Sunteți pe pagina 1din 7

Sisteme optoelectronice in telecomunicatii

Eseu

Izolatori opto-acustici reconfigurabili cu aplicabilitate in fibre de cristal fotonic (PCF)

Indrumatori: Dr.Ing.Ramona Galatus Prof.Dr.Ing Emil Voiculescu

Realizator: Kun Andrei Alexandru , grupa 2243/2

I.Introducere
Izolarea optica dinamica cu capabilitati de comutare pur-optica este la mare cautare in comunicatiile optice avansate dar si in sistemele de procesare de semnal pur-optic.Izolatoarele optice conventionale se bazeaza pe rotatia Faraday si sunt realizate folosind tehnici de micro/nanofabricatie.In aceasta lucrare va voi prezenta o demonstratie experimentala a unui izolator pur-optic reconfigurabil bazat pe excitatia optica a unui ghid acustic la frecvente de ordinul gigahertz-ilor intr-un miez de fibra de cristal fotonic de marirea unor micrometri.Acest dispozitiv se remarca prin avantaje deosebite cum ar fi :domeniul larg al izolarii dinamice ,reversibilitate si capabilitati de comutatie foarte rapida . Aceste avantaje aduc astfel functionalitati foarte folositoare diferitelor tipuri de sisteme pur-optice.Dispozitive bazate pe principii fizice similare pot fi realizate de asemenea si cu CMOS pe platforme de tip chip. Izolarea optica are o importanta deosebita in domeniul laserelor , amplificatoarelor dar si in comunicatiile optice si sisteme cu senzori.Izolatoarele optice conventionale se bazeaza pe efectul Faraday in cristalele magneto-optice dar mai nou au aparut scheme mult mai compacte bazate pe principii fizice diferite menite sa evite necesitatea integrarii unor elemente magneto-optice.Cateva exemple de asemenea principii , exemple schitate pana acum dar departe de a fi realizate fizic sunt : tranzitii indirecte interbanda in sisteme cu ghid de unda integrate, dispositive micro-opto-mecanice cu cavitati flexibile Fabry_perot , Microdispozitive Kerr cu cristale fotonice neliniare dar si structuri periodice cu asimetrie spatiala. Din aceste scheme/dispositive , cele care folosesc unde acustice coerente la frecvente ultra ridicate au o raza mai mare de tuning si viteze mai mari de comutare aducand astfel avantaje importante procesarile avansate de semnal optic.In aceste tipuri de dispositive , interactionarile opto-acustice sunt puternice daca atat lumina cat si vibratiile acustice pot fi limitate intr-un volum redus , cum ar fi : sistemele micro-opto-mecanice , cavitatile Fabry-Perot , cristalele fotonice-fononice sau fibrele cu cristale fotonice (PCF) cu un miez solid de ordinul micro-metrilor.

II.Interactiuni opto-acustice unidirectionale


In acest articol dorim sa aratam ca undele acustice conduse optic , ghidate ingust intr-un miez PCF pot cauza interactii opto-acustice unidirectionale.Aceste vibratii acustice satisfac conditia impusa fazei pentru o cuplare opto-acustica intermodala dar doar in directia inainte.Procesul rezultat il numim: forward stimulated inter-polarzation scattering (SIPS) ce permite isolare optica dinamica.In procesele pur-optice , SIPS apare intre pump-ul polarizat ortogolan(F-pump si B-pump) si undele Stokes , rezonatorul acustic AR nu are vectorul de unda axial corect pentru a cauza un scattering intre undele Stokes de nivel ridicat si undele anti-Stokes , asadar generarea acestora e puternic supresata(Figura1a).Acest process difera de forward stimulated Ramanlike scattering (SRLS) unde se genereaza atatea benzi laterale cat de mare este puterea optica(Figura 1b).In SIPS , rezonatorul acustic AR este excitat prin oscilarea/bataia intre pump-ul ortogonal polarizat ce se propaga inainte(Forwar Pump) si undele Stokes(F-Stokes), dispersand automat lumina de la pump la Stokes.Diagrama de dispersie din Figura 1. arata ca undele ce se propaga inapoi nu vor fi cuplate de acest resonator acustic AR deoarece combinatia/legatura intre vectorul de unde si frecventa nu este potrivita , de aici si efectul unidirectional.Unidirectionalitatea poate fi observata de asemenea si in cazul SRLS , doar ca SIPS are avantajul ca fiind o pura interactie intre doua unde in timp ce permite de asemenea o separare usoara a pump-urile polarizate ortogolal(F-pump si B-pump) si undele Stokes folosind polarizari optice simple.
2

