Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ- NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALEZAREA INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

PROIECT
DESEURI- TRATARE SI VALORIFICARE
VALORIFICAREA DESEURILOR LEMNOASE

Studenta: Iuliana Hantig An: 4 SIM Grupa: 3741/2 IPMI

INTRODUCERE.............................................................................................................................3 1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor..........................................3 1.2.1 Beneficii directe asupra mediului:.................................................................................4 1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului:..............................................................................5 1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor....................................................................................5 1.4 Informatii generale despre deseul ales..................................................................................5 1.4.1 Soluii de utilizare a rumeguului: ...............................................................................8 CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL..............................................................9 CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL...........................................................11 PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE.........................................12 COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE VALORIFICARE, PROCESARE, DEPOZITARE...............................................................................................................................16 5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor..............................................................................16 5.1.1 Aprovizioare cu materie prima....................................................................................17 5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate..........18 ...............................................................................................................................................18 5.1.3 Mixarea si uscarea........................................................................................................18 5.1.4 Macinarea si presarea ..................................................................................................18 5.1.5 Ambalarea si depozitarea.............................................................................................19 5.2 Linia de peletizare automatizata.........................................................................................19 5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor.......................................................................................19 5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor ...............................................................................20 5.2.3 Instalatii automate de peletizare...................................................................................21 5.3 Linia de brichetare .............................................................................................................22 5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor...................................................................................22 5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor............................................................................23 ...............................................................................................................................................23 5.3.3 Instalatii de brichetat ...................................................................................................23 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................25

INTRODUCERE Codul din clasificarea deseurilor 03 01 05 rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir, altele decat cele specificate la 03 01 04. 1.1 Scurt istoric despre rumegus si deseurile lemnoase Dup 1990 exploatarea forestier din Romnia a luat o amploare fr precedent, prin apariia unui numr mare de societi comerciale care au ca obiect de activitate procesarea materialului lemnos i obinerea de cherestea. n urma acestor activiti au rezultat milioane de metri cubi de rumegu care au fost i nc sunt depozitate neorganizat n diverse locuri: malul unor cursuri de ap, rpe, gropi de gunoi, terenuri agricole, puni, etc. Durata de transformare a rumeguului n ngrmnt este cuprins ntre 15 i 25 de ani i ca urmare nu este corespunztor pentru agricultur. Rumeguul de lemn are o serie de particulariti: greutate specific mic, este higroscopic, putere calorific medie n funcie de specia arborelui. Depozitarea n condiii necorespunztoare a acestui tip de deeuri duce la afectarea profund a mediului. Rumeguul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi i astfel ptrunde n apele de suprafa i devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar rumeguul depozitat pe cmp efecteaz grav calitatea solului, care nu mai poate fi utilizat pentru agricultur. Ca urmare a faptului c n prezent se produc mari cantiti de rumegu din diverse esene de lemn i ca urmare a impactului negativ asupra mediului se impune luarea unor msuri urgente i eficace pentru diminuarea cantitii de astfel de deeuri prin gsirea unor soluii pentru utilizarea acestora.
1.2 Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor

Folosirea rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode:

- Arderea rumegusul in mod direct. - Transformarea in brichete de combustibil. - Transformarea in pellet , granule din lemn cu puterea calorica mai mare ca a lemnului brut.

Avantaje: - Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o treima din spatiu de depozitare); - Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare; - Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive); - Este o energie renuvelabila si sigura; - Mai economic decat motorina si gazul; - In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care folosesc pellets sunt subventionate de stat (ADEME). Dezavantaje: - Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor. - Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai mare. Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumeguslui verde, are impact direct asupra protejarii mediului inconjurator. 1.2.1 Beneficii directe asupra mediului: - reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrarea anuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultate din exploatarea lemnului; - reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce lucreaza in prelucrarea primara a lemnului; - reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase;
4

- conservarea si protejarea ecosistemelor; - imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselor de poluare; - protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor din lemn;

1.2.2 Beneficii indirecte asupra mediului: - reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prin inlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici din biomasa; - dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate; - cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curat recuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil; - reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficientei energetice ca urmare a utilizarii peletilor; - reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibil pentru producerea energiei termice si electrice; - cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;

