UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Master de Biochimie si Biologie Moleculara

Disciplina: Semnalizarea celulara

FUNCTIA SI STRUCTURA CAILOR DE SEMNALIZARE

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

1. Functiile generale ale cailor de semnalizare 2. Structura cailor de semnalizare 2.1. Mecanisme generale de comunicare intercelulara 2.2. Componente ale cailor de semnalizare intracelulara 3. Receptorii hormonilor 3.1. Recunoasterea hormonilor de catre receptori 3.2. Interactia hormon receptor 3.3. Variabilitatea receptorilor si a raspunsul semnal din celula tinta 4. Amplificarea semnalului 4.1. Proteine G si receptori cuplati 4.2. Proteine efector 4.3. Mesageri secundari 4.4. Module proteice implicate in semnalizare 4.5. Fosforilarea/defosforilarea proteinelor 5. Reglarea semnalizarii inter- si intracelulare 6. Ancorarea la membrane si semnalizarea 6.1. Miristoilarea 6.2. Palmitoilarea 6.3. Farnezilarea si geranilarea 6.4. Ancora GPI (glycosyl-phosphatidyl-inositol)
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 2

1. Functiile generale ale cailor de semnalizare

Comunicarea inter-celulara este o conditie fundamentala a mentinerii structurii si functiei normale a organismelor multicelulare Diferite forme de comunicare intre celule, prin intermediul: -mesagerilor chimici celulele emit semnale ce sunt receptionate de alte celule tinta care le proceseaza in reactii biochimice -jonctiunilor gap canale ce conecteaza 2 celule vecine, permit schimbul direct de metaboliti si molecule de semnalizare asigura o comunicare directa -interactiei dintre proteinele de pe suprafata celulei comunicare directa pe baza complementaritatii structurii, transmiterea semnalului in interiorul celulei si activarea unor reactii biochimice specifice Semnalizarea intercelulara implicata in procese fiziologice importante: diferentierea si specializarea celulara, stimularea cresterii, formarea si repararea testurilor, coordonarea fluxurilor metabolice dintre celule, etc
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 3

Semnalele extracelulare decid daca o celula supravietuieste, se divide, sufera diferentiere sau moare

Acelasi semnal A - raspunsuri diferite. Diferite semnale A,B,C- acelasi raspuns

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 4

4 tipuri de semnalizare inter-celulara A) Semnalizare endocrina hormon sintetizat de celule specializate, exportat (exocitoza) in mediul extracelular (sange/ limfa)-distribuit/indepartat in/din intregul organism via circulatie recunoscut de un receptor specific, gama larga de efecte B) Semnalizarea paracrina mediatorul (local) parcurge o distanta relativ mica dintre celula producator si celula tinta prin difuzie pasiva Ex neurotransmitatori, factori de crestere care sunt asociati cu matricea extracelulara C) Semnalizare autocrina agent secretat de o celula, ce se leaga la receptorii de pe aceeasi celula, inducand modificari in aceasta Citokinele pot realiza semnalizari autocrine cand receptorul este pe aceeasi celula, sau paracrine cand receptorul este pe celule vecine
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 5

Hormoni, produsi de tesuturi specializate, secretati in fluidele corporale, au efecte specifice asupra altor organe/tesuturi

Factori de crestere stimuleaza cresterea, proliferarea, diferentierea celulara, supravietuirea si angiogeneza

Mesageri chimici

Neurotransmitatori mesageri ai unor informatii neurologice de la o celula nervoasa la alta celula (nervoasa, musculara)

Citokine produse de multe celule, actioneaza pleiotropic, sinergic, redundant si antagonist asupra multor tipuri celulare

Neuropeptide MM mici, in creier, ex. endorfine, encefaline

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 6

Hormonii mesageri chimici

Derivati de la aminoacizi, peptide, proteine, steroizi, rol in reproducere, crestere, dezvoltare, mentinerea homeostaziei organismului, reglarea metabolismului, etc

