"Generalities, Symptoms And Therapeutic Consideration In Depression" Published at: September, 2001 (Romanian)

Generalitati, simptome si consideratii terapeutice in depresie

Depresia este o boala a intregului corp, afectind trupul ,sistemul nervos, dispozitia, gandurile si comportamentul. Ea afecteaza ritmul in care cineva doarme sau mananca, ceea ce simti tu despre tine si modul in care tu reactionezi la si gandesti despre oameni si lucrurile din jurul tau. Simptomele depresiei: Oamenii cu depresie tipic sint retrasi si se ascund de societate. Ei pierd interesul in lucrurile din jurul lor si devin incapabili de a experimenta placerea. Ei sint cronic obositi, au tulburari de somn (fie insomnie, fie somn excesiv), schimbari in apetit ( fie mananca prea putin sau prea mult), experimenteaza dureri de cap, dureri de spate, probleme digestive, neliniste, iritabilitate, anxietate, pierderea interesului sau a placerii in lucrurile in care in mod obisnuit produc placere, simtatiminte de nonvaloare si de stima sau respect de sine scazut. Pentru ei lucrurile par sterpe, fara valoare si timpul pare sa treaca incet. Alte simtaminte experimentate sint simtaminte de tristete si chiar disperare, multi luind in considerare suicidul sau gindindu-se asupra morti. Etiologie: Cauzele depresiei nu sint pe deplin intelese si probabil ca ele sint multe si variate. Depresia poate sa fie provocata de: stress si tensiune, un eveniment de viata traumatic, dezechilibre chimice in creier, boli tiroidiene, deficiente nutritionale, dieta saraca, consumul de zahar, lipsa de exercitiu, orice boala fizica (organica) serioasa si alergii. Una dintre cele mai comune cauze de depresie sint alergiile la alimente. Hipoglicemia este o alta cauza comuna de depresie. Oricare ar fi cauzele care o declanseaza, depresia incepe cu o tulburare in acea parte a creierului care guverneaza dispozitia. Majoritatea oamenilor, fac fata stresului de fiecare zi, organismul lor se reajusteaza repede la aceste presiuni. Cind stresul este prea mare pentru o persoana , mecanismul sau de ajustare sau de adaptare nu mai raspunde si depresia se declanseaza. Poate ca una dintre cele mai comune forme de depresie este distimia, o forma de depresie cronica de grad redus. Ea implica simptome depresive ce reapar pe termen lung care nu sint in mod necesar dizabilitante dar pot sa interfereze, cu functionarea normala a persoanei, cu interactiunile ei sociale, si bucuria vietii. Cercetarile au aratat ca acest tip de depresie, deseoari rezulta din obiceiuri de gindire negative inconstiente. Un alt tip de depresie este boala afectiva sezonala in care persoanele sint mai depresate in lunile de iarna cind zilele sint mai scurte si mai intunecoase. In acest tip de depresie, expunerea la soare si la lumina stralucitoare poate sa regleze productia de melatonina a organismului (un hormon produs de glanda pineala) care este in parte responsabila pentru prevenirea melancoliei.

Alimentele influenteaza in foarte mare parte comportamentul creierului. O dieta saraca in special cu o multime de "junk food" este o comuna cauza de depresie. Nivele de neurotransmitatori ai creierului care regleaza comportamentul nostru, sint controlate de ceea ce mancam. Neurotransmitatorii sint asociati cu dispozitia, in special dopamina, serotonina si norepinefrina. Cind creierul produce serotonina ,tensiunea este usurata. Cind creierul produce norepinefrina sau dopamina, noi tindem sa gindim si sa actionam mult mai repede si sintem in general mai alerti. La nivel fiziologic si neurochimic, neurotransmitatorii sint extrem de importanti. Aceste substante cara impulsurile intre celulele nervoase ; serotonia de ex. joaca rol in dispozitie, somn si apetit. Nivelele joase de serotonina conduc la depresie, anxietate si tulburari de somn. Substanta care produce serotonina este aminoacidul triptofan. Consumul de triptofan creste cantitatea de serotonina produsa de creier. Mancand carbohidrati complexi si nu carbohidrati simpli (zahar) se cresc nivelele de triptofan in creier care la rindul lor cresc productia de serotonina avind un efect calmant. Pe de alta parte alimentele cu continut inalt de proteine, favorizeaza productia de dopamina si norepinefrina care promoveaza o stare de a fi alert, agitat, nelinistit. Recomandari: Mananca o dieta care sa includa o bogatie de vegetale si fructe crude impreuna cu soia, seminte, nuci, orez brun, mei si legume. O dieta joasa in carbohidrati complexi cauzeaza depletie de serotonina si are ca rezultat depresia, deaceea este important sa mancam produse cu continut de carbohidrati complexi si nu zaharuri simple. Daca esti prea nervos si vrei sa devi mai relaxat, consuma mai multi carbohidrati complexi. Evita toate formele de zahar simplu. Corpul reactioneaza mult mai repede la prezenta zaharului simplu decit la prezenta carbohidratilor complecsi. Cresterea in energie furnizata de carbohidratii simplii (zahar) este rapid urmata de depresie si oboseala. Acelasi lucru se intimpla cu cofeina (cafeaua)- stimuleaza la inceput prin eliberarea de glucoza endogena dar atunci cind glucoza s-a consumat imediat urmaeaza starea de depresie - asta reprezinta biciuirea organismului cu un stimulent; Deci evita cofeina si deasemenea alcoolul. Evita produesele continand indulcitorul artificial aspartam, acest aditiv inhiba formarea de serotonina si cauzeaza depresie in indivizii care sint deja serotonindeprivati. Evita alimentele cu continut inalt de grasimi saturate. Consumul de carne si de alimente prajite cum ar fi hamburger si cartofi prajiti, conduc la incetineala in gindire, fatigabilitate si moliciune in organism. Ele interfereaza cu fluxul singelui cauzind ca arterele si vasele de singe mici sa devina blocate, iar celulele singelui sa devina mai aderente si sa tinda sa formeze cheaguri rezultind intr-o circulatie proasta in special in creier. Investigheaza posibilitatea unor alergii la alimente care pot cauza sau contribui la depresie.

