Sunteți pe pagina 1din 65

LUCRARE DE LICEN A

UNIVERSITATEA"CONSTANTIN BRNCUsI" FACULTATEA DE sTIIN E ECONOMICE.SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMER ULUI, TURISMULUI sI SERVICIILOR

STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL DIN ZONA POLOVRAGI PE PIA A MONDIAL


TRGU JIU 2008

CUPRINS:
INTRODUCERE................................................................................................4 CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL N ROMNIA SI OLTENIA DE NORD

1.1.Turismul rural Romnia.....................................................................7


1.2.Specificitatea turismului rural romnesc...............................................13 1.3.Directii de impulsionare a turismului rural n Romnia........................16

1.4.Turismul rural la nivel european...........................................................19 CAPITOLUL 2 MODALITATI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DIN LOCALITATEA POLOVRAGI 2.1. Contextul geografic al localitatii ...........................................................21 2.2. Patrimoniul natural ..............................................................................22 2.2.1. Resurse turistice naturale ............................................................22 2.2.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv .............................24 2.3. Patrimoniul cultural ..............................................................................24 2.3.1. Monumente cultural - istorice ....................................................24 2.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural .........................................24 2.4. Oferta de petrecere a timpului liber ......................................................25 2.5. Calificarea fortei de munca din turism ................................................28 2.6. Evaluarea ofertei actuale - probleme, disfunctionalitati .....................28 2.7. Competitia si tendintele pietei..................................................................29 2.8.Recomandari pentru agentii economici din turism ..............................30 CAPITOLUL 3 STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIATA MONDIALA 3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare ...................................................36 3.2.Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc...................37 3.2.1. Politici si strategii aplicate la nivel regional...............................40 3.2.2. Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc............................41 3.3.Turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana.......44

3.4.Marketingul turistic rural......................................................................47 3.4.1. Analiza mediului intern si extern de marketing romnesc.............................................................................49 n turismul rural

3.4.2.Proiectarea imaginii n turismu3 | P a g e l rural........................................53 3.4.3.Principalele particularitati ale marketingului rural............................................................................................................55 n turismul

3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural n tarile Uniunii Europene...........................................................................................................57 3.5.1Strategii de promovare prin internet..............................................59 3.5.2. Promovarea turistica rurala a Romniei la nivel national si international.....................................................................................................60 CAPITOLUL4 LANSAREA N CIRCUITUL INTERNATIONAL A TRUISMULUI RURAL DIN POLOVRAGI 4.1. Polovragi - sat turistic european...............................................................63 4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi................................................65 4.3. Oferta turistica pentru satul polovragi....................................................66 4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona...............................................72 CONCLUZII.....................................................................................................74 BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................77

INTRODUCERE
Turismul n zone rurale, complementar altor f 616d311g orme de turism, contribuie la sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit n turism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber n natura, fapt de altfel constatat si n alte tari: anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se ndreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor nconjurator.

Turismul rural, ca parte integranta a ntregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul nconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate n receptarea de beneficii si costuri. Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial. Exista o multitudine de argumente n favoarea dezvoltarii turismului rural, constnd n efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale. Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, n masura n care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, n sfrsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de mbunatatire calitativa a turismului, att n timp, ct si n spatiu.
Turismul rural este expresia orientarii unei parti nsemnate din turistii contemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.
Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romnesc, att sub aspectul potentialului turistic, ct si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru. Prin aceasta lucrare s-a urmarit prezentarea potentialului turistic rural al tarii noastre n contextul alinierii la exigentele turismului european precum si depistarea celor mai bune cai de dezvoltare si promovare n corelatie cu resursele existente.

Lucrarea este structurata n patru capitole, astfel: - n capitolul I se urmareste evidentierea principalelor trasaturi privind turismul rural n Romnia si Oltenia de Nord, prezentndu-se succint cteva elemente referitoare la Turismul rural n Romnia,Turismul rural la nivel european directii de impulsionare a turismului rural n Romnia. - in capitolul al II lea, denumit "Modalitati de valorificare a resurselor turistice din localitatea Polovragi'', se urmareste evidentierea principalelor trasaturi definitorii ale localitatii Polovragi, prezentndu-se succint cteva elemente referitoare la asezarea geografica , patrimoniul natural si cultural precum si evaluarea ofertei actuale.