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

Factori de crestere mesageri chimici

Factori de crestere (FC) stimuleaza diviziunea celulara; la multe tipuri celulare sau specifici pentru un tip celular particular Hormoni FC citokine ? Citokinele o familie unica de FC ? Unii hormoni (insulina) actioneaza si ca FC
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 8

Citokinele mesageri chimici

Initial - proteine secretate de leucocite, ce stimuleaza raspunsuri imune In prezent - limfokinele - citokine secretate de limfocite; monokinele - citokine secretate de monocite sau macrofage. Dintre limfokine, interleukinele (IL) sunt considerate factori de crestere cu actiune asupra celulelor de origine hematopoietica.

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

Comparatie intre citokine si hormoni Proprietate Surse Tinte Redundanta functionala Efect Functie Hormoni Glande endocrine specifice Celule tinta specifice Scazuta Endocrin Homeostazie Citokine Multe tipuri celulare diferite Multe tipuri celulare diferite Inalta Autocrin, paracrin, endocrin Reparare tesuturi rezistenta la infectii

Redundanta mai multe citokine prezinta functii similare

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 10

Neurotransmitatorii mesageri chimici

Grup de substante ce sunt eliberate la excitatie de un axon terminal a unui neuron presinaptic a sist nervos central sau periferic, ce traverseaza fanta sinaptica excitand sau inhiband celula tinta. Ex. GABA inhibitor; Glu - excitator

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

11

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

12

Neuropeptide mesageri chimici

peptide mici din creier, endogene: endorfine, encefaline, dinorfine -morfina izolata din opiu; derivati ai morfinei (codeina si heroina) Morfina - legarea la receptorii : analgezie, euforie, deprimarea marcanta a respiratiei, inhibarea centrului tusei, inhibarea motilitatii digestive produce constipatie); - legarea la receptorii k: analgezie, disforie, halucinatii si depresie respiratorie redusa; legarea la receptori amplifica efectele stimulrii si k.
10/20/2011

Pro-opiomelanocortin

Endorfina naturala

morfina

Celula nervoasa

Receptori endorfina 13

Prof Dana Iordachescu

Mesaje transmise prin jonctiunile gap (JG)

JG canal de comunicare a citoplasmelor celulelor vecine ansamblu de 6 molecule de conexina (4 segmente TM) numit conexon - in membrana plasmatica se ancoreaza la un conexon similar de pe membrana celulei vecine 21 gene din genomul uman codifica conexine maladii corelate cu mutatii la nivelul acestor gene 2 segmente extracelulare E, un segment N- si C-terminal (NT si CT), o bucla citoplasmatica CL Conexonii oligomerizeaza cu formarea canalelor JG - permit schimburi intercelulare (difuzie) de ioni si molecule mici Ex cresterea [Ca2+] intr-o celula conduce la transportul Ca2+ in celula vecina.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 14

Semnalizarea prin moleculele de adeziune celulara

importanta in dezvoltarea embrionara, homeostazie, raspunsuri imune, vindecarea ranilor si transformarea maligna moleculele de adeziune celulara CAMs (cell adhesion molecules) sunt proteine de la suprafata celulara, implicate in legarea celulelor la alte celule sau la matricea extracelulara (ECM). 4 familii: integrine, imunoglobuline, caderine, selectine Integrinele proteine integrate in membrana, cu structura 22 exista cel putin 18 subunitati diferite si 8 subunitati diferite, care conduc la diferite combinatii rol in transmiterea semnalelor din mediul extern In interiorul celulei unde declanseaza o cascada de fosforilari (protein kinaze)
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 15

Mecanisme de semnalizare a integrinelor

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 16

2. Structura cailor de semnalizare

O celula emite semnale specifice ce sunt primite de o celula tinta, mesajul este transmis si procesat prin intermediul cailor de semnalizare intracelulare

