Sunteți pe pagina 1din 75

Wr^l P1

{L.
'Ct-u '

I
tl

fmll Verza

coNDurra vxBBArtr a"


$coLtRl,f,{)n urcl
(lourall, lo0o9all sl deb l nlotal)

&
Edlturr dtdactlc{ tl p.dlgoglcd . Bucurc$i,lg73

! ': ,!

l 5/

{of.1rt lfi.3

a c a aaaa

aaa

a aa

a aa

a a

Rodactor r Send StnEscu Tehnordacior : Petre Nazblt Qrafician cope d: Constatutin Glltld

CUPRINSUL a o a a ra a o a a a a a a a a a a a INIRODUCERE. Cpibohi I

a 5

ll[|llllllllll!fi

@NSIDERATII ASUPR.A. LIMBAJULUI $COLA. RULUI MIC 9I IPOTEZELE OEN]CEIARII 23 Capitotul II MEIODICA CERCETARII 3I Capitolul In A.naliza rc"zultatelor A, CORELATUI,E DINTRE NIITLUL DE DDZVOLTARE A VORBIRII $I NI\,ELUL INTELECTUAI, 48 B. PARTICUL"AX,ITATILE DIFERENTIAI,E lN CONDUITA IT,RBAI,A A COPIII,oR . 88 C. ASPE(TELE DIFERENTIALE lN CONDUITA VE]RBALA I"A FETE 9I L4. BAIDTI , II7 D. A.SPESIE PROIECTII'E IN CONDLTITA VERBALA 138 Capitolul IV CSNSIDERATII FINALE . 144 BIBLIOGRAT'IE SEI,E(TIVA ]5O

INTRODUCERE
1r rondiliile conternporane, psihologia sapeii o imtr',rlfl|lF djn ce in ce inai mare, datorite, pe de o part, ;1,,r!,)lLlfii ccrcctdrii lundamcntal axeologice, iar pe dc allil tiartc, petrunderii qi finaljzdrii tot mai insisten'ie a ,!Irf( l)lclor $i rezuitatclor sale intr-o sede de domcnii clinic5,industri.Areasta a conrl,, vj('!ii sociale:gcoald, lfllrrj! $i contribuie ]a intensjlicara studierii ti cerceterii Irr)r lnoc6e psihiceJdin diverse unghiuri de vedere. .\stt,,1, iD ultirnul timp, preocupirile legat de Limbaj s-au rrnnllcstat nu nu,mai in domenii ce se oupe de accst prouli trsihologjc, dar $i ln cibemetice, hngvisticd, filozotie, tr.I.l:rs\:. :.ii, r.Jr.j i, logopedie, r" urop{ihologic. irllr, f z';log " e,lc.Ca e!ar.. l;mbaju a :n.' al dFz\ol area r rrim. roas- problem', tiind mLIt:laLFralsLudlat...'o "' r lx,r,mis acumularea unui bogat material teoretic !i lapl.l{ ou privire ]a diferitele saLe aspecte. Dar aceasta mr lr\(,dnni, nici pe departe, ci s-au lAmurit toate aspectele rnl(', chiar dacd n-am reieri doar la cele psihologice sau Irrllr'f:zjolog'ae.DlmpoLri\!. \pecialj$1ii care cerc't(dza I'nrl,'.ju no.mal, patolog'csau t.r-burat.i r docursll ortoll rczei sau la adul't, se situaze pe pozitii care, fie 9i in r,I(lful aaeLora$iconceptii despre lume 9i tiatd, sc caracIr,rizcza prin deosebiri sensibile de veded. Conslderam n(r,sia un fapt firesc, de naturd sA lmpuLsioneze cerc_ In|1].tilirnbajului din dive$e unghluri de \"dere ;i si pernil.ar conlruntarea opiniilor'. Limbaiul indeplineste numroase Junclii, printr carc rr'lc de instrument de comunicare, de oryanizare a idilor fl r aotivititii $i de lixare a experienli sorcial-istoriee plan. darorilA impodanlei a.."(ora pontru flt)drpc pri0nuL perulruv'a[a sa socjalA.Cu ajulorul c.ornun:c:1r:: ver'rll,

,nqr!iduata, dtit dtn punct de vede]

sindurite, s.nL:m,.,r..p. Ljn.ta-u. .: 1.. ::alF,.d-.. Dza d.rcrj comb:naf_dF sur.er . J\:n ! si n ,D' -iL:. r:lr]--ounrratF sp-L:f,cA C ara... pf:n ,n:iloc:.;a '.:m.l apo: s_a nLa.ra ii."-,ll_ li-1"1"p,,, _)i.prin i:n La d. re.alir. rldi ,,nuj Ll"cir--,.:.d. cLjL. ,:mu,ju. p.,. ll-.rnlr6 .a,-\teri^nla genc..aLij.or "!i 3rr. r:ocrc sr dF!jr i- t, l rr om nlri.r. toLodatd m"d.Jj!rF o- c-noallFr. -i relle, i. larc . n alil;r:i lnconju|aL^arn. Lim-,,a. fenoncn soc a ca nu .s'! 6|jr:,;, lnrabili,-d _ d.zvol.j,.^ imboparste . i sc cnrnpl.ca, nu num ai Lr.:rD In.L d- \Lde.- .t I iuirr.:: e\ ca.e S dr:. $i rl \onsul.r. si s mrjr:.atie: "gram,rt'cat ur s:sL \d{. ma.llFsrrndu c m des...:sn Ll:nl, !a:.;r. r]uenlc.ceactioncazi-(adezroltarcasa. in r-imDaJui sp !puizeazr. d'n plrrcr d (-dc..e nu , al a-.: nurc/or saLp. prin cct^ r.ren'onat. mr: cus El indeplin". caf^.si.1rin oaj3 mi\,Id impo|ra p",. ::.:'1:_tulllii rru,om. penLru \iala 5oc:ala.pr'nLr.. acest..a, iue iuncrir o rcgLarca pro.Lseoc psit,lF ca:.. exFfc:Lda ,niluenid ho

l'-v,ii'ji "'T"TJ;"';-i irzFaz-cornun,.arca\FrLala. Fa lran)mir.. tra.ri a ^|"lil,i",'tl'iii'u"',"'"#".-",,, :.rd:r.

:r'fi |rj":lr;:;e"nl;i#f ; rf h" "";,Tff "-" sorFa,izaa.a n ".,T"f;:*:gl:,:1, .' ""

bale, oamcnli coL,pereazd munca, is jn

com por-ampl i.propr:u. I si r,., ulL, da i:*l.i;:: rer rnr.riocut.rdlu: ",li,T:;,T


J

i::"i"$.:ilTi,Hffi f :Tl :'Ti

j:;.:1",,.1. [J::il.ji[p#Iu3,:,.:ii",]ii;[".-;1,,;1. atesti'!rivers itaj:ff#


:T'
comptexe, tosL descrise atlp funcL:iI aja ljmbajulu;, ca $i

ri a Fypr:m;r:iai-cl:\e .fdlade IurnFr ('a alare.luncriit. p,,holog ce at" rjmr,a_ iLi:llY.:L:""1. urul srn'rloarre

r'(anra'jmbii ni a l;mba.iuiuid luir dPnur: .uLl'' Lrnr), .ir rrrrLrl o"azia ana_:/.i fapo Uldi d:nl re glndirFSi limbaj. Ata cum se $tie, acest taport s-a constil,uit in procesul rr{lvi!.1trii. Limba ,,1-a desp ns pe om din starea de aninollLats(lqi, irrlpreund cu iirD,bajul,a permis omului si-9i r'r'uaIlizczeo viala tot rnai civilizau. l,imba rcprezinti, cum spun X'Iarx ,,congtiinla pracdenotl legirura dintre conLk,t" a oamenilor. -A.ceasta tl.lL,1,r l'rnLa. ,.Ljmba esL l" f. r de renlr. ca ri con51: ii i.'t'r l:ml,a e\.c .onsrj nla f-a-a. pra ic; t: Fti.L , ; 5i lx.|l!ru alti oaneni, $i numai astlel c:riste ti pentru ll, li'rindu-s. ta izroal\le dialectircii, Inin sublinia l {Lrnrd mbajuiu p'nL U lam .-if a ui'i llo 'l'm rrrr, ',rLl|. d. dLzro.La.a..nLejig"ur'i .opilJ.u: dF p' 1o oAiJ limbii. rl slrl(tiuL l,imbaiul sie. prin excetenli, rnijloc de comunicare, rllt Drir tatula sa scmantici cit Si prin ca acustica, ce ilr',"de corDul sonor al cuvintul'ui. Numai in misura in illrt rcpre"inte un conlinut iniomatlc. limbajul mijlo ln c;mun,car.^a. scnsul .._jcl a. c r!ir. Ilui id':i ' r.51(, r,,r DoL i cornun:ca'oih atara ur i snum:1" fu.n. r'rtr,l, : Fl- se malef:al'-"az; pr:r laLUradcu'l:cd. so'1 fi r .uvintelor. Continutul ceLor comunicale, idcilc rfansrrjsc ca alare, au la bazi determinante complexc, care ,|l'lJd si nrenliir., trel'J.nL.,e, precum 5i o in';rci ire rll, i\'arional; individudl.. Er'den. vchicular.a ide:lor d'n intlr -nr". soriale rn (a.e trr'ert" li {( alj1lenteaza rrLhcc;te omul. ,,Imaginea unui limbaj in afam socicteFi rrr Ii un nonsensna. Limbaiul nu numai ci nu poate lDirea in afara socieldlii. der nu se poatc dezvolta ti c" h,rboqalidecit in sociclare 9i ac.a\.a deoar'c( soc:e_a ,".rrsirva atir idcile 5i f"-rne.. lar dF eypr;-1are.riL:'
r l l , g c l s F r . , n o t u l m u n c i i i n {o c e s t l .te tn n sl o r m a r e a l @i nnlci in om, ln ; Dia'Lectica nalurii, F-SPLP, 1956. r Nrarx K., F r . , O P e t e , w l u, E- P,1 9 i 4 , p Jr ' rlt,.nin, v. - - n s e l s r., catete tilozali.e. DSPLP, 196;, p ?89. . ( rzacu, '1 . , L i l f l b d i t i c oa te o t, Ed i l u r a ,si i i :r ti fi ci . Slama

:;:i':i,,Tff,T.i

-^^1"I"]

:":atcni!nii

ps:hhe ar:rmiri'pe'a

I R y a h T, A., necollective ituagining and. thiltking, F.)undations oi Pslcholoolt J. Iririt?V, Neiv t'orti, t956.

suficient ersrice se poti dc incit :.:ffitJ#if""J.*11_r.

:li i"*,"il';;i;; i,;:; ;i",:' "1"f ll .'i l;io,,l t :_;,.ili:' ":;:,'i," J"Tx ?i,i .;i:: ". ii{","."&i::!:'F,'"#"*:t".lnt:ru::':*t",i:
".. .'::;l;: ;:l:;i:l*,;: "t"lli'i{' il:, lrr I : :i":j iI ;":;J* vi"s,,, g:},;,^ffi'lfi, ,'11",;',::1, il: s,r,.u* i'.;# tJ, gi"J ff':?,l:Ji: i"'';;;,'',.:":i:.; La 'o'osaLd\ ',JirFr

i.ri'liji.::j" ir:i!!; ir'i?,?iff;."'ltjij i i; ;r;:;';; -

): ?,i":{;'ii*?lt :il-,,-l 1:" :;::'H."r;,': : L."",?':, :ii -.^"';* ;"fif r: jT""l J? i,:i :":l

;i :H,ii:''n "J:ilitr 1"t* '",".* .*lill f ""

. liTblillr

.a Jotrn; I r-da.nen.aldo. r oml. , ,ica-. i ,

iiIJ:,,:Xrfli:,:,"

1:,:i ; :-i1,1; Ji fr .1:i i"'?jl"o:i,: ; peftr! .lez-\ioltarca_ -.il;;''il: lficercetedlor asupra unor colL\.tivitati
::T--\ 'bFlc at,a iimJa. sp:e d,os-bir.. a_
't _ : _ l 1:' .: 4 rD, 1 .t. di,o t . t iat . ot p t iqbajut t i ond . opi, lor p , . >r o ia tln.nboaL

f a_ fapr,'", lT!'-,::\,: as, s. oaro-A,1. JT,l,1i,"-"lTl,,'J

"

,'cra,-,. d mdj. lr,3';;ll,:':r:',.j# ".ll;il,

I. '"o,r

., "i ilr

",,.:ir. ""-." ii"i,iii.fftr"i.;liiiil xT &1?, ."""i1i"i11",l:i:'J.litii I ni\

l,Al(,$tilrl c'e Imb, ca ra]Ltatc scciali, conseN'ata pe Ir nrLrmitt tediodu, przinte paxticularitili importantc rllrt t)L|l)cl de vedere al 3hucturii lexlcale (diatog, stil dc de vu,l)lr\t )i al caracteribtihitror tonalitatc $i debit verbal. lri .r(.st sens exjsti evidente difercnie ti tendintc.sprc ilrrt,lij'i.rc in limba erglezd fali dc limbilc slav, diJetl,rl, {tc melodi(itie intrc li!-nbi}e latine ti ccle germa iil, , s.ru intre limbil europene ;i .tle asiatioe laxiste limlra fl ,lrl, frnte dc ,,ritm vel.bal( intre - si zicem rlnllr rarri limbile popoarelor nodicc- In ac.sle din urmi lrnLrrrifise reflecLe inJluenlele sociale $i alupd toate prcl,dlrililrrlilc, caracleristici tempexarnent3le.Ca atarc, exjlsti ,, ,,rlnri,sler: ling\ristici", (! se eriercite ca influeDti cvi ,1,rllir .rsupra e\"oluliei limbajului individual al oamenilor ,llr lrJni'telc zonclor considerBte. I-imbajul, ca realitate t',ll ,loeice romplexi, influ.ntea#. la rindr sel1, limba. l,,,f,rncnu], in ansamblu, arc la bazi o gami mar dc rl, lr'rniniti printre cam d.'rvoltarea social-eronomici ii h'i irl (ultlrra]e merit! o atenlic apartc. l)ir rr. I dr- a..sr6 moLj\a, , rLl de o.n r , "dro, s" I lrlrifcstarea oomrnicirii, poate Ji consid,erat,tn uldme tr |lflaL un comportamnl sau o activitite cu caractcr hlri{l propriu. li ce sc reteri Ia',,o vorbire colective(r (,lrr1 o pc$oani se adrrsazi altor pe$oane),fjc cd {orI' l')fLrl se adrcseazi unei alte persoane sau i::i vorbette rl'.ii prin limbai interior saLrmonolog e).terior. Intre comtr,rhmcntul \'erllal si compofi.amentul urnan, in general, i,\Lsl.irun rapori diaLecti(. Insugi comporiamentul esle ur rrlill)c d! comunicare, in scnsuil c; pri! in'treaga manifesInr, de conduiti, orrLrl .xpximi, comunici anumi',eslii lrrll( tcsli, atiNudini fa'!e de cl]ilalli oameni.:i 4a1; d: relalia ,xi, se strbilesteintrc el $i obiectele, jcnomenele !eli,rl i lnrooniudtoare- '\rh'ur Snaats'z scoate in evidenld faplLrl (i, comportarncntul uman ln gereral, este explicat |lrir) .omportamentul lingvjsiic al omului care pote conI li n s{t k i n N. V., Grapp@dio rcci. osobit ui{i red, ir : ,,\ro,pro', psihologht', nr. 2. 1$8. rirrl.Ls Arhur W. , L e a r n i n g , l o n g u a g e a tu d ca g n i l to n H o l t, till(hart dnd. lt'iston. t9tj8.

, ,,1i:..,1 :^L"",1

Bu.urelLi. s-rir psihoroe:., reo, ^rb(:r Lon@49t2 .oaaai-arioi,

$",fT::l:1"#:11"i:.:"1,[" "*#**"

chitd Deuetopement,

trola uneie situatii La rindul siu comportamcntul verbal este un tip de comportamont speciJic uman. c:i luc.r.rile slau as.a, ne.o do\.ede9tenu numai corntinuiul, latura smantici a limbajLrlui, dar ti Jorna pe carc o imbraci .nput ..rpr:rn,r:i, at .omuni.;ri.. -d-ila i Odate cu apa.itia lncridlor ]ui Fedinand de Saussurc (1t157-1913) se pun bazeie lingvisticit lnodemo. EJ intellnL,a.J p, s:sl.m d. spmnc . . poat. ti in.rpi. "1at just numai dacd se are nn vcdorc natura s.mtoticE a cl.mlnt{rlor ei. ,,Limi)a este un sisrm ai cilui termeni sirt solidai'i ;i in care valoarea unuia din telmcni rczu1ti dir prezerla sirnultan.i a celortatti(r F de Saussue si F. Kainz ileo.ssbcsc lr.drLit vofbiin rl, capacitnifa de erqrrimare in general (tangage), intr o arumita limle (IangLre)distincti sau linibi;;t;llli, in acliunea de a vofbi sau maiifestarrea vorbjrii (pamtc) si Jolul ,cum sirt dolosit mijtoaccte limbij. (parter)r. A.e;sre spLrificaiic creoad o subtiiizarc a crjiedilor psi+riceposj, bile de abordarc a comDortamcntlrlui vcrbil. Linl;j j, ca xezult3i al acli!'itiiii face parl din domeriul psihotogiei. Vorbire, ca formi de ma.nlfestarc a limbajutui, ftnstd in,,realizare rfrbaii a procesului de conunicae'rr. r\|adar, vorbir:ea reprczintS, ln aaCi.ul conditiei verbale, utilizarea indriviCuale Si, intr-o a,nurniiti situalie, cirncrete,a limbii. lnce din secohl tfec'Llt,W. V. Humboldtl a detcrminat o nou; orieniarc in abordarea limbajului ti a rorbirii. \r-orl)irea eslc considemt; de el ca o energie creatoarc a ficcdrui organism uman, carc nu esLe altccya .tecit o combinatie desfdsurati a umor forne purtitoarc de sns. \(. \'. HumboLdLsocoteSteci pel{olmanta ei furl.lamenraii esrc consl.ituirca imaginji desprc lume.
1 Sarssure, F.. C!!rs d.i litiguistiqle genardle, Paris, Palot. 1916.ir la9 I 11 L I m n n n \v i I !. I h_ lirorfefb!.l d.r Pslc/Dlogie, FlCilura All..d lifoner t.rlag, Stuitga!!, 1968r C r z a.r Sl a:n a T.. r,inlbdj ti .oit'ert, Editura stiintiJic-r_ 19t9, p. a);j I I iLnboldt \r. \\,.. l, . b. r . lic Vet t hia. ler h. it .les nenscht, S?rrd./rbdxeJ, lBij,

I\' l)unt drepialc, R. Luchsinger 1 afit'm6 ci vorbirea este rrr sist'''m de sernne varidblle care senve$tecomunicatiei, |rf (.i. r\. Xlilti'r? coffiderd ca, ,,ou\.intul( are o astfel d ca p,iaiii in sludiilc dsprc om, incit se poate consirCera ,1,. .lLrcespre pxoblema cruciaE a paihologici. 'l r dlar:, :r'.rna!iei carJ s' rdn5m:Lepri l \ rbire (,)r ulta verMli permite audi'Joriului si cunoascape c1 (! vorberstc.sub mul.tiple aspecte. rlstfel G. A. X{ilLIeF iuulil ci auditoriui are posLbilitaiea sd cr.uroascinalicnaliralca, sexul, fi$ta, locul a:lerii, mediul scciai fi ni\,lrl .te eduaalic ale inierlocutoruJui siu- Tl1 cunoscuia sa ILrffare dranarice,,Pigmalionr(, Bernand SL]a\\ c.!.identiazi J.s. fapt (duli .um nul)- _ot) -11 op r. l:Le_ar :[ Dcprjndriie ioas'lr'e de vorbire, spunca Pear (1931), pfovoac; impresii L.gat de tipul $i stereoti,pul vefbel in(lividual. Gradul de cultud, de intelegere Si do educ4ie, 1r5i o imirresie \de asurpra asculta'torului prin conduita vr'rbali $i, ccea ce este mai irnportant, :Lceste inpr:esii t {)respund rlittlii. Pe de altd parte, in aciivitatea minlali se petrece fi o sidtcmalizarc ideati('i de stereotjpuri, .are nu sint altccla decit modalititi psihice de abordare a acrjv:tdlii i. Stiluril! \'FIb3la di'eriLe tj Jrecl nLc p. carele posedd oamnii conlirand ti ele diferenlele rcguLate subliniaie mai srs. Din a,ccstc motive, consider;m justificat; cdtica Jicuiti de N. Chomsk)'i hri B. F. Sknmer pentru suibaprccicrea cooltribui,iei vorbitorului- Chomsiry ii rcpr.5eaze ]ui Skinner c5, pe baza unai schcme de tlp
t Lrchsidger n., Die Eiretkugen d e r U d {e l t a u J d i e SPr d der Phonialrie und Losopidig cire, in: Alnuelle Problede !ol. II, rqi1. : lt ille r G.4,, krgcge et caoltnication, P.V.F., ?afis, 19t6, p.8. . Zap^n dilalnic ilr Gl.-., Aplicdrea pritucipialti siereatiptlti prccesul de in&ldhint, in : ,,Revisla de pcdagogi.", nr. 1, 1961. 5 Crr oms kr-- N., E?uieo oi skinner's verbat Eenolior, in : The psgcholoN ol longuagc,thawoht, and irL{tu tiotu (rad, J. P. Ce.ro) Hd!i. Rjnchert and Winston, Lo.don, New York, StdneJ', ao-

10

11

behaviorist, acodi r1)niribuiici l'orbitorului o \.'aloarc trivialS Si oomplemeniard. Rezultd ideea ce, in grnerc, conduita verbalS nu rimine ncschimbali, ci ea sc modi fici ln functie de ni.,,elul de dezvoltare cultural-cdu$tir', d. t:pul dc moliralie ti incircituE alrclivd ajerentd, dar 9i I,'e baza pariicnladtatilox de vi6ta. O legdlurd qi mai dircct5 existi intre codduita vL'rbaE gmdul de dezvcltare iniclec'hlali, pe dc o part, iar $i pc de alti partc, inhe conlduita verbald ;i nivelul de normalitaLe a vorbirii, rcspl'ctiv dexeglerile posibile a1t limbajului. Dc altfl, .erceiarea rclaliei dintre gindire rri limbaj .slc prezc.nii 1a mu&i auto , p intre cale H. Delacroix, J. Vcndryes, .\. Gemclli, G. R6v6sz, F. Kainz, J. Piaget, S. Vigotski, r\1. Ro'!ca, T. Slama-CazaN, U. Schiopu, lL Rogca, C. Pufan, E. Fjschbein ca $i la teodc iinrtlaj : Feticienii care s-au ocupat dc tulburirjl. Ca'ssicr, G. r\rnold, Hvat!c\', C]. LaLrnay, P. Ilarie, E. M. Sceman qi altii. F,ste adeverat insd cd abordalca laportului djnlre gindilc ti limbaj nu a fost lecutl siste maticr iar i,n celc n1ai dese car rxi, aceste pro(sc au ,fosl srudialc independent. Nu este in intcntia noastre sd sieruim supra acstor aspecte,ci doar sd subliniem e!oLulia dependentd a conduiiti \,erbale de nivelul dzvoltiri; timbaj.ului $i intelEctuiui. Deflcicnleie intelercbualeilnpiodica lnvdlarea vorbirli $i, ca urmare, a.oesuL la cullurd2 d\.cnintt inJormator cu importanli in psihod:aEinostic. Este edilicator. in acesl scnsi cazul imbccililor Fi al:diolilor. I'rintr alti fartod, dczvoltarca int.'lectuali facililcazi rcaLizareaautooontrolului ln lnveFrea verbald3.ln numeL.5 ., L ans lldge and Thaugt &: 7h. P t . b l a t t a n d ' Vygorsiiy thr Artroa.]t in Thc pslchobgr ol la gvage, tho!1ltt, atd instrkrion (red. lui J. P. Csco) Hoilt, RiDehart rnd Wi.snor, Lobdon, N.w York, Sydnet, Torcnto, 1969, PslJchologie des .laliciences intele.ttLelles Bus.hann L. '1 P.U.F., 1066, p. 495. I Zdrgd 8., Aspectc a|. dezxoltdrii aclitnilor mintal4 de dttocolnrol itu inxdlarea Erbnlditt 8&-tsto de ]tsitroiogr"

f{usc lucrii'i sc subliniazA iaplul ci, cornportamentuLln rif|lcfal fi in spccial conduita \icrbarld se modiiici, ca urnrar! a tulburd lor de trimbaj. Printr allii, Seemant se rLli,rii la aoeasteproblem;. \',)l'birea est un sistem dc cornunicare ce condenseaze irl('ns cxperier{a umni, p!'nniFnd intclegrea intro ||muri. ln ti prin ea se rcalizeaz5, ecncomitent, calxciIt|ha de a gindi, capitallzindu-se modele de abordare qi rl( (rplr,nere a jideilor ;i astfl sc struclureazi o br.l[]i prrl{, a f.ietii spirituEle. Aceasta pe,ntru ce vorbirea nu JrL|maice cstc modul de exprimare c] mai rafinat, mai irvansat Fi mai Jlrdd, dar ;i pent1rr faptul ce mijloce-'st, lr mod sublil, rcdarea tr:irilor a,iccli[ 9i a continutul,ui ll,,ilor, a gind\rrilor. Pxin intnndiut .!rcfbirii se ajunge, (.r ilbrluri consjderabile ;i intr-un timp indelurgart, si r,. slripineasc5 cr tura $i civilizatia umand. In acest scns, ,riIl diliaaloarc str;tdaniile lui IIelen Keuer cal'e la t rr)i, {rarbeti sudomuti, a triit,,.o ararintircdramatici(2 jr rn,,nr?rtulLii cind a pitr ns in porLrper.a sensului pri rs lof (ju\'jnter .)i rolcririlc Olgdi Skoxoho-1ova, oarbi ti sr \L ,muti din prima copildrie, ajunsi, durp! eforturi 1f(l,,lungate Si suslinute, la o dez-voltarcpsihicd medtori. I s .. m a n M., Les Lroubles langaae d! cltezrerrant, Bruretlesl'iri.. Pfcsss Academiqus Eu.openne6 Libirie Mailonre I lrildulescu-Motru C , , C u r s d e p stl o i o g i , Ed , U , D d i i u r \1 Irlf:i'.iei, tsu.ure i, 1Or9. I l*t. inp.aiondG trelatar@ tui H. Itoller deqre pdmull.ohiicr ,rL lirnbajul, cu semnele ve.bale: ,,Me.gcam pe o pote.E @ ,Lir.a spfc fidtlna i ne-a a,tias milosul !.ifoiului .dc cre*"ea :.olo. Cnreva todmai *ol@ apd din fintinA i invetrnbarea mi-a L,iNr mina 9i mi pus{ sub 9uvita dc apA. Gnd arpa lee mi LLrrs ir pal,ne, invaiet@Fa a in .put s6 desenqc .u degeiul rn. ..!'1E E patmd a mea litcrele cudntuLlui apA, in$i tnet, apoi r,tx{lc. Stin@m qi-mi conentram toafi artenlia asupra mjFceiLm desoiului ei. Dedate m a cuDrins conttiinla lagi a ceva , l{t. pitpiiFa unui sind ce revoea; nu triu oum, mi s-a dez v,,Lu( taina limbajulli, Am intets atunci ce ,,ape., inseamne nriounlt ti r<-A. care imi cu.g@ pe min5. A.est cuurt "\'.

12

13

Anali'za vorbirii este priviti - pe bune dnrplale de catre mulli autori, in corelalia ei iirsc5 cu gindira, deoarece ,,\'orbirea Si gtndixe s-au dezvolfat impaeund ti una pdn cea{altesr, iar ,,a voi'bi fira a gindi nu insmr r a \orbi',. 5 rbl:ni-nd :mporrdllr \orLirij, Fllnlinnd de Saussur a caracterizat-o ca fijnd o,.indinuue Din purrt de \.edere psiirologiq limbajul include in sfsra sa l.orbircadar nu se reduce la aceasta.Sint ti a]te mijl.ate de comdnicare, in afa'.a clor verbale, aa: gstudle, mimi.a etc. r\u fost exprimate chiar: unele ptued potrivii caroru gestuxile ar iuca un rol, in oomunicare, mai marc ca vo!:birea. Astf,cil,abaiel de I'Ep6e, exagednd impcfianla limbajlllui gestual estc de pircre ca ar.estaar fi supfior limbajului oral pntru c; este natr.rial, noJl convcnlional, mai proapc dr obiectele desemnate. Aiada., vofbjrea .-sle o pari! comp.nenti a linbajului c. in siruai;ii fir$Li, p:ate li foL,rsit:i, impreuni cu mijloaaele auxiliare ale comunicini. In sensul stricl al noliunii, vorbirea se reJeri Ia utilizarea mijloaoelor sonore Fi greJirc implicate in actul comuni.alional. Ea cuprindc prcc.sele de vorbire, audicrcr citire 9i scriere. Noliuxrca de limbaj se referd ilr primul dnd, la acestea, dar nu numai la alit. Limba este r.tn fenomcn ,,extraindi1,idua14 Si drpindc dc exjstenta popoflrlui, a netiunii, iar timbaviu mi-a trezil sufietut,l{ inundai .u hrminil,i a dai bucux,c
piedici, de a.um tinpul Si eljbcrarc ! Cl i dr.pt, mai .!misd..i p. i d" o E . ,. l\t,n i' d D- - , d^ t , . il. ) , f r a. '.urc. Ficue lucru alea o denumirc, Ilearc dofinla d. a inlal d.numi.e dddca na$lcrc Enui clnd nou, Cind nc{m into6 acasi, i@re lucrurile pe care le atinslam imi pdr.au ce palpite ii pulseszn viala. Aceasia, penlru cE priveam toale lu.rurile cu vodoca noue qi minrnata care lmi fuscse diiuiti'. in semaniibd, {Dupe Adod Scha{l : Introlucde Edituru qtlinlilic:i, 1966, p. 357 35) I KaiDz Fr1 PsAchalogie der 6proc/re, E6t.r Band, F, Enke Stutigart, 1941, p. 144. , Rosciri p A l.,ItlozoJio dliat'u,li, Fundaiia Ruculeiti. t9:16, 10.

lul, volrbira este o aplitar indi\riduale a Imbii, intr-un nrlumit timp $i in r-o anumitd sihra,tie dati. Vorbirea se rl7\,,oiti in ontqgencze Si are un caractcr socia,l,deoarece Irrr.i$i dezvoltarea omu.lui are loc in societate. Vo rira oricirei prsoane, sub lormd de monolog sau ,lhlog, arc 16 llze dsJeturarii ei anumite rcguli Iogice $i llDAlisrice (gramaticl, stilisiice, lexioale, Jonotico). Vorlrh{'a est, ca atar, imprergnatl de inientii, de atiiudini, .nnrinuturi directionate $i explicite sau lmplicitc. 'll, 'llrrlte acestea constltuie contextul. Contcxtul poate avea Arld{r diJrit{ dc iransparenli. Ei se reJeli 1a aspeci l(,||fl.c di\re'lrseSi expdmi o anumit.i Jorm; de relalii cu Or' iltcrloautror pre.zumtiv saLrreal_ Vofbirea sc poarc desj4ura sub lorrna dialogului sau rr, ,. I,g r'u" (-u I ir ir-Jn I.l ri :n alrul. i'\ trnc!iF dc alli rlia prezerte Dialogul presupune prezenta unui intirl, lLrlr)r care susiine Si stimuleaz:idiscutia,ceca ce usurr irlr sarcina \.orbitofului, care nu axe novoie de o prer-, ri, prealabil:i. llcllologul este mai comptex si mai ,lri.Lr de lcalizat Si presupure o preg:ltire sp:c"ja]i. lr ,l'rilirturarea sa, trbuie sd aibd o anumiti cocrcnld, cul:si111r1(', lic ci ar-e troc sub foma prelege i, fie a tecliei
hrlL ii or)r!errrrtel r

riJ)rc .lecsebjre de .tialoe, monoiogul rc,fl!,ct; maj binc rrri rua,.llat proccsul ca aiare, din planut mintat. In '/l rlllirlrii inslant!, in ac6te lorme de ]imbaj, dezvoitarca l,rl' ktiuald fi posibilitdtilc psihice apar in plini d.s{iI rn'rr $i oomplexitatc. Dacd in dialog se vid mai mutt ,,. LrLirlLlc disautii, in monolog se evidentiazd mai preg,ra r1 latura s.$antiL-i a \.ofbirii, continutul, scnsul ai. l),. rli ra si nivelLrl de cultlrrd al vorbitorului s prczinti, ri1 ll!'r]olog, ca o c.nditie a d$f.;;uxirii sate din punci de \rl, tr. caJitativ, superior. cradul de cultxri at omului lrrt)rirna' \.orbidi un anum t stil. Fiecare om opereaz:i cLr ll! r )LrniL \,rccablr-lar are o facturi mai colorate sau ce |lhi ri)l)rii ti, ln general, pcsd:i o anumitl ftuiditatc, ,,r'r,.,rlii,logica etc. O serie de caracteristici ele pcrsona_
'N Lf, v., Ltmbdjrl, tn: psihotogia gcne.aH (!cd, \1. Itq{a), LI r, ,r dnirLc."i.eqi p.dasosi.I, Uu.ur.!ti, 1966:

14

15

lit5lii oot fi pusc in evidenli + cercetate prin I'orbire' lrn"l'j."a cxr:':ma. in final. totmai particularileiile per.or aljL .r:, o s.-iF Jc i, sr ri-i ale .a-- '- rl r. al^ t rp' .t .ri alc ap .uJinilor verLel a e \o_biurrulJi rt-" ': m" io"-a, a- i-"a s. p6sLovorbi d^ arLa difcil; ,i un in diferiL imprejuriri,$i a" Ftl sd voib.lli 'ulti" "r.'r.l cc me lS a fi remaroat {rst'eacela ce prin "np""i vorbire 6ol ti puse in evjrdente 'ii perturberilc su derelogicc opcmnte in voibirc ln diaein iL .;."utis;"tor ln .ai.. vortr:r,o-. masura ir carc rrbir-a " d"sii '; \ ro L l r: nd s p d d-r; nari, Fa p'rlri .-, o" t"." u:il -"; ma: dr':'r' p' :i"r*q" anr-,riL; ii l: ^ ,tnL.el poaL- 'a o 'dl""s e a'$le r\'ntc ,i. lln. .aftr ar laoe dilicili.omunrcarca -ni.n \' .a: :' s;! ^si. (1.^ri IrLaln '-a"Lrjl' de birbiial; 'e-.tr.1" a t l oe a Lr" non '1og!l (dar''ii i . "r; .onri ,u ulu' S: s n.u.u pF {rar- ii I 1llare:ta \wrD Llru ) '' oL.: '" ""U;.'" na: pr'^ra I J 'a;]J-il' d" rmbdj r cursivltatea necesard si carackrrjsticA iualtit.*, i."tu;a monoloeului. ionJia.titn iustilioat5 distinclia p car o face T. slema.cazac,Lrlintre solilocfiu in care persoana vorfr""ic si.re.t.e, te.i etezcnla unui parlcnr si monolog cind t,"-f .ri" as.ultat ai trnui iau mai mu1!i partenefi' p '";titL^pili-i^, m noloeLl sr L' " ln 'c"e '1"'fr:o--: nai ir'u capdLi 'rd Ir-i , iaf-apo ,n . oa r' fi iiiti. ' torm. "rai evolua_^ T'Lr-" s' ric d^ lu'r;ri i_ car< si aiLe "'* ie analiz"a a oialosul :i mnr oloqul.sc evidenliaTiasp cle al" I ei|alli Ll-s15.)urdriiinibajJlLr' dar :i ' n"lF 'a"a"p''s.! lc"rislicicc:in oe da.!"ol!a_'apsi hd in eqFral a :i e;.ai. l. 'n J Pisger2 .rl'Le:ii "pA'"1 '\srt^I. 'on'rd-ri ca c,olaliil , n o' l^gul .2 alarp 5: ..mor logul 'oL4rrv_ "l' I mb"-Lrlu' s -nLr'c 11 q'''-al ai. torm i"^ Pjag"L,un c,aracprog^(-rrri" iar ein"i.i; ilrnr'n; n-.. dupd 't
l Cazacu-S 'r- Dislaglrl t@ eptt, Edi4ue ada BltureSii 196I, P 33, R. P. R, 2 Piagei J.. Le ldngage et la pansee chez I'enfdd, Paxis, ed. IL 19ll0. Ademiei Neuch5rer I e, tL lL, r'if I ,F f b: - ' po ti as J . l l a 'L a L F 'r' oa

