Contabilitatea imobilizarilor corporale Argument Am ales tema 'Contabilitatea imobilizarilor corporale', deoarece aceasta reprezinta mereu un subiect de actualitate.

Imobilizarile reprezinta o componenta de baza a activului patrimonial si constituie baza tehnicomateriala a activului agentului economic. Contabilitatea, prin functiile care le ndeplineste n conducerea activitatii agentului economic, trebuie sa contribuie la o ct mai deplina folosire a capacitatii activelor imobilizate si prin acestea la cresterea eficientei de utilizare a lor. Imobilizarile corporale au un continut material si sunt reprezentate prin bunuri fizice concrete sub urmatoarele forme : mijloace fixe, terenuri si imobilizari corporale n curs. Mijloacele fixe sunt acele bunuri reprezentate de echipamente si utilaje care constituie dotarea tehnico-materiala ce permite realizarea procesului de productie sau comercializare, nscrise n obiectul de activitate al agentilor economici. Principalele operatiuni economico financiare care pot aparea n legatura cu mijloacele fixe sunt operatii privind intrarea de active imobilizante, operatii privind amortizarea si operatii de iesire. La nivelul unei ntreprinderi intrarea imobilizarilor corporale se poate realiza prin aportul n natura, achizitionate cu titlu oneros, productie proprie etc. Pentru a arata concret nregistrarea n contabilitate a imobilizarilor corporale am introdus n lucrare o exemplificare a temei la societatea comerciala "Delia".

Cap. I: Organizarea imobilizarilor corporale 1.1. Notiuni privind imobilizarile corporale (definitii) Imobilizarile corporale sunt active care: a) sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate n productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate tertilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative; b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an, si

c) au valoare de intrare mai mare dect limita prevazuta de reglementarile legale n vigoare. Aceasta valoare, n prezent de peste 5000000 lei, va fi actualizata periodic n functie de indicele de inflatie. Un activ corporal trebuie recunoscut n bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica si costul activului poate fi evaluat n mod credibil.

Amortizarea reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe ntreaga sa durata de viata utila.

Durata de viata utila reprezinta: - perioada pe parcursul careia se estimeaza ca ntreprinderea va utiliza activul supus amortizarii, sau numarul unita&# 414y2423e 355;ilor produse sau al unor unitati similare estimate a fi obtinute prin folosirea activului respectiv. Costul reprezinta suma platita n numerar sau echivalente de numerar ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ, la data achizitiei sau a constructiei acestuia.

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o ntreprindere estimeaza ca o va obtine pentru un activ la sfrsitul duratei de viata utila a acestuia, dupa reducerea prealabila a costurilor de cesiune previzionate.

Valoarea justa reprezinta suma pe care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie ntre doua parti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. Pierderea din depreciere reprezinta diferenta dintre valoarea contabila si valoarea recuperabila. Valoarea contabila reprezinta valoarea la care un activ este recunoscut n bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pna la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere. Valoarea amortizabila este costul activului sau o alta valoare substituita costului n situatiile financiare, din care s-a scazut valoarea reziduala. 1.2. Clasificarea imobilizarilor corporale Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se ntelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa ndeplineasca n mod independent, n totalitate, o functie distincta. n structura imobilizarilor corporale se identifica doua mari grupe : terenurile si mijloacele fixe. n cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate n mod distinct imobilizarile corporale n curs. Din punct de vedere al contabilitatii sunt considerate mijloace fixe, obiectul singular sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si ndeplineste cumulativ doua conditii: au o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare dect limita stabilita de lege. Cele care ndeplinesc numai una din aceste doua conditii sunt considerate active circulante sub denumirea de obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata. Pentru organizarea rationala a contabilitatii imobilizarilor corporale din orice ntreprindere este necesara clasificarea acestora dupa mai multe criterii, astfel: Dupa natura si caracteristicile lor tehnice , mijloacele fixe pot fi grupate astfel: - constructii; - echipamente tehnolgice (masini, utilaje si instalatii de lucru); aparate si instalatii de masurare, control si reglare mijloace de transport; animale si plantatii;

- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. imobilizari corporale n curs

Clasificarea respectiva sta la baza codificarii mijloacelor fixe, la organizarea evidentei operative si a contabilitatii analitice. De asemenea este utilizata la elaborarea catalogului duratelor de serviciu normale si a normelor de amortizare. Dupa apartenenta la patrimoniul ntreprinderii, mijloacele fixe pot fi : - mijloace fixe proprietatea unitatii patrimoniale (mijloace fixe proprii), care fac obiectul conturilor bilantiere ale agentului economic ce le detine si le utilizeaza. Mijloacele fixe proprii apartin de drept proprietarului, fiind proprietate neconditionata a acestuia, evidentiate n conturi separate, iar amortizarea acestora se face de catre nteprindere; - mijloace fixe in folosinta temporara n categoria carora intra: mijloace fixe concesionate , mijloace fixe nchiriate sau luate n locatie de gestiune sunt acele mijloace aflate temporar n gestiunea ntrepriderii spre a fi exploatate, ele apartinnd altor proprietari. ntreprinderea are asupra lor numai drepturi limitate. Amortizarea acestora se face de catre ntreprinderea proprietara. Ele fac obiectul conturilor extrapatrimoniale. Dupa destinatia pe care o au n cadrul ntreprinderii, mijloacele fixe se clasifica n : -mijloace fixe productive; -mijloace fixe cu destinatie sociala; -mijloace fixe n conservare. Evidenta separata a acestor trei categorii este necesara pentru calcularea unor indicatori de eficienta a folosirii mijloacelor fixe, cum sunt: rata activelor fixe, rata de imobilizare a activelor fixe, rata capitalului fata de activele fixe, amortizarea mijloacelor fixe etc. Nu sunt considerate mijloace fixe conform legii 15/1994 : a) Motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate n scopul nlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai mijlocului fix; b) Sculele, instrumentele si dispozitivele speciale care se folosesc fie la fabricarea anumitor produse n serie, indiferent de valoarea si durata lor de functionare normala; c) Constructiile si instalatiile provizorii executate din fondurile de investitii; d) Animalele care nu au ndeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la ngrasat, pasarile si coloniile de albine; e) Padurile; f) Investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrului de exploatare precum si cele pentru foraj executate pentru explotari, prospectiuni geologice si geofizice etc;

g) Prototipurile, atta timp ct servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero sau sunt supuse ncercarilor, n vederea omologarii la producator; h) Echipamentul de protectie si de lucru, mbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare. Terenurile sunt acea parte a imobilizarilor corporale care este legata de sol si care prin natura lor sunt n totalitate imobile.