Molecula semnal (ligand)

upstream

Receptor Molecule semnal intracelulare Proteine tinta

downstream

Raspuns

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

17

2.1. Mecanisme generale de comunicare intercelulara

In comunicarea intercelulara semnalele (mesageri chimici sau semnale electrice) sunt produse de celule specializate, intr-o maniera controlata, sub actiunea unui stimul particular. Etapele comunicarii intercelulare: 1) Formarea unui semnal intr-o celula ca rezultat al unui stimul inductor extern; 2) Transportul semnalului la celula tinta 3) Inregistrarea semnalului de celula tinta 4) Transmiterea semnalului in celula tinta 5) Transformarea semnalului intr-o transformare biochimica/ electrica in celula tinta 6) Terminarea semnalizarii
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 18

Etapele semnalizarii Receptia mesajului extracelular Transmiterea semnalului Raspunsuri celulare (citosol) Modificari in expresia genica (nucleu) Mesager primar Mesager secundar
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 19

O celula tinta primeste un semnal in cadrul unei retele de comunicare intercelulare si-l transmite cailor de semnalizare intracelulara Caile de semn intracelulara sunt caracterizate prin urmatorii parametri: 1. 2. 3. 4. Natura inductiei, semnalului extern (mesageri chimici, electrici, optici) Mecanismul inregistrarii semnalului Mecanismul transmiterii si terminarii semnalului Natura procesului biochimic indus in celula tinta Suma acestor reactii determina raspunsul celulei tinta Exista doua posibilitati de procesare a semnalelor de catre celula tinta: 1. Mesagerul chimic nu intra in celula se leaga si activeaza un receptor localizat in MP se formeaza un mesager secundar ce initiaza semnalizarea intracel. 2. Mesagerul chimic intra in celula se leaga si activeaza un receptor localizat in citosol sau nucleu
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 20

Transmiterea semnalului
La primirea semnalului, receptorul este activat si transmite semnalul downstream altor componente ale cailor de semnalizare intracelulara, care se activeaza treptat si coordonat in timp si spatiu In final, in celula este indus un proces biochimic specific punctul final al semnalizarii

Reglarea si terminarea semnalizarii

Caile de semnalizare prezinta multiple mecanisme de reglare intracelulara, printre care atenuarea sau terminarea specifica a semnalizarii Frecvent o cale de semnalizare comunica cu alta cale de semnalizare crosstalk

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

21

2.2. Componente ale cailor de semnalizare intracelulara

Proteine si mesageri chimici cu MM mica

Receptor

Proteine conector, adaptor

Enzima efector

Mesager secundar

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

Cascada de semnalizare 22

Enzime efector transmembranare - activate de mesager primarreceptor - catalizeaza formarea unor mesageri secundari Mesager secundar MM mica, transmit semnalul de la mesag primar downstream Proteine adaptor mediaza semnalizarea, recruteaza/ancoreaza principalele proteine de semnalizare in complexe de semnalizare multiproteice, directioneaza proteinele de semnalizare la situsuri specifice (docking/ scaffolding proteins) Fosforilarea proteinelor la resturi Ser/Thr si Tyr sub actiunea unor protein kinazemodificare covalenta centrala in semnaliz intracelulara ce poate conduce la activarea/inactivarea unei proteine/cai metabolice Mecanisme de stingere a semnalizarii: fosfoprotein (defosforileaza proteinele Ser/Thr- si Tyr fosforilate) si GTPaze
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu

fosfataze
23

3. Receptorii hormonilor

Receptorul hormonal [HR] - proteina de pe suprafata celulei sau din interiorul acesteia ce leaga specific un hormon si induce modificari importante in celula
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 24

Rapel - Natura chimica a hormonilor Structura variabila: proteine, peptide, derivati ai aminoacizilor, steroizi, etc a) Hormoni care se leaga receptori nucleari

Prepara uterul pt implan tarea embrionului; mentinerea sarcinii

Prepara uterul pt a primi blastocistul, controlul contractiei uterine, generarea secretiei mamare

Diferentierea si cresterea tract. reproducator masculin, stimularea carac. sex. secund. masc., cresterea musculaturii scheletice

Metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, efecte anti-inflamatoare si imunosupresive

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 25

Regleaza echilibrul hidro-mineral, resorbtia ionilor in rinichi

Rol in metabolismul Ca2+ si P, mineralizarea oaselor

Creste consumul de O2, activitatea cordului, stimuleaza glicoliza si biosinteza proteica

b) Exemple de hormoni care se leaga la receptori transmembranari

Creste pres.sangv, contrac musc netede, glicogenoliza ficat, scindarea lipidelor t. 10/20/2011 adipos

Contractie artere
Prof Dana Iordachescu

Relaxarea vaselor sange

26

Rapel - Hormoni peptidici si proteici

Glucagon Insulina Gastrina Secretina ACTH FSH TSH TSH-RH Vasopresina PTH
10/20/2011

stimuleaza glicogenoliza ficat, eliberare AG din TAG in tes.adipos stimularea preluarii glucozei in tes musc si adipos, catabolismul glucidelor, stocarea TAG in tes adipos, sinteza prot, proliferare celulara stimuleaza secretia HCl si pepsinei in stomac stimuleaza secretia proteazelor pancretice biosinteza in hipofiza anterioara, stimularea formarii corticosteroizilor in cortexul gl. suprarenale, eliberarea ac.grasi din tes adipos stimularea cresterii oocitelor din folicul eliberarea tiroxinei (T4) si T3 din glanda tiroida format in hipotalamus, stimuleaza sinteza si eliberarea TSH in hipofiza anterioara hormon anti-diuretic, format in hipofiza posterioara, resorbtia apei din rinichi, contractia vaselor de sange mici format in gl. paratiroide, creste calcemia, demineralizarea oaselor
Prof Dana Iordachescu 27

Rapel Agonisti vs. antagonisti Agonist mimeaza un hormon, se leaga la receptor Antagonist se leaga neproductiv la receptor si-i inhiba actiunea

Agonist, utilizat in terapia astmului

10/20/2011

Hormon, se leaga la receptorii 2adrenergici din cord, creste rata cardiaca

Prof Dana Iordachescu

Antagonist, controleaza bataile inimii

28

Analogi hormonali: agonisti si antagonisti pot rezulta prin modificarea hormonilor Antagonisti derivati ai hormonilor ce se leaga la un receptor, ii blocheaza, nu pot initia o semnalizare aplicatii farmaceutice si medicale deoarece interfera in anumite cai de semnalizare in cazul unor dereglari hormonale antagonistii cu o afinitate mai mare pentru receptor decat hormonul pot fi medicamente deoarece necesita cantitati mici in aplicatiile terapeutice propranololul se leaga cu o afinitate de 3 decat epinefrina la receptorul -adrenergic utilizat ca un beta blocker neselectiv in tratamentul hipertensiunii, blocheaza actiunea epinefrinei asupra receptorilor 1 si 2adrenergici Agonistii analogi hormonali care se leaga specific la receptor si initiaza semnalizarea similar cu hormonul aplicatii pentru cei care au o afinitate mai mare pt receptor decat hormonul isoproterenol similar structural cu epinefrina actioneaza asupra receptorilor - inhalat ca aerosol pt tratamentul astmului
Prof Dana Iordachescu

10/20/2011

29

Structura agonistilor si antagonistilor adrenalinei si afinitatea lor pentru receptorul adrenergic

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

30

3.1. Recunoasterea hormonilor de catre receptori

Hormonii produsi de celule specializate, transportati prin sange, induc efecte numai pe un anumit tip celular celula tinta - care contine un receptor cognate R recunoaste specific complementaritatii chimice si leaga hormonul cognate pe baza

Legarea hormonului la R celulei tinta induce o cascada intracelulara de reactii si in final un raspuns biochimic definit Cascada intracelulara contine o suma de proteine de semnalizare care contin cel putin 2 parti un modul receiver - reglator (discriminarea unui semnal input) si un modul transmitter functional (emisia unui semnal output)

