instalatiei de muls dupa fiecare vaca. Accesul si dirijarea vacilor pe platforma de muls: Dispozitivul de actionare (cu vid sau cu aer comprimat) asupra portilor de acces la platforma de muls este prevazut cu 2 butoane (prin apasare pe butonul din stanga se deschide poarta de acces, iar cel din dreapta inchide poarta). Dupa muls, se scot vacile de pe platforma, actionand, de asemenea asupra butoanelor. Operatiile sunt urmatoare : Punerea in functiune a instalatiei de muls prin apasarea pe tasta dispozitivului electronic de mulgere (butonul start) ; Reglarea vacuumului (debit controlat) cu ajutorul servoreglatoarelor de vid (se verifica nivelul vidului la manometru), care trebuie sa aiba nivele ce variaza in functie de caracteristicile diferitelor regulatoare de vid si de faza de muls de stimulare si postmulgere 33 Kpa si faza de mulgere normala 50 Kpa;

15

Reglarea debitului si timpului pentru mulgerea automata a vacilor prin dispozitivul electronic de muls (microprocesorul seteaza parametrii functionali, actionandu-se prin interfata cu operatorul) ; Stimularea cedarii laptelui se realizeaza prin dispozitivul automat (se mareste automat frecventa pulsatiilor in timpul mulsului propriu-zis si se reduce intensitatea vacuumului primit de pulsator constituindu-se vibratii stimulatoare) ;

Mulsul mecanic la conducta (Pipe Line) Functioanre : Laptele extras din uger este dirijat de colectorul paharelor de muls, in conducta de lapte prin forta vaacumului si cadere gravitationala. Din conducta de lapte, acesta este transportat in camera de lapte, fiind racit si pastrat pana la livrare in tancul izoterm.

16

Capitolul 6
Calcul economic
6.1 Calculul investitiei in robotizare pe vaca=2000 euro/vaca 100x 2 000=200 000 euro/ 100 de vaci

6.2. Calculul economic al productiei de lapte pe an 1 vaca =3 kg lapte/min ; Durata mulsului 7 min/vaca; mulsul se realizeaza de 4 ori pe zi. 1 vaca la o mulgere da 3x7= 21 kg lapte 1 vaca pe zi da 21x4=84 kg lapte 1 vaca pe an da 84x365=30660 kg lapte 100 vaca pe an da o cantitate de 3 066 000 kg lapte 6.3. Cheltuielile pentru intretinerea si repararea utilajelor R Tractorul 65 CP este utilizat aproximativ 2 500- 3 000 ore/an. In perioada normata de serviciu are o durata de 10 ani, in care se realizeaza 25 000- 30 000 ore de functionare. Tinand seama de ciclurile de reparatii prevazute de normativ la tractoarele 65 CP noi si reparate, inseamna ca vom avea 1 ciclu de 5 100 ore de functionare, cand tractorul este nou si 5 cicluri a cate 4 500 ore de functionare dupa reparatiile capitale, rezultand astfel o durata totala de 27 600 ore de functionare. La acest numar de ore de functionare, tractorul necesita: 276 intretineri tehnice periodice Ip1 x 80 lei = 22 080 lei 92 intretineri tehnice periodice Ip2 x 270 lei = 24 840 lei 19 revizii tehnice RT x 1 000 lei = 19 000 lei 1 reparatie curenta RCI de 5 100 ore x x 2,10 lei/ora = 10 710 lei 5 reparatii curente RCI de 4 500 ore x x 3 lei/ora = 67 500 lei 12 reparatii curente RC2 x 5 700 lei = 68 400 lei 5 reparatii capitale RK x 16 000 lei = 80 000 lei TOTAL: 292 530 LEI

17

Cunoscandu-se elementele de mai sus se pot calcula cheltuielile pentru intretineri si reparatii (R), ce revin pentru fiecare ora de functionare dupa formula R=Rtr/(n x Oan) , in lei/ora, in care: Rtr -reprezinta cheltuielile totale ; n -durata de serviciu; Oan -durata anuala de folosire a tractorului.

R=Rtr/(n x Oan) R= 292 530/ (10 x 2 760) R= 10, 59 lei/ora.

6.4. Calculul volumului de aer necesar a fi schimbat in decurs de o ora

La constructiile zootehnice cu caracter industrial la care concentratia de nocivitati trebuie sa fie foarte redusa unde ventilatia naturala devine ineficienta se recurge la folosirea ventilatiei mecanice. Respectarea conditiilor de microclimat din interiorul constructiilor zootehnice reprezinta din punct de vedere al degajarilor nocive reducerea concentratiei acestora la valori inferioare celor admise prin norme. In cazul degajarii constante in timp a noxelor debitele de aer necesare diluarii noxelor, in cazul adoptarii unei solutii de ventilati generala, se determina prin metoda concentratiei admisibile si metoda schimbului de aer. In metoda concentratiei admisibile se deduce debitul minim de aer proaspat necesar diluarii noxei la vaoarea concentratiei admisibile. Debitul de ventilare se poate alege debitul maxim rezultat pentru diluarea uneia din noxe: dioxid de carbon, umiditate, caldura. In cazul cand dioxidul de carbon reprezinta principala noxa, debitul de aer necesar pentru diluarea acesteia se determina cu relatia:
V
CO 2

V 57 = = 21 .11l / h C1 C 2 3 0.3

In care: V-volumul de dioxid de carbon degajat in aer de un animal in timp de o ora 57l/m
18

C1-cantitatea maxima de de dioxid de carbon admisa in adaposturile pentru animale in l/m -3 l/h C2- cantitatea de dioxid de carbon continuta de aerul exterior si care se ia in calcul egala cu valoarea 0,3, l/m. Prin impartirea volumului de aer rezultat, la volumul adapostului va, rezulta numarul schimburilor de aer pe ora nCO 2 . Volumul de aer necesar pentru inlaturarea excesului de umiditate Vu se determina cu relatia:
V =
U

U U 1 U 2

In care: U-cantitatea de vapori de apa eliminate de animale U1-umiditatea absoluta a aerului interior=75 gr/m U2-umiditatea absoluta a aerului exterior=70%
V =
U

100 = 20 m / h 75 70
3

Capitolul 7

19

Concluzii

De mentionat este faptul ca desi ferma are cheltuieli imense si veniturile sunt pe masura asteptarilor, obtinandu-se profit nu numai din vanzarea laptelui si a dejectiilor,ci si prin faptul ca aceasta atrage atat turistii romani, cat si pe cei straini, fiind singura ferma din Romania in care s-a implementat un sistem de mecanizare totala si una dintre putinele ferme de acet gen din Europa.

BIBLIORAFIE
1. Albulescu, E., Eficienta economica a mecanizarii fermelor de vaci pentru lapte, Editura Ceres, Bucuresti, 1979;

20

2. Georgescu, Gh., Cartea producatorului si procesatorului de lapte, Editura Ceres, Bucuresti, 2007; 3. Georgescu, Gh., Sisteme noi de intretinere a taurinelor, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1965;

21