Contabilitatea terenurilor este structurata pe doua categorii: terenuri (propiu-zise) si amenajari de terenuri. Terenurile sunt ntinderi de pamnt bine delimitate care pot avea diverse destinatii. n contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii, terenuri cu amenajari si altele. Terenurile nu se pot deprecia ireversibil si, ca atare, nu pot fi amortizate. O eventuala depreciere temporara este nregistrata prin sistemul provizioanelor. n schimb, investitiile legate de amenajarea terenurilor (lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari asimilate) sunt supuse amortizarii. De asemenea, terenurile de natura zacamintelor sunt supuse si ele amortizarii.

Imobilizarile corporale n curs de executie reprezinta investitiile si mijloacele fixe sau amenajari de terenuri, neterminate la sfarsitul perioadei de gestiune sau exercitiului financiar, efectuate n regie proprie sau antrepriza, care se evalueaza la costul de productie sau de achizitie, ele urmnd a fi trecute n categoria imobilizarilor corporale finalizate, dupa receptia, darea n folosinta sau punerea n functiune a acestora, dupa caz. 1.3.Evaluarea imobilizarilor corporale: Evaluarea imobilizarilor este de trei feluri: evaluarea curenta, evaluarea la sfarsitul exercitiului financiar si evaluarea periodica. Evaluarea curenta are loc n timpul exercitiului financiar cu ocazia intrarii si iesirii imobilizarilor n/din patrimoniul ntreprinderii. Cu ocazia ntrarii n patrimoniu, imobilizarile se nregistreaza la urmatoarele costuri sau preturi: costul de achizitie, costul de productie, valoarea de utilitate, valoarea de aport, pretul de cumparare.

Costul de achizitie este utilizat pentru bunurile cumparate de pe piata si cuprinde pretul de cumparare negociat de parti, la care se adauga: cheltuielile de transport, instalare, montaj si punere n functiune, taxele vamale, primele de asigurare si T.V.A. deductibila.

Costul de productie este folosit la intrarea imobilizarilor obtinute din propriul proces de productie al ntreprinderii, sau cele construite de ntreprindere. El se formeaza din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate la care se adauga cheltuielile facute de ntreprindere cu salariile, amortizarile, lucraaile si serviciile executate de terti si alte cheltuieli sau plati.

Valoare de utilitate este utilizata la intrarea n patrimoniu a bunurilor de natura imobilizarilor primite prin donatii cu titlu gratuit. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus a fi acceptat la plata de catre un eventual cumparator, tinnd cont de starea si locul n care se gaseste bunul respectiv, precum si efectul util pe care l-ar avea pentru ntreprindere.

Valoarea de utilitate mai este cunoscuta si sub denumirea de valoare venala, valoare actuala, valoare curenta si valoare la zi.

Valoarea de aport este folosita n cazul bunurilor aduse ca aport n natura la societate cu ocazia asocierii, fuziunii sau comasarii. Ea se stabileste de catre experti si este acceptata de parti conform statutului sau contractului de societate.

Pretul de cumparare este utilizat pentru evidentierea imobilizarilor cumparate. Acesta este egal cu pretul de achizitie. Cu ocazia iesirii imobilizarilor din patrimoniul ntreprinderii, acestea sunt evidentiate la nivelul valorilor de intrare. Evaluarea imobilizarilor la sfarsitul exercitiului se face n doua momente bine precizate: la inventariere si la ntocmirea bilantului anual. Evaluarea imobilizarilor la inventariere se face n vederea stabilirii valorilor actuale, reale a imobilizarilor n scopul punerii de acord a datelor contabilitatii cu datele reale determinate prin constatarea faptica a existentei acestora. Evaluarea la ntocmirea bilantului se face cu ocazia nchiderii conturilor si a ntocmirii pe baza lor a bilantului. Evaluarea la bilant consta n mentinerea n conturi a valorilor contabile de intrare si apoi compararea acesteia cu cea constatata la inventariere (actuala). Daca valoarea actuala este mai mare dect valoarea contabila, plusurile de valoare nu se contabilizeaza. Daca valoarea actuala este mai mica dect valoare contabila, aceasta se analizeaza si se nregistreaza diferit n functie de natura si cauzele care au determinat minusurile de valoare.

Astfel, pierderea de valoare constatata se compara cu amortizarea stabilita prin planul de amortizare. Daca pierderea de valoare este egala cu amortizarea calculata, ea se considera normala, definitiva, ireversibila, fiind determinata de uzura fizica si morala la care sunt supuse imobilizarile si se nregistreaza sub forma amortizarii. Daca pierderea de valoare este mai mare dect pierderea normala (marimea amortizarii), diferenta constanta se nregistreaza, astfel: ca amortizare exceptionala, daca deprecierea este definitiva (ireversibila), sau ca provizioane pentru depreciere, daca pierderea este considerata reversibila. n bilant, imobilizarile se evalueaza, astfel: la valoarea contabila de intrare (bruta) si separat valoarea amortizarilor si provizioanelor, care scazute din valoarea contabila rezulta valoarea neta contabila. Evaluarea periodica are loc n anumite date stabilite prin lege. n cazul cresterilor constatate de valoare a imobilizarilor se impune o reevaluare a valorilor corespunzatoare n vederea aducerii lor la nivelul valorii actuale. La baza stabilirii valorii actuale stau, de regula, valoarea contabila de intrare, utilitatea bunului, preturile pietei si gradul de uzura a bunului respectiv la data reevaluarii.

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementari, n functie de modalitatea de intrare n unitate. 1.4. Organizarea documentatiei primare si a evidentei tehnico-operative specifice imobilizarilor corporale

Documentele justificative care stau la baza nregistrarii n contabilitate a mijloacelor fixe intrate n patrimoniu sunt :

Procesul verbal de receptie, se ntocmeste pentru mijloacele fixe care nu necesita montaj si nici probe tehnologice cum ar fi: utilaje pentru investitii, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport, animale etc, care se considera puse n functiune de la data achizitionarii lor. Procesul verbal de receptie se emite pe baza documentului justificativ, ce difera n functie de caile de intrare n gestiune: intrarea prin cumparare cu titlu oneros este consemnata n factura ntocmita de furnizor, avizul de insotire a marfii si contractul de vnzare-cumparare.

aportul n natura de la asociati si actionari la constituirea capitalului social este relevat n contractul de societate si documentul de expertiza tehnica ce evidentiaza caracteristicile mijlocului fix, valoarea estimata, gradul de uzura.

valoarea si caracteristicile imobilizarilor din productie proprie sunt reflectate n proiectele si devizele lucrarilor, fisa de cont analitic pentru costurile efective.