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

31

Doua clase de receptori hormonali

Rs transmembranari leaga H prin domeniu extracelular. Modificarile induse de legarea H se transmit domeniului transmembranar si apoi domeniului intracelular ce induce reactii ulterioare in celula tinta. Rs localizati intracelular recunosc hormoni care intra in celula prin difuzie pasiva. Receptorii nucleari sunt de fapt activatori ai transcriptiei controlati de liganzi. Hormonul actioneaza ca un ligand activator; R activat stimuleaza activitatea transcriptionala a genelor care contin elemente DNA specifice pentru receptor
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 32

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

33

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

34

Forme de receptori

Receptori cu activitate tirozin kinazica

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

35

Receptori cuplati cu proteinele G (GPCR)

O superfamilie de proteine compusa din 3 clase majore si mai mult de 30 subfamilii toti membrii sunt proteine integrale de membrana cu 7 regiuni transmembranare

Domeniu extracelular legare molecula semnal (ligand)

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

36

3.2. Interactia dintre hormon (H) si receptor (R)

Interactii necovalente (similare enzima substrat), punti de hidrogen, interactii electrostatice, van der Waals, prin care R leaga H cu o mare afinitate:
HR complex hormon-receptor

valoarea constantei de echilibru, KD, 10-6 10-12 M La un semnal extern creste sinteza si eliberarea H din tesutul endocrin, creste nivelul H circulant creste concentratia complexului HR de la suprafata/ interiorul celulei tinta creste nivelul de activare a componentelor downstream din calea de semnalizare O modificare in afinitatea R pentru H poate fi realizata prin fosforilarea R Concentratia R de la suprafata celulei poate scadea prin degradarea sau internalizarea lui ambele procese afectand semnalizarea pe termen lung.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 37

3.3. Variabilitatea receptorului si raspunsul semnal din celula tinta

mare variabilitate si flexibilitate a sistemelor receptor si a cailor de semnalizare a. pentru un hormon H dat pot exista simultan mai multe subtipuri de receptori in tipuri celulare diferite b. Hormonul H poate induce diferite raspunsuri la legarea receptorilor diferiti in acelasi tip celular c. Legarea a 2 hormoni diferiti la diferiti receptori pot induce aceeasi reactie celulara

Caracteristicile a si b contribuie la inaltul grad de diversitate si variabilitate a semnalizarii hormonale Caracteristica c ilustreaza principiul ca importanti metaboliti celulari sau reactii pot fi controlate prin cai de semnalizare diferite Ex 1. epinefrina poate initia cai de semnalizare cAMP- si IP3 dependente; Ex.2. eliberarea Ca 2+ poate fi reglata via diferite cai de semnalizare
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu

38

4. Amplificarea semnalului
Mesajul unui numar mic de molecule H este amplificat treptat Amplificarea semnalului depinde de: -viata complexului H-R - controlata de viteza disocierii H legat; -frecventa reactiei cu E (enzima efector) functie de concentratia si viteza de difuzie a ambelor componente; -dezactivarea complexului H-R. Semnalizarea prin complexul H-R poate fi inhibata prin modificari covalente sau prin internalizarea complexului H-R Receptorul activat R* activeaza molecule efector downstream. E1* transmite semnalul la E2, care devine activat E2*. Daca E2 este enzima, se poate forma un mesager difuzibil care amplifica semnalul.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 39

4.1. Proteine G si receptori cuplati

Receptori cuplati cu proteinele G (GPCR) serpentine - seven helix pass Proteine G leaga GTP/GDP au activitate GTPazica intrinseca
GTPase activating proteins

GDP

Guanine nucleotide exchange factor

Pi GAP H2O
10/20/2011

GTP GTP GEF GDP

Proteina G inactiva structura heterotrimera cu GDP legat Proteina G activa - . GTP