Figura1.Principiul interactiunilor opto-actustice unidirectionale.


Diagrama de dispersie a modurilor optice si acustice dintr-un PCFin forward SIPS(a) si SLRS(b)

III.Dispozitiv optic unidirectional bazat pe forward SIPS.

Figura 2.Diagrama schematica a unui dispozitiv optic unidirectional controlat optic bazat pe forward SIPS
a.Atenuator optic unidirectional b.Amplificator optic unidirectional

Principiile dispozitivului optic unidirectional controlat optic sunt prezentate in figura 2 , unde se definesc doua semnale optice polarizate ortogonal Sp+ si Sp- la frecventa f 0 propagandu-se in directii opuse dea lungul PCF fara pierderi mai mari decat cele normale de atenuare pe fibra.Atunci cand un semnal de control Cs+ la frecventa f0-fAR e introdus in fibra polarizata orthogonal folosind un splitter de fascicule(beamsplitter) PBS , SIPS-ul face ca unda Sp+ sa fie atenuata prin cuplarea cu Cs+ iar rata de atenuata fiind dependenta de puterea undei Cs+, in timp ce transmisia lui Sp- ramane neafectata.Se observa ca scatteringul Brillouin SBS stimulat inapoi nu joaca nici un rol in acest process deoarece impulsul rezonatorului acustic AR e mult prea mic pentru un scattering inapoi , frecventa rezonatorului e prea mica (cativa Ghz fata de 10 Ghz pentru SBS inapoi), iar puterea semnalului de control este pe departe sub pragul SBS-ului de tip backward.Semnalul de control Cs+
3

e separate de Sp+ de abea la al doilea PBS.Atenuarea semnalului Sp+ poate fi rapid modulata prin inchiderea sau deschiderea semnaului de control Cs+. Spre deosebire de izolatoarele optice conventionale acest dispozitiv are avantajul reversibilitatii , practic atunci cand semnalul Cs+ e introdus in PBS doar Sp+ e atenuat , lasand semnalul Sp- neatins.Daca de exemplu se introduce un semnal de control Cp+ la frecventa f0+fAR dispozitivul actioneaza ca un amplificator optic unidirectional , unde semnalul Ss+ e amplificat preluand puterea de la unda Cp+. Montajul experimental din Figura 3 se compune dintr-o dioda laser cu cavitate extern ace lucreaza la o singura frecventa si anume f0 , dioda ECDL , la 1,550 nm a carei iesire intra intr-un cuplor de fibra.Una din undele rezultate are frecventa shift-ata cu ajutorul unui modulator electro-optic cu o singura banda lateral (SSBM) si se comporta ca o unda Cs+ amintita mai sus.Aceeasi unda intra apoi intr-un modulator electro-optic in intensitate (IM) comandat de catre un generator de impulsuri.A doua unda de la iesirea cuplorului de fibra este amplificata utilizand un amplificatory de fibra dopat cu erbium (EDFA) si impartit apoi in Sp+ si Sputilizand un nou cuplor de fibra (FC).Unda 1 de la iesirea primului cuplor , Cs+ , este amplificata mai apoi utilizand doua EDFA si este combinata cu Sp+ de asemenea printr-un opto cuplor.Unda rezultata este introdusa intr-un PCF.Polarizarea tuturor undelor poate fi controlata independent prin ajustarea controller-ului de polarizare pe fiecare cale optica.De asemenea se utilizeaza circulatoare optice la ambele capete la PCF-ului pentru a ruta semnalul transmis catre photodetectoare si catre un interferomentru Fabry-Perot.