,tir{ a iji activiiate copiluilui se corcleazl ou acstacarac r,.ristici ii, in 1clu] acesLa,se con4eri intrgii conduiic ir(ll\.iduali-sm, egoentrism. DaloriH aceslei c:ractexistici, ,r,pilul intcnprcteazi luma inconjuretoare pxin prisma trt l)uinlelor Fi a particularitililor biologice $i psihologice I rf sare dezvolGrii ]ui, iar vorbirira estreascn'itd stisn(\'rii trebuintelor. Situa{iile de monolog incocrnt, Ilrec\(,rlo la copii, re{iectn triirile irdividule, ca expicsi.l ir Vitalirilii sistemuiui r.crbal ce sc aJId in plin5 dezvoltare lI ti)pji. In ultimA instante, hm trajuL oopilului este o , \pr$ie a giindirii,,6utiste(i. Sprc deosebirc de limbajul egoocnnric,,,limbajul s.cia li,,.rl" plesupune functia de comunicare de idei - limsorializat este cirnsidcrt ca participant la cmiterea 'irjul
I i'i,rcel a p.Jlat din teorla lui Freud iermcnul de Bindie auLislJi cnre aparFre de lapt lui F, Bleucr Si dcfines,t gindnc..a tiin.l ilominati de lorle subconiticnte ii instin tualc din .ar., ). piimul plaq se situeazA revoia de sarisfac.fc, dc ple.ere (i6cd c caruCc.izeaze sindhea autisla esie Iapt!] cd ea nu se rtrhpreazi la reaiitatea exrcrnE, c.ei.du-9i sinsuri o lmdg'ne i, oitlc asup.a realildtii, o realitate de !is. Gindira autistA la stadiul adeverului. riminind stabilirea Lu urmifestc nemijlocild .ea ce latu imposibila .xpri@rea rdivi.tualitilii, pln1.tr a..ast!, ea se manir.sliL prjn tfin limbaj ii, t@mi lrr pcrtru a fi cxp.idaG, apeLaza h mijloa.e ardli m!,ri .iar.. .a sinbolul si dilul simiurilor. ta pdlul opus se afld gin ilir.a f.alisia', ca.e se cdturefj/cazi ii .al! frln .onluertiTa.c rrl..; de a li .omuni.at6 lxin limhaj. A..asE lonnl de snrdire rsl! social:i ti n! nrdividuali Da. PeDlru a ajunsc la aceasG t.ep1a a o so.illiare ldrial d. ri.di'., if.buie si alLA h sindirii a{liste. O., sindir.a cg@entrisld 4te a.e.a caxe lace rrrrffa d e l a r i n d i r e a a u i i s f i l a . c a so ci r l i i s,i , P.r l r u a ce a sta , dc s. inil.lesc, in rrade dif.rjte (in lm{0e in c!o.ertris,n lifslil. iormele .utismului ti ale falionalului. Cu ci1 copilul este riri mi., cu atii rui muit predodini sjidirea autistt, iaf !e maLsurnoeFlefii, a.easta ccdeazi 1&ul celei ialionaLc, o.i.ntaic, caracterul so(iilizale. ltidi.inile eeoccntxismului se geles. i sale s?eiljc al actividlii rLs.,ill al copilului 9i in ca !.reru] iJfr.iir.. Daf esoccrtrismul .edea2n locul ogi.ii, in jurul vtr

16

1'1

jCilor. Afaila:, lim'rEjul c]piilor estc de dc!a felLlri : rg.cerldf fi socjalizar. -Lr.sLcJ31mede ljmbaj se dun-'elr.s.r, dupi J. Piage:, prin functiiie pe.ar Ie au, oar jci prin multe cararteristi(i cle stru:lltri, Il.riditate, dircciie, consi6!enlaci.rFaplel aduate de Pihgei I au dus la c.n.i rzia c:i, p;iri la lifsta de 6- 7 ani, peste 50e4 djn limirailrl copri.;lrj csL.,.or.ntrir. ,lcrsl pr.crnl esic .:L atit rnai riir.;i cLr rii \irs1a estr naj mi.i ;i dcs::f;l.' pc rlasum ;r:iniiirii ir 1.i|!i::. Ttofia lui J"sr'r Piagct a iiirnit multi (ontl'orcrse -ti ,pirii, uDeleGre pu! s.Jbsrmnul iitreberii a.rL'esla tf::. iai :lr!h ca.e o c.nfi:mii. \.m mEn!i!.a doar cilila din ar1..ii ( arr se 1:i.ra ]a ar:asi3. 1n 1930 \IcCarlh!r a repetat m:ticlrlos. r'xprr;men:Eie lri Pjagd, {olosind dciinjliile lui asupra limbajlrhi ego..:ir':. Si socializat.1'.ntrr a srimLrla\orbirea .opilLrlui, a l.lcsii jmagini de animale, r'im{r, iluslfaie ii j.rc6rji, consrinil di:r aui{)m.;ril, pisi.a, tel,e:rr, rurie muzicali, s.rare!c fi rninge. r\u f3s1 jn..csligali 140 de copii dc la 11r, ari la 4,,, anj ti astfr[ sele(tali jnrit sri fi. rpr.esocial?. Dar' auira..i z.rri,ai:\'i pentru ir)ale pilxrile giscirr (A numai 3,6iir din relatirilc .,3pi1.rlui sirrt .9.si cenb;( Da) (19:12) De-is (1937)au lolcsit n.trcta lLri llccar*r,!-' neconljrmind nici ei conslatirite lui Piagei. af Iirlr un siudili eie.tuat dr ilart' Fisllu (19::12) relor al hi PiaBet. icst.rbliN,rl. rczul,.:te asemanatraie in acrja;i s(lrs, .icams, Rug.q,Xrueger;i Sonlr-gaa1d ar iii:jl' url pr.rentaj si mai mal al l:mbajuiui egoccn tric. -\irr-)ri ca IiLr. au gasit 10 -:loLlLj limbai eqocentli., Huong :i Cirn au stabilit un pr.c:nt de 20i,0,iar ll:sa Ki;hier a gisit 180.02 illi aulr)ri ca L. .S. \'is?olslii:,
1 l f \r' ' . to r gt dgz a1ld ( ajr lnt t r ic at t un, i n : H t i t l ' C. Or!is. j rr.,srdf.l M?th.tls in Child D.,ieio!rnE2r, NcN Yorhb.ol Loldon, Jo lrn $i;cl. rrElr d. P. H. I t us s c n. 1 C.2 a c u S I ma a.. Dialo!1tl io copit, Fldnu.a At.deDiei - 1.Pn. , Ilufu rciti, 19 01 . 3 \1i e o 1s li i L. s., l:brari? psiLoaoghi.sliie tssiedo.aDri! tirl. Jrie i rr.i. Mosli\a, l!,iilj.

A ll , LLrfiar, K- Billrlri2, H. Dcl3cfoi\:r, \\r' 1S',crn' Llrsula $!hi.pur, t.,rnbat l, l(rtz, 1'r!iaia Sla]ns-CazacLrl, Ir, rir ljDrl)ajuluiegoctntric. \'rt,,lskir a rLprcSst Iui J. Piage; '.cidinF bjologi ,'r||ll] p( oarc a adoptat-o cu o{Bzia explicdrii cg{xenlrisReluind exprimenlele Ir, lLriAinJirii ri lo$irii in4@ntile. !r1,, \ irt',iski gase:le o i)rmi de limbaj as.miDAtoatc .lar pF(izeaze cd acesl lel de |ll'l r|lN(rise de PiagL-t, llr'rlrrj (sli'lLqai dL'sirualiilc dificile, de prr)bli]melrcarc dc rl,ll,ll Ari'uiar!iin rL'7oh'are, siruatiile in carc copilul I Lr ,li.it)rn( de o expcri.nr.; $tisfiratoarc. In asemrnea ,d,,rLi, prrx'rnlul clocenrrjsmrdui,in ljmbaj, sc dubleaza in hlir rl,.sjtuaLiiie care nu se intimpini clif:cultdli.Vigoi nu esre o dovali a rl\i ,, ,ti(ifri fa ljnbajul eqc{]n"dc Lr., ir l)ili1ilii (.,pilului, rj rm preltdiu al linlbaiuluj I t, r,r .\stfl, flnctia limbajului ego(entrj. ]a prcfrr.lar ,r1,.rL,Ltcrfi(.u functia limbajului interi.,r la attlrll. \Iai nrLrlt, Vigolski aratd ce intre iim]bajul co(.nrric li ginrllr\!r ('gorniricai(sin retlcl, noricntati spfe fcalitalc. li,ltirn),pote si rLr existc nici o lcgiruri. ( il)scr'!ariiiL' .rrper';msnlcit ele.luat. ullrior dc ii rnii celftt;tor;i au pus in \.idcnii prirlt-ipahlil 'nlr, l( risu.i alc limbajului c.pjilor fi au adus fapte noi, rl|rf r: p -,.l]l: J I r .r' ., , q dhile, ir fr" ar"a .d' ii "
| | llrin A. Il. D..itlorea ,)riln?. ID: Psitrol.sia ir p r \i vi l a r ltahdjthi ti b r n d e t U . F . S . S , E( l i tu fa Sl i i n ti fi cn , Bu .u -

) lrill,lcr K . , K i t l <l h , . i t n n d J r s e l , I - r i p zi g . e d II. 1 9 :i Il)( lrc.oix H . L e 1 a 1 4 4 9 ? e t I a pe n sa e - Pa r i s. .d . U , r !:i o . . ( 'r z n c u Slama T . , o p , . i t . L i n b a i !i c.n te xt, Fd i r u r a $ !i i n lLllri, Bu.tr.ctd 1959. rtelntiile dirlfe eindi.c !i limbaj in ontor, ri.zi. Edihrra Acad.nrici R.P.R., l9-7, I li.rliopu U . , P s i h o l a s i a . o r 'l l f u i , Ed i h r a d i d a cti l r i i i D e r l a r)|i, i, Bu(uret1i. ]967. ! vIr.jorsti, L. s. o?..it. ( n z u c u S l a m n T . , p , c i t '. . 5 . h j o p u C ., C o n ti b tl i i l a a n o litu t)siholagi.d o troblenei jocnlui Ia .opii. ln: ,.Culeg.re dc , r r d l i d e p s i h o l o s i e '. 1 o l . I 1 I . E d i t t r . a Ae d .m i .i R .P.R . R N .u -

18

19

\.orbi.,: ctipilului i] ocupn,,Iimbajut sociaiizatr ;i ci multe din {oTrnetede limbaj sustinute de promotorii tezei .oceDnrismului au {ost oblioute in condilii defctuoase de educalie. Studiile lui Piagt asupra liml)aiuftii la copii nu a in ve{]erc clezr"\rltarea Si educarea rclatiiior sociale dintfe oopii - iar obser'vaiiile craaiarc devin lncomplci in multe situe.tii. Prio,cipial, coniroverseLedezbetub mai sus se expIci nu atit prnn metod]e d culegcr a datelor, cit p.ln modul de intrerpretare a lor. Procupat dc obiecliile adrt6 teoxici sale d cdtre .live.$i autod, J. Pjaget, intr-o lucrar,e recntdl reviire asupm unor teze cu privirc la limbaj, formulate in luc.Arile anterioare. Compadnd con;duilcle I'erbale cu celc sensori-moitor-ii,el obstr\,'i trei mari deosebid in favoaroa rclor dintii : ) in timp co conduita sensori-m.ior.ie cste c,bligati se urmireasoi evenim[nte]e firi se poti dEpiSi viteza de desf5gurare a actiunii, c.nduita vcrbali poate intro dure modele ii scheme de nperalii anlicipati\'.; b) conduLta sensori-motori esle timit 1d timp ,:i spatiu apropiat, in timp ce limbajul facilitcazi gindirii posil)ilitatea dr a se cxtinde in spaliu fi timp Delimital fi c) conduita sensori-motorie se limiteaze la actiuni succesir.e,din aproape in aproape, in vr{nne cc glndll.ea, pr'in intennodiul limbajulul, obtinc cuprinderi ale ansamblurilor relalionale. simullane, alc actiunilor $i electelor pljobabilistlceIi rapcrt cu sclEma sensori-nrotoric, progre'sele gindirii leprezlntatil'e se datoreaz6 funcliei semiolice in aNamblul sdu. Aceasta dcta:eaz.dgindira de acliune Fi crccari, in felul acesla, repieTrcnfarc. Limbajul joracl un r'ol deosebit dc lnsemnat in acedt proces fomati('. Studiile cu privirc la flrnctiile psihologicc ale limbaju]Li sinl foarte numeroase.,.\stiel, S. L. Rubinstein2 t" m, I. aa o . o.; L-nfi- | privir la r- vol Fa limbaiulLd copilulri, difedti de cea a lui Piaget, iar
J. ei Inhelder 1',U.1,'. Paris, 1966. , R ubin sicir S. t - , , O s lr . i rP ias t 8. , Ia ps lc holo q t e d e l . n f n n t ,

W lilinr)r, B. Olto, K. Biihler2, W. Schulrtzdr se rctcri, llt lrrr\r'irilc lor, la vorabularul copiilor, la rnodul de alcir,rlr', l| propoziliibl la diderite virste enc. Xlultc luc]'ad ,,, r,,l, rir fi la limbajut copiilor cu debilitate mintal! sau ,I lLrllrrriri d vorbire. C. M. Loutiir araie ce vorbirca ql|1, l(,rmd de propozitii apare la intifzlalii m;ntaL mai Ir. i (l la nod:mali,iar lI. Stmzzlrllal sperj$ici faptul {I iirllrrlrlul mint] reusestese intrebuinLczecuvinte izo rilr,, rr)itl in'tre 2'l, 5 ani. Daci dcficienta in,tehctuali , ,r' r:r',.r:. La ir ."..u1 jmbFc,li-u_ d orjl ,r. subt:n rzj $, \.l ll t . ma n. aflnn a poarp i"np: dr.a i,vi;r 1 ,il'iiii fi, evideDt,aaccsulIa.iuituri. .\naliztnd structurll, v, rl)ale la dcrilul minti, C. PuJan6coirslati imobil! lrl,rr, r$blonismLtl, rigid;tntea lor, ia{'l{_ RoB,rcaT consi,1, ,r ,i ,.indicilil .el mi ef ident al dezvoltirii anomate ,' ,,,t,il'rLui, primii ani de viat;, cste aparitia tntirzia,,i in l,i , ratura Ce spccialitte conlinc nurnerose luariris ,,U,. ,ils(uli r,'orbirea cralS a copiiior cu tutburiri de tim
/, , i C. Si W., Dic Kinde.spra.hc, 192B. ' r r r r ,' 1 . . K . , S p r o c h e t h e o r i e . 1 i 6 i . ' Lr r ir I z e w., D4 wt rtshatz in d,et Gtunaltctele, 1917. I i , , ', . r l , c r S . l L , S p e . / r d t u d t h e tn e n ta l tl t r e ta r .tcd .h i .Id i ft \tr,tnl ttt'tardation, ed. J. I{_ Roihstei)! N.v tofk IIot, 1rin. , wirsioh, 1961. ', I l1 ,r ',1. ri r 11n A.. Pslt.:holagie ates daJiciAnces intettectTreues, l,t L, 1t66. ' l iL I I C, Imabtlitatca stru(turitar terbale ,renLorate c.tlLet trnt si dezLaltar.. gtndirti cop xtti .! debitttate ninLdn, in: rl, \ .la Ce pcdagogie" hr. :,11!1j9. l l L , j . r x 'I , P s t t o l o g i d d e J i . i e n t i b r m i n ta ti . Ed i L u fr .tj .ta .ti .! sr .ri. rgr7, ,.. ', , . , . F | :j '. ' ' \".,i I I v a t i c r, logdFdja, Editx pdaeob.i.A.lc star, x,ros.o!a. I L r ) ( l 'r d . r o m . ) : L o e o p e d i a . c h o sto va .e _ D d i r u r a d c Sta : p i . l ,.xlnra pedasogici, Praga, roid (Lrad. rom); ..L a u n a y C l .. lr1 . , xielysorthogralic. ln | _.Ll pr.sse Nlodnral.,, n.. t.r, l , 'r ', 1 7 r l , h a r l j c 1 9 6 5 q i i n n r . t9 d i n a p r i ti e tg o i i Sch i l Lrl ll R. ii sclritling A . . Z t i t Di d g n o se Jr i th ki n d l i .h e r l h n \' ttrtliatuitg bei Stotterd, in: .,Alituel,t-- Ijrobl@c .ler plronir_ fl' L',Ld Logotndie,., vol I. ,,S. It.rgc., Aas.t i! Ner. l.dfk.

obr c ea ps ihor c ghi i . M o s k v a , 1 9 1 6 ,

20

2l

de limbaj estc bai. -\teniia care se acod; tulbrririlor jriitificaia deoarele - spune !'r. Kainz - ccea ce cauta iri afle, in ]a:orator, psilrologul carc se cc\lpa de vorbire, ii cfer5 malerialul logopedic in vivo Punerea in evidenld a fact'orilcr carf influentL'az! c.nduita lerbali se Ia face pe tot parcursul aceslei lufrrri. SLibliniern dcar Japtul ce nu ne Putrn 'i:ldoi de ;mportanta conduitci verba'le, care constituie un asp{''ct .,r deschide 1algi perspective in :tudierea ;i cci'celarea' din pun.t de vedeie siholo{lj,c!i lingvisric a limirajulLri linL': pr . Inr .i d prohl.m lof al.rrrt' a F"tom r-i, :i mal:ondnn tapLuL di_ pulct da Tr'J i^, LoL "i cntoAenetic, conduila verbah cunoaiie o de7\'oltedore tare ,pcl:manent5,care .ons'i in complicalea ii diversilli.ar.'a i-melcl de vorbire, iar sensul, semniJicalia' conti_ nJiui capiti caracte.istici dc subtili"at Si rafinament E6le .iar'ci o.lali cu uvoluqia onlogcnctici a limbajului' cit ;i a celoflaLte procese psihice in generc, conduila \-crbali sin.nim .u ccl dc ccmporiamentverbal. de;i irl l-morigirrali de DuDi.uxr ie l.edc {olosim "rermcnul 'iondrriti \'rhali sinonim cLr ce1cie compn.tament verbal dc:i in limbaiul cotidian sc pare cai p-fimul se rcfere mai mult ia asiectclc de ordin etic Cercctar.a noastri nu urmer!5te acest aspect si, ca atare, conduili sau conr'portament\'er1l d{:scmneaTi raloarra limbaiului uliliT'at in diverse ii"uaiii sub inllLLenla capacititilor psihice li in relalio

C A P ITOLU L

oa

aaaaaaaaaaaaa.

a a a

LTMBA.IULUT coNSrDEf,ATI ASUPRA $COIARUtUI Mlc 5t tPoTEZELE CERCETARII


semDiJicalir esre faptul ci, in general, numerul lLrcrdrrk)r asupra particularidiilor dzvolt;rii vorbirii la copiii ${)lafi esi! relaliv redLLs.ln acest sens, facreristicilc ("Dduilei vcrbale a fcolarilof, vccabularul ;i slrLLctura Ifamaticald a vo.birii sjn', inci pra pulin cer.:tate. Pin,r Ia inttalca ir gcoaii, t'rpjlut lnvale \orbirea tnlr-un an rmlt {el, mai rnult spcntan. iar de la ace3sti virsti, conduita i'elbara : copiilor capite o serie dc carac tfristici noi, daioriti procsuiui d? inetrlrire verbali si |ll1rnil'ii culllrfii vexilsl:. Desigur, experionea lcfbali a .opiluLui din plimii 6 ani de viati in uenteazi inireaga dczvottane psil ce. La experienta verbala ituiu'fiti sponlan se adaugi cxperienta verbali insusite in .:coali, Lrn'de sre loc fofmallea ti dezvoltarca adavdratei vorbiri litcLa inir:a in $coald,ccpilul arc deja o aoumitl experie,nF intel'actualS si vefbal5. ln general, el inlelege bine vo.birca celor din jur si se poate face inteles prin expd mara ginduril'or in proPozilii Si fuaze alciluite co,reci. Er.p ma bine di4ercntle dinh.e obiecte 5i fenomene, este oapabil de a face ironii $i dbculii contradictorii, iar dorin-

C- Va n. ?he s et ller t ePt ion ot dls l a l i ' e n a r 1900; R ip er I' ln: ,,Akui.lile Probleme der Phonial'jc und Loqop:idie" volc he: I e t J o n r , B r u lv. L.s ir auble. s du lanlt t ge 1960j Scch dn relles Pri6, P.esse Acaalmiqua DuroPltnnes Libuirie Maioine E' C u P t i x i r e B 9i Bos c aiuNeagu S. A . , 196 ?i Zijrstj dezLolt@ed |'tiDitdld faPotttr alintre tuLburtuile de rorbife aol IIl, fii ,;telect@Ie lq coPil. In: .,Problne de 'idefootoiosie". ta neto'lica tfatdtii lo9o@s l , unele contfibttii o. . ioon ; " Lro.ei tcolarufui,ln : ,,Rev alc Psihologie' m 1i'1gdii; Sttdti Si cercetdi de logoPedle (red. C Pruncscu), Editura didactic' ni pedagogici, 1966 etc.

lele, pre{erinlcle, politetea sint tot mai clar expdmaie. r\ceasti erpximare este latiliiati $i de l.olumul relativ mare al vocabuiarului siu : aproximativ 2 500 cuvjn'.c din (are ci(a 700-800 lac parte din vorabularul acli\. l-a sJi$itul micii rjcolerjtili, vocabularuL seu insumeazd .rirca 4000---4500cu\dnt din carc aproximalia 1500-1600 lac parte din vocabularul activt. Se pot coDstata diferenle insemrale de la un copjl la altul in rea rc priveitc dezvoltalea limbajutui la int|a rla in t:oald. Elc se delorsc, pe de o partc, capacitilii, J,olc,nlelor;nteiectuale ale copilului, iar p de alti parte, jrflumtclol mediului lamilial, a1e mcdului dc a \.orbi rl pi nlilor. ale r'la ti1ii logicc in exprirnarea ial,n de copil, al. lelulni in care maturii Eiiu sa 1 stirnulezr. O lnsemniu|!' dcosebiti au acliviteiile din gridinild, crpdmaree educlorei Si exigentle pe care ea 1e formuleaz:r in sccpul dczvolfirii limbaju{ui. Desigur cd asemenea diferrnle in limbajul copiilor se mentin ;i dLrp6 intrarea ac$tora in fooali, ca efect al influn!lor instructil.educaii\,e reacpi.ale si asimilatc diferit Intrut in gcoarle, micul poolar i$i dtversilici gama preocupdrilor, devine mai organizat in {)liuni, are un regjm de viatn organizat, dcpune cforluri irrari pentru a lace lalA . rr- r' 1. ed raLi\-. ir.\a ' lu. ruri I i .j r' sF1 al. moCui de a gindi, .1e a memora, de a obscrva, d a cxprima ideile erit disciplin6L !i stjmulat. Toatc ace6teB constituie un moment important in dezvoltara psilica a copilului, p.rmitindu-i si rcalizeze progrese in intclegcrea 9i cunlrater6lumii. Nl,rilnile asimilate in perioada micii scalarititi taci ljteazi integmrea cuno:tinielor intr-un sistcm .omplel ;i permit dL'\..li.atrca oalitililor gin.lirji Ei di\re"sificarea i '-1l n- de , x?f:m"!" a i a p.xpcr'p'rl, p^r-oaala ^it Si a orpcri:n1ei social istoricc. La accasta, o conirributie lfd.irm$riata aduoe Si in\.dlarea scris-cititL ui cart creifi el95.dn (S,np larg de dezvoltare 9i ofganizBr'ea intercse-::g )1, | : )1 1 ,/ . . , . .

hr inr.."ct ra. S"b inftr.r 3.FsrJi pr ccs apare La rut personal cte F\pr-mdfe a idF:lor. Deli I rr oa- rl u r{to sufilient automatizat sub rportut stereotiputui gm_ nruliral fi inci mai intrilnim elmente a]e timbalului situ_ nliv, r{JfbilEa scolarului mic dovine un elermental er.pr.i_ rrri'.j !i rJrrri c! Dr n . r!d,. ,oLppe-5^1a1. po5ibi.i_ lnlrlr J, verbali-a-- , F\.rlF inlcsr.\. f^.,.rca L-nu: llD)l)aj cc conlin dcscori etemnte titcrare 9i esictioe pe l0rrdulunur stilfioisi aipronun_tiei totmai cbrcete. S,tru:c_ lIf{. .c r,:rLF'o-. a prupozi ilo. si lra.Fl r ao.F tor mar
"L ri.\( cxpuned incompicte, in clasa a III-a fi a IV-a apar ri.rtr.r..oLfi mdi c mpL.\c. -sa.i-a " :. ""1-na:rdt-. o ,,rll l J, pxpr:mar. flr..ra :: ,,.r, ,.a .s,. .dciliLaLd r,rl ciezr.oltar do limbajului interior care constituie cadrul al limb,ajului extfior (U. gchiopx). 'l(,,r'ganiz,ade j rea,zFdza .op..u. ar,. ,l'i!e .sul.in lmL"j pe ,"rF '- 'n ) p l e y a s mdi nLd r!aLd. Dd ...r ( .a sa | :j a l t_ j .ttl

l ,' l l J a o(ari Fd .J m oF. . a. / d d..i j tr: ..s ) r \ ( r m b, a ,1, u al L,' p. tr dsj 11 l ar.a l i .rLd- r l r , , \ 1. aolr er t 'l a patr" jn L p\z ntd plr , l , , . . n- 1r 'm ' r' .tcfrs. ^ il .Ir.i n.car' : 2) m di :pl i .a--a ao,st o el. m pr t . ' de . om u_ p (epa. r a. . 3r pr F. r . a ' rl ..J r. ri .L i nL-Lr,r," s: _ 11 p-. n J I " n.to" 6ra.nar . . aesp; . if . F ' .' l ,r: im oa_ I rrl r i adul t. r )1. r\d i l . f- .Latp p- . as. . oo a I p- r m i, \i- . r a p\Lor. , -, " apc. t ur f . t : of : m a, r dpd, 1' rl -.... -1 ,,rr. Jr.-dLr D rrr p el r a pr.fr-tnr Ft . m an. c i. L, m u_ ...,.,r" d J a .rpr \.mat;L g l0 uni ; cpa cl^ a ' ,r. " r' In ]l 1 | i :i r l i n-, J p; a.a "d por ". s m . a] "t ' rr)r' dr I rnual .l r. I-l ri l or. p6rr r Ln i p r uuim r _ " i nD , fr rar., apot rot mj .tFS 3:;i c.m pt cjr c. La mpilul dc f.ir:rti scotari cu debilitte mintati, ij1 . l Lrrr,{ i r de era,r' i tateaa.:stci a, posi bilit it ile de expr im ar c

, ideilo. li iiil.* pelsonale se menlin in senrat sc;zure. EIp_ rirrrl,asa $i sociatesarace,dar mai atesri.|.e1ul
\ ltzi Ptlrcloatid capilutri tle la,drr.rc ld o{tols.enrd (red. Mau_ | D.L.sse)j Editum dida:iici si pedagogicd. rgZ0, p. '!. 160.

!1:g c.hroig rlrrd.. iPsilotrAqi&.opi11nti, Editufa didactj.i ri peda -iigbgtr4;tqqlj,Fr2btiri.ir') : jlri

25

mull sla' !;u slab de inlelegerca ljmbajului ingreuneazd bililea contartului cu coi din jur. Pe lingd laptiul ce debili; minrali au Lrn vocabuiar limit3l, ci utilizeaze adcsea cuvintcle in sLns eronal, propoziliile, frazele sint scurte, cliptice, iar vo$ir$ este inloerenti. Il)iisti, aiaCar, .. rela'"icdirect, intre dczvoltarea intelectuale:i limbaj, relalic ale carei aspecle voin incerca s; le puncm in cvidente pe bza unrJr experimente. O s$ie de ccrrctdrod (J. .\. Gallaghcl, S. lL BiioLr, Ii. Werner, D. J- SiL'veIs et(.) au pus in evlConte parllcularititite limbajului in diledtelc forme clinice do debi litatc minta]:. xI. Rotca arate c; la copiii cu sindromul Dowl1 apare o articuiarc deficitare :i o vo(! liri modulati fi intensitate corspunz;tcare, ceea ce face ca Iorbiren lor sa tie grelr pe(qpu].d. La .llir:]ii mintal epilqltiti sinl preTcnie desecli fpe|irilc ,si Yacea ltAbutit5, in timp ce la crurini, \,.'cea este stddcnli !i impfecisi in artiJl.opiji d.',.iftte s:olari mic; cu intelett nonxal;i s6u in spe.ial ]a c{ri cu debililate mintali pol F}ersnsta pot apir!'a o serie d gr..utAli in \"orbire carr pun in plYi col t.ansmiteres Eindurilor proprii Si perceperea corctaa l'j"rbirii auzite. r\semenca tulbureri ale limbajului po: inAuenla in gcncral ccmpo.tamcntulccpilului 5i in mo:l spcciel conduita sa lerlrali mai (u soami atunci cin.l se Jixeaz5 in stereolipuri deticitar'- -\slfcl la nlpili cu inteiecL normal sc mnlin, cu o fren'enF relaiiv mere. pronunteri incorecte al unor sunetc ii cuviite, deform.eri, substituiri. nazalizdri al unor sunele si silabe stc. Se .ftie ca dislalia qi rinolalia, fie partlalE, fie totald, rea mad la tratarea lor logopedici nu ridici Ercuti{i r?ducarea vorb;rii estc in.eputi do tirnpu.il-l. Peridacd oada de needucare a vorbirii acsior copii este scurii ;i rccidivele apar in cazlrri foafte rare. Sprc decse ire de acestea, logonl]lToza ;i bilbiiaLa au ilnplicalii mai profunde, nu numsi in vorbire, dar 5i
1 Roqra M., Psilalosid delicienllror si pedagogi.e, r9{i7, P. 1r2. mindli. Ediiuta dideli'A

l|l it_ar(u pcilio lizic5, in personaliraLeacopilului. La acct_ I n l,)l)i.r vcfbirii se intercqtc sub forma unor ljgiluri rlrrl'{l)il! ii ob.edante pentru copil. ireNonalitateacelui | Hfo o astfcl de tulburare se poate dvorganiza, iar reti_ ', r\r'1r in djsculii ti lcama de a r,,orbicreeazdo si6re de lnr,r.(iL, rigidir:,te.ln multe .azuri, renLqiareata vor_ dc l'1r' {.rfeaza impresia ce cel in cauzd are posibitiHti inte_ l{\'tr aLcmai limilaiic decit in rcalitate. r) rrc.\-^i a d,\Lut dL ridioata au (la icolarii mici) 9i . ,,1\,lrd i. dera'ja, d:.lpxid alpxia cafe ..onsLd pipr_ ia in "i rh,rfa partiali 9i rspecliv tohte a deprinderii de a ic e r ciii, de a recuncatre literele si dc a Ie imbina i]r ',i I,r misura inaintirii jn vi6te tultrur;dle de timbaj (dc xrlr.Lllatie. de frJntic, ritm, cirit, scris) dLrc ta un tabtoLr xl drani{estdrilor psihice ce s: cornplici tot mai mult. Solicllaroa copilului de a vorbi in fata colectivului de rlfyi $i neputinta sa de a-,:i exprima corect si cursiv r \rnoftintele ;i provoaci o stare d obliscIi tizire si inie_ l.(,tua15 fi o lipe rscnsibitilate afecri"!,!, o teami pa,toto_ rl(.i ce d(enercez5 adcse.'ri in re{uzul de a mai r;,spundr (lri;rr alunci cind stic lectia. Insurrce-sul nrvdtdturi at la r|lrrr asenenea copii le modifica intrcaa atitudine aJec_ tlvd fatd de aoti\dtatea $cohrA, phsi;id,u-i, in realifrate 0r nLldrpt, in rindul .ior slabi. rar-d L rlL rrj-ilor dF .imbaj perrni p .opilut r: _ F.l:n-i rJ-.ri adat)rF .ono Lra \. rLatij, rnr mai bir.., ta ,.iem".r_ tclo \triabile ale sitltatiei. CMate cu drzvottarea timbaJul,ri..i a.inLcl:q.nr-:. opi ul ar^ p.sil,rli.aroasd_,i i1( Jaasci roj mod.lc dc (ondu:-i ! rhala 5i pf n acca.lr. |xpy,:entra s-ociald.IrnForranla considerabite; Imbajului rezulti din fapnul ce dezvottare psihic5 nu ar fi poslbila I1 afdra comuni.ar;i !erbat". in afara.omporLam,.nLutui vrrbali Actr(1,I mlra rl reminF u1 d....1.i,- .e se r onseNa printr-un flux continuu de"sisrem schimburi cu mediul, in pdmul rind cu mediut social. 'ji lLeoDtiev A. N., Probiemcat de."-ottdrii psthicdui, Ealtu.a slijnlificn, 196,1. r Pirgei J., Biotagte,i cunadttcre, EldiiurnDacia, Otuj, rg7t.