1.3 Codurile de clasificare ale deseurilor

Hotrrea de Guvern nr. 2.293/2004 (MO 1.261/28.12.2004) privind gestionarea deeurilor rezultate n urma procesului de obinere a materialelor lemnoase. Cod CAEN 5153 - Comert cu ridicata al materialului lemnos; Cod CAEN 2020 - Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire, placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase, brichete, peleti.
1.4 Informatii generale despre deseul ales

Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea efecte directe asupra sanatatii. De exemplu, prin fabricarea PAL-ului sunt riscuri de expunere la formaldehida, gaz generator de cancer al gatului. Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie. In urma procesului tehnologic rezulta urmatoarele tipuri de deseuri : - pentru exploatare forestiera craci, ramuri, coaja , talas ; - pentru debitare margini , talas si rumegus ; Fiecare faz de producie are ca rezultat un produs intermediar caracterizat prin dimensiuni i calitate. Pentru maximizarea valorificrii produselor intermediare de calitate inferioar (clasele D i E) se folosete operaia de tiere rezultnd toctura necesar n industria celulozei i a hrtiei. Evidenta gestiunii deseurilor conform legilor in vigoare pe tip de deseu : rumegus si talas. Rumegusul si talasul este depozitat pe platforme special amenajate. Parte din aceste produse -40 % este valorificat prin ardere in centralele unitati in vederea obtinerii agentului termic. Un procent de 30 % este valorificat prin vanzare catre perfoane fizice sau juridice care il folosesc ca agent termic sau materie prima in productie ( ex: productia de PAF ). Deseurile rezultate in procesul tehnologic al societatii sunt de tin deseu neimpregnat cu lacuri sau vopsele. Codul forestier, prin Articolul 75 incearca sa stopeze defrisarile prost facute si aparitia respectivelor resturi. Pentru a scapa de aceste resturi cei care exploateaza lemnul le arunca in apele celui mai apropiat rau. Fabricile de cherestea sunt cei mai mari producatori de asemenea resturi care variaza de la rumegus la taluj. Talujul si rumegusul impreuna cu toate celelalte resturi de lemn care sunt deversate in apele raurilor reprezinta pentru pesti o adevarata otrava. Rumegusul care pluteste intra in branhiile pestilor iar acestia se sufoca. El are efecte grave si asupra vegetatiei de pe malurile raurilor cat si a animalelor terestre care vor sa consume aceasta apa. Rumegusul si cheresteaua, daca sunt depozitate necorespunzator reprezinta surse pentru incendii. Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera
6

distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala. Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in apele din jur. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui. Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat cea masurata la canalizarea municipala ( vezi Tab.1 ) si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata. Tab.1 Concentratiile compusilor chimici ai levigatului Compus chimic Consum oxigen Amoniac Nitrogen organic Fosfor biochimic de Concentratie a levigatului Apele de (mg/L = orasene milligrammes/litre) 2 970 mg/L 0,3 mg/L 22 mg/L 8.75 mg/L 150-250 mg/L 15-50 mg/L 25-85 mg/L 6-12 mg/L canalizare

Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii. Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru biodegradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate. Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.
7

Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie adus la rampa de gunoi pentru ca: - Este inflamabil; - Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de reciclare pot merge la groapa de gunoi; - Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic. Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare. Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea lemnului. Din cantitatea de lemn taiata direct in padure, doar jumatatea este exploatabil ca a tare. 1.4.1 Soluii de utilizare a rumeguului:

- realizarea plcilor fibro-lemnoase, rumeguul de lemn poate fi adugat n masa de fibre lemnoase pn la un anumit procent care depinde de tehnologia de fabricare a plcilor. - n compostul din agricultur dac este introdus n cantiti mici, deoarece asigur solului o bun permeabilitate i friabilitate, - pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substane petroriele, datorit capacitii mari de absorbie. Rumeguul este apoi colectat i incinerat

CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deeurilor Ordonana de urgen nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (completat de Hotrrea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquisul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. nr. 187/19.03.2007) Hotrrea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului naional de gestionare a deeurilor plan naional de etap Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1385/29.12.2006 (M.Of. nr. 66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea i revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i judeean Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 i al Ministrului Integrrii Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007) de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deeurilor

Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 951/06.06.2007 (M.Of. nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale i judeene de gestionare a deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice i private Ordinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005 M.Of. nr. 985/97.11.2005) Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 757/26.11.2004 (M.Of. nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1230/30.11.2005 - M.Of. nr. 1101/07.12.2005) Hotrrea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deeurilor (modificat de Hotrrea de Guvern nr. 268/31.03.2005 M.Of. nr. 332/28.04.2005)

10

CADRUL EUROPEAN CE INCADREAZA DESEUL Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deeurile modificat de: Directiva 91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003.