Recurge la analize de laborator pentru a exclude intoxicatia cu metale grele ca si o cauza de depresie. Inteprinde teste pentru a detecta o tiroida subactiva care poate sa fie in spatele unor boli depresive. Odihneste-te si deasemeni fa exercitiu regular. Exercitii ca inotul, mersul pe jos sau orice activitate de care tu te bucuri te poate ajuta sa scapi de depresie. In timpul exercitiului creierul produce endorfine si encefaline care produc o dispozitie buna in mod natural. Se recomanda ca persoanele sa stea in camere bine luminate in zilele mai intunecoase. Tine deschise toate draperiile, perdelele si obloanele ferestrelor (vezi mai sus depresia de tip sezonal) Evita situatiile stresante ; Invata sa recunosti si sa redirectionezi modelele de gindire negative, dezvoltind un mod de gindire pozitiv. Depresia este frecvent asociata cu probleme nutritionale legate de virsta, ca deficienta de vitamina B sau alimentatie saraca si nu este o parte naturala a procesului de imbatrinire. Tirozina este necesara pentru functia creierului fiind implicata in producerea de neurotransmitatori - norepinefrina si dopamina - O lipsa de tirozina poate rezulta intro deficienta de norepinefrina, in anumite locuri din creier rezultind in boli de dispozitie cum ar fi depresia. Efectul stresului si al depresiei pot fi prevenite sau reversate daca acest aminoacid esential se afla in dieta. Bune surse de tirozina sint boabele de fasole, spanacul; Selenium s-a dovedit ca creste dispozitia si descreste anxietatea. Efectele lui sint mult mai evidente in persoanele care au avut nivele mai reduse de selenium in dieta lor. Oamenii care fumeaza sint mult mai probabil decit nonfumatorii sa fie mai depresati; deci evita fumatul. Anumite medicamente dau depresie cum ar fi medicamentele steroidiene si contraceptivele orale pot cauza ca nivelele de serotonina in creier sa scada. Muzica poate avea efecte foarte puternice asupra dispozitiei si poate sa fie foarte utila in ameliorarea depresiei. Cind muzica este ascultata de persoane cu probleme legate de stres, emotionale sau mentale ,ea poate reduce anxietatea si iritabilitatea. Muzica calma, sunetele linistite amelioreaza stresul, relaxeaza muschii si dau o dispozitie pozitiva. Muzica nu este singurul tip de sunet care a fost gasit sa aibe valori terapeutice. Pentru multi sunetele din mediu ca sunetul unui fluviu sau riu curgind, a unei cascade sau cintecele pasarilor sint mijloace de tratament. Aceste sunete se pare ca pot face mult sa amelioreze stresul si sa imprastie depresia.

Nu exista dubiu ca atitudinea influenteaza sanatatea. Studii dupa studii au aratat ca persoanele optimiste nu sint doar mai fericite dar si mai sanatoase. Ele sufera de mai putine imbolnaviri, isi revin mai repede din boala sau chirurgie si au mecanisme imune mai puternice. " Bucurate de recreatii care nu profaneaza spiritul si nu degradeaza sufletul care nu-ti aduc dezamagire, si nu lasa o influenta trista, care nu nimiceste stima de sine sau opresc calea spre o activitate cu folos. " Dr. Daniela Pantaia www.pantaia.com/sanatate/ Aceasta este o informatie generala care nu este intentionata sa inlocuiasca sfatul unui medic.