* CARACTERIZAREA LUI NECHIFOR LIPAN * Nechifor Lipan este un negustor de oi caruia ii place sa povesteasca tot felul de istorii, cand

merge la cumetrii si la nunti. Conditia negustorului de oi care isi duce turmele la munte, cand vine primavara si le coboara la iernat cand se apropie iarna este reprezentata de Nechifor, despre care naratorul precizeaza ca are radacini la locul lui, ca si bradul. Portretul fizic al lui Nechifor apare inca din primele pagini ale romanului: are mustata neagra, sprancene aplecate, este indesat si spatos si navalnic la manie. Vitoria il iubeste de mai bine de 20 de ani si intarzierea lui o nelinisteste. Alte informatii referitoare la Nechifor Lipan le aflam de la hangii pe care I-a cunoscut in drumurile sale. Toti il recunosc dupa calul negru tintat si caciula brumarie.Hangii il admira pentru ca face cinste tuturor, pentru ca nu uita niciodata sa isi hraneasca si animalele si pentru ca uneori face slujbe animalelor care il insotesc. Nechifor este insa condamnat de hangii ca are curajul de a pleca la drum in toiul noptii.Mos Pricop ii spune Vitoriei, ca Nechifor a cinstit la el la han si a plecat fara sa ii pese de intuneric, fiindca avea la el pistoale incarcate. Ca sa-si aline singuratatea, Nechifor obisnuia sa cante din solz. Nechifor este omorat miseleste ca sa i se fure oile si banii si va fi ingropat dupa datina de catre Vitoria. Nechifor seamana intocmai cu muntenii din legenda pe care el insusi o spune: traieste cea mai mare parte a anului in mijlocul naturii ascultand sunetul talancilor. Toate dezlantuirile naturii se abat asupra lui. Departe de nevasta si de prunci, ca toti muntenii, Nechifor are o inima usoara, se bucura de ce este al lui, are o muiere frumoasa si iubeata si este intampinat pretutindeni cu citera si bautura.

BALTAGUL De Mihail Sadoveanu ( caracterizarea lui Nechifor Lipan ) Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc , sufletul taranului moldovean ca pastrator al traditiilor stramosesti si al specificului national , cu un mod propriu de a gandi , a simti si a reactiona in fata problemelor cruciale ale vietii . Nechifor Lipan este un personaj absent , sotul Vitoriei , care concentreaza in jurul sau toate actiunile si intreg zbuciumul interior al femeii , in stradania de a afla adevarul despre omul ei si de a implini actul justitiar al pedepsirii vinivatilor . Nechifor Lipan era oier din Magura Tarcaului si isi castiga existenta ca toti muntenii " cu toporul ori cu cata ", el fiind dintre " cei mai vrednici " , pentru ca-si intemeiase o stana de oi la munte . Asemeni taranilor sadovenieni , isi petrecea o mare parte din viata in mijlocul naturii , " cu Dumnezeu si cu singuratatile " , mutandu-si oile de la munte la ses , in functie de anotimp , apoi se intorcea intotdeauna la casa si la familia lui , pentru ca " munteanul are radacini la locul lui , ca si bradul " . Nechifor plecase toamna , ca de obicei , sa cumpere niste oi de la Dorna , dar acum era Sfantul Andrei si el nu se mai intorsese . Dupa cum socotise Vitoria , barbatul ei intarziase saptezeci si trei de zile si acest fapt a starnit neliniste si banuieli negre nevestei .