Figura 3. Montaj experimental compus din : ECDL- diode laser cu cavitate externa;FC-cuplor de fibra ; PCcontrol al polarizarii ; SSBM modulator cu o singura banda lateral ; IM modulator in intensitate ; EDFA amplificator cu fibra dopata cu erbium ; TF- tunable fiber ; TC circulator optic ; VOA atenuator optic variabil ; SFPI interferometru Fabry-Perot; PBS splitter de polarizatie ; PD- fotodetector ; RF radiofrecventa

Pentru montajul descris mai sus se utilizeaza un PCF de lungime de 15 m cu un diametru a miezului de 1.8 um.Aceasta suporta un ghid AR de tip TR(torsional-radial) si are un castig al SIPS-ului de 1.0 m-1W-1 la o frecventa de 1.5 Ghz si un castig al SRLS-ului de 0.65m-1W-1 la o frecventa shiftata de 1.497 Ghz.

Pentru inceput vom masura unidirectionalitatea in regimul de echilibru prin monitorizarea transmisiei undelor Sp+ si Sp- in absenta si apoi prezenta undei continue si de control Cs+.

Figura 4.Spectrul de iesire si intrare a semnalelor forward si backward In Figura 4 , se poate observa ca spectrul undei Sp+ e puternic afectat de prezenta undei de control Cs+ iar unda Sp- ramane neafectata datorita polarizatiei si puterii optice. In figura 4a) se observa spectrul forward de intrare ce contine atat unda Sp+ (Forward pump) cat si unda de control Cs+ (Forward Stokes) .In figura 4b) avem spectrul forward de iesire afectat de catre SIPS asadar se observa o atenuare puternica (de aproximativ -20dB ) a undei Sp+ in prezenta undei Cs+.Figura 4c) reprezinta spectrul forward de iesire afectat de SRLS unde se genereaza unde Stokes de frecvente inainte si unde anti-Stokes in aceeasi stare de polarizare facandu-le foarte greu de separat.Pentru spectrele backward de intrare si iesire se observa ca unda Sp- ramane neafectata.De aici rezulta ca SIPS pot fi folosite ca baza pentru izolatoarele optice variabile unidirectionale. Pentru a aprofunda aceasta afirmatie revenim la figura 2 in care sunt prezentate doua situatii diferite.In primul caz unda Cs+ de control are o frecventa mai mica decat undele de semnal Sp+ si Sp- , frecventa de f 0-fAR rezultand o atenuare a undei Sp+ in timp ce Sp- ramane neafectata.In al doilea caz frecventa undei C+ a fost shiftata de la f0-fAR la f0+fAR (cu fAR=1.5 Ghz) deci rezulta o unda Cp+ cu frecventa mai mare decat frecventa undelor de semnal rezultand o amplificare a undei Ss+ iar unda Ss- ramanand neafectata.In primul caz dispozitivul functioneaza ca atenuator optic variabil unidirectional iar in al doilea caz dispozitivul functioneaza ca amplificator optic variabil unidirectional. Deoarece SIPS este un process neliniar , introducand unde diferite Sp+(sau Ss+) la intrare vor rezulta valori diferite ale atenuarii(sau amplificarii) pentru acelasi semnal de control Cs+ (sau Cp+) asadar masuratorile experimentale sunt in concordanta deplina cu predictiile teoretice bazate pe urmatoarea ecuatie : PS + PC TS = PS + PC exp[ g ( PS + P ) L] C unde TS reprezinta transmisia undei S+ , Ps si Pc reprezinta puterile de intrare a semnalelor S+ respectiv C+, g reprezinta coeficientul de castig(1.0m-1 W-1) , L lungimea fibrei (aprox 15m) iar (+) corespunde atenuarii si (-) corespunde amplificarii.