11

PARALELISME INTRE CELE DOUA CADRE LEGISLATIVE CADRUL EUROPEAN CADRUL NATIONAL Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deeurilor Ordonana de urgen nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor

Directiva Consiliului 75/442/CEE privind deeurile modificat de: Directiva 91/156/CEE Decizia 1996/350/CE Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (completat de Hotrrea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea i completarea

12

unor acte normative care transpun acquisul comunitar n domeniul proteciei mediului M.Of. nr. 187/19.03.2007) Hotrrea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privind aprobarea Planului naional de gestionare a deeurilor plan naional de etap Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1385/29.12.2006 (M.Of. nr. 66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului la elaborarea, modificarea i revizuirea planurilor de gestionare a deeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naional, regional i judeean Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 i al Ministrului Integrrii Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007) de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deeurilor
13

Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 951/06.06.2007 (M.Of. nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale i judeene de gestionare a deeurilor Hotrrea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice i private

Ordinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005 M.Of. nr. 985/97.11.2005)

Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor proceduriicadru de evaluare a impactului asupra mediului
14

Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 757/26.11.2004 (M.Of. nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 1230/30.11.2005 - M.Of. nr. 1101/07.12.2005)

Hotrrea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deeurilor (modificat de Hotrrea de Guvern nr. 268/31.03.2005 - M.Of. nr. 332/28.04.2005)

15

COLECTARE, SORTARE, TRANSPORT, METODE DE VALORIFICARE, PROCESARE, DEPOZITARE

5.1 Fluxul tehnologic al fabricarii peletilor Fluxul tehnologic (prezentat in Fig.1) cuprinde urmatoarele etape: alimentarea cu materie prima ; sortarea si omogenizarea materiei prime; mixarea si uscarea ; macinare si presare material ; ambalare in saci plastic ; asezare in saci de plastic si depozitare;

16

Fig.1 Schema de principiu a fluxului tehnologic 5.1.1 Aprovizioare cu materie prima Pentru functionarea la capacitate a instalatiei de peletizare, materia prima necesara se ridica la circa 150.000 mc rumegus anual. Acesta provine fie direct din exploatarea primara a lemnului, fie din tocarea deseurilor din lemn de calitate inferioara. Firma isi asigura din productie proprie circa 40.000 mc anual, urmand ca diferenta de 110.000 mc sa fie asigurata din colectarile in zona. Transportul deseurilor are loc de pe distante scurte de 1-50 km catre puncte stabilite din fondul forestier, puncte in care vegetatia forestiera are caracteristici stationare bune. Aprovizionarea cu materie prima se va realiza zilnic, cu camioane proprii in cazul rumegusului colectat de la firmele de prelucrare a lemnului din zona. In plus putem sublinia faptul ca exista amenajate in prezent mai multe platforme de depozitare a rumegusului in zona. Acestea constituie o sursa de aprovizionare gratuita pentru firma. Firma va avea amenajata o platforma acoperita pentru depozitarea rumegusului. Conform datelor furnizate de Agentia de Mediu exista peste 100 de firme care isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii brute a lemnului prin activitatea carora rezulta deseuri lemnoase. Odata cu darea in functiune a instalatiei de peletizare, Agentia de Protectie a Mediului ii va determina pe agentii economici care au ca obiect de activitate explotarea si prelucrarea lemnului in diferite faze sa elimine depozitarea pe sol a deseurilor rezultate in urma prelucrarii si sa transporte aceste deseuri la centru de colectare si prelucrare a lor. Mentionam ca pe raza in care ne vom desfasura activitatea nu exista nici o alta societatea care are ca obiect de activitatre recuperarea si transformarea acestor deseuri. Volumul deseurilor rezultate anual din exploatarea lemnului, depaseste insa capacitatea de prelucrare sau depozitare in conditii optime. Prin darea in functiune
17

