Fauna Romaniei

Fauna are o raspandire larga, insa exista specii caracteristice etajelor de vegetatie si de relief si care, in
acelasi timp, constituie si valori peisagistice deosebite.

Zona stepei si silvostepei

In zona stepei si silvostepei, corespunzatoare campiei, caracteristice sunt: iepurele, popandaul, harciogul, orbetele, iar dintre pasari - prepelita, potarnichea si dropia (declarata specie ocrotita de lege). In Dobrogea se intalnesc broasca testoasa de uscat si vipera.

Iepure

Popandau

Harciog

Prepelita

Potarniche

!! Dropie (ocrotita)

Broasca testoasa de uscat

Vipera de Romania

Padurile de foioase si conifere In etajul padurilor de foioase, frecvente in zona dealurilor, specifice sunt: mistretul si viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatica, precum si specii din zonele vecine, ca iepurele, veverita, caprioara. De asemenea, in multe din aceste paduri a fost colonizat cerbul. Dintre pasari se remarca ciocanitoarea si cinteza, precum si, prin colonizare, fazanul.

Porc mistret

Viezure

Lup

Vulpea

Pisica salbatica

Veverita roscata

Caprioara

Cerbul carpatin

Ciocanitoarea

Cinteza

Fazan

In etajul padurilor de fag si conifere, care se suprapune zonei montane si submontane, sunt caracteristice ursul, cerbul, rasul, apoi cocosul de munte, gainusa de alun, iar in etajul alpin apar in mod frecvent capra neagra si acvila.

Ursul brun carpatin

Rasul

Cocosul de munte

Gainusa de alun

Capra neagra

Acvila
Fauna acvatica
Fauna acvatica este dominata de specii piscicole, reprezentate de pastrav - in apele de munte; crap, stiuca, platica, salau - in zona de campie si in Delta Dunarii, iar pe fluviul Dunarea apar nistetrul, morunul, pastruga si cega - ce vin din Marea Neagra aici pentru a depune ouale. In Marea Neagra traiesc scrumbii albastre, calcani, stavrizi, guvizi etc.

Pastrav

Crap

<- Platica

Salau->

Nisetru

Morunul

Pastruga

Cega

Scrumbie albastra

Calcan

Stavrid

Guvide

Protectia mediului

y
y

Ca in toata Europa, si in Romania peisajul geografic, in general, si compozitia floristica si faunistica, in special, au suferit din cauza actiunilor omului. Exista insa multe arii, mai extinse sau mai rastranse, unde componentele mediului natural s-au pastrat intro masura mai mare, permitand supravietuirea unor animale, plante sau asociatii vegetale. Inca din secolul trecut, oamenii de stiinta s-au preocupat de ocrotirea naturii, a speciilor de plante si animale. Comisia pentru Octotirea Monumentelor Naturii, existenta pe langa Academia Romana, a actionat in mod energic si a reusit sa obtina legiferarea si delimitarea a numeroase rezervatii naturale si monumente ale naturii, precum si a unui parc national.

y y

Rezervatiile naturale Rezervatiile au fost grupate in mai multe categorii: -complexe -forestiere - botanice -zoologice -paleontologice -geologico- geomorfologice -speologice Dintre rezervatiile constituite mai recent, amintim:

y y y y y y

complexe - Snagov, Cheile Nerei-Beusnita, Manafu, Comana, Vulcan, Tinovul Mare, Poiana Stampei, Cetatile Ponorului, Cheile Carasului, Cetatea Devei forestiere - Caldarusani, Ciornuleasa , Pocruia- Tismana (vezi Baia de Arama) botanice - Botorogi, Rachitisul Mare, Tinovul Gaina paleontologice - Calcarele numulitice de la Albesti, punctele fosilifere de ka Suslanesti, Carbaga si Purcareni; geologico-morfologice - Muntele de sare de la Slanic-Prahova, coloanele bazaltice de la Racos, Rupea, Cisnadioara, Pojorata, Pietrele Doamnei, Focul Viu de la Andreiasu (Gura Teghii, Nehoiu) speologice - pesterile Popovatm Comarnic, Sura Mare, Cioaca cu Brebenei, Tecuri, Plaiului.