IV.Timpi de comutare
Un parametru cheie in performantele oricarui dispozitiv controlat optic reprezinta timpul de comutatie.Pentru a masura acest parametru in attenuator , s-a introdus o forma de unda rectangular electrica in modulatorul de intensitate din schema experimental , rezultand astfel un semnal de unda-patratica Cs+ cu rata de repetitie de 4 Mhz intr-un ciclu de viata de 50%.Raspunsul temporar al semnalelor Sp+ si Sp- s-a putut realize utilizand photodetectoare iar inainte de detectoare aceste 3 semnale (Cs+, Sp+ si Sp- ) au fost trecute
5

printr-un controller de polarizare(PC) si un PBS , ca in figura 3.Cu ajutorul acestora s-a putut face o separare intre Sp+ si Cs+.Figura 5 reprezinta deci semnalele Sp+ si Sp- de pe osciloscop pentru un semnal de intrare de 113mW iar semnalul Cs+ are o putere de intrare de 459 mW in pozitia ON.Pe grafic se poate observa cum semnalul Sp+ comuta intre 0 si 1 in timp ce Sp- ramane neafectat.Asadar timpii de comutare a semnalului Sp+ sunt de aproximativ 12ns la trecerea din 1->0 respectiv 20 ns la trecerea din 0->1.Dinamica de comutare este de asemenea influentata de puterea semnalului de intrare Cs+ iar timpul de comutare scade cu cat puterea lui Cs+ creste.Asadar timpii de comutatie masurati experimental sunt in puternica concordanta cu valorile teoretice.In concluzie timpii de comutatie ar putea fi redusi prin manipularea amplitudinii si fazei semnalului Cs+.

Figura 5. Caracteristicile de comutare a dispozitivului experimental.

V.Concluzii
Procesul SIPS asadar poate aduce eficiente crescute in realizarea atenuatoarelor sau amplificatoarelor optice variabile unidirectionale , oferind un domeniu dinamic larg de izolare , comutatii rapide si reversibilitate.Se obtin astfel noi functionalitati in comunicatiile optice si in sistemele pur-optice de procesare de semnal.Asadar in figura 2 se demonstreaza cu success principiile acestui dispozitiv cum ca undele acustice ghidate sunt excitate de procesul de SIPS , lungimea de unda a semnalului este restrictionata intr-un domeniu spectral ingust, impus de banda de castig al SIPS ,pentru un semnal de control cu lungime de unda fixa. In final mai trebuie mentionat ca pentru procesele forward SIPS si SRLS castigul este proportional cu a 6-a parte din puterea indexului de refractive dar poate fi crescuta intr-un ghid de unda facut din material cu index ridicat cum ar fi sticla moale sau siliconul , cu valori ale lui n intre 2 si 3,5.Mai mult , pentru indici de refractie ridicati latimea ghidului de unda poate fi redus la valori de ordinul micrometrilor O ultima concluzie si poate cea mai importanta cu privire la utilizarea acestor dispositive este aceea ca acele ghiduri de unda formate din bare/grinzi de silicon cu grosime de ordinul micrometrilor , cu perfecta inchidere acustica , pot genera procese SIPS cu castig foarte ridicat si pot fi realizate in tehnologie CMOS unde e destul de dificil sa incorporezi elemente magneto-optice.

Bibliografie
1. M. S. Kang*, A. Butsch and P. St. J. Russell Reconfigurable light-driven opto-acoustic isolators in photonic crystal fibre , Nature Photonics , September 2011 pg(549-554)
2. Myeong Soo Kang, Alexander Nazarkin, Andr Brenn, and Philip St.J. Russell Forward Stimulated Light Scattering by Acoustic Resonances in Photonic Crystal Fiber, Phononics 2011 , Extended Abstracts, pg 248-249

3. Soljacic, M., Luo, C., Joannopoulos, J. D. & Fan, S. Nonlinear photonic crystal microdevices for optical integration. Opt. Lett. 28, 6372639 (2003).

S-ar putea să vă placă și