20 subunitati (39-46 kDa) 5 subunitati (35-36 kDa) 12 subunitati (8 kDa)
40

Prof Dana Iordachescu

Familiile proteinelor G heterotrimerice (bazate pe subunitatea ) Gs activeaza adenilat ciclaze - activeaza canale de Ca2+ Gi inhiba adenilat ciclaze - inhiba canale de Ca2+ - activeaza canale de K+ Gq activeaza izorforma PLC etc Subunitatile sunt efectori pentru izoforme PLC, izoforme AC, canale de potasiu, PI3 kinaza, G protein receptor kinases (GRKs), PLA2, MAPKs Toxine bacteriene instrumente de studiu a implicarii proteinelor G in semnalizare Toxina pertussis modifica si inactiveaza subunitatile Gi si Go ramin blocate in forma cu GDP legat Toxina holerei modifica si activeaza permanent subunitatea Gs - dispare activitatea GTPazica
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 41

4.2. Proteine efector

Adenilat ciclaza, fosfolipaza C

10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 42

Proteine efector
Adenilat ciclaza

Fosfolipaza C

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

43

4.3. Mesageri secundari

sintetizati si eliberati intr-o celula tinta, intr-o maniera strict controlata in spatiu si timp ca urmare a primirii unui semnal (mesager primar) Molecule hidrofobe: diacilgliceroli (DAG), inozitol trifosfat, fosfatidil inozitoli, acid arahidonic, etc Molecule hidrofile & ioni: cAMP, cGMP, Ca2+ Gaze: NO, CO care difuzeaza prin citosol si membranele celulare

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

44

4.4. Module proteice implicate in semnalizare

Domeniul SH2 (Src homology 2 domain)- gasit prima data in oncoproteina Src leaga resturi de fosfoTyr din alta proteina Domeniul SH3 leaga secvente bogate in Pro dintr-alte proteine Domeniul PTB (phosphotyrosine binding) Domeniul PH (pleckstrin homology) leaga fosfatidil inozitoli

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

45

Domenii SH2 (Src-homology 2)

10/20/2011

module of ~100 aminoacizi - se leaga la motive peptidice ce contin fosfo-tirozina (pY)

Prof Dana Iordachescu

46

Module proteice ce participa la asamblarea complexelor de semnalizare

Domeniile PDZ ajuta in ancorarea proteinelor transmembranare la citoschelet si mentin asamblat complexe de semnalizare; acronim ce combina primele litere din 3 proteine unde au fost descoperite: Post synaptic density protein; Drosophila disc large tumor supressor si Zonula occludens-1 protein Domenii WW mici, implicate in legarea secventelor bogate in Pro, fosfo Ser/Thr, in transcriptie, procesarea RNA si reglarea citoscheletului Familia domeniilor 14-3-3, implicate in legarea secventelor cu fosfo Ser/Thr, intro varietate de procese celulare: apoptoza, raspuns la stres, ciclu celular
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 47

Supra-domenii in Src and Abl

c-src proto-oncogena; vsrc (Rous sarcoma virus) ABL-1 proto-onco-gena (Abelson murine leukemia viral oncogene homolog 1) Produsul genei c-src, tirozin protein kinaza de 60 kDa ce regleaza comunicarea intercelulara prin jonctiunile gap Produsul genei ABL-1, tirozin protein kinaza din citosol si nucleu, implicata im diferentierea, diviziunea, adeziunea celulara si raspunsul la stres In ambele cazuri clema SH3-SH2 fixeaza domeniul kinazic (bilobar) intr-o conformatie inactiva. Intre cei doi lobi ai domeniului kinazic exista o bucla activation loop (rosu). Conectorul, linkerul si extensiile N- si C-terminale sunt prezentate in negru. 10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 48

Molecule adaptor Proteine accesor, fara activitate enzimatica intrinseca, mediaza interactii specifice proteina-proteina formand ansambluri multiproteice de semnalizare; Ex MyD 88, Grb2, Shc Interactii proteina-proteina in semnalizarea insulinei.
IR