Procesul verbal de receptie provizoriu care se ntocmeste pentru utilaje care necesita montaj, dar nu necesita probe tehnologice precum si pentru cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice. Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse n functiune la data terminarii montajului, respectiv la data terminarii constructiei.

Procesul verbal de punere n functiune care se ntocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si pentru cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice. Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse n functiune la data terminarii probelor tehnologice.

Procesul verbal de receptie finala care se ntocmeste pentru sondele folosite la extractia titeiului si gazelor, sondele de injectie, precum si pentru sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate. Aceste categorii de mijloace fixe se considera puse an functiune la data intrarii lor n productie.

Aceste documente se tocmesc de care secretarul comisiei instituite pentru receptia mijloacelor fixe (obiectivelor de investitii), n prezenta membrilor comisiei formata din presedinte si specialisti consultanti, asistenti la receptie.

Aceste documente, care pot fi numite generic "Proces verbal de receptie a mijloacelor fixe" ndeplinesc urmatoarele functii:

a) documente de nregistrare n evidenta operativa si n contabilitatea analitica si sintetica a mijloacelor fixe.

b)

documente de consemnare a stadiului n care se afla realizarea unui obiectiv de investitii.

c)

documente de apreciere a calitatii lucrarilor privind realizarea unui obiectiv de investitii.

d)

documente de aprobare a receptiei mijloacelor fixe.

e) documente de constatare a ndeplinirii conditiilor si de aprobare a receptiei provizorii a unui obiectiv de investitii

f)

documente de punere n functiune sau de receptie finala a unui obiectiv de investitii.

Documentul justificativ care sta la baza iesirii din patrimoniu a mijloacelor fixe prin casare este "Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale". Acest document se ntocmeste n baza unei documentatii compusa, dupa caz, din: note privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din functiune; devize estimative ale reparatiilor capitale; acte constatatoare ale avariilor; avize ale unor organe de specialitate etc si ndeplineste urmatoarele functii: - document de constatare a ndeplinirii conditiilor scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar n folosinta si de declasare a altor bunuri materiale; document de consemnare (constatare) a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe, obiectelor de inventar n folosinta sau de declasare efectiva a altor bunuri materiale; document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor si materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar n folosinta si din declasarea altor bunuri materiale; document justificativ de nregistrare a materialelor rezultate din casarea mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar n folosinta si din declasarea altor bunuri materiale n evidenta operativa a magaziilor (depozitelor) si n contabilitatea analitica si sintetica. - specificatia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din functiune (casarea) ntocmita la sectiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea prin care acestea se motiveaza. proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declansare a unor bunuri materiale elaborat de catre comisia de casare, reprezinta documentul prin care se constata ndeplinirea conditiilor de casare, de aprobare si executare a acesteia , de consemnare a materialelor rezultate din casare si ca document de nregistrare n evidenta operativa si n contabilitate.

n cadrul societatilor comerciale scoaterea din functiune se realizeaza cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor,respectiv a Consiliului de Administratte pentru Regiile Autonome. Formularul se completeaza la nceputul anului de catre compartimentul contabil-financiar, pe categorii de mijloace fixe, pe baza datelor din contabilitatea analitica a mijloacelor fixe si se preda responsabililor pe locuri de folosinta. Acestea vor aparea n lista din cursul anului toate miscarile intervenite(intrari, iesiri) pe baza documentului de miscare: bon de miscare, proces-verbal de receptie, de casare etc. La sfrsitul anului, formularul este predat comisiei de inventariere, care nscrie datele privind inventarierea si rezultatele ei. Dupa inventariere, formularul se retine la contabilitate, pe baza lui ntocmindu-se un nou formular pentru anul urmator. Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta prin care se ntelege obiectul singular sau complexul de obiective cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa ndeplineasaca n mod independent, n totalitatea lui o functie distincta. Pentru urmarirea integritatii mijloacelor fixe la locurile de folosinta (sectii, ateliere, servicii) si asigurarea gestionarii lor prin persoanele responsabile n acest scop, se utilizeaza "Lista de inventariere si evidenta a mijloacelor fixe". Ea se completeaza la sfarsitul anului de catre compartimentul financiarcontabil, pe categorii de mijloace fixe, pe baza datelor din contabilitatea analitica a acestora si se transmite responsabililor pe locuri de folosinta pentru a nscrie si a urmarii miscarea mijloacelor fixe pe tot parcursul anului. Ea serveste nu numai gestionarii mijloacelor fixe, ci si inventarierii si regularizarii acestora la perioadele de inventariere. Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materialeSe ntocmeste n doua exemplare de comisia de analiza, avizare sau casare a mijloacelor fixe, obiect de inventar si a bunurilor declasate Circula la: -persoana autorizata sa aprobe casarea (ambele exemplare)

-locul de folosinta a bunurilor casate (ambele exemplare) -magazia (depozitul) primitoare a materialelor rezultate din casare (ambele exemplare) -compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1) -compartimentul care a facut propunerea de casare (exemplarul2) Se arhiveaza la : -compartimentul financiar-conatbil (exemplarul1) -compartimentul care a facut propunerea de casare (exemplarul2)

Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor formulare: -Registrul numerelor de inventar, care serveste pentru identificarea pe teren a mijloacelor fixe de care dispune unitatea patrimoniala. n el se nscrie fiecare mijloc fix intrat n unitate, atribuindu-se un numar de inventar n ordinea succesiva a numerelor. -Fisa mijlocului fix, care se deschide pentru fiecare mijloc fix sau pe grupe de mijloace fixe similare. Ea cuprinde date de identificare a mijloacelor fixe, codul de clasificare, valoarea de intrare, durata de serviciu normala, norma de amortizare, data punerii n functiune etc. -Registrul pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe folosit de unitatile mici, care cuprinde datele specifice registrului numerelor de inventar si fisei mijlocului fix utilizate de unitatile mari.