In total, in Romania sunt 3 rezervatii ale biosferei :

Delta Dunarii - 591.200 hectare, Muntii Retezat - 54.400 hectare, Muntii Rodnei - 56.700 hectare

12 parcuri nationale ce totalizeaza 396.760 hectare (in ordinea suprafetelor: Domogled - Valea Cernei, Cheile Nerei, Muntii Apuseni, Muntii Bucegi, Muntii Semenic - Cheile Carasului, Muntii Ceahlau, Muntii Cozia, Muntii Calimani, Muntii Piatra Craiului, Cheile Bicazului - Muntii Hasmas, Gradistea de Munte - Cioclovina, Portile de Fier)

571 de rezervatii naturale, care insumeaza 151.206 hectare.

Plante ocrotite de lege

Pana in prezent, numarul plantelor ocrotite in mod deosebit in rezervatii este de 23 - dintre care se remarca y y y y y y y y y y y y tisa (Taxus baccata), floarea reginei (Leontopodium alpinum) papucul doamnei (Cypripedium calceolus) angelica (Anghelica archanghelica) ghintura galbena (Gentiana lutea) laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) bujorul romanesc (Paeonica romanica) ghimpele (Ruscus aculeatus) mesteacanul pitic (Betula nana) narcisa (Narcisus stellaris) stanjenelul (Iris graminea) roua cerului (Drosera rotundifolia).

Animale ocrotite de lege Din randul bogatei faune, principalele specii ocrotite de lege sunt: y capra neagra y jderul y broasca testoasa de uscat y cocosul de mesteacan y cocosul de munte y acvila de munte y vulturul plesuv negru y dropia y egreta mica y egreta alba y pelicanul y califarul alb si rosu. Parcuri sau rezervatii - ONU
Din totalul rezervatiilor naturale din Romania, 16 sunt incluse in lista Organizatiei Natiunilor Unite ca parcuri nationale sau ca rezervatii echivalente:
y y y y y y y

Parcul National Retezat, Delta Dunarii Muntii Bucegi Muntele Pietrosul Rodnei Tinovul Mare-Poiana Stampei ( Vatra Dornei) Complexul Snagov Muntele Domogled

y y y y y y y y y

Padurea Letea Codrul secular Slatioara Cetatile Ponorului Muntii Piatra Craiului Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului Tinovul Luci Sancraieni Cheile Turzii Complexul carstic Scarisoara ( Pestera Scarisoara) Dunele maritime de la Agigea

Parcul Na ional Retezat s-a nfiin at n anul 1935 la ini iativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Gr diii Botanice din Cluj-Napoca i Emil Racovi , fiind recunoscut ca Rezerva ie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Na ional Retezat se urm re te protec ia i conservarea unor e antioane reprezentative pentru spa iul biogeografic na ional, cuprinznd elemente naturale cu valoare deosebit sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic i peisagistic. Parcul Na ional Retezat Rezerva ie a Biosferei se afl n partea de vest a Carpa ilor Meridionali, cuprinznd o suprafa de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. n interiorul s u exist dou zeci de vrfuri de peste 2000 m i peste 80 de lacuri glaciare, ntre care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ar . Parcul este renumit pentru diversitatea floristic i faunistic , ad postind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de p s ri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. n rezerva ie se ntlnesc plante ocrotite de lege : garofi a, floarea-de-col , smirdarul, ghin ura galben , zmbrul etc. Dintre animale se bucur de o aten ie deosebita capra neagr , ursul, rsul, cerbul, c priorii, mistre ul etc., iar ca p s ri, coco ul-de-munte, cioc nitoarea neagr etc.

Parcul National Retezat

Delta Dunarii
Delta Dun rii este un adev rat paradis faunistic. Aici si g sesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrand prim vara din Marea Neagr . Intre acestia din urm , sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. P s rile sunt cele care au creat faima deltei, renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntalni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romaniei Nucleul avifaunei este format din 75 specii a c ror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale :

 specii strans legate de ap , strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele
anatide)

 specii de stuf rii (toate speciile de paseriforme acvatice),  specii de t rmuri (starci, lop tari, tig nusi, unele anatide)  specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stuf rii (ralide),  specii de t rmuri marine (unele laride).