26

2'7

Din acesle moii\.e, psihologia limttajului arc o deosca bite semnifica-tiefiind pentru Delacrcix ,,st'Lrdiul ceea ce pctrce in in'di"-id ln timputr aehizitiei propriei sale se transfomdtii -timbi sau a unei limbi striine, in timpul pr.opriei salc gindiri in .uvintc"rHolul pc carc-l joati limbajui in de:ivol.area ;i in!i umanc, i] dtermiii pe J. S. Bruner si-1 considcre printre cele 5 mari for-te alc umanizSrii: 1) conleslior''area unellelor; 2) limbajul; 3) organizarea sociau; 4) olEanizarea copjliriei prelungite Fi 5) ncvoia omuLui de a-ii cnplica lumea in car tr:ieqt'. In tco515 se insulesc forne mai complcxe al{r ljmbaiului kilit-scris), iar in cadrul unor disciplinc, limba de\'ine obiecl de studiu, ccea c duce I'a exercitarea unor inlluerle nemiilociie asupra conduitei verlrale, asupla ! mD rLa"na..alo_ i \pr .;\ ', dc sr'I Lr; .i d' rea ' '' I l. irs'm\!r:r ri 'i 1 " ocupi, iD fcoaLi, in1'elarea regulilor gramaticalc, ori.Erafirc.si l.')iicale. lnst|lirea ac{stora ester impoftan|:i. pen tru cii ,gramatica cste acea pa e a limbii carc lacc ca ca d{r si n,.rr'amirii o simpli acLrmularc cu!'inte inlorm:5i in:rpl.r de a exprima gindirea(. 3 A reieqit, din rclatarea noaslrd anlcrioari, faptul ce irsr;iri jmprntante ale pesonalit5in limbai se rlllcrti \.orbirca oferind grad. difurite cle Lrarlsparenli,.tin tii, arcsi punct dc voderc. Dupii inlmrea copilLrlLri in ScoaLi conduil \'c15ald cpili trensparcnle fi in ceea ce pri\,esle gradul de a ii ,,culiirtati", cducat5. Planurile inlclcctuale, intcns soliciratc in via-ta;co lar:r, princsc o mai subtili gam! dc modalitili de a se criprima - lapt ce l-a dL(! la o mai mare \tafial-it $i
l F raisse P., L e la 1r gdg. , at t udes er ler im enr aL. s i . : ,.Bul.tin de psiliolosjc", 1116:.ll01- h.. ? rJ, p. ll88 401 I Bfuner S. J., P..ntr! o teorie a itustruirii, Editura dida'rtici pcdagogica. r9?O :i I I oigu Lim bd nm and c ont em Por dnnj Dd i r u r a \ t i n i s _ Io rda ., 19a6, P, 231. teuhi I:leiemhtului,

lr)mplcxitat. a vorbirii in dir.clia canarcieris{.icitroriDte_ Irfi .ul ui . l r,Lr' v3a cond ti ra \Frba.a- .a f aot er jsL: sd ! , . r I sr ei ?. ola\ , , . vI ,,ri .' Ltr drnm.kra pr. c." el or psil i. c . ; i a I d, I r ilor orf_l l r D i a< !. a, pLr i ada :9 , coiar ; m icj !{ l ! p6rj oad; dq l e/\,l !arc a lim t }ajut r : t oar r c . m FDr r,' r l ' ..,..ompl . },a 5i cu mpt.odrii pr Lnd" j) {m p^- Ld_ rl -. grncfcl l .oo:l L,l Li . ..Nu Hr : su n, m jc m a. pu! : n ' rr rr.I rm. m" _ pu i I mrcd,i .. .n - i supls d. f . r ", r "t or i" .E ,,: 1" ,,.r, dFL:j ._ornp.r 3m,nLu, . pr ; \ ir o, r : . Ar . r e_ l 1' r. .a. . u jn . . r - s L. r| tog. . l _r \ri sLal d" t oim ar e ' !t. ,i i ,.r or . , \ o, "a. - . i n.Feai " r: . a . m oaj. .l -d.,sl .rmarF rr\LLtul i r, ar1i , $tj j n15 S a." l I)ah Ii ru -oa.( a.,cL., i .e oa"e Lr J" s"m _ p " roada f tari mj .j ( . Jd, , t e I _t^\ eb: r n \ - ) J: u n- a_ :,' ' .1-' . , \rd ' ,.,r, r' . -. nt^: t) \-i -" ra , . oldr a m i^ii c r . iJ. cL l ) r. ;4a .6a mdi ..m Ll i ..a.\ | . a r r L- n"ir ar e . . or - dli_ p{ l er.mi r i t. ' ,,r' -al . : _r i I per ioa. t a ) . olalj m ! I ,.)i p..mai \a . cor,Ll Jj i a r--bal a cr nL m ai , por xn, m ai 3) in pcrioada Scoiari mici se manlfes,ti o serie 'rlrrlre; ,l ' -, pa-' i rl ari L,,i at- :mL]a, l , r : a. . r c. . t ". +t ir . t " r li ,." t. re. -. o.3ar' -rrp. 4) r - p- r i d d c. r - c ]1. i i . ,eo" Ir. i .r.l .nd-:t : ,. rdl . d.. f r . . . - . . . i - , 1" ioL _ ,.\-orL,i rFaoti .:al a- . ar p s- f or m . . d. i . . \ c l j ,p' , ,, ! rn: .,) i n.p-fi o-da :.ojdf a m i. . c- p e. i . d : l'l 41 l , :" i + nl i ,i ,ati e (. poa" ,o r da dir . r , , t or ': " .!r -\ o n n J rd F r . " r c ) i n D . f i o a d a o _ I ii' , , : l_ , " il i .a:l F- a ra-ocrt.sr:{. lor nom palu*_ , u1u. \i l | rrr a-. o d^, < 6U i 1; :no -Ld1.i oo t - r p- . , . j r r . . . LC_ .

j.,."1"..y,,' i: - l:."1. p.- Lf u i r ftu ,.ar - a ts i - d.r .i , .^,i i r .,_ l.' :.i."1 rsorati.' a..i.:a a.r orp- o. s p.i i rrr ;r^ p, T"f tS ,ti i n soa.i al .r . , 6.
Din d\ F Lr \ . . am ,tr-L-i _rbat , a - d. \ i- st r i ,rrrm mr a A r^!tsr pu); )v- 5|13 i- ^opiit . . oq- r - i i p, : I L ,. J cub.e l ' , i ap , i " _ o.r . m is . om pa- r r "lar elor oFnrr-r.a I I ^ .,o...t | . i cu p- i", r r e t J. r du, a , M., prihotogi. a1n|tuld campoatn $i eaottutit:d,tdi_ ' rr.ii.uc rrf Slijnlifici, Btrfeqti, 1970,p. t6

2A

29

\'L'rbale in iunctie dc dez'oltaree intelctua]E. Am lucra, cu ..Lr lof d subieqi narmaLi; cu un lot dc subiectt cL. J.ebilitate nlintalaL Fi, in fine, cu un lot de subiecti noF riali dift pun<:t LLebedere irxelectual, dar cu tulburdrt Am pomit ci: ia ipoteza c! maleiialul verbal poal! li utili,,-ai ca inst.-umnt de cerce'.are qi psiho_diagnoza f i ca a:ar. n!-am propls: 1) Si purem in ea'ideili ca:a.iefisticjle $i iol.mele Cr manii.stare ale difelen!lor di)rtrc c.mpodamentul verirel al cop;il{}I (u deztrrcltare nofinali, cu [ulburiri d :ni.luc';, cu tulburiri de v.rbir dar cu ir1lelc.l 2) S, $'identiem stru.tu fonc:ice, lexlcati, grama tjcald ;i slilistic; a \oibirii c.lor irei catcgorii de colii (uprin!i ln erperimenl. 3) Si aDalidm modLrLin care sc manifesti corelatia intre niv.lul de dezvoltare al vorlririi qi nlvelul intelcctu] al ele\'iior allal,i in ateniia noestr6. 4) Si dc.:ldm dinanica comporlamentului verba; Si .ara.leristicile prcicc.liv. alc personaljtalii cu accasu 5) S, ledfm cum se manif$li dinami difcfenlelor individualc in (.nCuita l'.rba]e, pe grupe de \.illrti ti s.\.. 6) Sa mar.in pluerl calitativ 5i cantit,tiv din corduita !I]rbal: a !(ipiil.r d4inut sub lnflren! procesl]ui insiructiv-!.iurati\'. 7) S:i conturArn nivelul atins de capaLcitetilc \,erbale 9i intledtuale ]a copilul de viNlS qcolare pniru a pulea ctontribui la stabiiirca metodicii adcvatc proc.sului inslruc'li!, cdu.?tiv.
1 E*perimenful s-a desfi$ufar in .u.sul .nilor qrolari 1!63-1970

C A P IIOLU L

]I

tt

aaaa

aaaaaaa..aa MEIODICACERCEIARII

$
,

ir pv,. Lria .of , nL :cr Exr:ce -.:.a. pJr. " r.ric ,J" p"o Dla|n( tFur..:'-.i p a.ti. .. .\, ..1 d. m..rs (-r.. nF 6ar cL. lllt mai.mLrr '. , rr sc ar'c in . Jefc. p I.nga "apf rl .a Fdn.jimba. ar,.I r ,..m..n.r.a.ca..ifap.LLa ro,o_ "t lllA un. :rc rum( ir al giro:-t . Dc .1l.f.], g.r.l:r."si" a omuiui

Clr|ceiaroa iimbajutui pe baa unor "u,ili"a-i.*a!";ilffiiJ"ll r;jir",; ft)ft,ere ce ".i^a,a rr' n6. dinami a ,e8d r-it.r .at. , L dl.ambt jt pro _sFt"r

lirlin''-j
lli:'.'

t'

mrr- dd' r' ej to,'n Azd baza plinb" ' '

)L:e .}'psr. nra J, \j.r. a cop,uju:5. 'rc '.mbog;1c.rFpc baTa .omLni.era \Fc,ja ,d,. rlt,DdJtL|. la pcrle.,: ,rafea c murr,dt.r. 'e,a

f f ili] : , : j
\^i ls?o-r97r.

* i

. : : F rJ ' , . . " a ur :Li- u L si n d i r ei o . r

A . F. L!r:d d ti -cu r,:Fri -i i n r F- - "3n{. pr . \ . nd I I rl , (r ansambl al i j moai u.-i i n an Lr Fr a, a . , j act j\ ir d. ea pfi { es^l , r p\. i ... sLp.r.i oarL.. pri nr r e ur F m . . m of la ar l l ml )aj rl ur i n p.h nl i rarea umanii si in t . Lalit at ea L, m _ dobi ndi te a]e copi l ului. P {)11nmenrci or

ll! 1 , 9 \ l' : rlle \ ' l , rr r' ec : . . E x is r eo j 1 s F r ! : -s L r b r i t a

30

(,i,r(l,rLu vlrLlali are potcnte din ce'in ce mai ]aryi si ,,'rnp[ xe dc a e),?fima pcrsonalitatca, ca de .xcmp]u par licularilalilc ei psihologice c.]mplexe ti camcieristicile tipologicr. De a]uel, particularitdtilc corelaliei dintrc celc doui sislcme de semnaliare conslilLrie aspectul pe baz,r ciruia se poate dediri tipul spccial uman. Structuri :numite d corelalie se rlanife$e in fiecare formi de adivitatc cit ti in cxprimarea vcrbal.i. Re{efitor ]a particula rititile individuale, se desprind doui asp..te Primul sc rofcrai la particularititile tipologice generalc (mobilitate, norli, eclrilibN) aare influenleazd condxita verb.ali, iar al doilea Ia particularirttile tipologloe spccialc - tip artistic, tip ginditor (medita'.iv) ;i tip mir<t. De aici, se poate stabili inter.corelaiia dintre particularitalile tipologice generalc Si cele specialc manilestatd in vorbirr'. Este Ftiut .d, intr o anumiti ctape a de/xoltdrii onrogcnelice, cxistd o serie de parl:drlaritili caracler.istice etapci respective de ansamblu, .are se manii!.sta in variante oorespllnzetoarc particularitetilor tipului ecneral si specisl- Acestea prczirli importanti pcntrLr dfinirea corlduitei yexbaic, oare sc manifestd ca o conduiti {Lr o ampli evoiLrtie.Porriod de la ideea cd, prin conduila ver.LaL'F..J lbl".s .a;. rrapr | \c. Dri a.d.i .m pixi, decaler! areslLri f..nomen, plin studii r'xDcr;m.'ntalc dilerile cc pemrit comparalii multjple, poate duce la formularea dc conciuzii menite s6 aduci o contributic la p. , 1;1 .i. i, :mp,. . L p: ,. ,r'' 1 " .". .1^. r-. . , -.p ii rmal:. .rt ' .-. .i r,a iL. "ir'r ", ti cu cei ou deiicienie inhlcrlrralf s:ru cu txLbureri d. r\cesta cste cadNl general de dcr;.[ra',c ln cari] sll o i.^J " c, d.r l d, la:d. uh.. n" it- . i e\pe :mp1L.te .oastre au .a\'lrtin atentic: 1) un lot dr. 120 de copii de lilsite fcolar; mici (clascle I IV) din s.rolile clc nrasi, frprEzcntind in mo{j eEl fiecare din c.]e 4 clasc Si aproximativ cgal scxclc i 2) un lot de 120 de cqpji de \,'ilsti :colr! mice, tot din scoala gl]nemld, dr cu tulburiri do vonbirc (d." tip dislalie ii bilbii,ale) fi cu intelcct n.,r.lna]. $i aici clasoie $i senele au fost cgal fcprezentate :

:l) uir 1.rl de 80 de copii de \li]st!;colara micd, d:in sco ltl(, spcciale ajutdtoare, rePrezentind, in mod cgal, JieLrrrc(lase fi sex. l,)xperimenr'Lrl s-a desfe$urat individ'Lra1 l'iecirui elev | firD cerut si alcituiasce onarl 16 povestiri (mate al de lryr). Dat iiind numErul total de copii (320 de subiecli), l|[r r)l]linut de.i 5120 povestiri. Toti copiii dit ccle trei l',1r fi experimenlalc de subiecli unnau sd alcatuisci p,)!t,s!idle pe baza unor imagini care le-au fost prezenirl.(. Instructajul l'e$al da,t Iieclruia a fost urmdtorul: ,,:|lri sil'li ardt nilt pozc-imagini ;i tu se-mi faci o pov,sl. cu oeea ce vezi in elea. lmaginile se prezentau rLrl)i(lului la prjma vedcre 9i i se lisau in fati pini clnd r.l]nLnade narat. l,c-au fost prezentate subieclilor, in ordinea indicate r,:. s. ur.nc.oaf^lF4 Lirprridc irnaain,: a) jmagini colorate carc rcprezentau patru tipuri dife frl( dc obiecte (Iig. 1, a, b, c, d); b) imagini colorate rctrfsentind cinci tipuri didedte de scene cu actinr\i @roIe' tknnle $i umane) (fjg. 2, a, b, c, d, c); c) patru tiPuri ,li|,'riie de imagini colote rcpre'zentind aciiuni inae e Jif6-il ,'l r p T.A.T.) \t q. 3. a, b. .. d): dJ rrei natFgnri: f-:nd loffnar; d _'r-" n4q 'i co oraL-,ii"rafc caLFgori^ 'l imaeini (fig 4, a, b. c) NLficsiirno logici de poze 1n toate cazurile am notat ;i am inregistrat pc banda (lf magnelolon intrcaga povcstire orali a copilului cit 'si Lrncl. maniJestiri logate de vorbire {a: gcsturi. mimici, panlomimic5, instabilit"atc, slarea atcniiei enc De asme,iLa, am notat timpul necesar atrcdtuirii fiecdri povesliri consirderatci durata exprimi o serie d.e oaracte'\m rl\ri(i ale conduitei vexbale legale de debitul verbal 9i de nlalia atestruia cu dezvoltarea ondogenticd $i cu dezvoll rea mintal5. Deigur am aMut in vcdere $i laptul cd (lurata povestirit ia llecare probe reflecte Fi variatiile rlrbitului ln fu.ctie de diferite aspeote particularc ale imaginilor etc. ln alara experimen'tului cu materiahl d bazd dscris o msi susJ am cutreB serie de date ou privire la conduita v.rbali a copiilor in tinpul lectiiior, mai ou seama in

32

.ii,llil, :l ii;;,;r:;:,::#t' .
":;

5;:ffi r::r;i-L fr frr,*[t jiii::' [ rr*:\,{:' fi


Tlflir:iii"r*,,,ii I :l;nlr"im:I1#'l
r"lu ilr :;'f:ki"i l;,:'; ,ll,l f;
';"", "^li[::1:,1:i1ifif :::,:'1'.",ifii,:::1,% "..,_

J,i*** lilifilil#hfl} i,:;fl

j ij:, :i9,,'11";:;^ril, :il;;t# ml"x

:;,,ir[* i*,idr,*",* fi"# . fi;:T:"l$r ,:j,,,r*-ii"ll ;-irt*,rri=i ]::;"ff .l N t,ilt*j; ifi i[ ilitr1*:: iiil:xri jj ;uj,l::i
":r":';,:".i.lli,i"i;,=,

liji ,., l,', l, i'i" i,,";:;; iUil,31..1",;fl i;:l:

l'1.stufeainteligenqei + ne-a losl impusi 9i de laptui rll, l| tNala generald, am intilnit copii cu intelect dc lirllrr suu chiar sub limjr'"e (in special in rlasa l), jal pe rl,' llur partc, in fcoala ajutdtoarc am gdsit copii cu un {rlrtl (lilcril de dcz\.olrarc psihici, incepind d: la irnlltect rl,' lllDlli pin:i Ia debilitate miniali prolundi. Vr'lidqrea gradului de dezvollare intelectuale (dobinrllLn t)fin teslele WechsLer) am Idcut-o p baza noleLor talog) ai a evahrarii, cidrice, a dezvolterii t,,!rla'(de lrl|1,(rluale Jdroute de proJeo , Ia solicitarea n.astri, l,,,r lr u fiecar copil iJr parte. Dar, asa cum releva Gh. :,al,rrL, ,,.bselvaliiie p care profes.o i le fac asupra elevil,'r rrr: sint 9i ni.ri nu pot si fie cornplete Si nici sigure
' I L, Lprelan r !i delinirea inteligerli a lost li.ur:i in mod dilc rlr d. .iltc psiholoei qi de tatre diversele olente cc s{u con lrrr| t in psjhologie. lh psthologia contemporari, dispunlr !r problema noliu:ii .le intelis.nie cortinuA. Daci perru xnii t!,lroloei tnteligenla e;l-" o rapacitale Cenrald, pcnlru altji ca \ r , . o r s l d . r a k . a l i i n d o r u n c l i e i n d cp .n d co l i . Asti e l , r te n fi ,'rifon, Edouard Claparidc, Wiliam Stern considern jnteligenla generau de a rezolva probleme e cooiin difilur o dpa{itatr lriti mri @ri sau mai mici ti care, in uliime insunle, servegte i(opllui de adatiafe. cureDteie stru.turaliste ti gertaltisle du pomit dc la p.mis ( r'' actul .te lDtcljg.nte p.esupune ur pMes de tanslormare .a.cnup@t. fi reduslaun sidplureilex. Confom acestor teorii, rituatria probiemBdre esieconsiderala ca u! gcst!]l i.tel<tE) cc r.e o struciur, dati- I{ijloaccle de rczollare sidt jnsufi.ienle. KdhLf, W.rihcim.r, K. twin (r.preeltanii ai feoriei tensiunii) arate ci, in .impu1 peiholosi.. pefc-"plia stjmul.aze intclilterla organia.ea de .{i se adopt, o soluiie optimalA cafcafchbazd slru.turi e.hilib.ate ce au irn.lia de a i.duce tcnsiun.a D:n i.. rcpr.zcnt.niii :t\(hrraiistuului. Mieli, Wrtr, Cardjnc.. au adus o contribulie elidentl cu p.jvirc la conccprul de inreliAlli psjrologi, .a WaLson, considerau intelige.la ca o aptinrdine d. a iival! sau. dupri Terman, o altjtudine de a snor ln hod abstract. iar Pjasct dcljnctte intelieenla.! fiind o torre

35

numai ,n 5: l;il.'j,:: i',n:l: li f, :j::t c, doar ,** ;; " anar ;L:: , p,. , "it il:"]::"1:"i,rr""i""Jil"1 .Fr 16

de ac,ra aprje, i,.rile lor sini adeseori sLoiefli\.e.

Ei nJ

Fig. I

"',, ;: ."il, i J:r:iJ !1"f,,i1ff:"",:; liX ":

#r"fftv#:iil i*i',il.l'^l*lt,';::r,t;+ i,.',rii ;:..',:i',:l..i"inl:.li Ti;j ",.uu,'


I +:":L' up."";- i",j ;,;,i.li'j.iii!'ll":Ji -1:-a .i' ":1.",.T,,T,,. pri a s bi.cL.r fl :;,H;:"li;J_',';T,
1,,i,*"::l:*,,
"*""

"ii :; ,:;':l,1.:, "r,;;i";l:'! r"t? *l:1,,{i


or vi

'

: " i . " i , i ;:,

;;;;":

)1

,- "

,,, abi,-.., o Dp.:o * , , t a t t u .

";:: i -;,'il?" ''."T;;",il ",*-ff;"; ,i;:": :",,*^ ; ;, ;;:.:: :'":,,' : : :; ";

nr.' r,io p r- 1

37

Fig.3

IF
Fig.4, a

Fig. 4, b Fig. 4, b

lt

Fig. 4, c l'i9.4, c

CAPITOLUL aaa a aa aoaa

III a

a aaaaaa

ANALIZA REZUI.TATEI.OR

4) timpul Lrtilizai pentru alcetuirea povestir;] ; - plne lra 30" s-au aoordat 10 pudcte - de ]a 31" la 60", I punate - de 161" la 90", 8 puncte de la 91" 1a 120", 7 purlcte - d^ la '?l- la 150", 6 p In. - de 1a 1i1" la 180", i punde de la 181" la 210", 4 puncte - de 1a 211" la 240", 3 puncte de Ia 247" l^:70", : puncte de lE 271" Ia 300", 1 punct - prsle 300", zero puncte gresclj de tip logopedic; 5) - la povestirea fird greseii am acordaL 10 puncre. :a' ner L_L l'F..r. 3 gr f eire un tun, .. I)e bzB mate.ialuluj er.pcrimental de care dispuncm, am alcdtuil tabelul 1, care pune in c\.idenF structura

A, CORELAIIIIE DJNTRE NIVELUL DEZVOLTARE DE A VORBIRII NIVELUL INTELECTUAL 5I


,Snalizind povesriritc pe baza imaginilor respective , dxpd criteriile onunlate jn capitolut II am putut;tcdtui un punctal care erprimd perJormanta fiecirui subiect la LtoalecatlEoriile de probc. jm stabilit, in continuare, ran_ iLrile p<*1rL li",arc.az a.n e\pl.r:.nenLjn parLe. {st_ L l. la prob l d. bdzd - am a\ r- i* reJ(r,. Lrm;rori: 1) unitatca loeic; a fiecdrei povestin; - pentru f. bine am acordat 10 p,Lrncre - pcntru binr, 7 puncle - penixu su{i,cicnt, 5 puncte - pentru insu.Iicient, zero puncte 2) numirul de cuvinre Jolosite in povet;re; - crte un pun.t pentru 10 cuvinre :l) ao.cordanta elcmentclor din povestire cu cete cc s. dcsprind din imagini ; - (rtc un punct pcntfu Iiocare povestire care con_ tine rcate etemontete din imagine; 48 J9r:
r ji5 ''1 1 i i i

,ra,l
J9

31r,:8

1127

t57l

li, Eu

49

pedornanttor

f.i(. exprimin;m.dia p:; $i f3n#,'."f?i#r1",:'1,i,*il, ixt

celor trei toturi

eripedmentale, la

p"* $#-llir.#l ii,ii.I : ;i:".bao..^rr :t-,]#' ::"i"''iil#fr,,: l:';;;: #:Ii,Tl "


:il.;" ,,,,"ia :nagin:;: I' l, |*]r"J., ^ l.,n::..n
prjvelre diferenretedin .,.1. :.".,: :"

i:," ,*.,,tl[ri", lniSrr" 1:]1;;,,:,:llJ;" 1J *ln: Fj:::J,liiI: tl.hii,I ::"i'it"tiir*:[ :#,""c


ii;:';;l'liln:if s ' j '-prezen,au ":Y.Jf;"l"'":

*:':;; ri, ;1i,1.i;f *i*$l"t *Tph:rir "nx,*,+',1

;i:iiil'?:t 5'J:x;Ttl,:,i;Ejii ;,i',f; 1",1,': ; :"i';"",x',:,


:.':

il'i:"r:l-::i,!:?:[.u,

;,"{il i' :,,, *.".-:i"jli:*l::, 3ii;: ;, j";f :r','rt Ii;tl:ri,:":,"#;:iiffti*t -' r,'i":,, i"4";: t;:i:;; :jt: i" ,,,, =" :}i;i iir":;l;,ri -+ r ih;'"ff :i;ff ":;*;ii,jil 'iliii"*-i
50

lrl tn uisie di.fercnle sint, contrar a.gtsplirilor, mai mici ir ,0zlrl po\.stirilor durpi imagini rc!'rczenttnrd obi!'cte tl lrul mari in carul acelora dupe imeeini cu actiuni. .lrvil lapt ne pcrmite se considerS.mce, desi imaginile t,|l ir\.rf rnprezeniind aciiuni favo zeze fi Ia acest; cailt|rie d] oopii strucLurarea planurilor de rdqre verlDln, accstea sint totusi relativ inhibate sau mei pLrlin {r llvf la copiii cu d{icicnte de vorlJire. Distanta dinl', ||r,riil. ob!: , n^ dF pi'11.l^ doua catee.-ri ,opii la -, Iny'lr'lo cu imagini incerle este mare, ceea ce dovede$te I r'l u(.sLe imagini fa'.r'olizeazd, de asemenea, o conduitd \, | )ali sLpoioere Ia copiii {ir! handirapuri de vorbire. In finc, daci luam numai subieclii c,u debilitate minl{h, cliferentcle dintrc rczotrtatele reralizLed ei ta celc lxrlru tipuri de pmbe apar plafonate, pe ormanlctc Jiind .rl)roqpc dc doue ori mi I oduse decit la subioci;ii cu inl, l ct nolmal. La subiectii cu dsbilittc mintald ca,p6cilrlt(rad' proierclie este relativ r(dusd. Coxduita ver,bal; a copiilor exprimi, intotdeauna, pe lln{aAaite aspecte, conlinutul acti\,iiitii inteleciualc, care rr'(' o anumiti naturi, o anumftd calitate $i srr.uctu|d. ln (.odrul conduitclor verbale, activitartea intelectuali se retl,-r; in. pr po-rrijle <i Jraz-la incn^qatecu \are qprr.^aiA auDrFLurcu s.oput de a enunta,.i.t ma: inl-gral ii ,lar, , ntinulul d- :d-i pu care do-..tLc sa-l .,m-lnjcF. A fi de acod cu Skinnet ce comportameniul verbal .sLe un oomportament operant oc are aceea$j naluri ca ce fl comp,ortramentele pot fi in.!,el!atede cetre 9.)arccii antrcnati si apese pe un suport in vadere obtine i unei recompense, inseamnS a cxcludc raportul djaletic care s.' staiorni.rite intre devoltarea limrajului !i deTir)l_ taxea inteleciuali raport se poate exprirna in esenti -C.cest ir rd*.a cd. p.rlru a jrvaE ca vo-b\ti, este nF.-6a- cj I;: do.ar cu .nreliq,nUi,iar oo-rL-La pJ a Fxpr'11d .omr'1i.-a.lc-Lu:p sr ai posibitil,atea a :-:cteg- ,D. ta dF (rorx). n a.ccl r.rtF\1. FyFmplul 'diolilof .ar. - r .inL ,apabil: s; Lr:lizF. timhajul, or,cilr ir \truc:e li qa. acorda, esie edificator. .{re o ]ai circulatie in zilele noastrr teza potrivit cireia ornul n-ar fi pltut depi$i stadiul animal fird tim-

51

j r"iri ri iiiL-lr.i,,i,j{iri :-r::

,:"_,; jii#i:; iil:{i"x ; i;:;T:: irr "3ii"i

"",;:tiil:!"'#j;j,i:i:;.-:31' ,,,',;i "**;,i ll.,lilTi:i ;.,;l;;.'ili.l::,i:.,


ll,: i l:;,":l::

.l;1;;:: ,, li;f

.:;'.: ';,,: :..:

. i, a'ara eri.L

h, l a r .^l: raL s rbiF.lilor si descrie jnld_i ,: "LUdenLi Otrv fl, natufe moarld). in s.r's $i oral, jn vcderea - udiFrl. IlrrbaJulr:, :ar Ilialarer ri -\lalouuoir. au rjti ar tsllL!n (i, filme cu re,prezcnlSri de scurte istorioare, ca tlr'l(|li rnaliiiao-vizuali in invitare. Bussemann3 fo a paradbnale, cu ab6urditd'ti, pntru a sludia ||rrl lrr1r./.tini1c fii rlrr'l,,a de perccrplie critic5 la copiii debili Si disfarl,l, r,r l-rxsu-t'a Sjc,hiopua .olaboratorii .au uritizat opeti r||, r , Lr imagini, in,diverse situalii, peniru a s,tudia mo, Lrn evolueazi infonnatia iD orperariile mintale la 'lrl l'Lrrtfu copilul pr-esoolar, cftlrca imaginitor pfezinti l||l,r(s fi sc impune a fi parc.Lrnsi, et rrpede inso$ixc ca n irL(,ir clin cel mai utile colduite -. conduita vrbali. Nnruljunfa dupi imagini crccaza premise favorabite pen, Irrr if ! i!Lafca citi,buluit. .\r, sid. r. i, ;. l. ! ." a ico ard mica. ci_ .o "o. ,,1, nF...lor Ll.. . irt\m' povFsi:ri pc baza rn"' lrrrAini la incepur mai simple, apoi din ce in co mei ,i,Irphxe, poaLc pune in evidenri o serio de particulari_ irili alL' conduitei verbale caractedstico acestei etape d Desigur ce acc"sL mod de abordare a oonduitei ver_ l,nl' ru'nseamne n:(: p- oeparLeo a,ep a1. c .,6,odF: ,tl, bdl- da irvjtare a (jrit-scrjsulr'. EsL- ir;ut .a m...a .: ldl5 a luar na terp laro-ita ; rjtiati\ei lr: OviclF Dc_ r'- l! di 5.olar ar. a ol:gor- n.l.r. dar ap.: a fos. ^\_
I Fraissc P . . L e L a n g a g . , E t u d e s . xp e r i tu e n ta l e s, i n : ,.Bu ]l e ti n dc psy.hologie', 196:, aol.20r, nr. ?_-{1, p. i88-4m. 2 Miala!ei c. et Maloudoin C ., EtL .l e d e ta r a ca n sti tu ti a n <lun ftcit chez t,qlaix d pattir d,ul fittue fire, jn : ,.Enfan&,.. r' Bu ss e m an n A.. Pslchalogie des ttaliciences irttetlcrtlt.nes, Presses UniveNitairs dc France, 19)6. .$chiopu U., Cirboveanu M . , Tu fr u D e zn o l ta r e a A. inI@Mtiei ito operotiire mentate cr itusini Ia copii intre J i l, ont, in : ,,Rryjsta de !6ihologje,. nr. 4, 1969. ) Verza inagini lo copitd , Lecturd dupd p,?J.olol, in: ,,1te\isia dc pedlgogie', nr. 1t, 196e,

j:i:';ir r,,';:l;3ii";i u r , . L,
f.",:,r"ri:jri:jj:i;r:

i!-,t: :, ;;";ii::"ii 1:'ii:;',':J:'"t,.1; ;1,;i:,,i:ii;, , i,;;:j1";"1;,; , t''i'i:. ;tl, *,:*,,!r"i[l ] i;lffil; -",
"p;1ii; ;r. ... ,a ar;
" aAL

\'.-L .rj ;,o p i t.t r: " , ] . , "1 ; l ' : , l " " ,,L r-:ar .,l n- .

;,." fl"..:"".- t.

\ q"lrl 1,3y1 ;'.i1.;;:i'j';''i;i e'' ^'r,':'|. * ,,.,: ;.,.,:;ll:

' l"',i,,"',i"';-?i*iii.: :, ":;:::,";:*:,!,* ;;lll, "y#:,i"";,]"

"::l.t*;;1ix;r:iij*, j i;,; r11i.,.;*;i:l "i

i' o -:: -" " j' .:,1o*i' "'-.",i''i":'T; : : ; 1' 1

l'".i4i1 i'.i; :i:::i[*ryHr"Ji,


. "'. ;;- ' j,;;, " r1.,qi ^" .p"* rn urL - .o , r r d

:i,j dii;t1lr"r,l;,i:i;*" :,: i+ij:il #i"t

*:r;;i"j::",1'1:r'::'':r ::: .".:. : i:1"' "Y **.. f sri.,ssanr. c"


^.,yi i

f ',*f,-1," ii;:?::i"t*: * *:li f*,ir.*jt,{,1*, *j*;i[;:


:l:i,;j, r.; ;i"'::l,;1":;l",,li;":-,;Tf':"1" r, p n D,dn, itttff ""p",:,';';;;; i;llII tl::1r'1
.i r;.,1 3l:1r9" ",,..,".11,.,, ;:,o;^i-""Hf ;r,",."i i' ,"1:, : "o.' ";:;::'ilp. r. o" - *

;;,1":;i""::t,iJfi;r.",, il; l:;; t,"a._ii""". r""nl, :::.i.1!::1=


"p""

|'t ;1*e, Jr ;::,*{j' ;i,xr*r i .; ,}:iii"."",JJIJ :

,r" ;,, :lli::; :', i X;ii,,,'11", ":".:::",,,.1i

r .i,.'.T: :":' :y,, F:ij;,i:":i.r::ii;.i:ili

,.r Lr {.riLl,!rte deosebiriledintre relatdriia cebr doi L 1,, al. debilului mintal sint slmple transpuneri, f4' r!r,i,,rr,rlL dc sensu , ale amprentei vizuale, continind ll 'n,,rr ,1,,rond (dacd sint in ma$jnd nu pot fi pjetoni l). l,"l L,.i,rl in cc imprej traro sc dcslitoarii, conduita t$rl,rli, iiu)smitc, ccmunicd, o anumiti inlormalje care F,(,r, (, ,Linc date cognitivc, afective, volifionalc izolate rl)inalLr.La $:oladi cu debil;tal. minlali, datele lrtrt'lj, rrlI in rllatrea \,'rbal:i sinl reduse. Condi.rita I'cr I'r1,, ,. prczinti sub ioirna unei anumiie orgniziiri ti ,,r1,, ri .arc se refer.i tra .ontinutul cel transmitc ti r , funclie de gradul de dcz\.oltare intcle.ctuali a '{l' LlLrj. ,"t,rl Ideile, gindurile, continutul expdmdrii verbale /rt,iri irtr-o anumil; ordine ;i succsiune care estc de 'rr r,,iILLrrLrlri gradut va.lorica] potentelor intelcciualc.C-r dc ,,ll i\n mai ridica't nirelirl dezvoltarii intelcctuale psilrr,1 r ropilului, cu atit conduita verbali irnbracd forme rIr \arlaitc, .lesliiturindu-se cu suplcl fi conrrpl,rxi,tate. lrllLlruentase pare ce pcrmite ca peFonalitatea se se inluitiile, ideile, contextelc devin transt,r'rirlL'ze -

''" , ' 1 , . ," ; : ; _ ; . . : ' m - ' t c " - - :p ,ir '

;"i1r #t.ll*Ti*{,sr#; i;";; -*l;*;t ]'hifu ;r::';"3' tI[';:in fi;


a d ....!!f.:::: L. crssa r\__a,

spuno o \;d f,:,,:",il:ff#,J" i"x::!T"

rV _a -,* 1 n I ' lla rf,a . _ ;a

l'r,vsiirilo dupe ima.gini alc subiectilor provenili din lfr)ola ajuti'toare se caraclelizeazd p n aaeea ce sint un li l dc leclurd a conl.inutului separat al datelor luate izolul ciin imaei.i. Neputinla de a lua in consideratie anslmblul imaginilor den.i.'r incapcitatea accstor copii de r lcga logic - verbal, imainiLe. Subiectii de la Scoala rjulltrare nu reutesc se redea, in lntrjme, nici contirulul larc se impune planului vizual. Adcscorj, ei sint lurali de un aspct fragmentar, de un deialiu. Este ervicicnte incapacitai,ea acesior subi.,cti de a inchcga o Foveslire coeronte. I-a copiii din clasa a III a $i, in special, la ci din clasa a IV-a, se constate o tendintd de imbu netitire a calitetii povestiriior, o leire a episodului ; in continulul laptelor apar clemente noi. Acest fenomen cslc mai pronuntat la elevii buni, la cci care au obtinut in u.ma aplicerii probetror WISC un puncinj mai mare. La copiii cu intelecl normal se consiati crest!.ea ir complxitate a capacitdlii de a efectua compcziiji nar:ar:!. r Ll^ r' la-e, na: rrp.j" d c.p".iLa;.j de a ' .airJ

55

;;, ffiit:ii, PT;:i:. :1;;;.* cein"', a u:a ;. i;"


l r-a .

i;;fT,il.;:d.r:,,1ffi : ,l ti*+*. i,l1; ;" ;e,;- l:;; I "l,iiJiJ 1"._,ll ^1..:;1


pus p.ciorLrtrs" j:d:.j

gf ;"";:,r i*l:|"*,,r r;'""",,rp ;; $; fil ;,


_1

"Tr,Ij t )i.ir, ; ;fuTl, ir?t;.jt:"r :

irid;:: {r:r"-$1,ii.i,'' +j;:U':; ii.; liii:,""" ;1,"l .;,t ii ll,

:iru,#;:.i i,-;l+it,,r*,

}:1.'i:#:f if r"Hri,{1;y j,,.#ll;:';

,r",, 1-"* 1i:t,,,, "L ri'["i,r"1,;T;,i:::


,, 1:-': ;, .";,,,-",:^:. r "..;, ";.

+..a .aar u.Fj .. ,ar ,. ." . "". 1 . i 1 ,,t,.-:," :" ." rmejn: L- \, s,. cu. po\6q.d,L. ?i^ _1-1. Arct sint cele doLrac.aDre , TinA _.
;": ^"I in pr.

;: .:,i l" ;,:,i.l,r"r,.llill;,X,i; Ia:l 1",,: FU. rJapu si s.a,r I l3r brLa.e
cP u'r; o i: rr i ro,oi
raj rr-o.i .

ren.rari, ocJp; ,, lll ,"; .q: .rr.. ri p . s ura .1 . .n : lllta. s ., 56

ln aceasri poz5 stc vorba.lespre o capri 1,a .niri )r L r- mai bar|.:n- car^ \cr;dr sa !rca(, pe un pod. Prima ii spunea s6 se dea la o pafte se treare iiin.lc5 ea estc mai bdtrini, lar ccalalti spunea ra ea esia mai tinird s,i heL)uiesi feaci prjma. ln a di)ua por:r s all lual. la bi!ai.'. $i in a lr.ia au.azu; tu api (dup;r fig. 4, a). illthdi y., clasa a III-a, $coala generale. cu tulbureri de vorbire, ocupi rangel 86 la imagini co se suacd, relatcaze : ,\ IosL o.lati dou:i caple calc \loiau... dI tleaci un ]iu. UDa, mai bdllir:i !eirea dintl,o paltr, :11 alta, mai tinih \,cnea din cealalr! palL-. E. .. ar i rriln:r f. o Dr 1.- j 'Cu..ra.. pertlu ci elx incipelinato Iiecale dola...ii pljma. Cea b.itlin:i cled.a cd ca a1c dleptlcac:i tale, cea tir5ld.. punlia cA ea pcntLu ci e.._te mai mica. Apoi... au bitut pina au ce...ut in api (eesticulcaz:i mult Si nu sc uiie La.xp.ripoatc pronunta cu\.inLc, sumen|ator cind nc1,c(dupi iig. 'ru a). 4, Copiii din $coala gencrali includ in liNl logic al po\,si.irii mo.anismul .Euzal, creind naratiunii un contcxl (krns. Ei reu$esc, in spcial in clasele a III-a, a IV-a, si ftlLr,ca elemente odginate si inicrprctiri inneresanic.r\rir L.l.'mentc tvcIseaze ima.qinile din ilustratii, pla6indu-le ln tlmp $i spatiu Sj, de cel mai mujte ori. intr-o ttise' r-a d- fFl. :i - ,.' .lr. dqa r: i 'L--,.xc .p:.d nard ljunii. Copiii care ating un nralt grad de dczvoltare intelectuali, emii judeciti de valoare logatc de aciiunite pe .are ]e executd pcrsonajele dir por.restireaetaboratd, in\,'oslindu-sc cu un fel de drept de po\.estitor. ln fclut acesta, ei schiteazi o ca.actcrologie iD imagini ti o aprecirc a ei, ca elemente ale unei povestiri alambicate. \ l"-" r o r eparad inagi'r i s^ inca-c; dF - 3m.o " , probr^n6le c.l. nai mniJj.a :\e de viald, ru continur " de r.iate. Pe baz aleasta se mganizeazi si se struotureazd acl.iuni j fiocaro lmagine der,,ine elcmcniul unei pa .icipSri la cpica naratiunii.