Cap.II. Contabilitatea imobilizarilor corporale

2.1. Contabilitatea sintetica a intrarii si iesirii imobilizarilor corporale

La intrarea n patrimoniu, terenurile se nregistreaza n contabilitate:

la valoarea stabilita potrivit legii n functie de clasele de fertilitate, suprafata, amplasare si alte criterii;

la costul de achizitie;

- la valoarea de aport stabilita prin expertize tehnice.

La intrarea n patrimoniu, mijloacele fixe se nregistreaza n contabilitate la valoarea de intrare, prin care se antelege :

Costul de achizitie al mijloacelor fixe achizitionate cu titlu oneros, format din pretul de cumparare, taxele vamale, alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare, precum si toate celelate cheltuieli direct legate de punerea n functiune a activului. Toate reducerile comerciale sunt scazute pentru a calcula pretul de achizitie.

Costul de productie pentru mijloacele fixe realizate prin activitate proprie, determinat ca suma a costului de achizitie a materiilor prime, materialelor consumabile, cheltuielilor directe de productie, cota cheltuielilor indirecte.

Valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit, reprezentnd valoarea estimata la nscrierea lor in activ tinnd seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate .

Valoarea de aport (utilitate) reprezinta valoarea acceptata de parti pentru mijloacele fixe intrate n patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, conform statutelor sau contractelor.

Valoarea de reevaluare, rezultata n urma reevaluarii unor mijloace fixe n baza unei dispozitii legale exprese.

Valoarea de intrare se mai numeste si valoare contabila sau valoare de inventar, deoarece la aceasta valoare, mijloacele fixe ramn nregistrate n patrimoniul ntreprinderii. Aceasta se schimba numai cu ocazia reevaluarilor. Imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementatilor legale, caz n care sunt prezentate n bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric.

Reevaluarea acestora se face cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.

n cazul n care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului n locul costului de achizitie/costului de productie sau a oricarei alte valori atribuite nainte acelui activ. n astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avnd n vedere valoarea acestuia, determinata n urma reevaluarii.

Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea n situatiile financiare anuale simplificate a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cnd nu exista nici o piata activa pentru acel activ.

O clasa de imobilizari corporale este o grupare de active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate n exploatarea unei persoane juridice.

Exemple de astfel de clase sunt urmatoarele: terenuri; cladiri; masini si echipamente; nave; aeronave etc.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel nct valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.

Daca un activ dintr-o clasa de active reevaluate nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat n bilant la cost, mai putin amortizarea cumulata si pierderile din deprecierile cumulate.

O piata activa este o piata unde sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a)

elementele comercializate sunt omogene;

b)

pot fi gasiti n permanenta cumparatori si vnzatori interesati; si

c)

preturile sunt cunoscute de catre public.

Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale reevaluate nu mai poate fi determinata prin referinta la o piata activa, valoarea activului prezentata n bilant trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari din care se scad amortizarea si provizioanele pentru depreciere cumulate.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza ca : -o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca :

- o cheltuiala cu ntreaga valoare a deprecierii, daca n rezerva din reevaluare nu este nregistrata o suma referitoare la acel activ (surplusul din reevaluare) sau - ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descreserii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se nregistreaza ca o cheltuiala.

Surplusul din reevaluare este inclus n rezultatul reportat atunci cand acesta este realizat.

Surplusul din reevaluare este tratat ca realizat n urmatoarele situatii :

la casarea sau la cedarea activului, sau

pe masura utilizarii activului de catre ntrepridere (prin nregistrarea n rezultatul reportat a diferentei dintre amortizarea calculata la valoarea reevaluata si cea calculata la costul istoric).

Orice valoare realizata ca surplus din reevaluare se transfera direct n rezultatul reportat si nu se recunoaste n contul de profit si pierdere.

Lichidarea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe ajunse la limita maxima de folosinta pot fi scoase din evidenta, respectiv din activul patrimonial, indiferent daca n perioada de functionare au fost complet sau numai partial amortizate.

Pentru mijloacele fixe complet amortizate, valoarea lor contabila coincide cu amortizarea calculata si nregistrata n contabilitate. n acest caz ntreaga valoare contabila va fi acoperita din amortizarea mijloacelor fixe scoase din functiune.

Pentru mijloacele fixe amortizate partial, valoarea lor contabila nu coincide cu amortizarea calculata si nregistrata n contabilitate. n acest caz valoarea contabila va fi acoperita doar partial din amortizarea mijloacelor fixe scoase din functiune. Valoarea neamortizata a mijloacelor fixe n cauza se acopera, n primul rnd, din sumele rezultate n urma valorificarii acestora. Diferenta ramasa neacoperita n acest mod se include n cheltuielile exceptionale nedeductibile fiscal pe o perioada de maximum 5 ani sau diminueaza capitalurile proprii.

La scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se urmareste valorificarea la maximum a reperelor ce rezulta din dezmembrare ca piese de schimb sau alte bunuri refolosibile an unitate sau valorificabile n afara ei.

n acelasi timp, scoaterea din functiune a mijloacelor fixe necesita o serie de operatii generatoare de cheltuieli privind: demontarea utilajelor, demolarea cladirilor, dezmembrarea subansamblurilor etc. Astfel de operatii pot fi efectuate de atelierele auxiliare ale unitatii, situatie n care intervin cheltuieli cu salariile, CAS, fondul de somaj, consumuri de materiale auxiliare etc, sau se apeleaza la terti carora li se va deconta un anumit volum de prestatii.

Operatiile privind lichidarea mijloacelor fixe vor fi nregistrate n contabilitate sub forma:

cheltuielilor ocazionate cu casarea, pentru care se vor folosi conturile care reflecta asemenea cheltuieli dupa natura lor, indiferent de locul sau obiectul pentru care se efectueaza;

materialelor rezultate din casare care se nregistreaza la conturi de stocuri, dupa natura lor, indiferent de modalitatea utilizarii sau valorificarii lor.

Diferentele n plus rezultate din operatiile de lichidare a mijloacelor fixe se regularizeaza astfel:

n cazul mijloacelor fixe neamortizate integral, sumele realizate din valorificarea materialelor provenite din casare, diminuate cu cheltuielile efectuate cu casarea, se nregistreaza n contabilitate n contul amortizarii mijloacelor fixe respective, n limita valorii de intrare ramasa de amortizat. De asemenea, diferentele respective pot fi utilizate pentru acoperirea valorii neamortizate a mijloacelor fixe scoase din functiune;

 n cazul mijloacelor fixe amortizate integral se realizeaza un profit din operatiunile de casare ce reprezinta diferenta ntre materialele recuperate si cheltuielile efectuate pentru casarea mijloacelor fixe. El va fi prelevat pentru constituirea fondului de investitii, sub forma profitului net ramas dupa impozitarea rezultatului favorabil brut.