IRS (insulin receptor substrat) contin un domeniu PH care le directioneaza la MP si un domeniu PTB care se leaga la motivul NPXpY din subunitatea a IR. Resturile fosfo-Tyr din IRS sunt recunoscute de domeniile SH2 din Grb-2 sau alti adaptori SH2 Adaptorii SH2 contin frecvent si dom. SH3 ce recunosc motive PXXP din alte proteine downstream.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 49

Cele mai importante cai mitogenice si apoptotice in hepatocite

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

50

4.5. Fosforilarea/defosforilarea proteinelor

Ser/Thr protein kinaze fosfoprotein fosfataze Tyr protein kinaze fosfoprotein fosfataze Ser/Thr/Tyr kinaze fosfoprotein fosfataze
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 51

Protein kinaza A

glucagon hepatocit

Efect hiperglicemiant

glicogenoliza
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 52

Semnalizarea cAMP in nucleu La eucariote, cand [cAMP] crete long-term subunitatea C a PKA este translocat rapid n nucleu, Cnd [cAMP] scade invers

Regiunea reglatoare a unor gene activate de cAMP contine o secventa scurta CRE (cAMP response element ). CREB (CRE-binding protein) recunoaste secventa CRE. CREB este fosforilata de PKA la un singur rest Ser, recruteaza un co-activator transcriptional CBP (CREB-binding protein) care stimuleaza transcriptia acestor gene.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 53

Convergenta a trei cai de semnalizare spre CREB CREB este fosforilata de: PKA (cAMP-dependant protein kinase), CaM-K (CaM kinases) si CREB-K (CREB kinase) - enz specifica CREB-K este activata de unii factori de crestere ca NGF (nerve growth factor), care au receptori transmembranari; postreceptor: Ras - o proteina G monomera

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

54

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

55

Diferite izoenzime PLC sunt activate prin mecanisme diferite

Cai de semnalizare mediate de IP3. Cresterea [Ca2+] activeaza fie protein kinaza C (PKC), fie o protein kinaza Ca2+/CaM dependenta (CaMK)
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 56

Semnalizare hormoni steroidici

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

57

5. Reglarea semnalizarii inter- si intracelulare

Rezultatul comunicarii intre celule si a semnalizarii in celula tinta este desfasurarea normala a unei reactii biochimice/cai metabolice/proces fiziologic. In cazul unei celule endocrine (producatoare de hormoni H) reglarea mesajului poate avea loc la mai multe niveluri: 1.Biosinteza hormonului (H); 2.Stocarea si secretia H; 3.Transportul H in celula tinta; 4.Receptia semnalului de receptorul H 5.Transmiterea si amplificarea semnalului in celula tinta; 6.Degradarea si excretia H Ex. sinteza sau secretia H poate fi inhibata printr-un mecanism feedback in cadrul retelei de comunicare intercelulara (semnal eliberat de celula tinta)
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 58

Toate aceste procese sunt supuse unor mecanisme stricte de reglare: Exista cai de semnalizare particulare ce controleaza biosinteza, secretia si degradarea H ce contribuie la mentinerea unui nivel relativ constant al H in circulatie si pe suprafata celulei tinta (accesibilitatea H intr-o locatie particulara) Numarul, activitatea si specificitatea receptorilor de pe celula tinta influenteaza intensitatea procesului biochimic/fiziologic final; O cale de semnalizare nu este un eveniment izolat in cadrul unui organism exista un repertoriu larg de cai de semnalizare care comunica Fiecare celula dintr-un organism multicelular este programata sa reactioneze la multe semnale externe intr-o maniera specifica. Reactia unui tip celular depinde de receptorii care-i contine si de caile de cuplare existente. Mecanismele de reglare variaza pe parcursul dezvoltarii organismului, intr-o maniera determinata genetic cel mai comun mecanism de reglare este fosforilarea/defosforilarea proteinelor semnal
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 59

6. Ancorarea la membrana si semnalizarea

Transmiterea semnalelor extracelulare necesita cooperarea proteinelor de semnalizare, transmembranare sau asociate membranei Ancorele lipidice favorizeaza cuplarea la membrana a proteinelor de semnalizare