57

i" ac es ! p o v c s l i re a u n u i c o p i i d up:i j rrrI . -,.-J:G, . grn rl e c! s e s uc c ods:en s , Cor neL i u D , c l a 6 a a IV_ a , g c o a ta genffrL , Ocupa rangut tj,5 la imagini ce sc succed. r,,, v es : L, s r e: irsie o prflpasrie irr a crtr.(,i fun.i c api. t,, L , * p , J F " s rrrrd . p L | .. . ,d r.( . .n R- : uoui apr / r_ - s a tr(a .i i n ,a \i ,u J .1 , ..

s,e9al;. $r crJ ,n lpr TP:' (dupi de cle


fjg. 4, a)

iJf r, -. ,

lfrallioL|ii sistemului de rcdare (exprimare),adici a sistrr'r,l,r (h siml)1luri verbale caro der;r op.rra:lic in a r'rli',,n spalio-icmporala celor oxprimale in suira ima. l::L pa u id dercrn irrm s rudliile canlikli' !r "l i,,,, . l,ru ri- la I R.are di.l ac"sr,. aspe.t". Cans:d-r;n. ira,L. d, nu gretim dace optSm pentru ipoteza ca primofinrele"tuala. id"a'iv; rlrr.. '.,1 a(1:unPa gcnerale privind nivelul inlelectuaL t rtr'\'a consideragii nl ,,piilor cuprin,siin ex?erimcnl slnt necesarepl:rlr't

Tr.i. pjsici \;d-intr-o api, ljmpde un p. nsor. rjl sc arun,i ro.]r- rro: rn apri sa_l pr di. Peftete ftiind si j^noates_a in.ieprirrat'ur,,! de elc, iar pisoii ics din api uzi qi pigutra I (fis 4, b). Trei pisoi albi au vizut o broasci. Atti ( toti trci -se feped in ,ir dupi ea. Broasca .r rirat printrur burlan i.,:;nO aJajr n atr . t,tsotj tll.rd mutt mat rnari s- gindcau .a ,,. s-ar fi o{p.aiatdacd ar fi prins t>roisca...gi e; i retrr negri intrind mult mai greu pljn-burlarl (dupe fig. 4, c). .pjitor Jin scoala oFn.,r,ro pJn jr evr_ _, .. :l:llra 'alryr.,:. La ac,.asu v;rslj. percepliase sut)ord _ ll'::-" -1"!l:j.9" eindirc. riind un punci a" plecare in_ dc EtndilY, exisra FrosibilitaLea inrersccrarea : ca alearori. d \ensulur :r s.mn'ticjtirlor.u carc s. j.r.arra t.-tar! rmagrnc din povestirej se pure in evidenri morlnl in carc < nslitujr llu^nl.,lF !crbale. la a(Fslc !.irst.. Erst; dou; aspe.re importante ale acesrui fcnomen . I prrmul s. ta .ornplFtarea.Der\\.pljer reprezenU_ fllor,.pfln- -reler; inc;rrarea Ior .r semn:ficalri spns. c"ea ce fi se orqani/Lzc f: sd se rcsrruoiurere rapoflu_ :".,::1i:. :-" intrH ril. jrlente loato asp.ctolc mai importanto ala ,jc_ .iTl.li"c,"' dF sLiLa,de sLcces:unea lor, iar jpr.m: .r. aj o jt r . 'n.iur.Lic ,r.Lor..a .rmpl"yiL.ilii :j di_ Po!.estirl-

B Bf

.lii 435 906 699 483 t 289

31 10

?r 0n
30.21) 13. 68 t 1, 64 . i! , 73

B B tj B BF

81ll 5l! l{0


!1)6 9ii

.r9,40 t3.t5 1i,00

ls0l

6l ci, 6!.0i1

14!! 5'159

.l .l i l l

.r;1!

59

l"i,";-o;.;,'; i:i l,i";g"",^.'..',',, mai de su.

{I.{,-:[#i,, :f+j?}ih,jlfiiii
I

B B II B B I] B
I

[r*i*[**fiit,l; r:":l:" i:
"'i;i;Ii:Tij?:r'li:ji_ m:-r I

43ti '125 861

2..J.06 , 8, 70 n! , 80 39. 66 , 1t . 20 . '] . 2( i i6, 60 t i. 10 . il] 5!,00 l,tl,66


!! 6 l

mffififfi rul:!r:; f1;p*i;!i :,un,;;, ii;:-;


*lll,',.il"i# ",u1ffi,,",*m *ll,l* ":'; :rrl,,:i:i":l ::il' :l*[t
60

fil#fi,ffir*#ril*,*ir,lt
E BF

B II

l+ t;;
60 t!0

1;

6,1' 5'.)a
\2 3 1 -

661 ii!! 1363

ril; 88t I i00

B BT ",604 . l! I

mai r.rdus de p|lnare, oblinu..e pe ansamblu, iar curba a prncla.-ulr' ,.)L- a ace, . 0nai I.nLJ (ta b. Pruporlia dintre punoteie acumutate .ic bdieLi fi lele " , sie, incc'pind din clasa a II, tot in iavoarea frtc_ .ll1 afari d erylicatia de mai sus, ac] smtom tentati sa reJ.T .a lr Ji .r .r i rFa -.2,. ar-tor a .onLribuiLii pr. i Lrparcan ar ''l ^r rd a ".t., o. r d" pror r fe-eto llrntrx procesul instrlrcti\-educativ_ 4. Cd nL"crvarip,pe ansamr. r : suLiM.ii o.n ti^carr p ' 7i 1a p"|ljc.lrri.a : r-lar'\. . \ d-r,.... ln :mp ,] intre coirjii nomnali fdr5 rulbul.iri de iiinbaj Si cei

",; iiri" T .?i;.i;

6l

B
IO

!:t*'J
20
i26 t2 3 219

cr'nsernnarea rezultatelor lor, la fiecar catego e, in d separai, (tbelul 5) pljn in evidenla Fi unele carachtici cc se coreleaza cu rezultatele obtinutc la probFl(,de limbaj. 12,60 13.30 12,1a

BI]
B

IO

BF B

17.30 i9.n0

2r.a 212

22,61 21.rt)
23 l1)

15t.1 I 024

!28

11i'"
I 887 I I , 7t

16, 61

B Bt'
I -I\.

221 288 a0:l

!:, i l )

:5..ri
rE .6i !t.!\l 19,!:

t 406

8!0

) 5. 72

r-I\

B i: BF

.10
l 5 !,1

138

390

2, 9i

,1,37 6. 71

*si*ttqi[I-;#$i$'ffii$$f
; "il.ir,,,i.J ;":::""il"iit-: ro ;, ;,il; r r' rn;: ;.* r. . . " " '1.,,,"i )i rd rs u \ : " :;;;;;* , .r. " -.,i
62

litt",ytii; i'i,;"'J!qT:T="trf ":i"t;,r* , :


,ri jnre..r4 o o\a tjrnr . E n, r . t r l, t i. r . t .

Din tabelul de mai sus rezulti o serie de particularita9i ce se reJor; 9i la dinamica dezvoltirii conduitei verbale ;i intelcclule a celor trei categorii de copii. Tabelul d" 'lli <J. evidFrli difere. elF a- * tmea;er se_1r:lic.rivJ ;.1rf- reTrl!.t-1. obtinute d, subic-!ii dir cele tlci loturi. In tirdp ce rczulttele pe ansamrlu la (omplrli-i dp n-dgj,ri .i op rarii , u . Lrou-i pre rra per I r.rl-a.!- foar. propiare ld subjF'ji normali ti ta cei cu dcliciente de vorbj.e, utiJizarea verbale de c,Lrno,rtinle, implicatd ln testurl de cunogtin e genemle, distanteaze mediile acestor doui gru,puli. Datele oblinute pe baza analizei notelor scolare fi a aprecierii ciJrice a dez,

63

i,i+t i,l, ;-q;4i $5; i:":i{.


.,;;;i: 'i'a'3 l,'j ,;i:i-,]',i li.: r""'
,, l3: *;',;:-'" '"ol ,l j. r'.. "' r..a.rao.b r' .'

lr:J: i .i :i ;j, ;iri"#*, j, :'i {,*',,,r r;i: ;" " *=ii,,*--p l";;1,:;,1,:r

fri:tiir:.i), )riifi iftriliri lili i,iiiHI[g;,^,]i.i'ii.'^li'"].i: ii. ;,, ;;

;""11i :iilr'"H",l ;.,t:,,,1; l,iTi I i;l:;, ",."T::::

rT:+:[*:fii*:iffir
a
'

{i',,rti:i.**i,i}i,*; 1, i".ipi,'
il,ii"'iiiifi. j: i",.?:::i:j;J:::?t: *;ili;,f:iilii.?
64

:? ; ,,i:i,r.:';,*;;"' ": l ''.==1t,,,

| | U|lcle situalii, intreaga povestire se centrcaze in Jrrrl rrrui singur elemert - de.]bicei acela la care debiItrl [rlntat s-a referi't pri]ma da6. Aoeasta pune in e\'-irl,,rlr icnomenul dc peiseveren{a vefbald caracteristic rlfrr(lrrrilor opcralive incoernie ale gfndirii. DatorilS d{ rl i asp.!cl, rclalirile vefbale ale acestor copii au un descrirptiv ce dminc la modelul prezentat ;i, '{rI1(i.(rseami, la |,n singun olnent din acest model, prcIr{i (u ,,'.rlrind fcnomene de fixalie ideativd. I)in accst punot de vedere, deiinilia datd de Ren6 ZlTror corespunde comprehensiunii condifiilor $i naturii ,l,t,ilititii : ,debilitatea este pdma zone a insu,ficientei nriDtkr - insuficienti relati{.i la exigenlele societilii, ,.xigentc vad.abile de la o societatc Ia al'ta, dc 1 o \,{rsld lll llta - insuiiciente ai cdrei factori dctennillanli sint l)ir)logici (normali su patbtrorglci) cu cfeci ircversibil $i in stadiul actual al cunostinlclor(. Prezenta unor Lulburi de iimtb4, in special de tip (lislalic ,:i dc tm $i caden6 la copilul debil mintal, ingrcuiazd si mai mult relatarea ver:bale a acestuia, ceea (,c face ca povestirilc lui sl prczinte lacune de idci, iar sensul celor e{pdmate se aibi un caracter aletoriu. trn geneml, tulburirilo de vorbir modlfici conduita verbale, fapt evi ent $i in cazul copiilor cu intelect nor, mal, in scnsul cE, pentru ca o idee sd fie exprimatd, se angajeazi un efort merit, din partea copilului, fi dc inle lere, din partea interlocutorului. Nlentionim, totuqi, ce tulburirilc de vorbire ale copilului cu intele.t nomal nu sint, in mod recesar Si in totaliiate, identitre cu accla ale debilului mintal. Nu trebuie si uitdrn faptul ce, din punct de vedere eliologic, deJecteie de vorbire alc copiItrlui nedebil mintl au o determinare speciJice ce apare pe Jondul unui intelect norrnal dezvoltat. Spre dcoscbir de nomai, la debilul mintal, tulbur;rilc de limiraj sint mai rebeie ceea ce inJhenteaz5 asupra timpului afe<iial corect;rii 9i mai labile in sensul ce recSIl, t e s . l a b i l i t a s m . n t 'd le s, L i b r a i r i e Ar d a n d Colin,

I Za2zo

65

V
ddle sint mai dese 5i mai probabile- Dislalia debiluluj atu ,,,rt .vantai mai larg decit la nol'rr)al deoarece inloc'uirjle se fac f;re regula $i intlmpletor' un sunet poale l1 inloruit sau deformat in mai mulie feluri. Exemplu i r cu s. cu t dcfomar, cu s deformal. cu tt cu t li omrslu ..:, iui complera.labiliLal" fiind rnai mare 9i fixarea lormLi cor.1, csLemai gfea. ln srnimD. la dcbilii minlal o pondere relativ mai mice ti nu-i atit de littrliuf. (a exaAuata"." alte tulburAri de limbaj Eite sri.rL ca la copilul cJ inLelect normal, datorita con$tienlizeriibilbiiFlij, a ib'ci de a nu gre)i ar'' l0- 4 ( rft:te-c a tensru,rii psilrice.o in( ol.drestressntbcarF acrentueazi fenomenul ca atarc. Spre deosebire de acesta, dbilul mintal nu-l acorde o importanle atlt de mare, iar continutul ti lenloa.ea in desJ4urarea ideilor' a ginduriloi sale nu irqpLice lolcirea unor c\rvinte, notiuni deosebite, fapt peniru care defectul apare mai pulin accentuat. Slbiectii cu care s- exprimntat au fcst selectati ln asa fel. in^il s5 cLp!:nde cazurile cele mai raspindiLe d' lulburdri de vorbiri 5i anume: cele de natura functional; (disialie) $i de naLJre psihogene (bilbiiala. precum $i un irunlat i"i. de cazuri cu tumrltus scrmonis - bolboroseala). ObseNaliile noastrc se reJer6, inse, ti ls alte Modificdrile conduitei verbale, la capilul normal, dar cu tulbudri de lirnbaj, se amplilicd, prin faptul cA ace9ii copii sint conStienli de dclectul respectiv, pe car-e il tiei.{i De pldnrJ pensonalitatii, ad$eori in mod drarnatic, t" ..e"aia o surF d, iritare, de iras.;bililatc erc "".u "" normal cu tulburdri de limbai inregistleaz6 u9oare Copilul ins,rlcccse. fapt ce antreneazi in continuarc perdormanle sub positi)ite4i. ln generc, struttura naraliunii lui este In s:'nDliflcatd. cazurile grave ca in alal'c. slructu"a vorin birii este atit dF simpli'icat6 lncit se aseamdn6. multe pri'nete stdii alc dczv'ltlrii li'nbajului inffivinte, cu fantiil. l verza E., Etdpe tn edrcdrealinbajului caPiilor atalici' \n: p Bucuesii. 1969, 199' univerci'tatea ,stuilii .le psihologie",

slttr*rmw $;3g#$
ri:n,l.iirivj r:l *'l,'n*i'*mf=*rsi

+r*i$$;..a* ''ri*;l*ril*:'i';ia{1"
H':"illii :"lijt:l,:Hi":L l*b:*:,::";:n"'1"

ilr'r :itFi#:I[tti;li;r,;.T:,irr"xl ]:'rrs ruiil: ffii : ffi[*:+i ir:,r; i:;,""";'

:"*i,f #frft;;l*r+'';i* fi:iffi;ff:i{}:J"'liHtlipiltp",'aoca


1':' ;'{::::: ,in jl .hrxil:';i',nm,ff":n
.!Ie". nr l,' tomul ?J msFlrc lhr'

67 6

;-

= .;

.-G:e

bogi'tia vocabul'arul'ui utilizat, calitatea Si aornrplexitatea rehiarii lor. Oo,piii debili mintali se rEzumd Ia des,crierea Iragmentare, lacu,narS, cu cu^dnte putine, a unor eLe_ merlte din imagini Si nu sint antrenali de firul logic al Povstirii. llirlpu] cel mai lung apare in cazul copiilor normeli dar aLtnd tlltluriri de vorbire. ESte necesar sd delknitdan timpul de vorbire brut - sellloificativ din punct de vdere txihologic - d densitatea ve$alA a naratiunii Si de debitul verbal, in cadrul cdruia apar indicii de laienld a vorbirii. Un asifel de demrs de ma,re subtiliite nu ni s-a pirut necesar in cadrul cxpcrirnentlor noastre intrucit difercnla dintre loturile de suiriecti studisti este ioade evidentd. Est necesar; o analizd mai detaliatd a caracteristicilor ii slructurii lexicale a vorbidi clor trci calegodi de co,pii deoarece,prin intemediul cuvintelor (denumid, notiuni, instrumente granraticale), are loc transmjtereq uxrui anumit continut al activiteFi intelectual, d o anumitd naiure Si cu o anumita structure. Pe de alte pate, conduita vefbald poate se aibi an_umite particularititi str rlctural-lexiaale. Primui fenomen carc atrage atmtia, in mod firesc, oonstd in laptul cd dezvoltaree innelectirald exercita o infl'uen!5 hotirdtoarc, nu numai as'Lrpl]acalitdfii vocarbularului, ci Fi in ceea ce privcste cantitatea, bog;lia sa. Nlundrul cuvintelor folosite de copiii cu dez\.oltare intelestuale normald este inlco/rnparabil mai mare decit num5' rul de curinte irtrbuin.'tte de fl:lpiii cu deficiente inteLttuale. Difernte sensibile apar si inhe copiii cu dezrroltarc intelectuald normalA dar cu tulbur5,ri de vorbire Si cei ferd tu1)ureri de vo$ire, cit si, mai ales, intrc aoeqtia luati ]a un loc Si cei cu d-qficinlepe linia dezroi6rii psihlce (tabelur 7). Volumul de cuvint mai mare la subiectii c'Lr intelect nomal pune in cvidenle gxad'ul de xtindere a, conduitei verLrale a acestora (trberlul 7). La ace$ti copii creslerca numdruIti de cllvinte este insotite de o mare diversifioare a ielurilor de cuvlnte, ceea ce Jaciliteazd include|c' elemenielor naratiurii intr-un tot inteliqibil. 69

68

NrD,!

l d. cnvinie lotosftc

iii*l
t-lu [a l ii iu] bur iir i 4 0 8 1 l0 586 Su b i e c li u debilit aie c t 7l3

/,,,,.,J,,,,,
35e01611l ;

,*u I,,,,1

,;crilic( acele tipuri de cuvinlc ca.e reprezinte adexr'drali inductori afectivi sqpraincen*! ai conduitei verbaie. ln ocela:ti sens, ;nter$eazi cuvintcle care detel.llninl eziitri ce afeclcazi comunicarea ve.bald Si intelegerea cior hansmiso de citre interlocutor. In unele .azuri de b.ilbliali, interlocutorul peiccjpe forbirca ca pe un stacato al cuvjntelcr', caracterizaid prin insirulrca lor monotonir. Din aclastd cauzd, asculGtorul ar dificultdli in perceperea vorbirli, deoarcce - deEi ea reprerinti cel mai inall Amd de complexitate dintre toate structurile dinamice peftptibilo - se supune unui proces de prelucrare a cazurilor individuale, pe baza legilor generale de perLa debilii mintali difediek' caiegorii de tulbureri de lirnbaj sc tniilnesc in proportii varlatc, fapt ce antreneazi difrenlc dc stru.turE lexicale specifice. Astfel Arnold3 est de pirere ci la olieofl.eni existe o propo4ie ridi.ati de loe.pati (45-550/d. Knopf a Sesit ]a dobilii miniali billtiiala in pfl,'porlie de 17,70 la bdieli 9i 9,80/0la fete, in timp cc ]a copiii cu intoligenld normali a gdsit 50/0 Si respeclil' 30/'0; tumultus sertonis apare - dupa aceIaSi autor - ]a debilii mintali in ptoportie de 80/'0la la beieti 5i 11,60,/0 fcte. Tulburdri de l"orbire ca cele de mai sus, ca 9i altele, rint mei lrecvente la imbecili 9i idio{i. Unele per4omantil pe car le ating,,idiolii savantic Ei oligo{renii,,calcuLatori(t nu sirli o do\.add a cxistenLei unui limbai ti a unei
l Calavrezo c., Caracteristicile cltini ,i soierii eleD,lor 6Ibiiri, ]n: ,rstudii ti .Net6ri dc logoPedie",Ddi'tufa didaoli.i ti pcdagogi.i, Bucurelti, 1e66,p, 1.15, , winchel F., Ilbe, die Perzeption oon sprd.he dul phonola' gieh-linguistlschen Ebere, in: ,,Siudiud Generale' n.. 2yr9{i9. 3 Lu.hsi ncer 9i A trnol d F). G , LehnbLch der st inm - ul|4 spr@hhei,.ttn.Ie,wien, springer-vdilac. 1969. r Damasehin D., InterPretdri $i solvlii Id pslholosia inbdldrii Lo otisaJrenii ,,.alcdatod, in: ,,Studii de psihoLosi.", univorsiiatea did Ducue5ti, 1969.

-t-1

$!q,1"rii:"f*n"d,li,#,ir+"3""*'f*ill{j.i*
p{;l"mll,.=.iiltl:., ilfr l;"# rilJ,F; ji:i:: f;,: t* o :""''*, :i:"' il:i!"l,T T.T#,"* #I T,,yu,," ii;",,*#t"r :.::'tr#il% !lH:t,.:,
li*ii,"-1. 1:.0. " ""^^".,".noa.
70

Perceperca imaginilor, aLitudlnea (

;";i;:,;:;;:":J;ff'l'J:i*:j JlJj'*"'

srrrsclede imbogitire a voi1lmutuide c{rvinte. ,iazdcd prjr,:oaii: tu-ro-i dc carc ,-^,"; \ )l l::: :.,uri

i ;nt?Ii-

not.a d,lj^Lrlt;ti da pronunLi., puterr consia.ra d$i

cop,i,or. Edi,ura , i"'''11: "'Jl#l"ilJflHf ,*,7f,r"prsA unv.rsi.

71

inteiigen{e normale, ci o dezvoltare compensatorie a dezarmonieif uncliilor psihice. In genre, ci(rcle mentionate de unii aulori legate de trecvenlalulburdrilor de limbaj sint i1 fLnoie nu numai de cauze obiectiv (mediu social, cultural, cauze economice, particularitdti de limbE ebc.), dar $i srlbiertive, exi gen9a mar mare sau mai mice a celui care diagnosticheazi acestedc{ic:entc.Asrfel. Sheridan (1946).esG de parre ce. 1 vtrsra de 5 ani. distaliile se gasFscin proporlie dF 26ok Ia tete $i 3{0 la bniei. iar la 8 ani, iSoZoti rer. la Si 160,/0 beieu, in timp ce N. A. NikSinar (1959) este de per\rre ce la copiii din clsa I a $colilor de masi sinr 19.300rutturari de limbaj. Noi am gasir, aproximarj\, 130 tutburlri de limbaj la copiii din Saoah generald cerctali de noi. Structura grmaticald a vo!.birii copiilor, in expedmenteie la care au fo6t supusi, a fo6t influenEt, de caracterilticile imaginilor ooncret-intuitiv cuprinse in ilustralii. Desjgur. unele sub6Lantrve, denumiri Je obie,ctc ti fiinle etc. apar, in toate rclatirile, dati fiind comDonenta imaCinilor. Dar insari ..aleg<rea multor mijlo;ce de exprimarc F,Ilecra parricularirAlile gindF q"*liql9 rii.opjluluj, indrept"ata mai aler c6lre concret.cdtfL situa_ liiic d.tFrminante aj(\live-r. l,a toti subieclii predomine, ca frecventd. subctanti\'ele care rprezinte, aproximativ, o treime din totalul cuvintclor lolosito (tabelul 8). Acst fapt poate ti explict prin numirul relatlv mare de idenrificari soiicitart de imainile cc au stat la baza er,Terimentului, elc,mente a c6ror numi? $i dc"sc.iereera absotut necesare inchee5di

f
S ubstanti w i n ci he { abel ute) I

2 542 | 1938 ll 231 6,155 I 7,949 5,957 I


7E9 2,506 887 2,817
859 2,724

7 4tJr.) ?3.75E

6 20d
3l 483

12456
15. 860 ll5 4E5

l9, 7lE |

De altfel s Stie ce, in generai' ln vonbireacurenti' r la toa,tvirstele, p&domina substantivel A DesconI w S,tcrn, i! Iu.ririle KtDd.rsProche $ Pslctlolosie dc trilen Kinilhelt bie tum serlBten S. IabeBiahr' sasefte trei sla_ dii al devolraf,ii dndtrii ti limbaju'lui : O stadiul substanlei gmma_ .lnd apar subsiantj,aIe qi inrerjerliile ca Prime lorme vsbdlor; 3) stadiul rdlalicale: 2) stadiul ar.tiunii - oPadtia oalilAti' 8tlibute ti iiilor - cintt apa! cuvinte c d6sn&a

! Nikaqina

la ele'li .lin prinele ctose ate $olilor d.e 4ose, tn: ,.pfolllcme ds p<ddsoeip sp{iala", Ed,tu. de stat didadicd lr F\.tase gjcd, 196r. , C a z a. u S. a. Relotiile dinbe timboj ta o\toseizzd. siflirite Editura A@demici R. P, R.. 195?, D. ,lot.'i

N. A., Deftcre de prcn/ntle ti sr.teti de seiere

72

dres 1, analizind propo.iia pe4ilor dc vorbjre ta un copil Ll^ 7 ani. arard ca uin 2903 crvinra, rjt.7u0sin. sLos,r. l\p 190 vFrbe,500 adverbe Si ;0 0 dLreparli de vorbir. 0 Diferenfele lntre categoriilc de subieqi in ceea ce pri ^ le pr..enLul subsLd.tircl,r ii -dp,n ^u i rmdrlrl tdl I ..\ir IoloqiF \:rL lo.r1( m..j. rap176nd.ra o _ -lor oseb'rj scmnificatilie. Sint insd iriportarte diierentct dinL-. r rmdrJ aosolur oi srbsi,1:ia..f ol srFdc ii.a.e dln grupcle considelate. Celelaile pe4i de vorbire sint fotosite ir raporturt .an- Lali\ ' vriare oa la o .ateg,r:F d. subie(!i ta alL". A-ll"l. ld s rbi ,ri. , | :r '-l"cL ..rma, | .Ll iy d aL rmdt^- dLpd srr,\to4r rr. i1 o., pa .onltit,l;;ta, i'1 rimp ,lJ d l':lii rrirlal' r en..rrr ,Fd mar rjd:.ad. d,pa iub. stanlive, o au ,er"bele. Oorjurctiile, au functia d; a crea 1caturi, relatii logice irtre catL.goriile gramtilalc; etc croeaze jluenta fi intoercaza in c;text. Fe de alti partc, abundcni.a relatile a verbelor ]a dcbili arard ci pe'aces_ ria ii :mor-sion-azamai mul[ ac,iunea.in daur" cadru lui rn arJ rr se DeLfFce. SFmn:Iicatilj esLef: fre.v.rl" rclatif inaltd a pronumetor in vorbirca debiliior mintii. Drl-renr iiLr' lfocvenla acesrei pdni dc vorbice la debili, iJt; de cai .r in Fl..L n.rmal .,rp pre3 mre penLru a pxag.ra; a p,,-rmpl^r i_ Ii 5rfimplaloare Fre.v"enra dr"a. d rpa par.rea noas,r;. . anLmi-.rlipsd oe cn.rrol il vorbire ti dd elect carc, stilistic vorbind, in limba romani silrt supirltoar. conslaE. in.onr:nLraro.c; frcrrerra nurn.nalelorl, .S tolj 5ub:ectiiFsre c^mparabita. \("tari lu.ru se obsena Sl In cazul adverbFlor,CUdeo"Fbirca.d o Jioard crrr,.n, a a.esiora. Ia dabi.ii miniali. ar pLt.a f: irca un ind,.:Lr asu,pra importnt^i relati\ mari pe care ci o a.orda a.,i unr, iucru do\.d:t, d jp6 p;feraa r.slrj. fi dc frFc\cnla Un jndi.iu <pmniJicaLiv asuptlacomplexitalii crs,ura scnemertoeice a pov6iirilor la copiii cu inrclefL no._
l D es. odndr e s A. L e daDaloppem ent . I e |, enJ dnt d . e d e u t d sept drs, nditura Debchaux et Nies i S. 4. p. 19r.

mal Jati de debilii mintali apare atunci cind se compard fxocvenr3 adjectivdlor. Considerim ce prczenla adjectivelol in vorbirc relisleazd, in glndiiea subieclilor, $tionamente de tip mai complex, ca c]e de tirp analogic, dar Si diferenlieri mai subtite. Faptul cd 1a d{rbilii mintali sint folosite numai, aproxirnativ, 10 adjc'ctive, dovedctte incapacitatea acestora de a detenrfna ceea ce este semnilicatil'clit pdve,ste tuecventa categodilor gramalicale pe care 1e-tsmaonsemnat la rubrica ,,aLte pdrti de vofbire", defi a,ici apar unele diJenenls de lrewenti, cle r1u slnt semnifioati\e, da.borifi caractenrlui elobal al misuritodi. Nu le-am acordat o importanld prea mar tocmai pentru ce am avut in vdere valoarea scdzuta Dentru context, la roato categoriile de subiecti. Structura gramatircal5 a vorbiii copilului estc legati de colorarea ti imprgnarea cu clemcnte afective a conduilei sate ve$ale. Daitele obtinute nc pemit sd alilrrdm ci se manilesti di{errto semnificative nu numai din puncl d. vedere calitativ, dar Si cantitaiiv, in colriduita verbali a copiilor din cele trei loturi reprczentalive. Gradul dc de?voltare mintali joace un rcl hotiritor in definirea nivlului pe carc ll ating vorbirea. Cu cit copilul dovedeste o mai mare (apacilatc mintal5, cu atit conduita sa verbalE se caraderizcazi prin finele, supleJe, complcxitatc. Dl] altfel, acstd consta'kre aF\are cu totd claritatea ;i dacd vom corrrpara rezultatele obt trube in xperimentui nostru cu datele referitoare la nivelul dezvoltdrii mecanismelor fsihice ale limbajului l,a copiii de viNtd pnTcol,ari. Trccerea de la eiapa pr9colarit5lii Ia virsia icolari se aoncretizazd printr-un grad cresaut dc complexitate a oonduitei venbale, consecinti a dezvoltirii posibilitdtilor intektuale legate de \ailst;. Pentr r ilustra cele de nui 6US,propunerrn, ca element de comparare, rezultaiul unui alt experiment, efectua'l de noi 1, in Iinii imari asemenetor.
t ve.za E., Le.tuta dupd i@qini vis1. de tcddeosie', n.- 12, r96a. ta .opitll pretcotdt in: ,,Re-

74

'75

ca fuctura si modalitate de lucru, cu cel aplicat la cele trei lo,turi de aopii de virstd Sc!]aI5. Crcetarea s-a desfiturat intr-o grddiniF de copii cu orff septEminal si intr-una cu orar rdus $i a constat din preTentarLr Jnor imaS:ni cu ajurorul cifora se putpu alcitui pov*L:ri. de pitd6 jocut de-a po.\ esrea. Eyp.ri_ menlul s-a desfi rat in doud variante. In cadrul Drimei var:anle.s, prFTarLa sLrbiF.ilor pe rird un gcup d; rn i, apor palr r. .rll,.ri!r ,;nci ima8ini, cJbre,LLI avind sdr!.ina de a le aranja in ond'rea impuse de l^e:.a mar^rialului Ultedor. copilul rrcbuie sa pov-\reasca, cr^ereo pove!_ sd tire dupe irnaeinilerejpF(ti\e. ln cadrul variantei a douaerplF+i inuS:ni rra I araljaLe corecr da cdrre ^xpprij mentator, iar: copiii aveau doar sartina sd povesteascd. Vadanta.a.doua s-a desfesurat cu aceiasi su'bi6cli, dlrpi trei zile do la plima incercare prin unnare, este vor.l$ de lr"i pJr sirri in \arar ra pfima ti de tot arireajn v.rarta Lar.. o pf.ma problFma ;nclusa in c^rcerare se -Cd rplcra La \ordarea caracterisji-ijor.are rF,ulk din odi_ nea aranjerii imaginilor in cazul unor silualii gmdate ca dificultSti (3, 4, 5 imagini). In a doua variarlt!, ordinea ste d6t6 de expedmentator. Sarcina comune in ambelc varinte consta in organizarea povestirii pe margitlea puncrelor de reper crcate de seriile de imagini. i\rest mod dF s.ljcjlarc a.apa.jtarilor \erbale se utili.re asrrzi_i1 vFdpr d.pictarii msibililaLilor proic.tivp vor_ Dala.trc sub Jorma <oticr;rilnr d" a cr-a conlexl Lllricsi interprctativ unei ilustratii, fie sub forma o(a;izirii proon r-l se a povestr:i din :,naeini DpLi, noi a.n .om_ o.rar .6lc dnlri m-ndat:r5.: utitiarF a rmaqinjl f. FSra da pov-s'irilF .opi:lor cuprind nr 1l4rods6aspc.lo r*raoLala., el.lraverbale Fpiia. observra.ia, gi,]dirFa. irnas :a!ia, -(pcn cnraf ir deblo(;ri attsLiIc). Np vom r.fFri insd _ [n cazul c^pijlor pres.olarj - numai la a<pMr^Jererbale (vocabular ii pifli do cu\inr). S-a tu.-ar r.r un toL de i] aopi;. r.ptc ntind alo 17 .hpii din lic.ar, .trupi) .dc mitroclejrnare), lmlca. trn cadrul experimentelor se nota timpul necesar aranl6rii imaginilor, timpul de povestire si tot ceea ce .".erba_

liza copilul cu ocazia contactului cu i'maginile date in expcrimcnt. Notalia timpului am considerul o necesard, deoarccene a pennis o sondare a \dtezei lelative d structurafe a contentului verbal in situaliile considerate la copiii din cele trei grupe prE-lcolare. Din cei 17 copii din grwa mica Gn cadrul povestirii dupi trci imagini), nici unul nu a puturt sesiza oftlinea logici a succesiu,nii imaginilor- Aniarca imaEinilor s- ficut la intimplare ; in general copiii nu aveau in vcdre ansamblul povstirii, ci pri\,,eau cu curiozitate imaginile in mod scira.at. Timpul de aianjare a imaginilor, Ioarte scuri atnt ca timp mediu global, aii iti ca .Lifilp specific penlN ficare aranjare, a pus in cvldenta lip$a de atern{rcesar 9ie Si de prcocupaxe pentru aceasta. Tinlpul pol,eslirii (tabelut 9) $i povesiirea copiilor din accastE glwa retlectd incapacitatea 1or dc a lega loeic-vefbal imagir11e. 1'o\,estirile copiitror di]r grupa mirl sint un fel de lectuIi a continutului separat al imaginilor, ei nu reuiesc sd inchege o poveste. De alttel, lipsa dc odine logic; a arnjdrii imaginilor le-a ingreuit Fi ni mult sarcina. In rclat;rjle copiil.,r djn grupa mici existd elemcntc carc ru sc gdssir in ii'naginile date ln experiment, confllcte fi acliuni exterioare ti, de cele mai multe ori, fere nici o legiturd cu imaginile date, manifstindu-se asifl prezenla funcliilor pa'oiective ale pcrsooaiititii, exprirnate haolir Si simplificat. In povestirea dupd imaginile aranjatc de cxperimcntator se obsrve o imbunAt4iire a calitdtii povestirilor copiiior ti o lrrgire a continutului dc Iaple cu elemnte noi, ceea ce aratd d lectura uoor povestiri din imagini este de {Ept actiMi ]a aceastEvirst;. Difcrenta de timp lntre po:\'esttuiledupi imaginile aran jatc dc expedmentator Si cele aranjate de copii este et'ide,1li. in sensul cd in prima varianld tir.npul cste nai mai\'(tabelul 9), de6i povestir'ea cste rnai arid5 ti mai scurta. Faptul ca atarc ne Iace si ne gindim la oportunitatea a(livitetilor libcre ca modaliHti de educare a planului inteleciual. Oricum. o perccptie cu semnificatii ambieue

76

77

I
I

se paro ce bloclreazd la aceasl! virsli posibilil2ia dc a slruclura un sens al Poveslirii. Copiiior li s au pre'lentat spre lecturi imaginile povcs tjrii ,,Cei trei pef,tiEori". Pentru ilustrarc, roddrn Povestirea Iet:\ai Lenlt a G. (povestirea dupi imaginile arnjat de copii), djn grupa micA: 1. V6d pisicule. Am vazut c;t1'llLrl Ntai ved o pisicuti. 2. Pisica. \:5d pisiculele. -\lai vid pisicule. ,-Lici ved lot pislcule3. llai ved pisicuic. Vid pisicu!o $i inci una. \.id pisicute. I'o1.estirc6 aEeluia$i copil, dupi iminile aranjate dc cxPorimentator : 1. Vid p;sjcute.Ved... carc a sdrit...pjsioufa in ape. V;d aici un balaur. 2. Ved pisjcule care se joci. Vid pisicute. Vdd pisicula care se dd cu pisica asta mica. llai r;d Si doua pisici li una. 3- Ydd dcue pisici care seamend. VM pisi(uti cu pisici atil... (ara|e cu mina). \tai vid 9i o pjsic: care o ia pe pisicd ti sc urcd pe Pisica asta. l\tai vdd o pisicuti carc pune capul amlo. XIai ved o pisjculi ca.e std 453... l,a grupa mijlo.ie, subiectii manifestd unele preo.upari in logihrt cu aranjarea logice a imaginilor $i unii dintre ei reu$esc sd gascasci Iorma corespunzatoare.Copiii din grupa mijleie inrcgistrz, progrse insemnate in rdarea povcslidi, iar citjres imaginiior separalc estc,lnl.)cuiti cu o relatare ce are lcgitud logice, o oarecarc continuitate intr imaginilc date. Caxacterui logic ii cali'tatea suPerioard a pol"estirii dupd imaginile ara..rjate de e4erimentator sint evidente. In continuare, pr.zentdmpovestirea realizstd de copiIvI Valetutiit P. Mai lntii, povestea dupe jmaginils aranjate de el insusi :

F:

E1

78

79

l. Trei pisici au v&ut un pe$tecale a scos caput din ape. Toate trci pisiciL au c6zui i.. ap fi au ieqit din ap6,i pe urme toate:{ uitau una la alte .trei ,pisicrau vazut o broasc; r. _ 2. Toale rala .$i vrul. sd-se bage in burlan. $i s_a. .au, .Tu.roirlr de cenu9e$i orau negrc de tol. Toar, rrcl plsrcrtese uitau la bmasca. 3. Toate,trei pisicilc vor s: se bagc in cutj( . o pisiculd nu 6-a begat.pe ulmd -cloud ti Disi(utc Si-a! bdeat capul aoolo. Aici pisrcdtrl. alea se uitau Ia $oricel gi aici ioriceiul fuse"

Progresele reali?,'te de copiii din grupa l'lare sint su'penoarc alit in ceea ce privcste redsrea povestrrij, cit fi aran]3rt logifi a imaginrlor. Prezendm Si dtn grupa nlare povestirea realizati de copilul OclaDia L. l'., dupa imaginile aranjate de ea lnsasi l l Cei trei ptsici. A tost odata trei pisoi oarc s-au dus la lac, 9r pisoii accia au vezut un pe$te ii s-u repczit se-l ia Si peftele a plecat. I)isoii au seri[ ln apa Si a sarir apa in sus $i au iesit uzi looarcd. Se uila .unul la altul si unul sLa.u laba Ia ura. 2. Povesrea se nume$te cei trci pisoi..\ fost ,dald ca ni(iodata trei prsoi care au pl,rar la plimbare. Un pisoi a vdzui o broasc;. B;oasca s-a uitat inapoi Si a vazut pisoii 9i a fugit tare. $i un pisoi sutL,a pe buturuga si broasca ,l-a lovit la labe $i a miorliit Lare ii iar a intilnir o'roascaSi un pisoi a intins laba. $i m-am suir pe o Sa $l v-m spus 'povestBa a$a_ 3. Au fosl odst5 ca niciodata, ci de n-ar li nu s-r povesti, trei pisoi Si pisoii au zid! un $oarece.Pisoii au fugit dup; Soarcce.pisoii au fugit dupi Soarecese-I prindi. goarecele a fugit tare $i s-a bdgt in ca.an. Pisoii dupd el Si pisoii s-au scos de acolo $i o pisiculd s-a uitat dupi $oarcc ii ,nu l-a zirit. Pe urma cei h'ei pisoi au plecat Si toarecele iar a fugir fi a f6cut oclrii mari. $i m-am suit pe o S fi v-am spus pov.stea a'a. Povestirea acclui,a$i subicct dupe imaginilc aranlatc dc e)coerimenttor: 1. Povestea mea se numegte cei trei pisoi. .{ lost odati ca niciodete trei Disoi si s-ai dus la un lac Si au zerit un pelte $i au seril roli dupd. ei. $i s-6u scos apoi din ap6 $i curgea apa oe pe et. ll m-&n sult pe o q v-m spus povestea asa,

*rlii"tr","

voiusii fuse dupesoricels; I

aceluisqicopil dupa imaginile aranjate d, -.._P--95:,t:"" expcnmentat,or: L Toete trei pisiculele se uit3u la un De6rt9or $i pe urm6 u cazu.tin ape. pe pisicuielecind 6_auscoscurgcaapa$i pe u;;a de ele, 2. pisicutele toate se uitau ta t*is"a. Si pc urme toate pisjcutelc $i brrusca au wut sa se ,bage ln burln. gi loa,te, loat ,au ie6i! ngreSi a .treiaera ultima aare a ie$it. 3.. pisicutcle se uitau la Soric6l care era $i pc urme Soricetulitata se uita f:ryl., ra plsrculp.lii pe urmS aia neagre 9i cenwie $i erau ultimete gi $oricelul so- U:e"t hii_; cune-ii pe urh6 doui pisicule s_au b6sst cu aput in cutie $i una de-$ia i-$i be{s -caout pisicutete din curia aia - au ie$ir ,o;,oj"i;3. _..S"..$i.in cazulcopiilordin grupa micd, ta pre$.olarii mrJlocii,.timpu.l aranjareeste-mai de scurt pove6_ rrruor. rar timput poveGtirilordin cedrulca cei l variantel tnfii esle mai lung c in varianta a doua, datorita tapuiui ca. T__r.Tt*? a doua, imaginile fiind aranjate di experi_ menle-torir suocesi,unea logic6. feciliteze citirea l;r-ii rncnegarea .povestirjide catre oopii.