Diferentele de minus rezultate din opertatiile de lichidare a mijloacelor fixe apar atunci cnd cheltuielile cu casarea lor depasesc recuperarile din operatiile de lichidare. Ele vor majora pierderea totala realizata de unitate cnd rezultatul exercitiului este nagativ ori va micsora profitul total realizat de unitate.

Iesirea mijloacelor fixe din unitatea patrimoniala poate avea loc prin scoaterea din patrimoniu ca urmare a casarii, vnzarii, restituirii catre ntreprinzatorul individual, retragerea n natura de catre asociati.

Compensatii de la terti

n cazul distrugerii totale sau partiale a unor imobilizari corporale, creantele sau sumele compensatorii ncasate de la terti, legate de acestea, precum si achizitionarea sau constructia ulterioara de active noi sunt operatiuni economice distincte si trebuie nregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.

Astfel, deprecierea activelor se evidentiaza la momentul constatarii acesteia, iar dreptul de a ncasa compensatiile se evidentiaza conform contabilitatii de angajamente.

Exemple de asemenea compensatii pot fi nregistrate n urmatoarele situatii.

-sume platite de societatile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizari corporale, cauzata, de exemplu, de dezastre natuale sau furt.

-ndemnizatii acordate, de guvern, n schimbul unor imobilizari corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.

2.2. Functionarea conturilor de imobilizari corporale

Datele din documentele primare dupa ce au fost prelucrate n sistemul evidentei operative la nivelul gestiunilor, sunt prelucrate n sistemul conturilor sintetice si analitice, unde se desavrsesc sub forma indicatorilor contabili.

Existenta si miscarea imobilizarilor se evidentiaza cu ajutorul clasei 2 din Planul de conturi general, denumita "CONTURI DE IMOBILIZ RI". Conturile din aceasta clasa sunt grupate pe categorii mari de imobilizari si cuprind urmatoarele grupe:

20 "Imobilizari necorporale",

21 "Imobilizari corporale",

23 "Imobilizari in curs",

26 "Imobilizari financiare",

28 "Amortizari privind imobilizarile",

29 "Provizioane privind deprecierea imobilizarilor".

Din grupa 21 "Imobilizari corporale" fac parte:

Contul 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta terenurilor si amenajarilor de terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, mprejmuirile lucrarile de acces etc.).

Contul 211 "Terenuri" este un cont de activ.

n debitul contului 211 "Terenuri" se nregistreaza:

valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentnd aport la capital, valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit si a celor n regim de leasing financiar (404, 456, 131, 167);

722);

valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu (231,

valoarea cresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105).

n creditul contului 211 "Terenuri" se nregistreaza:

valoarea terenurilor respectiv amenajarilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);

valoarea terenurilor aportate, retrase (456);

valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105);

valoarea terenurilor care fac obiectul participarii n natura la capitalul social si al societatii comerciale (261, 262, 263).

Soldul contului reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al emenajarilor de terenuri.

Contul 212 "Constructii"

n cadrul acestui cont se includ cladirile si constructiile speciale.

1.Cladiri.

Fac parte din aceasta grupa si constituie obiect de evidenta, fiecare cladire delimitata spatial si caracterizata printr-o anumita destinatie functionala. n cazul unei cladiri cu mai multe destinatii functionale care nu pot fi delimitate ntre ele, ntreaga costructie se considera un obiect de evidenta si se ncadreaza n grupa cladirilor corespunzatoare destinatiei functionale cu ponderea cea mai mare.

n componenta cladirii, n afara elementelor sale principale de constructie (fundatie, pereti, plansee, acoperi) intra si toate celelalte elemente care alcatuiesc un tot unic mpreuna cu cladirea propriu-zisa si care concura la realizarea functiei pentru care a fost construita si anume:

a) scari, terase si alte elemente de constructie propriu-zisa

b) instalatii electrice de iluminat

c) instalatii interioare sanitare (apa si canalizare)

Instalatiile interioare sanitare care deservesc procesul tehnologic se includ n grupa conductelor tehnologice.

d) instalatii interioare de ncalzire inclusiv centrala termica, daca este situata n interiorul cladirii si satisface numai nevoile functionale ale acesteia fara a deservi si procesul tehnologic sau alte cladiri.

e) instalatii interioare de gaze

f) instalatii interioare de ventilatie si conditionare a aerului, cu toate utilajele ce deservesc aceste instalatii, la cladirile de locuit social-culturale si administrative. Instalatiile interioare de ventilatie si conditionare a aerului la celelalte cladiri se considera instalatii tehnologice.

g) instalatiile interioare de curenti slabi (telefoane, radio)

h) ascensoare destinate transportului de persoane.

2.Constructii speciale

"Constructiile speciale" sunt acele obiecte de constructii care nu ndeplinesc caracteristicile de cladiri si care au drept scop crearea conditiilor pentru desfasurarea proceselor de productie, comert sau servicii ori pentru activitatea institutiilor.

n categoria "constructii speciale" se include:

piste si platforme exterioare, sonde, platforme de foraj marin, terenuri de extractie miniera, centrale hidroelectrice, centre termoelectrice, centrale nucleare, cai de rulare, rampe de ncarcare/descarcare, puturi, cosuri de fum, turnuri de racire etc. (industriale)

helestee, iazuri, bazine, ecluze si ascensoare, constructii si mprejurimi pentru cresterea animalelor si pasarilor, sere, solarii, padocuri etc. (agricole)

baraje, diguri, lacuri artificiale etc. (hidro)

 cai ferate, linii de tramvaie, alei, drumuri, autostrazi cu accesoriile (trotuare, borne, parcaje, semne de circulatie) piste pentru aeroporturi, canale pentru navigatie, poduri, viaducte, tuneluri, cabine etc. (transpoturi si telecomunicatii)

depozite, rampe, silozuri, ghetari, patule etc. (depozitare comert)

retele de alimentare sau de iluminat si de forta (energie electrica)

puturi sapate sau forate, prize de apa, conducte pentru canalizare, castele de apa, statii de pompare a apei etc. (alimentare cu apa, canalizare, mbunatatiri funciare)

conducte de termoficare, conducte si bransamente pentru gaze (transport lichide, gaze etc.)

mprejmuiri, WC, panouri de afis si reclama , bai publice si baze de tratament, centrale si puncte termice (alte constructii speciale)

Cu ajutorul contului 212 se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor.