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

60

Ancorele lipidice directioneaza proteine citoplasmatice spre membrana facilitand formarea unor ansambluri de semnalizare Model pentru functia switch a ancorei miristoil in proteine de semnalizare Ancora miristoil dintr-o proteina semnal poate exista intr-o stare accesibila inserarii in membrana plasmatica (MP) sau intr-o stare mascata in interiorul proteinei. Tranzitia dintre cele doua stari poate fi controlata de semnale celulare specifice, precum nivelul Ca2+, schimbul GDP/GTP, etc. In starea asociata cu MP, se stabilesc interactii intre proteinele efector legate la MP si are loc transmiterea semnalului
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 61

6.1. Miristoilarea
proces post-translational, ireversibil, in care gr. miristoil (14:0) se ataseaza covalent la gr -NH2 a unui rest Gly N-terminal dintr-o secventa consensus Gly-X-X-X-Ser, sub actiunea unei N-miristoil transferaze Ex. c-src proto-oncogena ce codifica o tirozin protein kinaza (60 kDa) are: -un domeniu catalitic (kinase, contine Tyr527); un domeniu reglator (contine o secventa M de miristoilare, o regiune unica U, domenii de interactie cu alte proteine SH2 si SH3 Domenii structurale in c-Src si v-Src. Sunt indicate mutatiile frecvente din oncogena c-SRC Implicata in interactii celula-celula, migrarea si proliferarea celulara prin fosforilarea multor substrate.
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 62

6.2. Palmitoilarea
Atasarea acidului palmitic (16:0) la 1-4 resturi interne de Cys printr-o legatura tioesterica (mai labila decit cu ac miristic) confera un caracter reversibil modificarii In activarea proteinelor G intervin procese de acilare/ dezacilare ale subunitatii G asociate cu legarea/ eliberarea la/de pe membrana enzime putin cunoscute

Situsurile palmitoilarii receptorului 2-adrenergic uman vasopresinei (rosu) faciliteaza insertia in membrana plasmatica
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu

(verde) si a
63

6.3. Farnezilarea si geranilarea

Procesul post-translational de prenilare al membrilor superfamiliei Rho/Ras introducere de resturi farnezil (C15) sau geranil-geranil (C20) la un rest de Cys din secventa semnal Cys-A-A-X-COOH. Procesul are 3 etape. a) transferul gruparii farnezil din farnezil pirofosfat la restul Cys sub actiunea farnezil transferazei; b) indepararea secventei A-A-X de o proteaza; c) metilarea gr. carboxil terminala Rol stabilizare, crestere caracter hidrofob, atasare la membrane activarea (GDP-GTP), semnalizare
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 64

Semnalizarea proteinelor Rho prenilate

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

65

Efectele statinelor

inhibitori ai HMG-CoA reductazei inhiba procesul de izoprenilare (sinteza farnezil pirofosfatului si al geranil geranil pirofosfatului)

efecte benefice asupra peretilor celulelor vasculare, leucocitelor, oaselor; reglarea expresiei genice a multor proteine

10/20/2011

Prof Dana Iordachescu

66

6.4. Ancora glicozil-fosfatidil-inozitol (GPI)

Ancora extracelulara pentru proteine ce participa la preluarea substantelor nutritive, adeziunea celulara si interactii celula-celula in sistemul imun. Ex. in limfocitele T, proteinele GPI participa la activarea limfocitelor T. Trypanosoma brucei parazit ce produce la om si animale boala somnului, suprafata lui contine glicoproteinele VSGs (variable surface glycoproteins) ancorate la MP printr-o GPI - bariera fizica a celulei contra sistemului imun al gazdei. Genomul parazitului contine mai multe copii de gene VSG. La infectare, parazitul exprima o VSGparticulara. Cind gazda dezvolta un raspuns specific la aceasta VSG, la ancora se va lega alta proteina VSG, etc
10/20/2011 Prof Dana Iordachescu 67