8o

8l

2. Povcstea mea se nulnefte ,Cei tlei pi. eois. A fo6t odau ca niciodatd trei pisoi carr au plecat la plimbare. 9i au zarit -o brcas .. Si au inceput se alefge broasrca. gi u]r,Lrl errL negru. Si broagca cind a trecut pe tingd el l-il lovit. Apoi a lugit mai departe Si s-au alea: oitc unul Si au plecat acasi. 3. Povtea mea se numeste cei trei Disoi. A tost odat; ca niciodslii cii de n-sr fi nLr s--l povesti, trei pjsoi caxe au plecat la plimba.. $i au zedt un Soricel Si au inceput 6i Jug! dupi el. 9i Soricelul s-a begat in c2zin. Si s-air bjg;1 dupd eI. $i s-u sco Si nu l-u mal zerit ti au plecat. $i m-am suit pe o ia si r'.-am spus po\rslea a$a. Cum sc !ede, copiii dp virsij prescoiaramare .or,IirmS linra prnaresulur,aLlr jn ce.a cc pri!e$re prn,cu trurea pentru aranjarca imagini]or ln ordine logici, clt 9r pentru a crea cdrul povesiirij in algoritmul lipic de poveste. ,,4 fost odalec. Pc ibilitetile de redar inrr-o fo|me avansatd a povestirii sint mult lmbogilite - in uncle cazuri - cu ,,fntezii verbalea, contextul epic al polcstrrij jncepe sa aiba .ursrviratc. Prco.uparna pontr, lrotivatii ale ep.soadclor descrisFcre$Ic Comparlnd relatdrile prescolarilor mari cu rciaErile clpiilor de \'irsG pre$olari micd, din punciul do \.edcre el str.t.rri: l,di.., c.ns|aram ir prrrn rl nnd,- p p.zrlrile enuniate de ulrimii sc limircaza aproaDceriflusrv la d.rumires eicmentelordjn po!cs jre nette.rtra ,, ln lelegere incomplete a tuturor elemcntelor dinamicc, copj lu1 pre*olar mjc ssizcazi in mic: misure caractc;ul dinamic al leg;turii logjce dintre jmagini. Faptul cstc cu alil mai cryident cu cit comparam rezultatele celor doue l?nante crcperime'nxale. nadrrl povfririi dupa imaginitp amnjatc dp .opil . In lrpsestede regul; Iagirura loa;ca d;nlre momenrel- ilus_ trah .!i l,alura cauzal; dintre actjunjl^ unei imat,ri ..i ccle djn ima,elnea pre-eLlc,nta. rarianLaa doua, D,vesh tirea dupd imaginil^ aranjate .le .xpelimarEt^r. apar unele legilurj cauzale. Ins;, rol inlr-o formi jn.omDlcle.

renctind gradul relaliv scazut al inlelegelii copiiului Ia a.ea6$ ldrtd. Un prc'gres evidmt se rcalizeaue incepind cu coplii de virEta preFolara mijlocie. cind naraliunca devine mai comDlexa si mai nuan!t;. Copiii doved'sc intelLgcrea mranjsmului cauzal care st; la baza naraliunii in acest experjmenl, desprind Jirul logic eI povestiJji. Totusi gradui d.sprinderii dF imagini este lnc5 dcstul dc redus' carctcrul enunliativ al propozi{iilor fornulate de ei fiind toarte evident. Ete vorba de fapt de o descriete a conlinutr.rlui imaeinilor, descriere in care apar unele elemente de actiune, de naraliune. Ila vi6ta pre;colale mare, copiii dovedest nu numai o capaclLate sporiti dc a integr imaginile preTentate intr-o Frovestire concretd, dar ti un sim! al compoziliei In larianta dupa imaginile a'anjat dc copil, lirul po^/stjdi esie reconstituii in majoritatea cazuilor ca fi atunci dnd imaginile sint aranjate de er(perimenta'tor. Aceasta denote capacilatea copi or prcqcola.i mari do a sesiza unitatea logic, dintrc elementcle ce le-au fost prczenlale disparat. Copilul preicllar mar inc.erci sa cmiG $i unllc judecdli de valore in legeturA cu actillnile pe care le eleclu.'azd peironajele din p{}vestirc, schitjnd $i o camcterologie in imagini. r\ceasta inseamne cd perceperea trnaginii se incarci de semnificalii, capitri conlinut de viati, Japt carc permite se se organizeze o logici a actiunii, imaginca rspoctivi rcprezentind un moment a] acliuDii. .\ceastd vlrsii pune in evjrdcnle faptul cA perceptia se subordoneazi actului de gindire pe care tot ea il stimlrIeazi. In dinamica acestui proces, vorbirca are un roi esentisl. Prin urnare sc impune o concluzie ce meriti toaiS alentia in procesul de cducarc a copilului pre+colr marc: cst Dositil ca intersectarea alatorie a spmnificaIiilor cu car; se incalce liecare imagrne din povestire sd ound in evidente modll in care s constituie fllrcnle]e i'erbale la ac"stc vi)"ste. Or, aceslca apar ln.ontext sub doud aspecte: unul ca multilaterale complctare a repre_ zenterilor p n incdrarea lor cu semni{ia{ii ce permit se se organizeze o legetur5 fluenta iDtre toate datele mi

82

;;.

j,:i,ir'iffi ..#,r;,." : ;iil," ; ri.li= "i: :,", T"". : ; ;t; j::" :.i"""i
uc rm a g L n l .
, r r tfamarrca le a t,.r hir ii

ru;i;.;"::n:l ":i. ,.1*,"-:!,^",i:: ;;"X:y:lt"


".:;;',':'l
^^^r ir ^_:

s,#1,i, :ij,"?:lr:': lf!1",,",?T,iil;,JJ,,:ii: t:


ij;i;'i:l"T." Til:

lmaginile aranjate dc cxprimentator (\.arianta a doua), 8 obsrvi o creFlere nu numai a cantitdtii cu\dntelor, dar $i a calitdtii povesiirilor in v'arianta a do'Lraa exporimentuftrl nostru. 3- Timpul de povestire nu este dinrct proportional cu cre$terea numerului de cuvintr, in varianta a dotr,atimpul ,{ceast5 siXuatie se er,lpLirciprin aceea ci po\.estirea copiitror mici ete redusS, in cele mai multe cazuri, ia denltnirea elementelo. care apar in imagine, in timp ce preqcolaxji mad Si copiii de virsti lcolare reu-lesc sd includd liel:are element intr-o actiune, s6-i dea cul$ir,,i,tate $i semnificatie, se aduce situatii Si lapte noi, mcniie si fntregcsc! naraliuna. In felui acesta, p5rtile de cuvint se di1.ercifiEi, iar fornele 1or gramatical se imirogS:tesc. A.!ada,r,prin vorbire se er,Trim:i ideile, gindurile omulri cu o bogali, variatd;i relativ,,transparent6( incir ciiurd a.toclivd, volitiona d, moti\.ationale. ln fap.t, irlreaga noastri conduitE verbale este o exp.imarc d{ stdd sullete,s-ti. pare ca, in comparatie cu alte tipuri de con Se duitd, conduit ve.bal6 este supusd mai riguros contrclului conqttintei, care de altfel controteazi discret $i aontinulr lntreagra activitatc dc lirnbai. In sprijinut aetei idei, aut pdn conlinut cit si pdn fo|mi, nemijlocit fi mijtocil ,rcum" 9i ,,ait" intelege ornul, nil,lelu] cuno$Lintelor sale ti exprimd, totodatd, dlnamica dezvoltirii acrivititji intel.ftuale a omLlui. pankularita-i1e proc^sFl. J. .;r noaSter, ateclive, mo1i.v?iionaie,structurile comDlexe ale de^-oltirii capacitetilor psihice. ln conduita \'erbali apar, evident, caracterBtici ale personalttitii, ate interescior si intentiilor, ale simpatiei Si antipatioi, ale adminaliei,i F spprilLl-J' fa.r de . "a .F sc \.orbcstasau 'a;d de jnrpi. locuto . Tr linal. grdul gFnF-a dc rulrura a c.lui c. vor_ beEte impiinx! adinc peceta as rp relatiei l,erbale1. Lc gdtura st"inse dintre limbaj, intcligentd Si pe)rsonalitate
t Luria R- A., Reci i intellect garo.lstroala, t1.re!-ptustlogo i Cezpn opranosa rbertd, Moskva, 1930.

:i:tiij':t,',"l;*::1T11':r:;r,il"*ii:i].,ft-l;;
-.-_in

aceastE^ ordinc .lc r.lui, prjmut Jenl

lau 2ai :ri I i.=


r\1jti

ri+fr
465 486 799
865

t7 1i

459

07,
7{i5

." , )': " " ' : ' l - 1 "' , 'p L," ,' u \u , d - md ,s,s. c ir r i cer c ' P i ^r' cr^rd ,a rLLr r qL:.i ; : i" : ; ri'.} , i "l '

j,1", :",T;,;il'::,i^":;:l '' r"'.1;,;i,1'ff :.1i.i,:ii?,


a4

;i',j* ;,;, i};l"i'l ;i'1*;:: cr L^"ea \,rrsi a i-*ii!il; ;.: rri1,; in i ;:; L'| .lo,i,":
"

1 . In \- anant iDt r j, c l t s i a n j .,r ,,

J;"

85

:ilj,:"'.i:: fl[t \,:1.:l:Tff :':. l*1:l* I ij gffi

ff iff;l,l:lihl"::"r"",F*i;*T{t*.fi ;ii
co.lduiLa,\.erLala poa".;. ariL pr:n Lonr.rnL.upropr:u_

pffi t{**"ai,:H*""#i:i:1y1*:+;if j}!'r'#"*t


e :,,#fufrni};'#"tr'iui".r:fu f; *1.j1;;

fi *iil't*i",R:1'y,i,x!?i:Siff :H:ii+f"'.iti."*#

j L,ti,.:.l...ri*rHlfl Tjfnil r",# L;ii: "'iI ff ?g;T;',';-'"ilcadrL nLr,j a7d, [i,.,iuiill*Yii.


lI #fltT'ii"!' "*f:i'L'::,JtTjT,:;;:

mild conduili verbale, dar analiza noastrf, urmere$te se sulpriodd si sd adinceascl o sede de aspecte ale relatarii vernal" i'r d;\ "r<. silua!ii. Din plnct de vedcrc artropclogic, conduita verbali crcazd imbolduri sau inlentiuni bazatc pe gindire, apoi le imnspune in cimpul social de contact- Dax, atii vorbirea cit;i limba nu contin in mod ncmijlocit sistcme de vaiori lingvjstice sau sistcme de idei. Ele sint doar reprezcntate in limbaj. nezulte - deci - cd modul cr.tn se realizeazd conduita verbal; este in functie de nivelul dczvolldrii min|3le, dar la rindul siu, limbajul exerciti inlluenie tavorabilc asu,praevoluiici p6ihi(e in gencral.

*:.\.;ff .H::"Jl ""-fi :";m.;?Ji,it","l.:l'dH


' ::.'"1:;:f i;.Yi1i1",*
86

*,,"rdfj:i:'1;'ffi ifr,."t;:ili.""rrji"itlft ll'"",fi fl:i:'J:s'J T:.3;".,, fiff '# .,,


r'aphdsie. tb:,,Revue prac. du

#e,"tlll$#[d'i"*Hl"_yl;'ft i"q#

i,i.,',ffi ;.}Tj d;T:1iii"L{:'iti-xfr t';.A

:,",*,:1f-''i;yiffi $:,; :.;i ii,''i" L:^::, ;"1

B_PARItCUtARllAlt DIFcREN ALt jN CONDITJIA A COPJIIOR CADRUL DIN fILCARIIA -VLXtsAtA DIN CELE TREI CATEGORII SUPUSE CERCEIARII

cornpara rangurile pe care le ocupe acela;i copil in @zul probelor respective. Difrentete de mqt la celc pa1ru piobe de inteligenld sint mai mad ti mai numemaie la oopiii cu debiiitate mintale. Aceasta araH ci copiii res_ pclivi nu dau rezultate constante la toate pr;bele $i c; fluctuliile ce se manilcsG sint tegatc de c;pacftdlift lor intelectuale. Dar la marea l^r majoriLarcri in spectarla .. piii cu pLfto.man!,..or -'rr.r,. L no.ma/ sl- ery'dpnd mcn J1enea rFai zJt. la o proLi ri ta .etet.lL,,probe. .i,..sL IapL esr'rL\., deosre.F la \ trsta )cola.; mica activ,.atcainr-l(L ruala crrriB; mJl in ..aa cc p-ivc.(e pos o:liLAlile d- d !. --or-a in sil raii: ditFrse :; daLorrra o-o.Ls-tui insrru,_
Lr\. (a elaa. la

,::,r,,"# fi.'{;;,i'1,i:.11 il $:::,:" :-:tipro.p\u u .*p.,,,:tj'o,:':il "'"


'<(rL.ri\'-Fou*, "i

.dfr ,1,.:.ricrd:tare.:ia.L .O . s - i".9,. arn c. rori! - v e r_

i; ? ";I :"i'"i,lr,*i;;""i,!i!,l'::ioi; s- . or".aLi .j se "'l: ::1"_,r: -, rie , ," (\\ L\c, ," ,""'1. f.' ,;:;';: i":lJ;f; : [.J ; t;;' ],: j";. "T ":ll \::;
88

" ""1 " .i,.i. , l,:, jY": li:,"j : ;, ", ;::i:":. ",Foit.,' !-. dm "f :; : T': " i i-, llr i r ' ' o - , , , i " ' l l f " r f '; ,*;" " n ' t'

Ju; .d1 , ;l",,tll,:ii ,,iJ ;:l::r'i:li.rl . r1;11'1r,:" r " "i r df : ' . , " " : , u , r r a r i rl'",?':: 'nr

r; l.:.:,i _':"':,i

", _;?iii,t ;j#;":,*J il, .#r1!;::ii:"i ""1 ll., ll;"X "i',p",'"';:Ti'i:i1i


;

II:', I | :"'t :Til,,l':",;.:"."":,i"flli r,ta, : ";1ti.


'"

. . , . l ^.,

nl- J j , j | ,a 1 1 .,a ;p _ ,- ,i j i r .g o ,...i :o a rd..Lj

aparind diminuat:i, putem dcduce ci ei mDifesd un tonus intelectual mai scdzut. Oriaf si in cazud de rezut_ l -:.- rFl al | \ b.r. l a . .al F-u-r, oe piol, , , sc I nr : l , es. c i_ km l e,t p ri ormd L^ sl aL. l a o alLd caLAgo- iede pr ob. . I onsi .j ' r.l n i d:' erer ac . a 6. ; ep. . s i6", s; sl ab,-i caorLi ti : dp m.rri-l ,ere c r ir e- "dui F. a. L: vijiLi r,' 1" .1 ' aj . i r ,:,a.-i Ll :\, -\a. . Jr m af e a d. . qr - i or LS Este scmnifjcativ faptul cI aceste camcLcrjsiici se

pji

d, b:li minlalj,

d - ,.b sr a ,.r d .Ffl !

i ca

,-l (.ro-i i l , o. c rJr... i D ^,i aLi. cFi cu int e, . r u- nal . )i . ru dFbi Li a,.. mi .ral a rnanif es. d di'cr enle. la a, g op--r, o,p-oba l J ar, .zrF s.d p- n d . r a . r - sL^i in l rrsrd raLFt , ohl i ,r rtA d. n4i ara r d , a aLes. , i nom i. , e\ r l p. i i L^l ar l a , opi i norma l d oat - F mat a. easld dp5 i $1,-a.. ma c^nsr 'l a Sur '- . ^ar ucler is : r ii dpb: :!1-1' : pl Fznl a " -nrnra cl rj ar j n cad-| l l r cFqr Fi car . . r Fr , ( L: cj d: _ .ons ct.rdl ,,i -. u. .u p.. ,.ar il nunF. ln rc* F1re i I jFq. ] t ur i cu r:\Fi ,ul scazu, al ,aod" .i ri tot or de r 'a r r . d. r : , u. o-n rn 4t^s. d r sD h.i f' .ul ar" 1.\l dlii lor , . 1lel. . r ualc.

x .roLU i .: : i: , 1 a r o.r p rie n , c rd , . o n , . i . a r e t - i n l j m l , a r f l. . T a .Jl tr, I | I F:l e l a l el de au, nL: aL la r . aL

rrnD a . ( i nsrararea .,r,.i rt:a 5 l- , / a . I n, s. uLd a /-b;' . ri i i rJesrr r,b .F J .r pr ldir L . , - nbal. . . r , I. ,a[d d nrr- rar eJri l e oLrl rntrF a , . nj , r i la dr f "r ie pr obrtLa i td aoi i i o.. . t r i, t a m ar i. r n Ljm p . e iLd .Frri ' i :' : T:l .r" aorr di t. r-nr.. .dra . .r r - pu r a o- s gr r , g- idu-

89

acelri parametri, ,;':::t':;lff"l,ii-:,.:tii:l,"i,-,"ff ::.::',,"..I:,J:i,; pf In f.!]lctie de ou amplitudjnite. am oblinut datcle cusc in labrlul rimbaJ, .i,c; a\..m ill vcdcre var:ariam;edi l,-li":l: "l S. obserri ci amplitudinile convefgentc la toate catc(uritl dL sJlri({li ri Is ambele caregorii de probe au o :i i l"::::,'iil:il';:f,ji,',=ji",T?l,l* sc;zuli cu exceplia Fobei de lirnbaj de Ia cop ii pond^re ,il]fT'i'"_,"1,1. '" " i'',"t

j'""',',T'"';T;ii"l;;X:',i.':,::i,:1";;:;Xl: il'i'trf; i" e, '',"i', T3lil""*.r;:"5,..iu1ili;1,.0-,x3t'*,, .:,:i"iT"?;'."1:_ ni:::fi ,iiHx*";'t;";.Ji,ixffi

goflr. Lrn rapod mai tab.t jnrr^ n:vetul actir.:Lirii i" l:,._

i{{i:1 t i'1"1 ;.,tTiJ l:n:: {'.1,!! I ;'i,,li, :;i};l

;ll"ti,t,i'dj;':5,li".';ffj:ii :; :"J: ;;H::, [:, _11 ";,""",i",:'iJ; ff'.,':1X,.'"." jij"i:-?iiii: :'Ji, fi l";i

";; . i"-' i"".'

"J"o,i l,ii""'i,l,T", #jji"...""H:

51.';L'l*I"J""i,o?j",i#'-*";'n1;;,:*f lii:l"l;; rn ctre traie:LFtirare copil.

r-ptirudinilcare djrcren!iazi.i.*t":,: p'.,*_ :f ,?,,Yr.1:1rc,. s,rur rnsrru.riv-.!ucativmanifesEl mai mult sar, mai

.',",ru il;l;,;ru+-i*ni,i*fr :h.* 1l "-J i'ill,3i"li,, ::il Jl+lil' ", Hlf ii""jT"'"",l i:
sint conver_

conl'ergente; cel!' cuprinse intre ll_J0,50

j;'"';'l,,il[1 i' H:nf"i I i:;'-':J.'; i"i*i*i'ltT::,!'";


90

#r:i;' ;,m'; i"ltr[litl 5r!'l;#; l;ffi #

5iin ;:l[":1,5J;:i"jffi,l;,S.,";""ilf,:r,"zaexami-

..di\'dxal^ rn!ab:ln intrc -,Lll,.-..nt,, ta protrcte de inieligend rczulttele obri_ ar cop'r in ,aport cu cele '.u1:

cu debilitate mintald. O explioatic a acestul Ienomen ,r poate conslitui Jatptul ce nivelul scizut al dzvoltdrji Dsi_ I'ic, ia., ca la aceiti copii influenlele .ducari\c cxcicitatc a\rpra lor se aibri efecoe in genFral scazLrte,ceea cr tlst rn'n; pr.dominan!a unci .ordujte rvrlle .a.acLri_ 7a!a pfintr,o felarivd simplitate ii unifo.miiate. ln con_ sccinti, dilerontierile mari manifestate dc dcbilii mintali |c . .l \pprimeniulu. n ,slru , .rpri'lJ r , ')r.o,.rtaJ 'n 6cir.. In s lrimb, prop 4iij" i1 car; apar omcn:Lr:it.: la probelo de inteligenti (WISC) rcftectd o ordin; inversi din.a '3r p-u rcr dF \Fder(. in .omparali. crj prob.le dc l mbai. .\\ fp il. r:nn ., fanq ,. jlL loarLu d.\nrgF rte la copr'r ., Intct-.1 )onnal se ma-nir,6ra apr.ximaLi! o 1a tfrim lin t.tdlul suL..crilor, la copiii cu det ilitare minla/a o,-drlr rcprFzjnt; db:a 6,200. Daca se admire ipo_ tza ci gradul dc unifornritate al Fzultatelor obtinuLe ste invcr, proporljutul cu a.mpl.area e.iecielor pfn, jn_ ^sului stru-c:,!..ducrtiv (c"ea Ct"L?yr:mentul n.stru pare sa qcnFfal), atuni.i sinur cxplicalie po6ibita rn legJrura(u pondereascdzur; a raneurilor toarLediver_ eent- la proLele WIrc - copiL . u d.l)iliral" minrald _ o ddL pertormantele sulrmcdiocre r{,a.izatF du ei. Mcdia unjio:n.r;lii amplirudinir d^ .ar,.c^rirle,.cnnrcrgcnt( lnlcn.Lcc* :r .divccSpntea. cuprindi _ cJm c f:r,.sc _ cea mai mare parte a subiectilor, atit la probele de limbaj .ir ii la ccle de inteligent; Coreialii inrre gindirn .)i liml oal, p.Daa a. slor rFUl!.c, apar.mai praE-ant in .ldra mediei, dar $i in cazul conve.genlei injerioare ti diverBent'i ,! pol Jrm;ri vdfiati:, e drepr mai mici, .are .o.r_ r:rma :r ete )poleza m.ntionaU ma: sus. I,a c^piii cr.r inlole r normdl. de exemplu. difFrcnreledintrc rmptitudinjle realizat. la ljmbaj .)i WISC sint mai mari fara de aceiati probe oblinute de copiii cu dabilitate mintle. Aceasta punc in evidenF plasticitata mai mare a intelec_ tuluj copiilor normali, Aradut mai inalr de comprchensiunc manifestat de ei, capacitatea tor d!, a diveFifica in

91

l:ifl,J,",:::rl,,iffi
.. _ |)dr

;:-1r;,f .il, iii1"l:p:, ;";l*:l.i'I'iqii, "l s,*i :rr!,Iryr..;# ",:;#'1",";$:.*,i: r ;i'!,;;:"0::,*l:Tfl",1-;,''ou-"''""' irier''uar'ri
LtialLama repartjtiei :.1,-,;,1.- 11n1 a

;i :iTli:t siri;:fliilix,sx;:li*: i::iffi


orn srsr em ul aplic bf l j p ro b to r, c o e d j c j

H, :jf#ii:,l::I"lfi ;; srr,; ;; tdi":.:"$l

LH:ti x,nl,;; "ir.!1ilu,:r:::;i" ;.iil;

;::li,':J3:,-,Ji1,"e' r.,:",i;'g: "ll,il ?fi ;.f .1"ll: :;:.

at ir , ar dc t e ri s (i c i .. p e c a rF l L p u n e

"Ti#i:,"i",,

mai marc, derl ere


epii rv nL/ed nurtuf -,.ryi clkhbclnma/e /uhuzi,/ - - copxdcbknnld/

r1r, :l'"i: ixl ;;,1: l;iiir,::iri;tl iir,,l ::"1;, i3',.i, :f,:l:,"";l : *i!l;,li
,
-.--tolx cu /n/e/e.t n1.tu / rop, cuhte/ect nuno/,ti /u/buri./ D/ero.btiP .opt deb/, ni o/

ln Jigura 5 (probc de jnicljsenta)

l;;,if ,lr*l

Fig.5 92

,\/'ittl 6t/t VE E/ll lt/A /A/ ///t2[ t2l/fl ItA /4t/J!u/./tt t6/1tt /t! t7t/!t Fig. 6 inLlegul doml]l]ju de \riatie aL perlornanleloi', ordonate dc la nivetul minim (la subiectii cu dcLjjiil.ate minlald) dini la nivclul maxim (atlns de subteclii cu intal.cl normal). Acest tip dc replezentarc nc pclmitc o anaLizi comp"_aL \;. .:m .l r .J. pq Lorl. oL I il . , \:d r'inJ. totodali, caractcrislicile Je repartltie Ia Iiecare dintre el. Toalc mirinljle reprez.ntate sint lunctii aleal.orii dc repart:lic, caxe se dispun u jfolm (curba lui Gauss).Abalcril'r .te ia lonna ideald a curbci sinl, dupi cum sc vcdc, suficientd nnicipcntru a no permil. sa considc:in astfel diagrarnele resp.cri\,.. U:le rr r- s.fln:ljG-li\- dF .ni|I r.-pr'r .LL- :r- a\a orizontald) se rcmarc; alit la probele de inteligerli cit curbclc fi la.el{r dc limbaj. Dar, in 'timp ce, ]a cele din1.ii, lolurilor dc copii cu intelL'ct norinal se suprapun pe rea mai mare parte a d.,nreniului lor dc riatie, la probele de ljmbai, su,prapunerilc sint nescnxniliaative, aJectrind doal eltremitelile (pedomaniele minimc gi manime). Diagrama varia'lici pedormantelor ]a copiii debili minta,li so plaseazi c:{l.rior in raport cu colclalte .lou5, ti anumc in spre limita pelhrmantelor inlL'rioare,atiil la inteligentii cil si ]a limbai. MSdmile reprezentate pe axa ver ticala sint procente din totalul copiitror Jiec5rui lot carc s-au plesat, ca pedormante, pe intervalurile de variatie a

93

;f:rrb :,:: a ri ....1'^..ir,li;T'l'l*l' j,H: i;:H**ilt$j:j;:r.r ij!x':ir:"i ,.,^ J; f"::1ti: "ir,,"j ;,1:, j:i"s :ii;r i::,rui lu:i{$:r " .T"x'Br*:,:,::, " j:
i : ., i ; r , 1 " , - ".,.

t', rjii i,i',*:l "rlilyr;.{*,ii #' [,r :4; i,, ";"';;*i ; -'"r:g"n', :"r'ilui ::illfil::+1"",;li"r:"j' J:.#i "?i;n, bun6in 166p61u1'o 'u iii,".ii,'",ili.
r^ror 114j bur. in .azut .imbaj,jt j.. d-r in zona r..z rtta_

Fiiili:" i[i"ff";trt'"T.ii']:: ; .,; ;,;F.'' o jfi"#;.il t! i ;:b":; li"'i,"",^i,T Jl i

::;:,:ri: ill:1T[',:'*;it';:l;if i,[[11.!'i ::1"' inzona rna: cenr

li;j",';t I"l? .1'l;"i;i,l,.il *yJi*l:: i','Jl" : ; ::)

;;:,1 : r;W' 1i''#rf;""1:;T'1tiir3; iqf"*


s,Jerare.O ,primd corstarare: pertormarlele incegLtrai
TA E EL RANGURIIE PROEEIE LIMBAI IA COPIII !A DE CUPRINZINO NORMAL' CU INTELECI

'opii ;iJ":i-it::l?iJ"'.I:liriror "' i"*r*i ""' .rl r' Pornind


.to la dispemia perlom

',S$;iti*iri'n #r;i"ili" :itrr#, i ri ffi de


dif ^" e n t. s F m r :Ii .a rrv c . e \c , pl rp l i ci r.l

,?'!1 i:ilu[:n i:iH:::J.i':;?;;,;,ntl


la p r,6r- s.,*.1Lro,..r,pu1. r^ rmrrd r. a

:ffi r:,+:Ht,:"'iih# r" ffi r *l*i li;:Ifii


94

ror dar aicj situatia se prezjnte inve

l:?:t r.,,.4;$ij:;,: ;:ti:",i,X,;".';;*,j#

N i .ul i na D .

r00.5 7 16l 50, 51 74, 37 7! 65 11.5 2$ 33.i 2l,a| 22, ,1,1,5 7!70. 5 !65 i05lt 77 2 11 ; 1\ t a 71 59 50 72 50 76 116,5 b0 3r,1, 9!r u9 89.5 !6,51l0l r0l, ll6 46 5 7 ;!,b 2 86 ti 8 37 m 00 99 93 79,5 8C.5r0r 2.5 L l] r5 l14 I bi 25 3l ,18 61,5121,5152,00 65 50 90 i5,1 80 93 4.5 lr3 |

50,00 24,00 52,00 68,50 83,00 29,50 81,00 2l,50

'De la 1 la 30 sini copiii din c1e l, de la 31 1 60 @i djn .l6a a Il{, de la 61 }a 9} sint cei din clasa a Iu-a 9i de la 9t !a 1al sint copii djn clasa a IV-a.

95

"l
26 37 2 ,i 50 50 l t,5 8 U ,; 50 99 4 ,5 I t i .5 r 16,5 7 0 5 93 rJg,5 6; ,(i
{i! 8! , 5 3l 50 11 4 ,5 I t 8 93 9!l 80. 5 ri5 17, i 65 8! . 5

m
ihai iL

I
l8

2A BogdanE.

41,5 65 3t 11 0 0 I' J 65 31 i2 0 3l

t',' .. rei B . '


i rn H .
Irislir

Olreorgh D. I'e H eii ! G. C tte Di 1l . 1lllll.. l il . l du C O. R ,du o. rG. . G

BogdanS. 2t ion \. 26 t1 i h . j \ ' ' cri d ian S . Il i l ri D.

65

32

D o i r d c h.

L i e l ! \ '. Cri!fi

l ul i rr

Si l rir 11

i:
i"

3R.

37 3

l3 I lea!. D.

93 106 a !)3 ,1,1,5 1 1 .; 6; a9 ,1.1.5 611 93 t!.5 !3 :17 I9 50 l 7 .a 37 4 4,5 50 3t 37 6i 99

l ra L D olra I . Trl i x a S . rela .\lirela B .. el a 73 l un M . tM. M. I il 75 O!ii d i u 1 . 1 I. di u I 7ii i u \ '. 77 78 ]1ihai I .. hai R ha R. 'a i 80

83 ll5

rl . ' ri nn

00 96

nB.. B
t).

16, 5 0 l, 5 75.5 ,6 l il. a 40, 5 4 6, 4 7; , 5 113,5 7 J, 5 ia. 5 6 t , a 101 8 6, i r 08, 5 ri5 50 6 1, 5 'it . a 7,1.5 t 08. 5 i,b 05 011 !6, 5 75, 4 00 I l Lt 119,5 8 6, 5 l14 100 93 E 9.5 9 6, 5 75, 5 g3 37 17. 5 75. 5 50 7 4. 5 93 1, 5 110 89.5 .165 ,J4.5 50 6 1, 5 34 26 17, 5 t2,t 6; 11,5 u 3, 5 34 65 50 3 3. 5 50. 5 ,165 !0 41,5 ii9 {i5 119 6t . 5 I ! . 5 l t8 86,4) 7i; 2t,5 50. 5 93 09 50 24.5 75. 5 2ti 3. 5 l'l 33, ; ,6 t 2. a 26 t7. 5 l0t 65 it) 744 75. 5 r ii, 5 ; 05 41,5 20 ,16.5 155 ti ,a 2 75 3. 5 l.-) 65 106.5 105, 5 li4 4'l 5 10i. 5 7{J,5 7 44 21. 5 65 611 ilti,5 05 41.5 79,5 9 6. 5 , 1, 5 93 I13.5 106. 5 6; 6li 65 93

60 2b

,'.il]aJ

t7

il.iil ii.:i
14; 113 05 77 63 E7 82 70,

3t . 49. 39. 52.