Contul 212 "Constructii" este un cont de activ.

n debitul contului 212 "Constructii" se nregistreaza:

valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite n regim de leasing financiar (404, 231, 722, 131, 456, 167);

valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);

valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile primite cu chirie si restituite proprietarului (281).

n creditul contului 212 "Constructii" se nregistreaza:

valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta (281, 658);

valoarea constructiilor distruse de calamitati (671);

valoarea constructiilor aportate si retrase (456);

valoarea constructiilor cedate n regim de leasing financiar (267);

valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);

valoarea cladirilor care fac obiectul participarii n natura la capitalul social al altei societati comerciale (261, 262, 263).

Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.

Contul 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii"

Cu ajutorul contului 213 se tine evidenta existentei si miscarii instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproductie si munca a plantatiilor.

Prin "Masini si instalatii de lucru", se ntelege acele mijloace de munca care actioneaza direct (mecanic, termic, chimic) asupra obiectelor muncii si le modifica nsusirile materiale (fizice, chimice).

n grupa "Masini, utilaje si instalatii de lucru" , obiect de evidenta se considera orice masina, aparat, agregat si instalatii cu toate dispozitivele, accesoriile, motoarele, aparatele de control si masurare, mprejmuirea individuala si fundatia.

Pentru instalatiile complexe (din industria chimica, de prelucrare a titeiului) obiect de evidenta il constituie fiecare agregat sau utilaj de pe ultima treapta a clasificarii (subclasa, familia sau conditiile speciale de exploatare).

Nu formeaza obiect distinct de evidenta, fiind componente ale acestora :

motoarele, ambreajele etc. n toate cazurile n care sunt destinate n mod permanent punerii n miscare a partilor mobile ale aceluiasi obiect de evidenta.

Pompele si dispozitivele care asigura vehicularea materiilor prime sau a materialelor auxiliare n cadrul obiectului de evidenta sau pna la obiectul de evidenta urmator.

Aparatele de masurare si control montate pe utilaje.

Fundatia, placa de fundatie pe care sunt montate mai multe utilaje.

mprejmuirea individuala a unui utilaj.

Prin "Aparate si instalatii de masurare, control si reglare" se nteleg acele aparate si instalatii care n mod independent se folosesc pentru operatiuni de masurare, ncercari tehnologice, reglare si comanda automata, analize, probe de laborator.

Din grupa "Aparate si instalatii de masurare , control si reglare" fac parte:

1.

Aparate si instalatii de masurarea marimilor geometrice, mecanice si acustice:

Marimi geometrice:

Lungime: rigle, rulete, panglici, fire, compase, sublere, micrometre, altimetre;

Arie (planimetre, determinari de puncte);

Volum (capacitate) baloane cotate, cilindri gradati, pahare cotate, dozatoare volumetrice;

Unghiuri: echere, raportoare, busole, goniometre, sextante, tachimetre.

Marimi mecanice:

Masa: greutatea, etalon, balante (simple, compuse, automate) bascule (zecimale, romane);

Forta: dinamometre;

Presiuni: manometre, vacuummetre, barometre;

Debit si cantitate de fluide: debit metru, contoare de volum pentru gaze si lichide;

Marimi acustice:

Fonometre, microfoane, surse de zgomot, tuburi acustice, sonometre etc.

2.

Aparate si instalatii de masurarea timpului, frecventei si marimilor cinematice:

Masurarea timpului: orogolii cu cuart, pendule, ceasornice, cronometre, calculografe;

Masurarea frecventei: etaloane de frecventa, frecventmetre;

Masurarea vitezei si acceleratiei: vitezometre, anemometre, anemografe, stroboscoape;

Aparate de numarat rotatii, impulsuri.

3.

Aparate si instalatii de masurarea marimilor electrice, electromagnetice si radiometrice:

Masurarea intensitatii curentului electric: ampermetre, microampermetre

Masurarea tensiunii electrice: volmetre

Masurarea puterii electrice: wattmetre

Masurarea energiei electrice: contoare de energie electrica, coulombmetre.

4.

Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor termice si fotometrice:

Marimi termice: termometre, termocupluri, lampi de temperatura, pirometre;

Marimi fotometrice: lampi etalon de intensitate luminoasa, bancuri fotometrice, fotometre, luxmetre, aparate pentru masurarea culorii.

5. Aparate si instalatii pentru masurarea marimilor analitice de material, de structura si de compozitie:

Aparate pentru masurarea densitatii solidelor si lichidelor (alcoolmetru, zaharimetre)

 Aparate si instalatii pentru ncercarea materialelor, elementelor si produselor, dilatometre, refractometre, polarimetre, aparate de conditionare, higrometre, ph-metre (aparate pentru masurarea activitatilor ionilor de hidrogen), masini pentru ncercari la tractiune, soc, duroscopale.

6.

Utilaje si accesorii de laborator:

Aparate optice de vnzare si examinare (microscoape, cuptoare, sutocave), aparate si instalatii termice, acustice, electrice (acumulatoare, transformatoare, redresoare)

7.

Aparate si instalatii pentru cercetare stiintifica.

8. Instalatii pentru comanda si reglarea automata a proceselor tehnologice pentru semnalizare si telemasurare ( instalatii de comanda si reglare automata si semiautomata de procese tehnologice, statii metrologice automate ).

9.

Calculatoare electrice si echipamente periferice.

Prin "Mijloace de transport" se antelege acele mijloace de munca, care prin miscarea lor ndeplinesc functia de deplasare n spatiu a bunurilor si a persoanelor.

Din cadrul grupei "mijloace de transport" fac parte:

1.

Mijloace de transport feroviar: locomotive, vagoane de marfa si calatori, vagoane subterane;

2. Mijloace de transport auto: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, autocamioane, autocisterne, motociclete, triciclete pentru transpotul de marfuri, autotrailere;

3. Mijloace de transport naval: nave maritime de calatori, remorchere, doc plutitor, nave maritime de pescuit, nave fluviale, fery-boat-uri, bacuri de trecere, barci de agrement, barci pescaresti;

4. Mijloace de transport aerian: avioane pentru transportul de marfuri, calatori, elicoptere, avioane cu destinatie speciala (sanitare);

5. Mijloace de transport urban de calatori: mijloace de transport electric urban pe sine, mijloace de transport electric orasenesc pe pneuri;

6. Utilaje si instalatii de transport si ridicat, mecanisme de ridicat, macarale, ascensoare, elevatoare, ncarcatoare, mpingatoare;

7.