a instalatiei de peletizare , 12% din volumul deseurilor rezultate este eliminat si prelucrat in totalitate. O linie de peletizare cu o capacitate de 8t/h prelucreaza anual circa 150.000 mc de deseuri lemnoase, rezultand astfel necesitatea si oportunitatea unor proiecte de investitii in instalatii de peletizare rumegus. 5.1.2 Descarcarea si receptia calitativa si cantitativa a materiei prime aprovizionate Selectarea materiei prime care va intra in procesul de productie ( prin site de separare a pietrelor si detector de metale ) si tocarea deseurilor lemnoase mai mari de 10 mm. In exteriorul halei de productie exista un utilaj numit tocator ce are ca rol producerea materiei prime necesare producerii peletilor.

5.1.3 Mixarea si uscarea Uscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 % in uscator la temperatura de 100-450 grade Celsius. Dupa uscare o parte din rumegus este transportat in siloz pentru a intra in procesul de productie, iar in alte parte in arzatorul uscatorului. 5.1.4 Macinarea si presarea Rumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentru peleti. Sparturile sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupa acesta sunt introduse in presa. La urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tanc de maturare unde se adauga un procent oarecare de umiditate. Talasul este apoi presat printr-o extrudare, etapa in care liantul aflat in lemn devine activ, formand astfel peletii. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) produce totodata suprafata lucioasa a peletilor, importanta in etapa prinderii automate initiale. La iesirea din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius. La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.
18

5.1.5 Ambalarea si depozitarea Dupa presare, peletii sunt raciti pana la temperatura de 15-20 grade Celsius, trecuti printr-o sita si incarcati in saci de 15 kg din PE si depozitati. Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de productie este reintrodus in procesul de fabricatie. 5.2 Linia de peletizare automatizata 5.2.1 Beneficiile utilizarii peletilor Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire. Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primul rand au o putere calorica de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decat lemnul, iar in al doilea rand cu peleti si cu sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti se poate obtine o incalzire ce poate fi controlata (pentru ca aportul de combustibil este reglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in acest fel fata de lemnul normal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament optim. In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte mare pentru acest produs. Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibili traditionali mai ieftini ca pret cum sunt: - gaz metan : 957 mc; - diesel : 1000 l; - GPL: 1370 l; Bogatele Paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentru producerea de peleti. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora, lemnul rezultat in urma taieriilor programate ca si deseurilor- rumegus , talasrezultate in urma prelucrarii acestora in industria de profil, sunt in cantitati mai mult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si in prezent aproape de loc utilizate. Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunirea cerintelor de incalzire rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi , ori in combinatie cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fara dezavantaje de ordin ecologic decurgand de aici.
19

Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizare a energiei curate si regenerative. Acestia reprezeinta alternativa de incalzire domestica cea mai curata iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici la preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai economica si in acelasi timp confortabila. Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. De obicei acestia se produc prin presare rumegului rezultat la gater, din tocatura de lemn produsa in tocatoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de slaba calitate. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza. Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarea rumegului in diferite conditii, este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentru producerea peletelui nu se utilizeza nici un aditiv pentru lipire, fiind un produs ecologic.

5.2.2 Caracteristicile tehnice a peletilor Acestea sunt: - diametru 4-10 mm; - lungime < 50 mm; - densitate > 1120 kg/mc; - umiditate < 12 %; - continut cenusa < 1%; - putere calorica 5000-6000 kj/kg ;

Fig. 2 Forma si dimensiunea peletilor

20

Peletii sunt de forma cilindrica (Fig.2) , de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si 10-30 mm lungime conform standard austriac ONORM M 7135 , suedez SS 187120 si german DIN 51731 Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.

5.2.3 Instalatii automate de peletizare Din punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peletilor are un circuit inchis si mai ales ecologic. Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea Europeana, fiind instalatii de ultima generatie tehnologica, in care intreg procesul de productie este automat, si respecta standardele de calitate conform Directivelor 98/37/EEC, 89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC, 89/366/EEC.

21

Fig.3 Masina de peletizare Aceste instalatii ( Fig.3 ) se compun din: sortator; tocator deseuri lemnoase, uscator rumegus verde, masina presat, racitor peleti, masina ambalat.