:l :1 5l
62 39 l'.1 43

25, 13, 50 31. 50 27, 50 21, 00 Tri.all

Iiltl i:,fij
5t . 50 !2.00

59 t0rl 27, t.l

il,tl
26 5t 30, ; t5 ! I l3 71 .rr0 84. 5 58 l15

55 l2 53 3t

8ti. 42,

5t , i

ftrl *,ll ilfrl


66,011 8 3 .5 0

30.00

l5 ili 40. 5 ! 1. 011 ,19,00 71.

irs,0
25,

?5.0r1 23,50

97

r:"r,;,' , I/', I ,::/':"i,;i;; ,'/i'/i'l ,i,/;;l 1ii',j. i'/ 'ii] .'"I, ,,1 i 'l ;;/ ; 1 I ; l.: Ii; l I lil:l, l ; ],' 1 ' " ir:1 l
jl . 1' i : : 1 ii:t I'.;l I ' j1,,,ji ,;i;i::'I' *,i i,t
2r: ,srl t: LL.ri l bLr l bt r tttr.itr,;l - .r-lnrrzl v . r I " , l i rrl !1r,.r 1|q litrn,rll2 i. r ull,rl1 ., , rrl\,^lu: llrrlrLr-.1 irr; o , ri

j ,t l', '" ',l,i' /

l!.

ffi
ll ru
-l

l"l,

- - _i-

l ,r "l--t]

,.

.lr-

lrr. | ,'llri.:1r"6 i,--:l .,i li

li ll':;lit;,1 I i:,;l :lt;l ::j;l : :l:' i'r1' l ri rri tti l ro x,1 r,,r]r ,,r r Ll,
' r ,,1.i l r rs-;i I i,,,| r_ 1 3 I cn I 2 rril rr ,i l r_ r;j :: I r _o,r ' r I 5 l ,i l r, I rfl . I tr - ,,1

,; ll;J ,l; i i ;,1 i ';;1 3 ;.1 tr:l'i;,1 ;i j'li,l'.1j;l ;l;l :l;:

, I

IA B E I. CUPRINZIND RANGURILE PROBELE LIMBA.I COPTII LA DE LA i CU INIELECINORMAI, DAR CU TULBURARI VORBTRE DE

ili1; 1 / : r :J I
lrr,l; .,'rl -rlr

I I r,) I rr.i ;,rl I uoi l, r u j ""

V al i L

Elgor r v.

["1 ]i,lj;y I'i;'1 t;'1 L r lrr;;:1 ri I i,l 12,i 2Lrl,,l !i sn.l ri -l_ l' ll|il l-, .j i t itl;.l ,j.i 1;;j '1 ,'"r
' ] '' ] ' i,'
98

lr ,:,r l

1. 5 r0B !7.5 ;7 811. t3 i: I I lJ.5 I t6 !rJ.5 9; . 5 107. 1!I i5 50 ai ?3 r16,31 72. 5 7ri illl 66 . ; 61. 1 30 6, 5 2t.12 12i I lli i 01 . 5 l0{i. 5 108.7; a ll7, 117.i t 0.1.5 |7i l llj 37 llt 115.5 l l 0 llii i05. 1, I t n6 l 0t !5 i3, 3i llu;

7l ,a ,2

16 . ; ,

u;l

,ii.50 17; 0 5i. 00 !3.00 23 i)0 .r5.0rl t ! . 00 3. 50

r0.00
41, 00 111.50

I ,"]

I la litl sini cop:i din clasa II a, de li 6l la 90 ..i din l a 120copiii din clasa a l\r-a,

99

I
I 'r3 I

.t.t
I n !s

r(ri D. ,rl i haiS .

ii,ilT'l I z, I r0r I : Illt.l[i:Jjlj J6 I rr 88.501 el J


I

lr9 l I 5 ' I r r l r o i r , : r ; r ,i.166.00 5


I t,00 ,11) 50 !.1 00 64,50 16.50 90,!.0 66,00 77.50

* ol ,.l ] r rc ,]rri ,]'n' - J ,o, t!2 ,r, r n ] , , .t; 3.00 q 5 .f,l


!,

frlr

.,11,00

4\ Gheorghe I t0 Rad! I'1. ril N"icolae B.

l'HtL l t I !l:,1 I srz,Jar r I :i'l ||r;:li'tlti bri l I


' 16 8 r :, I I l ru :;l r,r,r,zr ,r l

5r l . : ! I 6 r I rr,5 l ri 1 n 2 621

Crigo. C. 56

5u Dorir N.
59 l l ori a c. 60 V ,rgi t O. 6t S tl aD , 63 Olga l
Criila L67 68

Ion A-

1 .i'll' i,ii'llJl . 1, , " 1;:, ,i'l,tI rr,Jo 6|1 i I';'ll r? r J ++ J l,,1lj;ll,,t 1,1 1 oN
102,50 35.00 63,50 70.00 ft, I8l I!0 l 0 jrr 7rl !7 29,00 73,50 30.00 3 | r;l rrT l I I | 6,00 s | ..0 I 2 i| r.r l rrl o |r 71,00 09,00 68,50 r I I j ,l l w I,z:,2 ,) n 85,00 r 5l l l 5 l 6 .sl ,t ) s.a t z rc,00 8 J+1 r l 1 r l zo l .:,.m1 rr 2 2 I i i i n 6 ;l +u l rc.rzl qr 36.0C 4.1.;0 16 I 8r I 2i J rsrl c,r.rilar I 70,50 3950 54.00

f i l i i l i Jl f i l , i i ; 1 ,,j ,

i.i l t jl;,1;t:1 l;: ;;

Iul i a D .

ls7 l4t lra lrr:sl l2 il rr r';l 5r lt4zsl )tb 40 I I J :c I rr,',0

lru l+.,, :;'l; / j: I ;: llt::i li.l 22

:!"ll!

I'l# j# 'l ;;I:;;i :'j .rrrl


l*

N i cu l l .

" l,'l*'l n l"|1 b?r7,00 J


100

:6 00 ,15.50 i 5 00 z o i 39 00 . ' l 67,50 +r I 60.00

8l Dan F. 82 Ion L

Marti ! C .

2a,00 7!, 5 73 72,37 80 56 8l 5l, 50 98 108,5 98 . 5 57 90, 7t.a 8l 79 , 5 57 72, 79 2,1,00 i 08 l 0l 109 86 101, 00 108 23.00 26 3l, 00 56 57 41 45,25 ,15,50 36 25 4U 56,00 I08 ll 40. 75 3i, 5 101.00 4 86 8l 41 62,75 65 46 00 ir6 63, l2 67 b7 66, 5 73 17, 00 18, 87 ll 15.5 39.00 118 8t 16 , 5 53, 37 56 81, 50 ,19,15 45, 5 17, 00 56 i7 22 8l 79,5 4IJ 55, 6 59 59,00 108,5 104 , 5 86 99, 106 22,5Q 115,5 l l 6 ll0 114, 47 t2t) l 16 6, 00 71,5 8l 119 , 5 73 86, 25 9l {8, 00 76,5 97,5 \12 95, 5 95,37 103 3; , 50 108 t01 104 . 5 t 02, 5 104,00I 0 i00 36 57 26 40,75 31. 5 31, 00 73 36 40 90 59, 75 60 5.1,00 56 97,5 104 , 5 73 82,75 48,50 t08 108,5 109 95, 5 100, 25 107 13, 50 80 8t 60 , 5 68,37 77. 5 ,16.00 76,n 97.5 73 8r , 25 88 2,1,;0 5 79 , 5 6, 5 t5,u? l8 7.1 50 4U 57 44,25 36 21. 00 56 57 60 , 5 ,6 51, 37 53. 5 +0,50 97,5 98 , 5 73 86 88, 95 25,50 108 | 2 119 . 5 95, 5 r08, n7, 5 24,00 8ti 8l 66,11 4U 68. 77, i, .10,00 22 I1,5 16, 5 u 15, 7 I 1, 00 '19. 86 81 66 , 5 8ti 19, 50 86 56 t9 I1 , 5 l l 24,3 l5 4; 00 22 l l ,5 25 ll 17, 3 11. 011 56 30 18 37,00 30 38, 00 8l 79,5 86 86, 90 18, 50 ir 56 b7 40 49,25 45, 5 17, 00 101

,l
871l-lo.itr s. 891 lo ...
Dana I.

'1"
30 56 36 22 5{ 22 36 56 86
l l .5 165 ll 57 44 24 25 57 2 .5 I 4 u.5 2 5i 30 2i 21 5i l! 6 6 ,5 5 7 57 r8 .7 i l 0 4 !.2 5 45,5 3 4 .5 0 6 .2 ; 9 .8 7 4,5 49.25 45,5

25,4t) )7.4a 33,0r1


I1,5(l

!a 9.1 95 96 98 9!) 100 10 1 ,\lagda I. 103

20,00 i7,0,r 12,00 ,t?.50 33,0l 1.t) 62 4iJ,5 47.5a 78 a0 33.01

TA E E L LA DE RANGURITE PROBELI IIMBAI LA COPXI CUPRIT{ZIND MINTALA' CU DESILITATE

r05
kn S .

r0 9
ll0 Da! U. l |l2 Co sl i c ,S _ It4 lr 5 aogdanC. Il i e R. 120

0 t,0 2 02 u6 I1 .5 6 6 ,5 l 8 33.0i1 24 5;,00 i l9 40 2 8 ,8 7 2l 3l ,i rl 56 40 6 6 ,5 5 7 5.r,87 4,7,5 26,511 It,5 !) 9 ,8 7 4,5 3,50 50 57 73 titi.37 23,511 22 l9 5 7 3 5 ,5 0 38,0i 98 7 90 6 ,5 50,37 52 91,;0 12 ,5 I'J 26 24r,37 t7 31,51) 36 57 6 6 ,5 10 4 9 ,8 7 50,5 30,50 86 8l 90 57 8r,5 33,00 7l,5 25 t8 48,87 63,00 56 24 4 t.0 0 33 3?.00 86 9 8 .5 8 7 ,8 7 92 17,51) 108 6t i t2 73 93,50 I0l 39,0C 86 9 5 .5 95.5 92 50 99 t7,50 98 8l ,o8.5 1 0 2 ,; .J5,00 tQ2 2t,50 86 57 llo 8 5 33,00 36 26 36,50 29 r8,00 8ri 8l 90 6 3 t2 a7 I4,i0 3{i 57 6 6 .5 40 .19,87 30,50 73 6 7 1 2 74 39,50 56 24 66,5 5 4 ,8 7 57,5 49,00 22 30 44 28,a0 20 26,00 1 6 ,5 2 1 ,1 2 t2,5 27,50

l i ot.a D . E ,,' i l i aB . C ri di na,\1.N , l l enr,\t. \ioleta N. .UariaS. E\ena Z.

12.5 27 2i .5 5i .5 2i .i 75 70 7i ,5 6'1,5 61,5 !5.5 0,i.5 1,5 t2.5 77,5 7a 80

7i 6r. r 77 70 , 5

70 5 a3 1, 5 79 , 5 37 ,11,5 78,5 79.5

! 00 60 71 67, 5 60 78 36 80 18, 5 67, 5

14. 12 1i 60 59,88 0.1 60,00 65 68 00 71. 5 61,,75 70 55. ! ii 0! 13, 37 78, 00 t0 32 i0 3l 76 J7 79

6,1.50 3i,0) 5t,50 48,50 !5,00 10,50 36,50 500 .t6.50 12,50

1De la I la !0 sint topiji di! clas I, de la 21 la 40 sint cei din claia a II-a, de la 41 la 60 sint cei din clasa a IIl-a, ia. de 1a lj1 la 80 sinr .ei din clasa a IV-a.

1|}2

103

I
D i d ut S . l4 t5 To nr a C. t7 Enril ,\1. 78 74.\)O 77.5 7.50 ,18,5 ri2,6? 6d 3000 ll '8.37 t9 42.00 n 48.5 3 1 ,6 2 29 41,00 64,ti 53 tt7,5 516,37 63 n.oo 5 7 ,5 53 4 8 ,5 49,87 55 t7 00 27 4 2 .5 71 39,00 3E 61.:0 0 .1 ,5 62,5 4 8 ,5 62,00 66 2L!,00 70,5 38 4 7 .8 7 52 4r1.00 40 .5 4 22,a 3 8 26,25 22 36,50 64 70 68.00 71,5 ri,50 64 a) 7 0 .5 70.50 75 i6,00 40 ,5 2 7 2 8 .5 20,00 2l 32.50 49.5 4 2 5 4 8 ,5 4 8 ,3 7 53 t0,50 72.1 6 4 .5 53 60 62.50 6 7 19,50 40,5 4 9 ,5 67,i 52,62 6t '4,1N 64 lt 35 27 3,1.25 33 53.00 77.5 49,5 62,5 67,5 64,21 lt9 18.00 40. 5 37 2 2 ,5 55 3 8 ,7 5 37 32,50 t2,5 II 4 t\.25 2 8,50 ,10,5 3 7 27 7 27,87 33,50 12,5 27 28.5 4 8 ,5 2 !.1 2 27 3600 TO 4 2 ,5 l5.r'l 5 0 ,t2 57 57,0r 5, 5 27 2 2 .5 38 % .2 5 la 32,50 5, 5 4 3 ,5 3 5 I 23,00 t7 ri8.50 64 37 35 22 39,50 39,5 .l!.00 l .t 4 1 5 .5 l l ,6 2 4 2.1,00 II 1 .5 27 1 6 ,2 5 I I ia 75 7 0 ,5 71 6 8 .t2 73 :2 00 5 7 .5 22,5 2 7 3 3 ,1 2 3 2 3;.00 53 4 3 .5 42.5 6() 49.72 i i .50 53 57,5 27 50.00 56 il5 50 25.5 27 7 r5 .5 |l3,7; l. l 20.00 40, 5 3 7 42,5 3 8 3 9 .5 0 3 9 ,5 5.50 72.5 70 71 7 t,7 5 76 25,5 !9 l4 27 l5 1J.00 53 40.5 53 37,51) 72 ,5 i3 53 53 40 .5 40 ,5 18 .5
75

70,5

't'
50 5l Geo.gicaB.
64 53 64 64 77,5 40.5 53 25,5 53 12,5 42.5 l9 ll ll 49,5 70 ll 49,5 {3,5 49,5 ti il 27 75 27 37 57,i 35 53 77 28, 5 35 42.5 53 50,50 58 29,00 26 15, 5 16, 50 t 2 3u 37, 00 35 51, l2 59 48, 5 68. 25 71 48, 5 32, 12 30 27 41, t 2 12 48,5 40.00 I t 2T 45, 62 I t . 37 3 t , 5 I 5, 00 n '23,75 20 7rJ 74.00 77, i 1. 5 t 3. 7i 0 22, t 2 I 6 4 47,50 50 18, 62 l3 47,62 5l 26.75 % 35 50 34 .14,r5 46 55 | 5, 5 30,25 2a t 5. 5 t 1, 7i 7 3 7, 50 38 15, 37 9 45. 2i 47 55 27, 47 24.5 3ll ',t7 li. ll7 l0 6t , 5 ,17.00 38 3lt.3t 3{i | 5, 5 5, 5 60 15. 5 38

I8
2 l Corqeta 8_

V i rei l N .

26,00 37.50 !{,50 53.00 26,0C 29.00 37,50 26,00 23,00 26.00 1.1,00 t6,0i) 7,50 25,54 33,00 47,00 48.50 44,00 ?3,00
26,5Q 6l, 50 2U,:j0 18,50 20,50 12, 00 34. 00 37. 00 26,50

24
El.na I.

26 silvid C. 2 28

3I 3 Dan D. 33 Dan S-

D oi naC .B .

34
Ion C. Ga b r ielD.

73 71 Idr G. 75
C ri sri rnS I{)n N . Cheorehe D-

D. ^lihaela S. Oabriela 46 4

4 t2,5 28.5 72,5 7 0, 5 t2,5 t4 l !.5 3i 40.5 62.5 64 53 5.5 49.5 ,10.5 37 53 40.5 37 14 12.; n .5 53 0n t9 2 l9 22, 5 2 tl 5.5 4 6.{ 27 35 40,5 l 9 25,,t 40,5 27 53 37 53

z],00
40, 50 27,50

104

105

,I
l6

1 , 1 ' r , 't' "t"


1t0,5 7t,,5 3.1 78 76,5 5l 87 8t,5 59,5 T6 7S I10,; 5!.5 76 100 ll9 108.5 76 100 l l i t,5 5!,5 4i, a 84.5 .JI.5 ilaJ.3 100 75 76.5 9; , ; 59. 5 ll0 a 76 l0t 9t; t0ri I li. 5 l l 0; 108,5 l l6 100 98 t0ll,i 76 5l I l 6.i 108; l t2. i 5. 5 81,5 1085 5l 5e s8 {)1.5 51 8.1,5 22 37 36.5 22 1 06 ;1 75 94, 5 {i6.4 75 ul 76 73 6! 43,4 76 a! . 5 r0!,5 5 l 10, ) j00 I t0.i 3t 5r . 5 98 76,5 39, 4 9E 91,; 9 4, 5 36,5 51t,5 106 '{3,5 8.1.5 76,5 I l! . 5 87 I i !.5 108,5 31 100 3t 7t 6, 5 !8 108,; 5 l ! 9. 5 42,-. u9 36,5 91.5 76 iil 62 i 08,5 5 1 9, 4 12,a i6.a l l6 62 71i,al 3 4 'h !8 91,n !3,; 7ri,a 2 ! . 5 36,n 70,; :1, 5 76.50 47.00 25,00 l0l 60,00 l!\1. ll. 1 43,0C 04,37 62 1t2,50 lllr r 5. 50 ! 2. 76, lti 36.00 73,7 805 3,1.50 lr)2.i ll5 2,1.0i1 l0ll,? l16 160t) 83,37 99 57,50 I r3,25I I 8. 5 8. 00 75,00 57,iro ,17,00 7l t2 5!, 57 53, 8 5fr 01, 7 tia,0 6.1 60. 58 i07 57, 50 ;\ 77, 5 79.11r 72. 54 77, 5 58,5i1 71, 25 74 8. 50 61, 37 59 69 ;0 91, 87 13,00 105. 5 86,50 88. rig,50 39, 00 6(.1, i2 3,1,37 23 I,n:r 46,?a) 0it 5i, 00 2l. t !9,oii ir, 7a.21 92 73,5i.1 50, 50 i5.rl7 85 .1ri.it .10 4. 10J 43, 1 36 5.1.011 71, 7 83 78. r 9 l 7.1. 82

ti
l8

i;
T A BE L CUPSTIIZIND RANGURILE PiOEEIEW I S C LA COPIII LA CU INIELECINORMAL 2l 22 23 2l 2: 26 2i 28 29

BoedsnD.

cl bfi el 5. In,sda. S.
llih.i \ '.

'. \ i h i i D .

3l D ! l n . q h . 3! 33
SilLia.\1.

l\ arieta E

E ieni T.

l5 Rllltr.

trl

ll.

8.1.5 2',2 2r.i 64 .t 5 !.5 5l h2 i !.5 lu6 7 6 .4 irl I i6.a I0 8 ; llr ; ia i6a -i1 116 .5 1 0 8 ,5 t0 6 110 .5 1 0 3 ,5 5 1 lt t 5 1 Ori 1 3 5 5 I lil i !0 l l 1 l ,5 98 l0g 5 5l 0 ,5 l tL i t0 : a !.; 'raa 98 l.l b i1

,! i00 l0t t1 - ; 10n l tS a t0 0 76 l 2 t. llJ 6 i I5 ,5 l0J l01l

3 t.5 i 3l ti8,25 7l 97 96 1 1 3 . I t8,;

62. 33, 10, 49, 66

35 36 I : i i , 37 39 40

B.

fiifr ititl

ia

Gina ]]

li t 0l 59 685 I 07. 0r r20 0,J(i ar7. .rir 101 I 5ol l 13 311. 0! t0a,!ui 5n ti E5,

4J

Itn L lllh!i H. Ud.ei B.

106

107

,l,l.ll"l"l,l" ''--._--62 9 1 .5 r3,5 2:],5 ,t7,62 4l Cleorghe D. 75 r)u,i llrl.ir 98 1 0 8 ,i 1 3 ,5 5 l 65 i25 06 561 Cl,c,trsh. D(. 8-1,5 9 1 ,5 5 t 1 1 5 ,5 85,6! 102 (i ri st innC. 8 { .; r0 8 .5 4 .5 63 6 5 ,t2 65 I0.1,5( 98 9 5 ,5 7a 9 5 ,0 0 II? 30,5r 8,1,5 l 1 2 ,5 1 0 0 36,0r 'Jil,37 l l l Rd d uC. 5 9 ,5 4 3 ,5 3 6 ,8 7 27 6l D a a C. 42,5 ,5 3,1 7i1 49,50 43 .1.1.00 62 36 5 3 7 3ll,it7 2.J 17,0 63 N a d ii r \ . 62 4 3 ,5 76 4 3 .5 56 25 52 rlJ 51J 64 62 3l 5l 63 5 1 ,7 5 45 ;t!.00 65 62 4 3 ,i l l 8 1 0 0 u0,lt7 95 62 5 9 ,i 95,5 7a 73.75 E 0,5 02 4 3 .5 32.5 ,13,00 35 :,r.50 Iu l i ana C. 62 4 3 ,5 5 l 5t 5 1 ,8 7 46 36 .5 3 I 76 7a 55.37 5t l t, 36,5 5I I00 6 t.7 5 7l 62 5 (..5 69.5 7 1 .6 2 76 30, 7i) 9 1 ,5 76 69.5 71J.00 90 !2.00 t3 1t .6 5tr.5 t3 .5 t5,li 32.7a 2t,; 7.1 42,5 4 3 .5 li 7 O Lidiu l. t .i 6 .5 'i6 26.37 ri!,50 76 28 ,5 9 1 .5 I 1 2s 7 8 i 7 ,6 2 81J,5 , 71 15 5I 1 0 0 75.62 86 Cturge N. i 1 0 8 .5 76 58,25 50 l L }; ] 5 0 t lihai R. ,1r,5 4 3 .5 a4.i 4 0 ,7 5 33 , 1r.5 t.1; 5I 1 0 0 52.00 47 8l 6' 9 .5 34,75 24 :)1. 82 2l 5l 59,5 1 l ,l I 3.1 rll.50 Ion L 7 6 ,5 5 I 4 3 ,5 53,37 49 8.1 6? 5 9 .5 76 .lit,50 5.1 85 i6 22 76 6 6 ,5 4 5 .t2 3 7,i 60.00 8 (i i l l i l l ir D. 2t 7 6 .5 76 57 5 7 ,6 2 55 87 211.5 .13.5 .1.5 3 5 2 7 ,8 7 l 6 36, 5 .13.5 5 l ,1t,50 52.25 48 ,\1ihii D. t6 !. il 5l 2 8 .2 5 t7

l ,l ,
i8.00 3t . a0 a 2) .12,50 r 1.5 l4 00 42,5 59t 22.5 IJ.5 36. 00 ,10,00 12.5 13,5 loii 67, 50 61, 50 100 70.7a 73 i7. 50 ' 12,5 01,5 75 4i t.5 76 .t3,iio 56, 75 5il 2It.5 70.5 2! ; 60. 5 ,18.;0 42 5,1.00 24,5 65 i] 5. 5 2 32, 12 20 93, 50 7{t 3. 5 29,37 t 8, 5 72, 50 245 l 0 i i it l .16.50 :l'J 89 50 43.5 l3 a ! . 5 19. 37 l0 34, 00 !,5 I0 5 12. 50 5 26, i0 (i .5 8 19, 5 I I , 25 4 r 1, 50 lt 3l r06 t2.5 10, 12 32 95.00 36.5 43.5 95, 5 72, 75 i9 79,00 7.5 65 95. 5 39, 5 3T. 25 2a 89,00 t6 22. 5 19. 5 18. l2 9 8,00 I 6, 5 2, 62 s.50 0r? t0E .5 ;l 26 {'l. 87 6l 8?.30 75 I |)IJ5 76 lt7 86.62 t 04 33.i0 28,5 14.5 5 t 23. 5 m . 37 t 6 5 36,50 t)2 !t.5 7 0 100 98 38,00 28,5 32, 5 45, 12 37, 5 47,50 22 34 it6 25,75 l2 13.00 2l 7ri 3l 34. 50 2-r 62.00 !l 22 22,5 12., 19, 50 10.00 ll 3l lil, 5 9, 5 16, 25 2t,50 11a 5 6, 62 2,i) 2r . 5 19, 5 13, 87 6 20,00 ti2 2,5 7ri 3l

100 78.62 93 r9.5 r 5. 62 7 47,4 2T, \ 2 l,l 3.; 9, 00

16

109

'l
tli l7

Idr D. .\'lih,i S. 20 E ugr, L2\ 9tcran I). ion C. T AB EL C UPR T NZ I ND NG U R IL E F R OB EL E C L A C OP III RA LA WI5 CU INTEIECT NORMALDARCU TUTEURARI VOREIRE DE P aul L.

lt
I ' ! rii L

3l
E i ei , (,.

ila E6 ;l 0:l !l 5n rici; r 12 I13 ,5 1ts.5 118.a 9 !.i l0il i 1 ,5 85.; 8 6 ,5 rr.6rl 100 I i3.5 3.1 39 t1l9 9 8 ,5 98, 5 t0 rJ .5 or l rr o:l 9I 63 8 S.5 6i llt 6(-) lrt3,5 1 0 4 ; liJ ; , t l tta i i );.7 4 r l 8 I 11 13 . 51 1 3 lla i ]l ! 9 rt.i rii.5 1 1 7 .5 ll0 ii 63 3,1 !8 ,i ;0 6214e !8 ,5 lt l, i ;l !3.75i t0a 6!,5 !: il.1 1 3 .; 411,5 4 .. I0! 1 1 1 .5t t ) ; , 5 1 2 0 0i rl0 ui

r:;il ::

l ;.l rl !1.n:l 31.;n 93.a0 l l i .i Ll

I i l i rN r i l . S i i \ i . (i .

tl,uc
l :.00 L00,) i t 1.a0 .i s.l n l r.at) 1r.;0 2! a0

J iii,

D.

! II 1t

ll;:llil
li iil 11 ,

1i
i|i

llili,rii \.

l3 l5

:li
\i

Glr.n:gh.r L
!L,e B

;11

1lI,i !8.5 t 08, t 108 50, r 0 101,5 9t,5 107, 5 66 92, 12t 03 41. 50 I13.5 91.5 51.5 83, 75 !5 6! , 00 101.5 77,5 85,5 1i, a 78,.ir0 89 56.00 It3,5 18,5 98,5 iI 82.1J793 ri5,00 I l8 3 I11.a I li. a I la, 2; 120 5 (]il I03.4 86 116.5 70 00 7t !r9.a0 l t8 !8.5 rJ5.5 : r 1 8!.0i1 9! 6,1.0J l !3,5 10n,5 34 1'j,t 82, 6' 92 71t i0 0l ,a 22 9 J.l 31. 8t 53, 40 113 i !t.a 78. 4 83, 37 l 1)3.4 1i 6, a 36, 37 2l 6i, 50 l l rl 95; ,,1, i 6,j 83.5ir 66 50 1l l .; l L)7 , ; 10s, 5 ..19,ri2 lll lt . a0 77 i 13 1t,1. 5 ,13,5 it . 0n !6 .lB5 ,r.0J i1 5n. 6' ,l l .l 35, 4 I,ri.a 1) 1, 3t10t , 5 12. 04 -3 lir. a 08.ri; ; 8 11rl It1; 102 if r 5.2 llr i t lit.50 ua.a ! ! . 4 i|J l ni ; I i; . ; t l) il2i lt 3 3r'.511 ),i i a I i l l , i I ] ] . ia 11; .1i : 11 - 111t i ,17,4 l" i !i I i i 1 . l , i l ,5 tl 68. ! t ;3,011 !t,5 {i1l il 8il ii! J' i0 i.13.511 63 It) 1|3. 5 6,1 0! ii7 t.! !l N 5. 5 75. 25 lt3 9t . 3i t 1) ; a(l LIL) 1 r 31 05. 7i il ; ! 00 ' ti!t t0i .a 73. 83.ri2 3it , 00 ',!t- i-, J1 lir l63 lJ.i 02, 87 ri3 6: arl '.li 98.: ,,.l.atl ti ) tl l I t ii 11, 7) : '13, i1(r a a a 1t3 l Lll l1r ! a) - 0 ii a 2 : a t ! . 2a 5!r.!a l ti a l .5 ! 1a i !i!.;; l111 n.oar

110

111

I)ori! N.

62. 5 9l l ti .5 1T 62.4) I t3 9l 63 77

r9 60 Vi .g i l O .
6l

Sl e l aD. Ol g a I. 62.; 21 17 36 5. 5 28. 5 36 6! . 5 8 62. 5 4i I'J 47 36 l9 62_5 28. 5 62.5


!17

t;; C ri i i i a L. 00 6t 6E
Iu l i a D. 7A 7l

s{

74 75 76 Di i u \' . ii Ntu I.

7u
79 80 Mi h .i V . 8l 82 lon L 8ti sl 8; tlartin C. 87 l .n C.

62,i lt 2S 5 36 17 36

1 1 .t.5 3 t 68. 115,5 713,5 71,5| !r2 .5 4 1 .8 7 585! {i! 9ll,:) l0ll.5 115 l0 i 505r t2 ,a ;8 .8 i 59 78.5n 69 5 l -5 ,13 ,2 3 1 ti2 5 3t.0r) 85. ii 3ll 5 93 7 60 69,0n 3,I 1 8 .8 7 45 l1l 72,0n 7 7 .5 5 l ,5 7 1 52.74 4,2 66.;0 I t3 I0 7 ,5 9 7 ,5 9 ;,1 10 6 i0.50 1 t9 ,5 9 2 ,5 6 7 . i3 94,50 ti3 l8 IQ 2 )T 5\ 57 84.00 7 7 ,5 J4 6 ;, 70 80,50 4r1,5 {i9 5,1 63.5) 63 3 1 ,5 M .5 5 7 .3 5i 00 ,r;.6 'lt2 lt 3.1 l t; 1 411,5 t8 1 87 i 48.00 3 ,5 4 7 ,5 t5 7 3.5 44.00 4 6 0 .5 73 62 83 25.00 | r {t3 69 1 0 8 .n il_ 6! _50 4 8 ,5 69 IT 38,3 34 52,00 5 l2 69 3,1,2: 23 6,1.00 31 ito i i 2 ,0 0 5l 52,50 ,.1 4 5 .5 0 2 8,0t| 22 5 l ,i 6 0 5 34.2i 33 4t,50 t 08,5 7 2 ,t2 ll2 69 60.00 3.1 3.! !1 ,5 30. IT 9,50 ,lN,r; {i9 0 0 5 6 0 ,l 2 0l 20,50 l0 34 1 .1 ,5 26.37 l2 37.00 7 i ,5 5 l .i i 7 8 .5 67 7.t 27,00 63 69 1 2 .5 38,3; 35 58.00 27, 3,1 31 66 l.{ 52,00 t0 .5 t7 3 6 .8 i t0,5 69.00 34 20 3.1 34 JI, 10,0c 5 l ,t 2 8 5 3l, l l9 42.50 69 I 3 i .3 2T 60,00 34 5li t7 26 34,40

:l

r
I
!5 96 97 9f
\1| gda I

' 1,
62,5 48,4 77,5 34 47 85, 5 l t3 51. : ) 62.i 3'l 69 5.5 Ti ,a l 8 4U ,5 l 0 1,5 51,5 l .a i t- 5 &i.3 q3.1 l0 24 34 30 lr6 28.5 34 l8 ,16 6 l8 1,5 3i l9 22 69 I'J 3.1 34

I'

lr.;;i

Tudor l.

Gd)rgel L I)diu N.

I lic R.

18. 11, 5 35,87 63, ! 7, 5 6,1.00 t 06. 46. 12 1 n0,:)58.6t 3N 52. g) i at . t 2 33. (i6 41, 76 7' t 2, 5 41, 24 'i 15, 74 35 505 8t , 00 7n5 67.50 33.02 2.1; I l, i0 5,1 30,50 llJ 82, 0 22 37,00 32 16. 28,62 l6 l,l 34, I 19. 15 I'J.25 65 52.;r' il la 16, 50 7 96,5r 115. 5 63.00 04 7i1,5 40. l! 30 l, 2. - . 3. 00 I &3 l9 tn .:) $.; I r ) 2 ar'l.ti 8 l 6,i 51 . 5 21r.5 26. 12 '13.50 1t 2, 5 75, - 0 It5 34 02.5 l l 3 l! , 22 20 6' 28,5 2.2 3l 5 31) 9t . t 02 16.5 t 3. i 33. 62 2r . 5 3; . l0 3l 43, 1t 5. 5 77,50 62.5 63 25,1 t 0, 5 20, 25 l 6,t 3S 12 51, 5 1. 5 2l, t i L9 ti3. ,IJ,5 33. 00 69 2it.5 {i 10. 5 2J.ti; 22 0:,; lt, 5t, 5 54 '11, l2 !t7 47 t2

112

't13

Fl t . t . t ' , I
I

t
TA B E T CU?RINZIND RANGURTTE PROEELE ISC LA COPIII LA W CU DEBII.IIAIE MINTATA

16l Tana L. l 7l E m,l r\1. l 8l N ari n J. l9l itihri ,\1.

2l CeorgetrB. C amel i .E . ?a I enul af. E l enaL 261S ,l ri a t. 271 i h/rl J A . rl $ielarh 11.

,;'iil:
35 ]\ari rn \.
l8 69. i t;.5

ii2

Euilia B.
'E 62 t 1, i iE l9 02

err ;
|ii.5 lrll.t t i;

i 7 .5 l l ,i 6.1 1 7 ,5 424 | :i .; n; a t,5 r.i .:l


j j,i

5E,ln
li7 .ii

iiiil

;TI
;1

.ra,1t '11,12
ii;.!n

i]9 iti ri:l t,; . ii

:r i 0 i, .tt.;0 -0 II5L) lii. u ri ' l l

371Gabriel D.

421$tchnia I).
13 llihaela D.

:s.;0 4,,.n0 sa0


t:J.40 lli0 3i .J0
5l

A ni r r.r B .

6!

Dinul s.

!n
l2.i 62 3.].5

-i

6: r'o rir.37 .1r.6i .il

0 t],5 !11

i 7 .5 6!.62 ili i; l! . 6! a;5

Ceo sifi B,

47.62 53 16. 75 5t 6! 169.5 151. 5 ai 49,i0 6ii,a 09 62 1.17.5 16a,:r 62 | 6).1 | 36 il. t i 59,7i 6! I l a I ;5i i7, i , ; . t ; l0 2l.a l; 4t.5 I.1 t9 1.r75 Jo 7l, - 5i. 00 a! ,l 4;. l1 55 3:..t7 2.J,a r 9 . 5 31,37 : ! , 5 lrsl ro lbi5 .r9 t47.5tit,5 30.5 1,1,li2 n,; li. t 2 42,4 ! 1, 87 ll, i 28. ; 0 ; 2 -lr; -1 n 30.5 16. 6! ri l it a 1,1.3; ;.1 .ll, ji) .1!.i 11, ) 2 2t a ',I r2.; !!it?6 ;; 58,1i 61. i an 35. r 5 3l 1n 2! ?5 , 5 42,4 39. 22l I4;t rr '- , 55 '17,25 a2 15, t 5 .rq .rt,5 3rj 12.4 , 13. 75 0? Ji .r 38 6l 3: . 3i 00 12; 6!516j 5 42,5 62, 50 74 2l 23.5 28, 75 2i) '17,5I !3 !l !9 t7;.i 77, i ;11,75 58 ,i l E I 1.1 a; 27, 0t t 20; ! 1, 87 I 1. 5 3,r.5 18 t!3 | ln tt7:t tl 30, 5 32,3t- : 0. 5 l 0 l 47i 31, 87 35 6, 00 I 3511!,5 6 -i i 12,4 3! , 00 36 ld 345 175 23. i 3i. 37 32 '!,5 t9._ ;r l 5,u .10.25 l.! J.r5 4;,j L 0 3,5 3,1.5 12!r 151,5 42, 5 39,37
4! i2 -" 4i,fr 4i,L 5l i - Li

900 57, 00 18.00 l8 00 34. ; 0 37, iA 11, 00 47,at) 21, 00 50.;(l 36. in 53,Jn ,1t.00 !!r 50 4.1,50 36 50 a6.00 65, 40 4.1,50 27, 00 13, 00 28,00 lri..0 41, 00 ,100L) , 11. 50 l0 a0 :,i.1)0 6. ' 00

2r,50

114

It5

'l
5.1 55 Vl rgil N. Cneorghc S. 6Lr cl 62 63 6.t 65 Iuirositu L. DoinaC. B , '14 7l 72 73 74 Id ' C. 75 7 6 Cri s t ian 5. 7 7 Ion N. Gheorghe D. l n d . ei B . c .