Mijloace de transport cu tractiune animala.

Se considera ca fac parte din subgrupa "animale", ca mijloace fixe, animalele de munca si de reproducere:

Cai de reproducere si de munca;

Boi si bivoli de munca;

Vaci de lapte si tauri pentru reproducere;

Oi pentru reproducere;

Magari si catari.

Nu se include n aceasta grupa a mijloacelor fixe, animalele tinere si la ngrasat, pasarile si coloniile de albine, animalele din circuri, gradini zoologice.

Obiect de evidenta se considera fiecare animal.

Se considera ca fac parte din subgrupa "plantatii" : plantatiile de pomi fructiferi, plantatiile de vita de vie, plantatiile de hamei, rachitariile.

Obiect de evidenta n subgrupa "plantatii" se considera fiecare plantatie, pe specii si nu fiecare pom, astfel:

Plantatii de meri, pruni, gutui, duzi, migdali, castani;

Plantatii de ciresi, visini, piersici, aluni, caise;

Plantatii de nuci;

Plantatii de agrisi, coacaze, trandafiri de dulceata;

Plantatii de zmeura si alti arbutti si subarbusti (muri, capsuni, smochini);

Plantatii de hamei;

Plantatii de protectie si de consolidare a terenurilor;

Foioase si rasinoase;

Plopi, salcmi si salcii;

Rachitarii .

Contul 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" este un cont de activ.

n debitul contului 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se nregistreaza:

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite n regim de leasing financiar (404, 446, 231, 722, 131, 456, 167);

valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului (281);

valoarea cresterii rezultate din reevaluare (105).

n creditul contului 213 "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se nregistreaza:

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate sau scoase din evidenta (281, 658);

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor aportate, retrase (456);

valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor cedate n regim de leasing financiar (267);

valoarea descresterii rezultate din reevaluare (105).

Soldul contului reprezinta valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor, existente.

Contul 214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale"

Din aceasta grupa fac parte unelte, dispozitive si instrumente folosite n industrie, constructii, agricultura, telecomunicatii, circulatia marfurilor, pentru frizerie, coafura, accesorii de productie, mobilier, aparatura birotica (masini de scris, aparate de copiat), inventar gospodaresc (perdele, draperii, covoare).

Cu ajutorul contului 214 se tine evidenta existentei si miscarii mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active corporale.

Contul 214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" este un cont de activ.

n debitul contului 214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" se nregistreaza:

valoarea contului 214 mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a altor active corporale achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite n regim leasing financiar (404, 446, 231, 722, 131, 456, 167);

valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului (281);

valoarea cresterii rezultate din reevaluare (105).

n creditul contului 214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" se nregistreaza:

valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a altor active corporale cedate sau scoase din evidenta (281, 658);

valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a altor active corporale aportate si retrase (456);

valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a altor active corporale cedate n regim de leasing financiar (267);

valoarea descresterii rezultate din reevaluare (105).

Soldul contului reprezinta valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie a altor active corporale existente.

Grupa 23 "Imobilizari corporale n curs"

Din grupa 23 "Imobilizari n curs" fac parte:

Contul 231 "Imobilizari corporale n curs"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta imobilizarilor corporale n curs.

Contul 231 "Imobilizari corporale n curs" este un cont de activ.

n debitul contului 231 "Imobilizari corporale n curs" se nregistreaza:

valoarea imobilizarilor corporale n curs facturate de furnizori (404);

valoarea imobilizarilor corporale n curs, realizate pe cont propriu (722);

valoarea imobilizarilor corporale n curs primite ca aport la capitalul social (456);

n creditul contului 231 "Imobilizari corporale n curs" se nregistreaza:

valoarea imobilizarilor corporale n curs, receptionate (212, 213, 214);

valoarea imobilizarilor corporale n curs cedate (658);

valoarea imobilizarilor corporale n curs aportate si retrase (456);

valoarea imobilizarilor corporale n curs distruse de calamitati (671).

Soldul contului reprezinta valoarea imobilizarilor corporale n curs, nereceptionate.

Contul 232 "Avansuri acordate pentru imobilizari corporale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari. n debitul contului 232 "Avansuri acordate pentru imobilizari corporale" se nregistreaza:

-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale (512). n creditul contului 232 "Avansuri acordate pentru imobilizari corporale" se nregistreaza:

-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale, decontate (404).

Soldul contului reprezinta avansurile acordate furnizorilor de imobilizari corporale, nedecontate.

2.3.Amortizarea imobilizarilor corporale

Valoarea amortizabila a unui element de imobilizari corporale trebuie alocata n mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului.

Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul n care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de catre ntreprindere. Valoarea amortizarii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, cu exceptia cazului n care ea este inclusa n valoarea contabila a unui alt activ.

Beneficiile economice aferente unui element de imobilizari corporale sunt consumate de catre ntreprindere n principal prin utilizarea activului.

Anumiti factori, cum ar fi uzura morala si uzura fizica, pot contribui la diminuarea beneficiilor economice pe care un anumit activ le-ar putea aduce chiar si atunci cand activul nu este utilizat.

Prin urmare, durata de viata utila a unui activ supus amortizarii trebuie stabilita avnd n vedere urmatorii factori :

nivelul estimat de utilizare pe baza capacitatii de productie sau a productiei fizice estimate a activului;

uzura fizica estimata, care depinde de conditiile concrete de exploatare;

uzura morala aparuta ca urmare a schimbarilor sau a mbunatatirilor aduse procesului de productie; si

limitele juridice privind posibilitatea folosirii activului.

Durata de viata utila a activelor supuse amortizarii trebuie revizuita periodic iar cotele de amortizare trebuie ajustate pentru perioada curenta sau pentru perioadele viitoare, daca estimarile difera semnificativ fata de cele precedente. Efectul modificarii trebuie prezentat n perioada contabila n care acesta a avut loc.

Terenurile si cladirile sunt active individuale si sunt tratate individual din punct de vedere contabil , chiar si atunci cnd sunt achizitionate mpreuna.

Terenurile au n mod normal o durata de viata nelimitata si nu sunt supuse amortizarii.

Cladirile au o durata de viata limitata si sunt supuse amortizarii. O crestere a valorii unui teren pe care este situata o cladire, nu afecteaza durata de viata utila a cladirii.