Intreg procesul de productie este automatizat si monotorizat in camera de control pe monitoare. Instalatia automata de peletizare a fost conceputa de catre producator astfel incat pulberile fine din lemn sunt captate si reintroduse in circuit, fara suspensii la toate fazele de lucru. In cadrul obiectivului nu se utilizeaza nici o substanta toxica. Capacitatea instalatiei este de 8 t/ora. 5.3 Linia de brichetare 5.3.1 Beneficiile utilizarii brichetelor Brichetele sunt formate 100% din lemn pur, fara lianti sau aditivi chimici si sunt libere de impuritati fiind produse prin presarea rumegusului uscat rezultat de la prelucrarea lemnului. In timpul procesului de uscare, lignina (un compus existent in lemn) este eliberata si functioneaza ca un liant astfel formandu-se o bricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetica ridicata. Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentru centralele termice, boilere, sobe, gratar, etc. In acelasi timp, ele constituie o sursa de energie economica si prietenoasa mediului inconjurator avand o putere calorica dubla fata de cea a lemnului din care provin. In plus, pentru comparatie energetica se poate considera ca 2 kg de brichete elibereaza energie echivalenta cu 1 Nm3 gaz metan sau 1 kg de petrol. Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu cantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor in urma procesului de fotosinteza. Din acest motiv se poate considera ca brichetele sunt neutre din punct de vedere al poluarii cu CO2.
22

5.3.2 Caracteristici tehnice ale brichetelor Acestea sunt: putere calorica: aprox 4700 cal/kg ~ 19 MJ/kg ~ 5,5 KWh/kg umiditatea relativa: 6,5% substante volatile: 80,3% sulfuri: 0,02% cenusa: 0,43% greutate specifica: 1,03 kg/dm3 dimensiuni: (diametru) 70x70mm ambalaj: saci din polietilena

Fig.4 Procesul de brichetare si impachetare 5.3.3 Instalatii de brichetat

23

Seria Brik a preselor mecanice de brichetat este adecvata pentru indeplinirea cerintelor clientilor care au nevoie sa compacteze cantitati mari de resturi. Calitatea superioara a constructiei masinii face masina durabila si fara probleme, garantand n acelasi timp nalta performanta si eficienta in prelucrarea non-stop. Presa mecanica de brichetat dezvolta o forta de compresie de aproximativ 2000 Kg pe centimetru patrat pentru a obtine o bricheta de inalta calitate avand o inalta greutata specifica si un remercabil volum redus, fara adaugare de adezivi. Materialul ce trebuie brichetat trebuie sa fie celulozic si uscat (avand un continut de umiditate intre 10 si 14%). Productie orara se refera la un material care, n starea sa initiala, topit, are o greutate specifica egala cu aproximativ 160-200 kg /m3. Capacitatea de productie: 180/300 Kg/h; Diametru bricheta: 50 mm ; Lungime bricheta: 20-300 mm; Putere motor principal: 15/22 Kw; Greutate aproximativa: 2200 Kg; Masina de brichetat ( Fig.5 ) este o masina hidraulica de compactat materiale granuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materiale granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un adaos de alte materiale adezive.

24

Fig.5 Masina de brichetat Seria Brik Masina de brichetat este o masina hidraulica de compactat materiale granuloase in vederea reducerii volumului. Brichetele obtinute din materiale granuloase lemnoase rezultate din procesul de prelucrare a lemnului pot fi utilizate ca inlocuitor al lemnului de foc fiind un combustibil perfect ecologic fara nici un adaos de alte materiale adezive. Umiditatea materialului granular lemons ce urmeaza a fi compactat trebuie sa fie cuprinsa intre 8 14% pentru a obtine o bricheta compacta de calitate. Se pot bricheta toate speciile lemnoase cu diferite granulatii realizand insa diferite capacitati de productie functie de specia si granulatia materialul utilizat. Masina este echipata cu grup hidraulic, rezervor de racire, dispozitiv de final de ciclu, indicator de nivel pentru rezervorul de ulei, sonda de nivel, vizor, panou de comanda cu programator PLC vizualizare ciclu de lucru. BIBLIOGRAFIE 1. SC.ALCOTIM-VASALCOMIT.SRL 2. www.anpm.ro 3. Curs DTV- Prof. Oviduiu Nemes 4. http://www.aerostil.ro/explicativ/Cod_CAEN.html
25

26

5.

27