,i'll'
l0
6:l 78

' l , l'
12,5 3 3 ,1 5 2ll 42.5 3 9 ,t2 37 6 1 1 ,t 5 79 42,4 26.50 Ii J 5 t,5 41,74 2:.1 1 5 .5 t7 ,5 0 8,5 t8 2 2 ,0 0 t3 36 2 3 .a 2) 3 .5 1 7 .5 0 8,5 36 3 0 .5 27.04 20.; I \t,i a 36 l, 26.00 23 i 3 .5 0 5 23 t5 .5 1 23 7 25.75 6 i .5 3 0 ,5 511,50 36 23,5 t9 l 2 36 55 3Ii,75 33 ll 42.5A4.J.62 5 l ,i ) 7 7 ,5 62,26 i 2 t,a t2 1 5 .5 0 6 I 7 ,t2 i 1 ,; t5 ,a 37.2i 6 4 ,5 3 0 ,; 56,87 62 36 3 6 .5 4 1 ,1 2 6 1 9 ,5 32.37 ,6,5 7 5 ,5 4 9 ,7 4 5T 36 3 0 ,5 26,37 l ri 23 6 5 .i

211 0 9 ,5 1 7 ,5 3 4 .5 ,q 2l t0 i 49 7 21 2t 3,1,5 3 4 ,5 7 2l .!9 7 3 l0 I 34 ,; 1 2 ,5 7 2 ,5 l0 7 49 3 72 ,5 69,5 4 7 ,5 I 47,1 3,5 1 8 47,5 62 6 9 ,5 3.1,5 6 9 .5 34,4 6 9 ,5 49 1 0 ,5 29

4r,50 39,00 1.1,00 .1t,50 35,00 12.50 42,t0 la 00 31.00 29,00


18,0!r

1r,00
20,00 t2.00 30.00 42.00 29.00 52,00 58,50 30,00 46.50 17.00 36,00 3!,00 35.00 63,50 6;,00 26,00

IN VERBALA C, ASPECTE DIFERENTIALECONDUITA |j FETE BAIETI 5I


Dupi cum s-e vizut, limitele do virstd se exprimi, ca niveluri fi structuri co$olidate, prin acumularea de xperienld onnogenetic! (educatie 9i invnFre). Nivelurile dezvolterii inlelectualc se expdme ce modilicdri progrcsive a1e logicii si dinamicii conduitei verble- Dereglarea limbajului, fie ci esle vorba de citire, scriere sau vor'bire, actioneaze in substratud mai profunde ale personalitelii, deternninind anumite caracteiistici, cu semnilicalii complexe, care, in funcJie de gravitate, imprimd - ]a rindul lor - anumite atltudini ce se rellecte in intreaga con duiti. Cararteristicile de tip dc sistem nervo ti de temperam{lnt conferi o anumiti dinamic! condultei verbalc. r\cestea sc exprime sub Jorma unui anumit spccific al desfdsuradi analizci $i sintezei din cadrul stereolipului O serie de caracleristici ale ronduitei verbal sinl legate de particularitdti specificesenului. In lileratura de specialilte, pleo.uperile pentru dilerenlele vcrbale de acest gen au lost mai pulin siudiate. Dcsigur, se poalc presupune cA rehliile ocr.lpalionaleSi influentele cducalive ce aclioneazi asupra copiilor, in functic de sex, au un ro1 important in ceea ce priveste calitatea shucturii v..abularului ti tonalitalea cxprimefii, imprimind ui anumit stil conduitei verbalc. Sc Slie c; intrcaga cor ui"i

1 17

\.crbald drn ..pilar.c i:i prna amprenLaa6 rpra dczvolLd ni psrn: - a .mrt r., :r q.nFra-, ji, p,in a-ea6.a,i..I.r Fj.
' ' azd ! r b 'rt s.-.. r r q r . al lor . o. idl . 1lp , rLi.,LJt .

Din acrstc motire, am crnsiderai necesal. si aroraldnl rmpor ai. a j studiulri pr.r.ipdlJlor .afa..er'iLi,: di{ . r r .dle J, , .ndujl-i \, fLa.F.ir lu-.rip d. ,p:it I " \Lj . ln cst c.atpilol l om r.elcri, in principal, la j xe - limite, grade fi dircctii de intelegero a actiunil.r in imasinite (pozeie) prezen6tc cle frlile :']nlinule ii . - limitefe 6i caracterul povestiritor, struoLu,ralogicai L' . rcnl.alor. sr",,L,r'a lap:ca u\,cari i1 ." d- .;tre
f ct ! \i Lle Ld tr! biicti;

o o, nldn ' iilF a. rrp i d i L a l c a .i r -..rc a a. ri ti r;i l inte l -ci _ Lalp,dar S i a o l rc r-v a l i e i (e rp e r:c n re i d e vi a;d F.::d n l ;a ti in pov ps . ir ij . l e L p l o r, < p re d e o s c b i rc d - al p I,ri e .a f a t c r is li- i d c p e rfo rma * !a , i r a . i !i (x tca i i Lel !,. : ' :3 i r l d p h I J e j r.l j r^ rL i , ri a ..t:mb a " I - .aracteristici ale tulburiritof dc vorbire, Ia fere, ir cr)l n ps m iie c u c elc a l e b i ;c ri l o r; cara.tcristici .lc tempou si dcbit in rclatarea ver . .DA1:1. a .i . l : . a i) s Lf : r : i ...,..r.n .l d : :mo r..n r.-i , o,:i r r.r \ " i r uJ t ar ulu. :i | --n a re a ri | l i ]i 4 r^ d I or ror; uni ru carcter mai mult sau mai puLin abstract, la lotll_ rill' de c.,pii cuprinsi in cxpertmentetlr noas:he Vorbind despre formarea .si rolul notiunilor, pirerile autorilor sint imoertile. Astfcl, cuillaumel ii Cramaussel, considera ci

- complexitatea si bogitia vccabntarutui ui.itizat de copii p,entru rcrdarea elficntelor continuto in imatjini :

noli:rnile sint premefgiicare limbajului, iar J. Piagrtt fi H. \\'a]t,rnl sint dc pirere cd e)iishnla no!iunii esLc logati de tirsta de I 10 ani. Un roi important,in dezvoltarea noliunilor i1 au leprezenErile graliaticsle care .urosc o ilezvl)lt:ft marc pira 1a sfiryitul perioadei 5co ]alj,i!ii mici3. .\reas|; caraclcristi.d a l:rlomenului se rcgisorite inci din perioada pre$colaritdtii. Faptul este pus ix evidenl!, j.i.re altcle, Si dc rezuitiele ob:inlltc dc noi nr .adrul unui xprriment efcctuat cu .cazia unei lucri]'i antcrioarel. Subliilerea ti a uno! pariicularile! cara.teristi.c pregcolarilor pl:rmite o .!,iziune mai tomPl{'x:r asupra diJer...relor de connporlamsdtverbal. C.rn,etaroa s-a desfitLrt in doui Sridinit: cu orar r.{ris ti in ulr (u orar siptirninal ;i a constal in urm6toafele : copijkJr ]i se prezcntau trei categorii de imag;ni (mai ui.are la incL\put,apoi mei erele) cu ajutorul cdroG pur63u al.d r: pu\L{lr": i' ^aal^. pfl'l arar .ar(3 corrctir a imaginll.r. In prima \.a anii, copiii aveau sarclna se afaijez-- imaAlnilf in oldine logic.l, apoi si p.rcstcas.d, iar in larianta a doua, imaginile erau aranp'fj. - r',-' , a1 ,n:L moJ l- .yD -r'n.^ atnr, -apl p \'. _r _ra o"lar |lr. d i -.o r. .r'.' irrheqate. S a linui !"vidcnla timputui la aranjarca ima q;nilor cle citre ropii 9i la povestirea dupi ele ; s-au inregistrat de asemerea, relatirile copiilor pe,nlru anallzi. I,3 cxp:rlment au pad;cipat 60 de subiecti din carc 30 de lete ti 30 de biieti rcprczentind celc trei efupe prcs.,larlr in mod egal. L:i a.easti virrt;l -se lnlilnesc diJ!:rente indi|idual. diferentc intr{) sexe legate d. bogitia insemrate dar -si
1 P i a qet J., Le jug.rnent .t Ic tdisonnemcnt clre. I'.nkbtt.

I (ru i l j a um e 2 Cra h a us s et

e, P . M u n u e l d ,e p s .V c tro ro g ip a ri s , r9l 0 b. , I . e p .e mi e r a L ,e i li n te u e c tu e l ate l ,enl ant,

2 \v n I I o n H., Les origines de Id pensie chez l'entdDt',P3.is, !94-. I T u . i . o !-B o c d :i Jt 4.- ti Stoleru P.. C o n std n ti n .scu E.irl d.linitici in g.netdlizaret catr ,i aI regllii granalical. ti;.ftn c ltnomelrllui ltfttudtical la el.,i, ir i ,.Rcvisla d-- ped!r ve.7i E . , A E t e c t e d i J . r e n t i d l e d l e ti m b u j !fu i co p i i l o r tJr ? 1 .o lrrt, ii: ,-.\!alclc UDivefsiiatii seria pslirologic. Boc!resti" 196!.

118

1t9

t: i:il"L aa"asra pFrioadd. i.;i*; :"i:r:'e es lp ac li! 6 ,:. p J,n e Lra srn r, .,i
pa n r-u l a rr lali \ ^. n r jf,a l i v . rn e \ i d e " Ia a i f-rF rL i a t.

S1 lolosirea. limbajului. AsLJel de caracrerrstrci ar1 fi puse in cvid.nte in erperlmenlLrl nosru. Un p_rimalpecl ce se desprinde din materiatul coie.rrl
e x :s r-np , , j rl r^ I.L rl

,r'.

' :i,." i; ::: ;T:?,ff il::: ;.lff :,.J",ii, :l:";:';"


",
a a \L L c i n ^ s a l - i ' l g r:j e a -rpl .. Ali. l e e h. . it . > i bJ iF L i i p re .c o l a ri ma ri .a u tr n ori !a;i l ale e o .o dd. l. " d, s . r is F. c e -a c e d A ma i m u l L d , L rs.\:ra;.

expcrim!,rtator si r I caliLal ri iantit aJ\iv

i*;"':;";i#:$*ii*tJ%T;i:*:t*.,""":f ni#[
p".i*."' i"ior . l r F a c -a m a : s L r.n g e -td a p o re < Li r;r

.,. gradul dF n.,r.jjrpa Lrnornoliuni, r . ara-r.r arx ra.: .. -{nalizind accste aspecte diferential

rr'!:!T i:iil:.: :;r ;{i:,31i: x}.;::H#' ;"rr , l;?i?"!iq;#f, r "l::; i":;;?,:ilffi1'ii';"'"T:t':r

Cu toate ci in variani,a a doua a expedmcnlului numirul dc cuvintc Jolosit de copii (aiit de fetita cit Si de beieti) este mai mare ca in varianta primA, timpui necesar povetirii dupi imaginile aranjate de expedmentator l]sic mai mic decit timput la povestirea dupi imaginile aranjaie de copil. AcesL lapt ne permite sd subliniem implicaiiile psiho-pedagogicein dezl'oltarea limbaiLrlui $i Jn stimularea proceselor cognitil'e. ln ceea co priv$te raportui dintre num;.ul de cuvinfe folosil se constati ci fetele folosesc mai multe cuvinte c bSieiii (tabelul 11). Credem ce acesti situalie se explici prin faptul cA Jel.elc sinl mai vioaie, la aceastd virst,, $i intr6 mai ugor in rc]a9ii de comunicare, sau in relatii ocupationale,4ie ce e vorba de relatii cu adultul, fie cd e vorb de relatii cu alli copii.

Fr i F rl : : : - l " l .,".", vi rrab.rio- \ir,Ld pr"5,ola-a.m: r a p r. _ l , ,. o:,.o: n^asrjmparri_. pa., ..imi :l:", ..o -rr?lLr t i c a nu rau :",

,rl:" i.1.\,er] .ri.na,i .r de{.-iL-ca.rnaq. nro l o r'1 p^r F . s lF m a i ma -. l a l e r:re . -,,^:"111 D F s o ri La l ,]cl r(,

, t "i,
313 810

.t,t'
i 0r1l 6 60,1

l^:".11:l--9y:!'*.

rordari. o in.^l-fFrema, compre,j

,t::i:',11,i:il :l1r,i"i:::i ;ti,il.",'"*j::, I \F s(re a i i l"'


'': '1, ] : "; ' l . l ; . t J r ' 'i 'a r''p " ncr i.i
roareacestcacp !16 . -P :r',..; r a--n ,la a J^ ra a , xp. rin..nr , apar m"r pforLnur jn rl . pi:" a:a ..a-- . ,rr-ri r rma!rnil,r d" cair,, expcrimLntnto;

r mFrt,'l nos r r. .\(easraas:gu-: .i lolosir, a u. i nLrmar .,., rr:-r^. .^er ,_ l^ p^rmirF cj :-.adrcre ll:' t:. F F_mFn d:spardt-jntr_o a_Ljunp tc.tc 5i sa le J.a r.rrsiviLare Apa--. asadar,o cr.:L.re nu nLmaj .alira_ dar .: a-tiLiLj d po\-\L,nl^r. 5. . n\t; cxis_ -\i,.

Relaqiile ocupatlonle sint legate dr saiisi,ccrea de trebuinle, du cducatie ;i de salisfacerea curiozitnlii. La acstea se adaugd relatiile ocupationale de joc, care au .r mare insemnital.e in viala copilului, daloriti faplului cd jocul este activitatea cc jmprogneazi intreaga llli conduitE- Jocul, ca actil itatL' de mar. insemniLate in copi]i e, se in.orporeaza fi in acti\ritatea intelectuald, de ansamblu, inci de timpuriu, dcterminind dezvoltarea unor insufiri vcrbal-imaginative complexe, a1 cEror rol esto foarie important. To(mai pornind dc la acest aspct, expe rimentul nostru s-a dcfdsurat sub lorma jocutui. ln fc1ul acesta, lectLrra dupe lmaginj, prcmeitoare in\.Aterii citi-

120

yrffi ;!:;:1;ri:;r:"r":, h"t* ,f;:$irg ;,


r:lJi ; i. ::[i,"9]lrf:j 1,.l llli";;.;:."",i,,j"1.r,", :';:il';i
pnvj ir dt, J:.ririi d,. o,\.!,\:iri I rr. lr.;i,ii", ,0..r. ^ ,1:

RxpodtrL piirlilo! de $rbre

r: "'. 1, l; 51:r"i1ii 15 ;,1rffi *irr*;


:,,t' .a 1;1, f.{n,l t i t";tit,ii,:"'?:i,*:l 3xi' n" ..' ja ;",,1,;
j,."...,j, " . 1i" , 1" , . . ,.,r.a.:.. .. i J
:

f""li :,",i'i';,l"",: li il

l,':,"'_ifi 3:"i,i"|,::T:ff t,. l ; :jl;: : :"",;.:?:ii:,:l;" j i,i,:,::;Ii .i;il;.l,."t;

11$ ""'"1
30 30

t;f i

t'.1t,,

269 302

25t1774 21ll 301

;i;:,;:';i;i,I l""ti ;; !Tl;

l I. - , . 1 , 1 r

i" dL :\..lrdr.alrmbajL,J,.i i,rrd;Lir," * . . i. r. . ,

lilatca afecti,\..emai acce)tLrati in raport cu beiotii. Ca atare, pr.p..,,:rr F )i 1a,/.1c Ier.rcl/c sinr ma: lLrngi )i naranunra mal .r nsiste ltd. .. .in :mp4rLa.rt dir pun. L ,r. t..J-r" .Ac.stn asp.*1, psllro-pcJagoAi r | 1rmdi ca Ia.t,,r stin)JlaL,,r proc^_ . al srl mgnili\1 'f .d^, .{iJ . Jir "i p-nrru aplicarr.r unor meL,,desi o-,, r rrrd.. i I pr,,r,iut p.lu .ali\ al pr.._. ola_ Luind ca puncr de plt'larc frz ltalclc cxpffimentului elccluat cu copiii presrolari la ca.e nc am ..:ft,.it, prt"inlcleqc mai bile roxtinuitalea procesuluide sL.,,,iu.u.c a ii di\,'ersificarc condLritci vc xlL,, in n)pilirie, ceea ce ..nstituic obiertul L,\perineniui..ricu crpiji dr \ irsrii ;cclera mi..ar,ale cirrri riTLrlratu. anatizalm, conii_ lr in Cr.itcrea Yoiumului dL, crvinre uritizarr in \orbj.c (v.!abLrlar) constiLuieun jndic:rL.rrimoorraDt prntrLr caracrlrrzareade ansaml)lua c.ndrritei vcrbalc. ln urma pr('iu.rai.ii da,telorcolL{rtatcin expcdm(.nto am flcut o centralizarein t3bflul l:l 'Di.:.nlr dinrrelorrlrtrit.tab.tctor ,i trt se ,l.rlo..:itc rr cxis_

{ i! i):iilT:.;T,';1.iitill .\i
d '1 4 pt s J pJ n ' n .::i D-D r.id. jl . , \ r r : rl r.; J

m.t, rri t. c ta- ); i n:...

{?

. , , ..,.u :i..
r.r.r_.i :

l ' : f r " ]ti t il:' " "'-i


^.

:m a :i a ..a .

r:.:. qra ma::. r ' ", : . : ' : ar

i.

llr:l I {i'lllllrl;,i'i' ":lli;:: i;,'i.,1*:l{,m \i'.,;. ,, r, li'.'il;,ij:?i,,"J.1


:y,ll,";::"" 'n ra,ji .","",r ;1ij, rrar: ,""J"",,,i..

.npiilnr -: ":i;;"J: i:T,:::f ; ;:1,;,,i:?"1;:,,.1:1,: i;i.,,""i;l;:;,,:t -!i'^1"." '

dc \''ll.

rlamar,,dl timuajUt

"j,;:;,,ti"i:iii"ii li". pa.,iii'. :ii..iiiTi:i,1ff;i:":i;if",:i.fi*:i::," .r"

,,,l;I ili'iTi,l,llXli.i:.il1:'::?,:.,T:::lT".t,::l,T.j,

1 . r t . i r : r o r t i p u r i c o m p n s e ( c x . p eff.( ( !L co i r i r u s _ !cr t) r u xj l i l f D : u s p a r l j c i p j u t r c u ! ) , u n o f mo d u fj {.x.: .o n j u n .i i !r t) sa u s , r '] : : 1 't i r e c u a r t i . o t n . h o t e . i t , l n i o a L . a . !r . cr zu fi r i r i r .l o r i i s , ! r n r i i m u l l c p r o n u . r i r i p . n r f u o si n q u r i , u n j l i t. 4 fu m a .,_ . 3 i . ( \ i : : o . u l d r l e r i o r s e r e a | z e aze p r i 5 r r ., p r o r u r l r i fj d i s, ir..t:vf: toi li fost)

Nunlfu]

de cuvinte rotositd

2 427 6 761 532;15766120?e


2 9.18

5789164561 22368

F 60 860

| 11425 310

4 4 9 r I t5 9 4 7

2 t39

pernite 6i relev&n o di4erentdnotsbild intre copiii intelect normal ti cei c{r debilitate mintsld, ln sensut rporltrrl dintre numEFul cuvintelor folosite de fete Ir bdieti este invens. La ele doue loturi de copii cu intelect normal, limita interioare o reprezinti blietii cu tulburdri de vorlbire. NumirLrl de cuvinte utiliz3t de ei este,insE,sensibilmai mar falE de cei al leteior $i bdietilor debili. De aici sc
t 2 j a i 6 8;telicuinle/et noma/ Eiiteh inLJedn,ftirli. la/h:wfi)ie a/ filc at iltle/ecl norna/ feh rainh/dnorlra/fl l!lh-/"htb fele debib nitbl 8;/e/ibli/i nk/a/

litte a limbajului. Diferenta absolu|a lntre fete cu intelect norynel fi lete cu de,bilitate mints]d erte, de asemenea, mai mre dedil difersnta dintre fete cu intelct normal Si tulburi de vorbire Si fete cu debilitate mintaE. Deoreoe medi6 num;rului de cuvint Jolosite de Setele cu debilitate mintala reprezinti cea msi mici valoare stabilid in experimentul nostru, o putem considcra ca limit5 injrioare pentru volumul lvcitbularului copiilor de virte $colara mice. In ceea ce priveqte beietii, lrmira inferioara o ating tot debilii mintal. dar la o valoare mai ridicate decit a letelor din eelasi lot. Aca6ie conBtataxe Ire

| 521 2h7l |

B{0

2 0{9l3 ot3

8 6.13 | ?t6.07

itill!,"!,:"#Ln'fl;i" .,"_ t J"T::::l;[ ll ji;,li.i:ff


rarr oF \'orbtre estc diferit i',l raporr (u eradul dc norma-

,'"-"f,-i"?',i'",ii",3ioili3j,.."ilTii"ij,".iF .:*lfi .*i i


Fig. 125

i; :: :i:iti j;.":iij["i:i:";::H:: "j' r*qaor, """;,r

:,1il#1: -"a3:,,i :*::r_ i{,!i1i:' i,lii!11:*1Jt'f"1""


rrsr.are mmline.$i la copiii cu inrelecL rormal dar avincl

relulta ca,k copiiicu inre.(ctnormat, apar ,.^ Pin,of"t unele_d,rterenfe. intre fele $i beieF. in ceea ce privest.

?;ffi"i.'i.lF ",I'""Hir,""r, *il :* iiil eu l;E:li cclorcar-e inr.t"ctno,-ai. a". iii,iiijl H,"tly:y,"1
124

a \ . ahularutLi. mai mare .le cuvinte utiiizait de fete. in (,u briefii, la .copiii cu intetect rrolrnat, sc :j:?!:i:!i" _ I r ima: rptarrilor n"upa ional" (d- :reb L r!., :l:.:l1ll I oF".t..crc.),.rdr i Lo- apl rLdini si parLj.,ldr,l5ji ,,i'.rn.. ,rmbalrrl, a ,3ror'/Fa-.1Je1, i. t,,. D a rI^1, . cunoecut iaptul ci fetele au o dzvoliare geD".rt! ^ l1lui dT" L"ieri:. .a a i: :":iil; , ot. "ds,a \ r-cri. u: i a,*,, D ;j.l oe \'.def^, lj!ul d^.opji.L e{!e .g.n. ^r Da,l ob inlr p pF baza exparimerIit r; sinl c ri:r_ malp :j dr obs na'rile 1ras.i, ir rirnor_rl ..\:iit.r .. j I Numirul

dF ir . i .r, inr.la...n .rmat dovedcsL.: .1:-T,"-' .iy* ". as,pra .ap -" iii: i , r .o .in ltL,nld rcE arivd :o^:acJmi -tar. \i inboqiL:rc :' l ' 1 i l l ,.'

p o a te ,o qc l ide c d. la \l | \ra c .o l a r: m . ;. J i l (fFnl el e oi r. .o l o s rre rre vo l um ul de. Lv inte d e I.!n .\i o d i p ri si .rr rm_ l r-._ l l 1 l, - : t i, r r pbJ jo ^ l u a -p i r c n n s j d e ra ri .. i . . pr,, + | .n s ru . t r \ - edr c t iv . C rL ,,c l ^ a c F !ra i s L a ri d e fap: l feu,..c a u L a l c in, s r r Lc lur a m-o r' .,1 J _ n ci t n a l d a c o p i : tor o r" " p ...r .vr, dr ler m ind .d j fe " e l i n c e e a c e p 1 ,1* L,.o* _ i r:a L-.a r,^r t t ^: . r m ul a rp d(n l..ue o )l i n rc ia t ( n e ;i g r;L rl d* r. i p 1i -vi l a l c la. : n{ , ue1, . 1( n -.rrL ,.l i r_ F dr" a r r_ . fa p L ,. co. opl .: nrrma l , S i c u : J t br r :i :r a c v ,:b i -e p re .:-ta L1 .\.ocabu

qi in dez!'oltar'ea indi\.izilor, r fi posibil ca cestea, in cazul debjliietii mintale, sd duci la rezultate in cea ce privette capacitltile intcleciuale, dc a$a natur6, inc{t si se maniJeste un ra.pori in\.erc intre pcsibilitdtile celor doud sexe, xaportaie Ia copiii nomali. Pariilulariidtile mutionale sint mai pronuntate, in cazul caiegoriilor d': imagini incerte Si al imaginilor cr actiuni, care, de a]ife], so preieazA, e\'ident, Ia intenentii ti dsscrieri multiDlc. Dar caracterul situational, simprartic al \'orbirii, s. montine, in cazul tuturor lipuriior de relatid verbale. O situatrie jdnii.re sc maniTesH sl in tlmpul rispunsurilor ]a lectii ii in joc. C. ,st.6 il, oe mar sr. srn \.al"hiic :i i. .adr rl pprformanLelor obtinute de copii la probele dc limbaj (tabelul 14). Porformartllc rralizate de fele, in cele doud loturi ale c.piilor.ru inirlL'ct llornal, sirt mai mari de(.it ctl: realizate de bAictii din cadrul arclo.asi ioturi, in tir.np ce, ]a debilii mintal raporturile sint inlersate, in sensul c5 be.. i :-d.i i ,; "1 ,:ma. a ma u..re. -

::ll:ll:1". r,9i.1 a\inopi:ror. Fa -, n,. ;-dreor;F , . . .c. lFlctp , .,


m ai \ i. ai^ i. 1 rt,:re

t u. u .rfi .l j F rp re .:,,. !.rb a te a^-.:-.--i rj . j r rp re :a t. , \ oi. m d :o r d , r-1 d i a r, ' p( ' " t , oi , r r . fe r, s i b i ;i , ri . ,d -- a p r i n ,o.J:ri i _ ,^?r\l '.:as pm ; nit . a1 l 1t " r " "p i a l J . i n q l rr.ti e -i e d | c d ti .. p,- j ,r e!:l ^n ri . lar i ir o. iali . d e o s , b i ri .l p p ta s .. a r. atc s-i i l s m f lr ar . \.-q .a d a a s e L i ri rF l ,.l .ri Ji . p" -ri _ ljl:l rr.d lr t L pr . , ( . t .L* . ura ." F .,rF rF , c a re .i d p l .f.r: -s r. l m, l a ." r e. f r r ; d. b d ..i . t" ro me - rl a v :.d l a b a.d,:Lr , .r all a l e l ; c auT c . L- odj n e F n rtj c .a r sr lr r di. , ; . o" b d -d i p .l ^ rF I. p -i \i r d gFn-r , djmo d :smulJ i s " \ ua1. a r p c a r: c ),o l :^ a j t .i p3rd.\l a

E .

=l ,t1i !, I , 15, , ] J
Ii1!1..t

lii:l.jf 5r re re j a Ia { a d e c o p i ' : c u n l , l ^ ,.1 no...n.i . L sre . t ) Lr in . rn e l e o i n ,i -d ro d ' 1 1 l F d , J j : tj L.i .-1;n_ _ , - 4. r l e . a p a- r 1J t a ii dp o rd :i q -n " D e ^ a re .. l act,rul gen Ftr. loa. ; LrI r ol i m p l n a n r i r d i l a r-n l i e rra pe < -rF
126 127

gi, lip"1 r, .i rL"e relLrra 05.-u.; ra 5r "r, "ri d. L. 1. i m ; r t a l

lli. 10 112. 08

","fifi:",flr*l,"Jff ., R.i*.i,or la caiitrca povesririlor,i

mai ""lionate susaparcumaimuua

alceluire intelr_ ."$i:;:l*.1"1; :lil:;,;:"nl:: i"";.',""' i:flli',i ::mf

fe/e tu ntc/ec/ normo/ Bliiel cu/nle/Pcl ,omd/

::"

,tele debt/e n:lo,/

Fig.8

i:

jtij. it,:ffi::,: ::ili::* si arexpericnrciiiJr!1,i,1 .i 3!:1iiJ.:' li:t'rial;."cuT de rinG


Sily,T::,l,fp.

it'ii i ll i:::ii:!iJ"iffl;:;Jtil,";^,"iJ;,iJ;l,e':,j,iit s"ff f '::.'"'iij:i;i:;ltff l;' ;#r*;,:r:,i:ill:,


mrnrat. particjpa"ea alecti\.a este foa . scazure,nu nu mar rn lrmpul experimenrului,dar .5i la lFclii sau r iar

-. --Un-rolr'n$mnat,in.diversificarea {ormetor grmaticalc

:: R3

:=

E I

o
129

124

ntp.;:t'r;+,d.i d1 i#s:iii'# ;ft,,ri


;:llli,'"';]fl ;"':,;'Jil,",'l'.:'ffi Jifi i*J-i::i;,;;
.. -llap
_. . L r6 6 ( or eE lLr ev j d e n ta i n tre c a n ri ta tc a ma i ma; de

".s*\:l jjft.J{i|;."', !ff q*:tJr* :,l.,r,u;fi :;1[tr;*.'{E1tH1,' ;:,"mitii:t,r;f ponderejl"Jl"llr inscmnau drn durdra ;r,r".ii-.";"ifii "#,]i,''i
rrul dintre rjmp rl fojos:r ri conrin rtul relaLerii

,*"""0"r"',jii?l'ol"iff.'lf ;:,*lr,',:.,LHlHlrF.{H;fi ::il:i:li J*":TX'J J;i " i: J#: i111. cu jnLolecL normal manifesi. .Uopi;i

pffi qi'i rr *r" :srt ::ff iriTi'li" *#ffi jil ;"1i: ifliij;i:J.,,,T"'.l*fli,ilil,'"'itjgi irui" -lffi,=*1,it*F.t"i,:l,il *1,t1*.1;"""l"fjiil'l.,ii":j:,:"*1,:,1":H:J.,f:lij HJi,i
D ebi l i tate i ntal n D

Jl.li;;'i,Hi,,fllli,i'#*U,l...A*il.;;';, ::',,:T,Hf

P.rlorhantcle ra orobclc dc

I- 56 B 6.1

508 | 401 I

870 2157

5t6 | 527ll124 3003


452 | 44t 8i2

t-_ 00 B 00

520t455i1035 l44 l200 1 263 !{t l90 l 2l,l

F40 B .10

Felt a' ti,t/c/ec! ncrmu/ norno/ Btjreltcun/e/ec/

';trJf',,"s;Hfl ji :::{h.:":?rfl *:..Jli:i"i?llxtt :d#j:,&,!.:i"{x}..tt?:l:*ti,,Jri*ti;"H1"1 i;Lil"i"i{?ili1"!,l,l,1i,i,l,il,,-"Tli:


iilltsl,i# i:*1,"."t
130

n Lr n: iu ,";i"ii: r"n:;' i i,"'y# Ie-aoase'' semfic"' p'ni'u

[e/t cutnle/ednarno/s) lu/burdfl de lorbre Bt;. rl n/ebd norna/ v elt lu/burori de vorbre qi/e// debl/ininlo/

fcle delr/tninla/

F ig . 9 l3 l

:"i:nr,:rir,ir',1;:!;rTr,T #i*ii'f'rhi
-

Re/Lrlratele .elt mai mari Lrfost

;l"m,J:ml';"1,i

*I#{:jf ;-,;;"lilliJ"ijiiliri"ii,ll.;: Jifi ::"#l ;,Ti, [iE!; i'*,iil iriT ?:ii't:

Tffi l-t ir.:',$i:,$f"#.:.fl :r;; f",".j,;};i n:r, i#, fr *i".-,,'..,:^p;',T i"H"T"r,:f ,r:f n#l*ir

i ,., jj ti fji;.[":,,"],:':"T"f:,?,,1 ",. mniar;rcari

D. ASPECTE PROIECTIVE IN CONDUITA VERBALA

ii#i*;i

;l;-'ff: lnll:'+1" 13l,:lf"Lti"#i' !ffff*1

H,..""'r:t,T[: ,r;lj, lil';i"I j'a't ;:""*d,1,,""..;.1:, :;.'d:iiiliit' n'-cesarc : ao:u u I


], ulif ji,'f;l il Xi,i,l'"

i ;rlilr ::j:,. Ti,, rff.,. til; iri!1J:it"*,, #il

ni*dr;'',il,ff n*il;'l'.tr"r,.;+r, l*#i

t;*:t"i:ii!!i_"-tr'.'J[l::?"'HH?S^;.:l'^ti*l

tgi,",Bii ru:_:;, #t*Tj#*Ltrili? [_ti"..5t

.\ciilila,tea inlel!!,iuau ce ste la baza povestirii Dro:inlJ " srriF de (rrarl(risLr.: t-*are dc aspeoLele proiective. DFn umirea6eparare elFm. r h.lnr din imaeini. far: a a iv inLFBrdjnrr-un L.x( int.lirjujl, expcimj la .r,p;lut d..bil minlai, ,ara.tcrLl Fi Jariv al Ielaldrii lrri !..rbale. O asffe1 de reprodurere,,fidsie! oste insotit;, in unele cazuri, dc omiterea unor aspecte din coDtinutul artiunii, ccla cc faF ca naratiunFas;.si piarda din caracl,,rul lopr., din .ompllxrraLea ei ti. i {(neral, sa iie in..,mplLtd. IndFpiflarea de imagirea !nn, rLL; Lare apar.,, in unelp situalii, la debi.ul minLal esle in a(.(cimenlulnarrdeoarece elementale ce le adopta nu au legEliunii s.1e, ttri ii uitatc cu celc din imaginj. r!:adax, atitudinea pc carc o adopti copitul dbil minl,al tai.i dc imasinitc pr.zenlate nu cslu intoLdeauna acrir.] : p^drt6, ia .tinr,, un aaracter aleatoriu care nu are la lrazd facto motivationali rc ar putea dictiona povestirca. .lstfel de siruatii sc manifcsla mai prcgnanLin (azul cxperjmentrrlujdupa u obiecre ii acrirni. dar $i in cazul maA iilor 'magin: <e se sL md ri clljar al Jna:nilor inccrtc, u'1dFpolibjlit:tile ae apa.ilie a car Lffului proi{criv rr r;ta ara verbald a .^piilor simt ma mari. Pentr-u e).pmoliti,are. dtrm p.\.stirile unor .opii .u dcbilitate mintt; dup, iminila incertel(&1a M., clasa a III-a, debi.litate mintali. ixupa raagul 22.5 )a imaqini infertc ri 25 la rhcdia afanjmenrului

133

in pxobele.de,i.ntetigenF.Ne rclateazi : Aici este un pboi, casa^vu[pii, cum a Jurat cocos si vine ],a vizuind (dupa lie. 3, a).