Valoarea amortizabila a unui mijloc fix o reprezinta costul activului (sau valoarea reevaluata) dupa ce sa scazut valoarea reziduala.

Valoarea reziduala a unui activ este deseori nesemnificativa si poate fi ignorata la calculul amortizarii. Daca valoarea reziduala se apreciaza a fi semnificativa, aceasta se estimeaza la data achizitiei sau la data oricarei reevaluari a activului, n functie de tratamentul contabil ales, pornindu-se de la estimarile contabile efectuate pentru active similare care au ajuns la sfrsitul duratei de viata si care au fost expoatate n aceleasi conditii n care urmeaza sa fie folosit si acest activ. Valoarea realizabila bruta este diminuata n toate cazurile cu costurile estimate de vnzare a activului la sfarsitul duratei de viata a acelui activ.

Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare de la data punerii acestuia n functiune si pna la recuperarea totala a valorii lor de intrare, conform duratelor si conditiilor de utilizare a acestora.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, nchiriate sau n locatie de gestiune se calculeaza si se nregistreaza n contabilitate de catre persoana juridica care le are n proprietate.

Sunt de asemenea mijloace fixe supuse amortizarii:

1.

investitiile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie;

2. capacitatile puse n functiune partial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca mijloc fix, care se cuprind la grupa care urmeaza a se nregistra ca mijloace fixe la valoarea rezultata prin nsumarea cheltuielilor ocazionate de realizarea lor;

3. investitiile pentru descoperire n vederea valorificarii de substante minerale utile, de carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata precum si cele pentru realizarea lucrarilor miniere subterane de deschidere a zacamintelor;

4. investitiile efectuate la mijloace fixe pentru mbunatatirea parametrilor tehnici initiali, n scopul modificarii acestora si care majoreaza valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Cheltuielile efectuate la mijloace fixe n scopul modernizarii acestora trebuie sa aiba ca efect: mbunatatirea performantelor fata de parametri functionali initiali si asigurarea obtinerii de venituri suplimentare fata de cele realizate cu mijloace fixe initiale.

Sunt considerate active corporale dar nu se supun amortizarii:

mijloacele fixe apartinnd proprietatii publice (administratiei publice);

lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii;

terenurile, inclusiv cele mpadurite.

Metode de amortizare

Metoda de amortizare aleasa trebuie aplicata n mod consecvent de la o perioada la alta, n afara de cazul n care apare o situatie speciala care necesita schimbarea metodei. n perioada n care se schimba metoda, efectul trebuie prezentat si cuantificat, motivul schimbarii trebuie mentionat.

Exista o serie de metode de amortizare ce pot fi utilizate pentru a aloca n mod sistematic valoarea amortizabila a unui activ de-a lungul duratei sale de viata utila.

Metoda de amortizare folosita este adoptata n functie de modul n care se estimeaza ca activul va aduce beneficii economice si apoi este aplicata consecvent de la o perioada la alta, cu exceptia cazului n care intervine o schimbare n modul de estimare a beneficiilor economice generate de activ.

Amortizarea corespunzatoare fiecarei perioade este recunoscuta n mod normal ca o cheltuiala. n unele cazuri, beneficiile economice aduse de un activ sunt consumate de ntreprindere n procesul de obtinere a altor active, mai degraba dect n procesul de generare a altor cheltuieli. n acest caz, cheltuiala cu amortizarea, devine o parte a costului celuilalt activ si este inclusa n valoarea contabila a acelui activ.

Persoanele juridice amortizeaza mijloacele fixe utiliznd unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

(a) amortizarea lineara, care consta n repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata de functionare stabilita a acestora;

(b) amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu coeficientii prevazuti de lege;

(c) amortizarea accelerata, constnd n calcularea, n exercitiul financiar n care mijloacele fixe intra n activul persoanei juridice, a unei amortizari de pna la limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. n exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare.

Revizuirea duratei de viata utila

Durata de viata utila a unui element de imobilizari corporale trebuie revizuita periodic si, daca estimarile sunt semnificativ diferite de cele efectuate anterior, atunci cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente si perioadelor viitoare trebuie ajustata.

Daca pe parcursul duratei de viata a unui activ se constata ca aceasta nu a fost estimata corespunzator atunci att durata de viata utila, ct si rata de amortizare sunt revizuite corespunzator pentru perioada curenta si pentru perioadele urmatoare.

De exemplu, efectuarea de cheltuieli ulterioare care au ca scop mbunatatirea parametrilor de functionare ai unui activ determina de regula prelungirea duratei de functionare, iar anumiti factori, cum ar fi introducerea n procesele de fabricatie a unor tehnologii avansate, adaptabilitatea proceselor de fabricatie la schimbarile aparute pe piata de desfacere pot duce la micsorarea duratei de viata utila. Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corprale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli n perioada n care au fost efectuate.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, n scopul utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala n perioada n care este efectuata. n situatia unei modernizari care conduce la obtinerea de beneficii economice suplimentare, aceasta se recunoaste ca o componenta a activului.

Revizuirea metodei de amortizare

Metoda de amortizare aplicata trebuie revizuita periodic si daca se constata o modificare semnificativa n modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbata pentru a reflecta aceasta modificare. Cnd apare necesitatea schimbarii metodei, este

necesara si modificarea estimarilor contabile si, deci, cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadelor viitoare trebuie ajustata.

Cap.III Particularitati privind societatea comerciala "Delia" COM SRL

3.1.Scurt istoric al societatii comerciale

Societatea comerciala : "Delia" COM SRL

Sediul : strada Ierbus nr.5 , Judetul Mures,

Localitatea Reghin

Nr. nregistrare la O.R.C. MUREs: J262065/91

Cod fiscal: 1199514

Capital social varsat: 12 600

Forma juridica : SRL (societate cu raspundere limitata)

Obiectul de activitate al societatii: comercializarea cu amanuntul a produselor alimentare si cosmetice n conditiile si formalitatile prevazute de lege.

Societatea comerciala "Delia"s-a nfiintat n 1991 n conformitate cu cadrul legal (legea 31/1990).

Societatea a luat fiinta la initiativa domnului Boros Eugen, asociat unic al societatii.

Pe parcursul anilor societatea a nregistrat profit/pierdere dupa cum urmeaza:

Ani Profit/Pierdere Cifra de afaceri Capital social

2005 14 246,3 750 013,3 12 160

2006

2 536,6 1 244 100,4 12 160

2007 5 600 1,000,000 12 600