Sadoveanu nu face in mod direct un portret fizic , infatisarea lui Nechifor se alcatuieste din memoria afectiva a Vitoriei , care-si aminteste ca avea " mustata groasa , adusa a oala " , sprancenele lasate si statura " indesata si spatoasa " . Chipul barbatului se incheaga in ochii femeii , pentru ca acesta ii fusese drag din tinerete si-I " era drag si-acuma , cand aveau copii mari cat dansii " . Legatura spirituala dintre cei doi soti este solida si eterna , ea se bazeaza pe " dragostea ei de douazeci si mai bine de ani " . Pportretul moral reiese din marturisirile , amintirile si atitudinile oamenilor care-l cunoscusera . Inteligent si ambitios , Nechifor Lipan era stiutor de carte si-i placeau pildele si povestile cu talc , pe care le spunea cu farmec pe la petrecerile din sat , animand cu veselia lui toate adunarile . Fire comunicativa si pasionala , lui Nechifor ii placeau femeile frumoase , insa nu depasea limitele bunului simt si ale respectarii familiei . Aceasta trasatura reiese din atitudinea Vitoriei de a respinge cu fermitate previziunile babei Maranda , vrajitoarea satului , ca barbatul ar fi parasit-o pentru o femeie " cu ochii verzi ' . Nechifor se contureaza , indirect , si din relatarile celor care-l cunoscusera ca pe un om generos , " nu se uita la parale , numai sa aiba toate dupa gustul lui " , prietenos si sociabil , era ' mester la vorba " , oier cinstit si mandru , " om vrednic si fudul " . In toate locurile unde a intrebat de el , oamenii vorbeau cu prietenie despre munteanul cu caciula brumarie si calare pe un cal tintat , ca de un om cinstit , platindu-si datoriile si iubitor de animale . Sobrietatea stilului este data de timpul mitic in care se petrec intamplarile , un timp al credintelor stramosesti , intr-o lume arhaica , foarte puternic legata de natura inconjuratoare , de superstitii , de legi stramosesti nescrise , dar pastrate cu sfintenie . ...

. Caracterizarea lui Nechifor Lipan Oier. Sotul Vitoriei Lipan, ucis de cei doi tovarasi ai sai: Bogza si Cutui, pentru a pune stapanire pe cele trei sute de ori ale sale. Cioban "foarte priceput in mestesugul oieritului" si foarte avut. In podul casei sale din Magura, dupa moartea lui se aflau: saizeci de piei de oaie, o suta de miel, saizeci de burdufuri cu branza si nouazeci de papusi cu branza afumata. Numele lui adevarat era Gheorghita, dar la patru ani imbolnavindu-se si slabind foarte mult, i s-au facut "sfintele masle" i s-a schimbat numele sa nu-l mai cunoasca bolile si moartea" in Nechifor. A ajuns un barbat falnic, "indesat si spatos" cu mustata neagra si ochii cu sprancene aplecate; "om vrednic si fudul" care "nu se uita la parale numai sa aiba el toate dupa gustul lui" cum era cunoscut de crasmarii din muntii prin care trecea. Vitoria stie ca era "om cu hartag la chef", "cu mare curaj" si ca "nu-i putea sta nimeni impotriva". Purta mereu la el un baltag. "De hoti nu se temea, avea stapanire asupra lor". Odata, isi aminteste Vitoria au fost atacati de niste hoti, dar oierul "si-a lepadat din cap caciula, si-a scuturat pletele, si a inhatat baltagul." Atat le-a zis: "Mai slabanogilor, eu pe voi va palesc in numele tatalui si va pravalesc cu piciorul in rapa." Hotii s-au facut nevazuti. Trebuie sa fi fost omorat prin viclenie, "de prieteni" gandeste Vitoria Lipan. Avea si obiceiul "sa-si abata calul in preajama muierilor si sa poposeasca langa ele." Vitoria, care aflase acest lucru de la ciobanii varstnici "care erau oameni cuminti si impacati cu Dumnezeu", il intampina mereu zburlita, iar Nechifor o domolea cu o "bataie" si-o "bataie ca aceea" ori "o mama de bataie". Plecand la de la Dorna de unde a cumparat cele trei sute de oi, a fost omorat de cei doi tovarasi care il insoteau pentru a-i lua turma. A fost omorat intre satele Sabasa si Suha si aruncat intr-o rapa cu cal cu tot. Personajul secundar traieste doar din amintirile Vitoriei Lipan si din reconstituirea evenimentelor facuta de aceasta.