Aicl este iar,ne 9i este ur urs oanc sti pc un bif ti se odilne!,tc la o oas; (dupi fig. j, b) Aici estc o 4etiti oare rine $i mai tncoaac siint nifte uryi (dupe fig. 3, c). Aici estc o statuie ti mai este ull bujet pc .are sint pusc cirtile, un raft mic, o masi cu Jl.r.i .:i .u api (dup:l Jig. 3, .t). Petre i'I., clasa a III a, debiliLa:e mintata. ocupa rangul 28,5 Ia ima8rini inaer.rL,Si Z9 ia media aranjamentutui in probete dc inteli gcnti_ El spun0 O pislri, o scari, un lacEt, o scdriti, url cot cu fum, Lr,.r pom, o vulpe, jloricele, un ponl (du,pi fiLe.3, a). . O vulpe, o c5sLrldcu niste geamuri, un pom, mr un pom, rar !n cos/ ni$te geamur,i, brazi (dupd fie. 3, b). O vul,pe, o 1,ulpe cu rhbrela, o vulpe cLr maci\rca, o vulpe cu niste flori, o {aG cr Lrn ' o..- In ^oc.$ :i r ).. oom / lLrpali4. jl. .1. {) IFme:e, ul q :v-. o m.s;. ,.r d r.ap (ctuli tig :, d). In uncle cazuri, relat:idte v.,ibatc tre copiiior cu rtcbilitato mintald sc rEduc Ia numiroa unui singur etement din imagirea prczentati:,,familiel(,,,copiia',,,icoate(, , cir,tiircste!(7ldor /i.. duDl flr 2). .-ooi'i cL in r.p",Jr"le,L r rrral .^r p.o.upriclcera fideli a elementolor acliLrnii coniinutc in imagini, rin dar apele,az:i, acelati tjmp, ia cuno;tintetc ai-rterioare, p-. carc ]e inglobcazi in relatarca vL,rLrati fi a.topti o atitudlne proprie in expticarea mccanjsmutui co std ta Daza naratiunii. Apar, ovidnt, in povcstixite copiitor normal'. o ,-rie d- dso . r l^-a,. d; in"l:ra i. \rit lr:ned p- ,ar. o apil .l faLi d.,imdr.nc :r dL r-pr..:..,ta.

aceslcja este exprimald fi prin illtonalia ce o adopti in timpul p!1.stidi. DatoniLe interesului viu pe care il are $colarut mic tari de imagini fi datoriti rcprezntedlor lJi pr,L-rn' - . lar.. -la!ar-a rFrirald la a ..l d . oaLd un caracter pronun!.at, colomt din punct de vadere melociic .rLrtdirea unor cmolii iiegate de momcntclc acliunji. La unii elevi, in spccial la ci din clasa a IVa. prczenta clcxr'Nt]or o qiralc sr lmpletc;le cu strddania copiilor de a sublinia ceea co ]i se parc lor semnifica,tiv. Ca atare, sint prezerlte iin relatSrile verbale o serle de concluzii, in unele oaluri, cu .aractur moralirator. Asttcl. .onteritul pov(stirji se resifuctureazii rji se oanizeaza a.,ilrd ]a baz:r iaplc inliin',uit! logic, (arc dau unitalc fi coerenla l-x copii fcolari cu in'"clect r.nnal fi mai cu s:ami 1a cei .iin clasele a III'a fi a IV a, datorlti dezvolririi ii tmb,r:ii.irii sjlstemului asoliaLiv vorbal, apar mai d.s intef\.,;, p ..a1 . .-"'L'r-r -i .o,-ndr )r . ir''vi a^d acesiol interlentii sint drpend!.nfu si dc nilclul percptiei p. care o rLalizea-:i copilul, dc gradul dc intel3gcrc a (.rlil pcrccpute-T,a scolarii cLr debilitalc mi.tal:r.ji i? :: .rlL,r;r J :Td. apdr;r 'Li,i jp :h.F ' in prll.rcraler iextului ca unnarc a potenlialului aso.iiati.l' :i d:nomnrati.v scizut. -d!!asla Jecc s:i apari mulLe exp.iniri ::inea.e, greoa;e fi s:irace in continut. S, rcrlar,ce, ioiu:i in relatdrilc unor copii prczenia uncr,rl(]r,ertc fania.sti.c care dcioti nrpul.inla accst.ra & a scpara cel. doui planLrri : ral si i.eal. r\reasLa se d:'i.r.slc, De de o partc, enperienleipc$onale in sele.iarer elemen:.1or imaginalici ii analiTa 1or {riii.ii (.\. Osb"rne) r c,L '-ll, . -nLJ olir, .par l" opi; p- . r: ."i -n-i c.nst6nle pertru cxprimarea literaxi, artjsti.ri si .rhia} . : . .i"^ ., inol ..i.i oF L.pi Jr . Este lntoresarli .!i slriduinla unor copii de a r.aporl; evenimentcle pov(s:lrii la nofmc moralc: oalificarca p ' p- " .j"l.r J )i rr f.r al Frpl ^s pr I Je ,.rl marla aderlunii fali dc aresiee sau r.ndamrdrca lor. 'i.ralc a.trste caractedstici pelmit personalitelii copilului sli se proiectcze in viitor in mod original ti complcr.

134

t\-a. inrcle(Lnorrnat. ocupj r., ta ts.,1..1 y"Seul incerLe|i 9 la niedia aranjameniut, ","""n!t!- l;,.:S" " r r. .a-ut proLctor dc jnhli8cn!a. Re.lareazii urmaloar(,lc:

- . I:l:.:gil,,"l"*n.

preacd(u sabja.tn mini dupa r utpe, care, I....r

*o. :'i*:;"1,1 ii i{ii,1..tlixjloi.lT:l"


se ducepe

prccind acas;, , J de a

srapd prrnuiooii" ca iffi'; rl'J:i:';,1' ""'

1,nsr Vl "1. casa unLj om. .+"n ducr, in curtea -,..n:.-:.,o,:, El sF aiel ri om t, brzdurii din ara cun(.. , )mu: :.'._:"llt: sd.t g^npascj, iar ursul, fiin., rmpresronat. acFI bradu!. aproape de cii Lri:.r,l sri r^ata noeprca in cunee a.orLT,,!]:]'9 "ii om (dupa fig 3, b).
O famriic dc ur$i pleace la plimba-re rccas_ ., {a_ramlttucuprjndea un ursulct mic, lse era Luprrurrrsuor.. o ursoaicii, mama u$ul-lrJui .srun urs. capul {amiliei O t.Lirj "dt.icjri -:i; ,1.!1-? ,q" Si minLarpa ( f pa)LnlP l.r. Cjnd aLr ver)it urSii, $i se r.,; i. -e'ri"ca f_rita d futsi: Norc\^ut ei e cri a scApai o|pa lj-'."1"".t'; nd.azuri r,"a tacut ursilor {dup, fie. g, c.) ". r, Jn bajar. v^nind a,.as;, a InL.ar ,- ]11-". mjn"at. loali mincarFa pe car- j_ j, il^:,*-, mam-a " sa. t\tama sa, velind, a vazJt ca ::a] 9. Tilq*3.pe can,nu i-o lasesc roar ll.'9dar,. vi,ind ce ii1 iut beiatul e murdar pc gurei, a prrr\epul,_ce a mircat toate el mincarc c: la pcoepslrca nl. as.ulLar_^ rp; (d f,g. t, ol

Caracteristicile descrise rrrai sus se rbentin in gcneral la copiii c1r intelect normel dar care prezinta tulburiri $i de vorbire. Numai d prezenla uflor defecte de pronuntie, a omisiunilor de sunete qi a sunetelor pamzilare, a rpetdrii unor sunetc sau cuvinte, influenteaz; 69upra uniteui Iogice a poveclirii ti-] determinl pe copil s; o rczume. Comentariile personale gi elementeie explicative se menlin, mai mult sau mai putin, dar intonalia, melodia povestirilor copiilor cu tulburtrri de vorbire s(.himb5 planul aJe{niv pe car 6e dsIdpari- Se constaui cr, alunci cind respund la lcctie, sau atunci cind intervenlia eleme!_telor de gindire ln actul relatdrii verbale este mai pronunlat5, la acetti copii, tulburd l de Iimbai sint mai Teama permanentb de a nu gresi Si preocuparea copilului fatd dc modul cum pronunti este ln detrimcntul unitilii $i al elementIor o girale din povestire. Nicorae S., clasa I, intelect normal, dislalic polimode, merdia ersnjamentului 94 la probele dc inteligenF 6i 97 la probele de limbaj, povcs'telte : Atii vad o familie cu o bunid cae coleteald, o mamd cao titete, bunicul cae... uite la Iata at3. Fata coale un... 1i t3til copilului.... uitd cLrmzoaci... (tah) (dupi Jig. 2, a).

Atii in poeh atca vdd tei pititi cae te uiti la un pete in ap;... Vut l"5l pindd. Au Fit in apd... Vut F-l pindd. Au Fit in ape... cind 1-au;dicar unul rA cr mina in gua, ahul cre Ama! a... tupiht. Nu au plin9 nimic. Au (frg. 4, b).

Aspectelc proiective din onduita lrerbale nu sint stirnulate, in egaE mesurd, in toate probele la care au fost supurgi copiii fcotrari mici- Se cosrstatdcd povestirile dup; imaginile incerte taciliteaz5, in mai mare mesure,

137

jn ,!* si ; Leqrared povFcL-re .omentaf-iLor. a p..].. lll sooal .,a arrtud(nji i ali J- clcmert^lp a,tiLn:i. Dc atiicl, rmagr.)ilFlnccrte au pLls in ev.den,d \ariat" modur: Llc r]l]:Triuxe persolati. cu .l s, rierj expticar-v" mut(.pi^ \.asrc marqr-lr dLt.r'rnin; dpriLia un. r rL?rLrcnliiri . rr un .orL.r Jt bogaL)j c,mplL\. DcsjSr.r ,d F c.1.1,. :ma_ rma[jni]o]' prlzcntdre d"oind :i J, .ro'. 8:nr\F.l, rrcrra.s.r-or.JIh a c.p:ilof ri d.nir..tu. J- r,,lLirir m!.,_ nrsm-r.r rrnagjnaliuica ): Ll" pfocFs.j^ a"aLrr.u-,ir.:r_ rrce r.dti.dt-. c,.L:r,,lJrca c,mJnd a .,.I - douJ sis:.,,r1e 'n lrri,r a,t:!.itdLpa d- mu:.. r :r Dti.r ,\l t_ ,.aLr,, ld , op. : . r r'rlu.rr-fr .r. \orb: ,, .,. i .l ..a .. r^rrnr'F, :. 4. ro,'all.a pr c-( I .r d" -.n o.._dri..., 1. .r._ Irr/or rlr. rf. . c l" i )ir. ||,r|1.3 <r. ..:...rI specilice din conduira vc.bati i"itr".t,*";i' L"r,,,"ir;l prni/ i;6t.Td: "i ttor IJr :,..;\e...onJr:rr \ f,.,1 prot,.l. J.. lr"n.,J. ,i-L I ma: .t... ... ...., .^ : 11".a rn u1lima vremo, pontni in\.stigarea asped.jor pr(,i(.c: livL\ .\stlcl, l.ariare tclrnlri asociitivo au i.st uiitiralc irl siudiLrl p|'r.soraliritii da cjtre rtire|si autrrt : ttrrrptrr: (194;), B,'ll (13.18), lt(nr.,f (19J1),K. ri:\rjn (1s5:t)ol.: ln .j. r. ,l.s.r^, rmJg:rjt r i). .. ir j xp . r "1 I .d .j d s rrprin(le a"psrr]. c .. -rq. md. JS. .-1..u' r ,"'r :',:.trribit ; .-.. c :,.j .....r ir.... acrr..nreaintc.reiatiilor int:irit{, c_:r sers, ri. c.iir,, (rrvtnsem.ificatii cc se poi a.or.la3. tti.tsura in ru-. i.,,J. ,r:.nr/Jf^ \,.rbdt ...d i -.: :, f,"_.- - ,1ne,, aLil, a. .\ortn : ,-ansf. n^ d. ,. ., . , rr. .r " Lxr(".r -sr. LlLl.e.mnLr:.- a-c:a.jr..., _ ,.i:,.m. n]l .a rF. . I oL.datr t:r:n ,ip -:. r.1 .l- r'al , I .. n.,rl :.
I Ir o p . ; . -N . \ e a I Lr J , . , c i s . t r idt oi e, t t . t lL . u t i , t t r l t l i , L larmar .d rttdtjitlittr,,i, in i . . A. r j. je, or r . jo! . . , s r r | r t r . r t i gogie P sih olo Sic hf r, llr : J lr

Ca aiare, valoare de satuxalie a semniJicaliei diJerilelor culinlc, prin carc 6e organizeazd mintal povstirea rc14tati dlr copil avidenliazd latura psiLicd lntdoard a trlirilor sale, in rapor'l cu elemenlele pcroopute Si descrise. ScmniJicatla ce se poate amrda c-uvintelor, aratE Vigotski, nu r.'rmine constantS,ea sc modi-ficri,se de7^'olti, in r'apolt cu rirsla ii grsdul instructiv-L'.lucatil, a] copiluh;i. \. Doi rcmarca o scrlc de aspecie re\',rlatoare, in ceea cc pfir'.ite atitudj-'rea afectil'd a subj!.ciilof fali de ccrltinul:rl inaginilor, prtTenLate in er:prrim.n:, pe baTa car.rn se poakr lragc concluzia ci nivelul scizui al activitalii Io;i.c .ie inlrrpretarc, manifeslat de dlbili, antrenraTa .r creftcr'c a gfclrtilii specj,ticcpe caro o poatc a\-ea emo'"ia prinari ircrjlir de contactul ltireai pfDclpliv cu clemcnkrle (lisparal,ea1c imagjoii, dimpoi:riv, Ia subioclii normali, afeciivital('a sc stnuclrreazi in mod rnai .omplc\, datode ritii nat(dalului de viaiF mai l)ogai in',r1)dus acaJ:i subj..li in rlakfe si daLofili capacj!;lii lor de a slabili criilr'ij mai Jcrme de ordonarc a imporL.nlei elem,rlrtelor cu i<rflr opcrfar.a, Ii,)r'n S., ciasaa II-4, debjlitalr mirlriri, arrr ll1 r:]e:lja ararrjanontului la \ltISC ;i i7 Drrdia aranj.:.r'.r:'rir: la prob,:lc d., 1iml,a.j.Povestcgte : N{acinamcgc (dupn fie. 1, a) Cu imbiciminrea te imbac:r(dlrpi rig. 1, l)) CLr... cc-i ata ? (dupi Jie. 1, c) (lLrpi.1,inilc le pl.'i5nd (lje. 1. d) IlLrnica ti, mama citeto, l)ulljrul le ujii la o atn. iar fetila liclrie (dup'-' lig. 3, a). Fctila te gioace ci alta i(ril:r dc(:cn..rz:r (tlul-'a'. 1ig. 2, b) c) Xlama lac-" mincaie (dupi iig. :.1, :\ici o fai; cintictc n!t! m(c', pL'e c: r:::e :1cllrlc (dup; fig. :. c). ,:liariora V., clasa a IV-a. d.b::llarr mir:ral;. afr lil; me.lia aranjamcntului la WISC;i 77,5 la pfob.le i: lir.baj. Ea rclateazd :

':-:.1::",lj,l
, \ r.za

! ct 1ta t.a t.tild

", ti

ii colu \r.. unercprobt.nepriri,rr i,ir.r_


trd .,i( 1i o c r , t ppns oin, i. : r : . . \ : r - i l . l . s . ur r . :.rr p. t lr t dr:tn.:iti-

,l l" "

Fl. pra bc p sih elagi. e r . r baie

-!,1:1 " ta |n,;t atat......ri.

.r.^\ .r ..( ,

139

Eu fac colectii de redcri (dupi fie. B, a) Fratele meu Jacc coleclie de -vcicii lctupr-r fig. 3, b) Sora mea s-a speriat dc un urs (dup5 Iig. 3, c). Eu am o bibliotece cu cirli (dupt fig. J, ci) Ce douii .aprF in,.ap:rinar. (dupi iig. 4.-a) pis.citF au cdzur i.r aDd (dupa fig.4. It Pisi.il. atea-Sad,rpi o t,-oasci-(durritie. 4. ,l Carnel C., clasa a ll-a intelecii normal, are 68 media aranjam.nrului la \VISC ij 41.25 la prnlielc dts I ml,a J,o\usteste urmdtoarele : _ In aceasti pozi red doi oameni car., merg in r-o mas:nA pp o SoseaSi o ci,nr)jq ,..ro,. maco. $i intr,..imp:a rcrJr. Inaro s,e \ tl. o poteculi (dupa ftg. t, a) f:u ajci rAd o lraina $i ne linA; hainii..\r, numai roz (dupa lig. 1, b). Aici rdd un pjeprine de lemn si mai are pulin.all,astruI)e tingli el (dup.i tig. i. c). Arcr \ad un pr'plallc $i tinA; e1 .stc o lamt (dupe fr-g. I, d). -lici '.;d o bikinice clrc toar.!,, o mama care citcste, un bunicut care so uite la un co_ \ora$.de pe Iata dc m3si $i tata car(, in!.a!i pe cp, doi copii d joace iah (dupa fig. t. a). Aici vdd un fe;e1ef care pjcreaz5 . ,j... lingi leLrtacare picteazee un tablou cu un cocog li o IFL:lb. Cred ca picteazd pe sora Iui car . ,, cu o papufa in brate (dupe Iig. 2, b). Ajci vdd-un aragazc Lutcljc Si doud scirunc, un ghiveci pe pervazul ferestr(,i, mai slnr bloc-uri. Ietita cu un ou in mind $i msma leti_ lei Ir aduca cateaua dimjneatd (dupeijg. 2. c). de

Aici ved nisle copii la inceputr]l anuluj carc primesc daruri. Tovariia invititoare ajutati de fetild imparte darurilc ti manualele tcolarc (dupd fig. 2, d).

Se povestegte ci o doamnd \'lnc cu cogul se cumpere din magazin pcre, varzd. Arc in cot Si legume ;i fata carc vinde cintdregtc cu clntarut (dupe fig. 2, e). Daniela P., clasa I, intclect normal, arc 31 media aranjamentului la WISC;i 79 la prob{rte de limbaj. Spune : Aici !'ed motanul incSltat cu o cisutd in pedure $i urlpea cu un cocos (dupe iig. 3, a). Aici este iarnd 9i un Mo$ l{adin (dupi fig. 3, b). Aici toati lamilia lui I\Ioq lllartin : o clsute $i o fetit?i, Mo9 l\{artin cu un bdl in mini, nevasta lui cu o umbrel5 Si copilul cu nigte flori in mlnd (dupe fie. 3, c). Aici este o femeie in casa ei cu un vas pe mase qi o veioze $i o bibliotece (dupd iig. 3, d).

Apar douS capre .um mFrg pe o punrc tijos esle apa. Acum se impung tj au cdzul.in lac, in lo( q; sc dea una in spale s5 ireace ccalaltE (dupd fig. 4, a). VAd ni$tn pisici. cum !ad un pclLe li au sErir dupa .I si cum in api s-au_udat. AIr I ce dr5gule sint (dupe fig. 4, b). Aici ni$te pisici albe au vdzut o broascd $i bmasca se bagi pdntr-un tub. pisicilc se duc dupe ea 9i aici au ieSit toatc 4eqre. Vai dc voi cd l'-ati lnnegrit (dupn fig. 4. c).

140

141

Ion C., clasa a II-a, intelect normal 9i bilbijaE clono ionicS, are 88 media aranjamenrului la WISC Si 6Z la probe de limbaj. El relateaze : D..... d....doi oameni intr-o, intr-o rna... ma,.. magindmerg sd si p...p...p.... plimbe ce au c. . .concediu (dupe fig. 1, a)_ Vdd o b. . . .b. . . .bitrind c-...are tu.... lu. . . ,lucreazS, ceva p. , ,pentru ne - ne. . , nepoataei. Ea o, o iubeite muit. t{a....ma.... mama Je. . .fe. . .fetci toarce, b. . . . bunicui se u:rd vcscl la. Id rate $i, b...b....b6ieli carc joac5. . . Sah (dupn 1ig. 2. a). Odattr, un, un motan in. . . in. . . incallat $i-a Iu...luat sabia Si, qi s-a dus dupe, dupi vulpe, . . , care i-a i-a furt coc . . . cocogul. Tare su....superat mai era (dupd Iig. B,a). .CaflLelia D., clasa a IV-a, intelect nomal fi djslatie polimorJe, are 54 mcdia araniamentului la WlsC Si 14 ta probele de limbaj. Por.esteqte: _.Tlaia odali n:re pjclgi pe maluL unei ape. rJe au plsgat dup: mingale. Odate au vaut un pete ci au;ljl in ape dupit el, dal nu l_au pl'nct d a vuejl (dup5 lig. 4, b). Tlei picici albi au vugit dupa o bloag,. Ea ela mai mjgd... a jnrlat pe aici.... (o;ole$te uncle cuvinto). Dup; aia roalo llei au inllat pe aici. . . au dclcnit ncgle. cata. . . (dup[ fig. 4,4)Din exemplele prezentate (gi afirna_tia este valabill peniru marea majoritate a povestirilor copjilor) rezult6. pe de o parte, predominanla caracterului disparat al ele_ mentelor iolosite de debilii mintal ti caracler]r coerenr,

d-iscursi\:,Ioic aI relatarji. Ia normali. Am umarit oarc slnL acete elemente concret ale imag;nilor przentate cr revin. cu o frccvenla mai mare, it relalaijle deb:tilor. Acesta sint, in speaial, obtectele desenat in prim DIan sau. mai ales. cele .arc au un cara.ter :nsu-:Lpentru copil, Ordinea apariliei lor in relatare corospunoe, r 7arjabil, gradului de influntare emolionah pd care aceste elemenk din jmaginj jI pot avca. \cindojelnic, aceasli inUuenla xistd $j la subie{lii cu intelecr nor.mal,dar ea nu sF objcctivcazanflrlijlocjr jn dalelc expc{imenLuluj, deoarece ntcr\ine co'nponcnlalogicj sub,injatil mai sus. lmpJlsurilc {.motionale. derivale d'n lalura afecri\a .arc lnsolette. in. genral. orice aot de pcrceplie au o influcnla cu mult mai maro la subiecritdebi : dccit la cci normali, la ac$tia din urrni prcdominind capacitatea tntegratoare a unei experjcnle mai bogare $i u5urinta de a shbJti tege_ turi mai complcxe inLre dalcle lurnizatc de pcrceplie. Imaginile incerte pun in evidcnte, intr-o mAsurd mult mai mare, aceste deosebir.i. Acordind libcrtate depline d. manifestar,, imae'nalici. L.lecxpr'md mai clar aspccLc ale. personalltilij copjlului normal ca-(.. Ia rindui lor., retlFctd_graduI :nllucnlarc a mcdiului asupra acesror d. copii. Mai pulin concludcnta este aceaste oblervalie ta copiii debili mintal. ciirora capa.iratea relatarii !;rbatc te este djminuara de n:vlul scezur al cxperienlei acu_ mLrlaie $i de d:ficulre!:re, jnerent lor. in operarea cu oarele aostracte.pe carc ie presupunc inrerceplarea unor jfiagjni inccrrc. ln cpeacc-i privetle pe 6ubie;1iinonnali, L)r.gasesc poslb'titaLeade a atriLuj sensuri complexe valori cognirive. sefnnificalii morale unor povestrri Dc care dalle prezontatp in cxperirncnt nu G contin in mod practic ci numai lasa posjbililatea jnrroduccrji lor. lJrr tocmai aici aparp aporrul persona]al copilulu,, asu_ pTa caruta un cxprr.,rLrtator antrcnal poare lrage con_ cluz:i_bogalc vjzind, ir cgald mesure.cunogrinleledobln_ orle. r- procas!t hstructiv-cducaliv. capacitate de a venicula un limbaj bogat qi r.iala manifcsrsti in planul fectiviHtii

142

143

CAPITOLUL IV aaaoaoaaaaaaaa,

coNStDERAT FtNAt E
st"J.,jF a, . on, r J : L- r r.1 .l u t, a c ^ p i i l o f. i r-, Lr.dt. S r a j. uu ri l r n. i i I n p r,.ri r,rd o ra rF n5,mnd.a. " p{L ,pl ." j ..j a . o..'? rrl :., . - d' Lr n ps .a L ta , j n d s p p u r trarq.,.;r,1. J'ri r trmbaj r lui m u J n rq a n .z a L .-i s j 5 r ,1 a ,i . p' l p o ps rr', i a f pF Ll- ' r dlLi p d rL ,.. I rrn o a ? rF r6 a .p .. i rk ri .U i ,." ! r 'i r', I \er Ld. p dF s . 1 i J . p , rs p -. ti \e p F ..rfu al ,orJared d. rLr p ru, , ! . ps ; ' . i. . p (1 r j m g i n d i rra . i m d 6 :n il i a, , df, . r rr|| 3 : a . m , m o- : a F t ,. IJ L .d .tf.t. u rmd ri r,a c o 1 J.i :.(i !,f_ d . t r : i r .a .' !. i y ma n :[e 5 L d . c .,m r i 1 !.i e , . i se, p.alo acotua la a.easti virsti, pcrmitc inteteg(;rca Io rr r. Jm s - ! l- u lLr F3 ,,i :: \. p r,.l :q rr-3 :a p , rj Lcti tarrd 7r l p rr'.1r. I n o r a , . rma ru )i l F \.l ,a r-.. tr.r., a 1.,r,.a ., i'x -s ^ ir lF r r alal. p r e , i p r.. ri . i n s ..-l s u t .i p - mJ..rr.d con_ 'u:i :,r,t m di, u\ i. lon t.. a p ,rs ,rd ti rj l i i ,o p i tj ri . apar. '' -rJ .r ' . , \ ^r bali in , i f -:i .t.. m,.l l :D .e. ' -mri L .;r:i condrlili romptex:, maturii. Vjrsta "scotara niic: ostc'pej ri.c l i l , \ . , ar a1r r i. / , . a :J p .,n ," p ,b _ o ,u m rl i ,rr,rnri L, lr Y' rc i .ri n u m d i a ,1.m,.ni ul -.r di. lal. \ e I apr. r d. t r m baj. . i t d In rr, re J a .ti Ii ra tp p s i l .i , I r".a r . ldt r . I s - r iI s d i ,l r, q i n J i re .i :mb a j ,..r.. i n.i , r . . r m a, ; d,. .d p ru ,d , p e n a " L ra ^ , a ri l . , J,.\.,.raLri r i , ^nd u i a r.rl ,o n s e d \^ " s i f.,ri, rt(\:n. : l!a ' '.."Pr l , \ a m :' r,mpt rj a ,rd r.l . A' l l : m ai \i ,r n l iar d..st as p 1 p rir . r , s Ldr al rp 1 4 \j m a ri v i ; a n ,r" l ,.l .r tl.. .l ,zvoi _ r it r, a .n r . l, q6n( ai p .r.o rm a n l ..l o r ^,l l i n r..

.Lr r!,zultatele prorer)jle in urnra aplicirii probelor' de limbaj. Indicaiorii rL.zullaline-au permis cel mai lrine si e\ idcnticm aspectelescmnifkativc ale conduit(i \'L'rbale la (ele ll'ei loturi de copii difcreniiate. Cu metoda folosita so poate face diagnoT;l rlcoat.ece (u ajLrtrnLrLei - se (cr'cctraza concluita !crbali cr fxprinri, in principal, cara(lorisii(i legaie dr niv.hrl de d(,zvoltare intelectualir dc gfadul de normalitatc a llmsi bajului. Ita permite, 1(n(,daii,s:i se evaluezcprisibilitdtile .opilului !i se se sLablloas(ar lorul cc-] ocupi, djn acest pur)ct do yederc, in ('adrul (olectivului din car.c facc palte. PL'dc alta prrtc,.onduita \'erbali rellecti (r nrulti pclsonalital!a(.piiului. Coduite \'(r$ali poarti sr'1)tilitatc p.cr'tea manifest,rilor iniinu ti specifice ale p(l-sollalit;tii c{,pilului, a1edno.iului .um sint lreite Si r!'Jlecta'tedecitrr copil jniluentele me.liului inconjuretor, alc atitudinii lali de sine 9i fali (lc !1idjn jur. Am putua aiirma ci, ronduila \.erbala delin()1!. (r,pilul ca pcrsoanri,cu toate ailibutclc salo ( oDs:derarea lirDLaj!lui ca j,rLlicator prirr.ipaLin ap].e r ior'fa r)ircl'r1uidc rlLrrollafJ intelcrtlralAnt a Iost (on lir-mati d,.rcc:r]luntar'.arfrLrliatelor obtiNutf .u perfor mantcic rczulratc din ap.kaffa testului de intcligenl;r (\\ ISC).,{ta(lar', probelc pe.are le-am apli(ai peniru son (lr..r (ondLrir(,j vcrbale, nc,au con.lus spre e!idcnln,rea pafli( ularitiiliior linba.jLrl i, d1r $i sprc apreciLi(,a apro\imaii!i a nivelulLri dc dL'zvoltare inteleciuall. lnci J.l.l. l.lsquirolsi -^. Binct cvaluau gradul de drzr()ltare a ljnrl)aiLrllri un critefiu al delimitarii (ategoriilor spe ca rilj.f debjliHtii rrintale_ ID acest context, nLr oste lipsit de i::lportanti si s!blinicm ci chiar la copilul togopat oste delicitar nu numai modul de iransmik,re a ideilor, a gr_ndurllor,dar $i modalitatea de receptionar(, in scnsul ca (' serie dc cuvintL,sintmai putin intetasesau sint infclcso dclicitar din (auza sdrdciei vocabularului. Din aceasti .auza, adaptarea .opilu j ui cu tLrlburiri de timbaj ta condi tiillr comunicdrii, ale rc(opfionirii rji fixirji n[,i]or so iatc inlr-un mod dciicilar. rare esto in funciir (l(, gravi tatca handicapurilor'dr limbaj. In situatii grav{r (ca in bilbiiali accentuatA), consiicntizarea defeciuhri rcspectiv

144

145

cletermin! prsJun(le modiliciri de ordin psihologic (r._ fuzul (lo.a lorbi, neinletcg(rca timbajut;i, ner;)zidte, opozilie, devieri dc comporlamcrlt, lipsi de interes pentr; activitatea scolari), pine la tLllbureri de ordin neurove getativ (deroguri in perioadetc dc somn, in raportul exci_ l.alie-inhibitie, oboscaid exccsili cic.). La copiii cu iulI'Lrriri d. rorbir. u:n lolul nosrru, am pr.rrr ,nnsrara,.a In limpul .onduilsi \.erbale. atun, i ,.inLlintimp,nau gre. ut;fi,mai pronunlatc in exprimare, apelau Ia mijliace 'x ralingrisri,c (mimi!d, glsturi, panl,,m.miLa). p,;rJ a iupti,rl la, rtrta rL.dar(avfrbala a gin.tur.lLrr. Dar, para_ doxal, ur' lapt pr'r'drc lam obser!ar (u mult ijrairile ta copiii alalic;, se mcniine in muilc situa[ii ta dislalici i; special la bilbiiii : folosirea irecYentd a gesturitorSinu inseamni fi Lrtilirarca tor adecvatd. ln muit cuurj, nu ex;'i', (, ,nn,ur.la li rnrre e(sr(.riteinuebiinldrc )i ideea . \prrma; Tulburirilc de rirm ate bilbrirutui,dijcunrinu ;tatea in \orbire.sc traduc $i pe pranul rnotri<italii ginc_ raro acea ce expli(i lenomenul s.,mnalst mai sus. Ca jn.ri,c a L rip d- ,,rmp.rramonr. inlrc LonctLita li \erL'lj si .orrSLirnrd exislA o srr;nsj rslalie. Conduila * drJJr,,ard sul) inlucnla rnnrriinrei asupra :l.i:,, carerr se.rasIrirUe pe ba.,a pr;n.ipi,rlJi cu cxiunii rn_ ferse. a j,.r,rrc.katu/. .\cr,r lenom,.1 apa..- .vrdenL i.r cazul ( opiilor .u iulburiri dc vorbire, dar el sc reali_ Teaz;,.r.fi.,e!e.h.q.pit-l n rmat. Cralut d. comptcxit"re al ce\tei rcl,aiiicir $i raralr-rul tapr.lur d. limbaj ne face sa atrrmam ca cxisri o dFoscbircinra,,.onduira vLrbal?i :i ,alte forme dc co,nportant..nr .rma., de s-L:ru pe .arL lrrl,dvjorjlLir iAnorau.Nici ,, al a iJ. mil Ui., omp ,rrm^nL o uman nu poarta etil de multiple s:mrjticatii cum poarti conduita vrrbale. d|.r cunoattere $i culturd, de inldcgerc f' cxpnmdrF.d,,mutilalii (omptexeSi de in(ar.arur,i aJ,, rr!a,.tc A.\adar..nn\riinla e<L^, ond ia .j.r, rtrra non a .oroul|\'r v, rbalc p(niru (.i s{ oecla$afa ,r l, ,1,.rrro.Lrl rren'rlrnut at acrsteia fi, Je ai .i, idepa (:i jru orir.( utiti_ zar^ a.unnr somne tingvistk.e(Fr Bn.ssun)sau fulnsirea gesr rrrior..nsliiujc pr:n sinf in..le.ompnrtar!nt ( .n'ir.{a lerbala impti,.a inln.d-au^a , nn:.iinla verbat. sLb at cSrei control se desfe$oarESi, prin accasra. exer(rt:r. ta

riDdul ei, inlluent5 asupra .on$tiintei. Este aicj un raport dinamic cu implicatii formatil''e ln personalitate. Diferenlel din conduita verbald spe(.ificc celor trci Ioturi de surbieclise datorcsc "Siacstui aspect lxist! un alt factor carc ni se pare demd cte menlional. Dste lorba de capacitatea copilului dc a exp ma rclatii intre lucruri qi fonomene folosind corect anumitc forme gramati.ale inaintc de a inviF gmmatica. Regulile gramaticale sc inva, dar copilul le aplici inainte de a lnvela. SimfLrl limbii pe care il arc copilul dovedeste capacitatca sa dc ,,a gramaticiza'. Lashley $i ChonNky sint de Frera cn gramatica, trebuie si fic consideratd ca o componentd indispcnsabili stabilirii rclatiei dintxe vorbitor si ascultitor Existenta unci ,,gramati.i uni{ersale., e\prjmi relatiile gramatizante comune unor cateqodi de limbj Fireirc, simlul lrmbii (drF sc ,or)sliluje la copil .a mnd rl, funclionaliraic pF Laza unor predispozilri pcrmirte. in cgali misurE, insuqirca oricirei echirpo,tenliate limbi. llcrit5. cr?dem, sE emintim in acest conlext d impi$irea in doui perioadc pc care o face Pichon in evoIutia limbajrlui copilului: o pedoada pretingvistice$i o perioadi ling\.isti.ri rare inglobeaztr in interiorul tor diferite stadii cc pun in cvidenie caractristici de formarc, dczvoltare [i comprehensiune a timbajului. Preluorea fi analiza datelor obtinute pe baza experimentului, ne-a! permis evidentieft unor mnsideratii cu aplicalii in pr^"esul insLructiv-cdu, ariv. Mai lntti, analiza datelor ne-a condus spre particula ttrtile de vlrste, caracteiisticc grLlpurilor de subiecti Si apoi, spre corelars acestor particularieiti alc conduitei lerbale cu nivelul de?.1'oltdriiintelectuale. O serie de aspectc ca tjn de sex cit $i caractcristicile individuale 9i proiective care se desprind din conduita verbale a copiilor atesti ldeea apliunor metode $i procedee pihopedagogir diicrentiate corespunzetor in prccesul instructi\-educativ. Asadar estc necesar ca in aplicarea acestor metode fi procedee, se se tini seama atlt de niv."lul dezvolterii intelectuate si al limbajulLi (it )i de pafri(u'aritelilo de tjrslA. s^\ 5i ,tr, (ara.terisii^ilc individualedin conduirarerbale a copiil^r..

146

147

:i:":,'"::.,J^iiHi;::ip

;"'l ;:1".i "iJiJ:i',T1""'.,:H,:,", j 3'i:i,i',..1'il'Ji'il["] in car. urorF noasrre siarisri.

DcoareceprobFle uriii,are in Fxamindrea .ondujr,

iif""*#xl,'lirfii:*h;"r*:ririii,ii:[hiffi.il rIrro r1''q ji \l rc ;' jff :';iJ"" iili',


:"i:,:u:,;jj JJl

itl':rt:' i"ffi';i ;il 1 T. $r,"i'H; T,ltr; ;;ffi *.


acest domcniu nrr

J;" 1fu'J rorstirtr "'::",1;i, _*i;i',lil.)ii'iL1*.1:; vtrlirii 6;i;i;l'

rna,imp4rralG. careexcmpriri... dar

acesti copii, in general. ln ceea ce prilette copiii debili mintal, experimentul nostnu a arSlat ce pot av6a .loc influenle instructi\,-educative intre anumite limite, dacd ne refeiim indeosebi la intcligertd. Cit pti.re$te limbajui, posjbjliteli]e de influen!re sint mai mari $i mai eficjcnte. Important este aici s; se creezc conditii Pcntru incadrarea ac\estorcopii in acti\.it5li practice adecvatc posibilitetilor lor. S0udiul comparativ 3l e(pstoi lolud r'!e-apel-mi6se dlimitem precis granita dinire nilelul normal fi cel al debilitetii mintale, cractdsticile limbajului normal lati d limbajul tulburat, ceea ce reprezinti o etape importante in elaborarea unei metodologii complxe de psihodiagnod, atit de necesarbsctivitetii curente din $coli.

,dL,.a.r edu(?tor e sinsura csr r,,. ::?:".'il$;ijll -".i,il A'cst ;::ii\';,iil;ii:';l;:.1",:'ll';;il{,',i"s""'rardoziccs. io argumen i n s6r Lat pr' i";p"rlJul:n "rrn i. iar crect.rc :lii",i;"., acti\ sofa"simrite l;.,ffj:ij., ;;.s:l!l "src

., i11::il:'#Ti:';;':1":ilrH::l

iil i !u5; fi'?5,ti,"lt,Tnormari "S":;;fi "4j:jl"]if ca


modaiirdiire .ii,,*?:".J::li' ,TTlr: :a sestabireas.i
t18

ilrf ;*":lrxl;,$Hl ;i!j' Fllihi!:iffri.1"if

lli:,".r::im ;;mn*""",1 il$T".,"TIf:';'"'x; ."


!!, tlhnici,. adc( varc arir studiului Iimbajulu;ptopriLr_zii

ilr;f" ;j""tjt"'i ii{ii ftfstil:?,utHr '.:li; lid;


conduiteiverbale, sc impune cunoaste

.,"rt"",'J l:'"rt"l#:i #d",,,I'i,?Xi::i:,1"":,][i,,ri::::

i;i:t;"T :ii iiitJllil'o1" d; .:iiil;Jormari,

j :i:ir:)'ffii::i"lix Ii"llKill,",i::s"JlxJi]; "i," Tiir"ff