- n capitolul al III-lea se ncearca prezentarea unor strategii de promovare a turismului rural pe piata mondiala. Sunt urmarite: politici si strategii aplicate la nivel regional,analiza SWOT a produsului turistic oltenesc,precum si turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana . - capitolul al IV-lea denumit "Lansarea n circuitul international a turismului rural din Polovragi'' se evidentiaza cateva aspecte specifice localitatii precum: Polovragi - sat turistic european, amenajarea turistica si analiza activitatii de turism rural in zona.

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL N ROMNIA SI OLTENIA DE NORD 1.1.Turismul rural n Romnia Turismul rural, ca parte integranta a ntregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul nconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate n receptarea de beneficii si costuri.
Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele: - rentoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de vrsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi n mecanismul echilibrului functional; - cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric. n acest cadru, turistul si recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare; - cunoasterea, ntelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare transforma vacantele rustice ntr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobndire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii. n acelasi timp, prin initierea n mestesuguri si ocupatii traditionale locale, turistii si pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce ndeamna pe majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor; - curiozitatea, satisfacuta prin informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti;

- odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si terapia ocupationala; - sportul, vnatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasnd loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale. Pornind de la aceste considerente semnalam prezenta unei forme de turism specifice - turismul rural - care valorifica resursele turistice locale (naturale, culturale si economice) ca si dotarile si echipamentele, inclusiv pensiunile agroturistice. Practic, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate acestea desfsurndu-se ntr-un mediu tipic rural.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial. Dezvoltarea turismului trebuie ,sa se faca gradat, fara sa provoace vreun impact. Trebuie sa se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe o dezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomen de masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta. Principala problema care apare atunci cnd se pune problema turismului rural este sustinerea, mai precis capacitatea de a satisface cererea, asigurnd o mentinere n timp a ofertei. n definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit nchis si bidimensional ntre natura si resursele economice. Natura trebuie sa creeze resurse economice (prin intermediul turismului), n timp ce aceasta activitate trebuie sa fie capabila sa contribuie, sa mentina si sa mbunatateasca cantitatea si calitatea resurselor naturale existente. Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, n masura n care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, n sfrsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de mbunatatire calitativa a turismului, att n timp, ct si n spatiu. Orice proces de planificare a turismului rural implica doua directii mari de actionare. Pe de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru ca impacturile fizice negative ale turismului sa fie minime, si, pe de alta parte, educatia agentilor implicati n turismul rural, n mod direct sau indirect.

Infrastructura reprezinta toate elementele care, n cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate sa reduca impactul negativ al vizitatorilor n zona (cosuri de hrtii, zone de odihna, servicii de curatenie, brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) si sa potenteze oportunitatile (cu o oferta diversificata si ncercnd sa disperseze vizitatorii din punct de vedere spatial si temporal).

Educatia este al doilea pilon al planificarii turismului rural1[1] si consta n


1[

1]
Mi nc iu R. Is pa s A na , "E co no mi a tur is m ul ui" , U ni ve rsi tat ea Tr an sil va ni a Br as ov , 19 94 , pa g. 38 .

crearea unei constiinte respectuoase fata de mediul nconjurator, tinnd cont de cele doua colectivitati receptoare, vizitatorii si comunitatile locale. Functia educativa poate fi realizata printr-o comunicare personala (ghizii trebuie sa fie formati sa protejeze spatiul natural de care sunt responsabili si, de asemenea, comunitatile locale) si prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare n masa, mijloace care se adreseaza n mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audio-vizuale, afise etc.). Trebuie sa se tina seama de faptul ca, n planificarea acestor activitati, atentia cea mai importanta se acorda mediului nconjurator. Exista o multitudine de argumente n favoarea dezvoltarii turismului rural, constnd n efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale. Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce are ca efect mbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutatii n conceptia celor care construiesc, care vor accepta ideea consultarii unui arhitect n vederea realizarii unei case functionale, gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat, att n beneficiul turistului, ct si al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere dect restul locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sa investeasca n scopul cresterii nivelului lor de trai, ca si n scopul prosperarii comunitatii rurale. Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitati economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria usoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere sporita de produse agricole si neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor de munca n plan local.
Pe baza experientei internationale si a practicilor ntlnite n ultimii ani, n Romnia sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase n circuitul turistic a crescut.

Dupa 1990, o data cu ntelegerea importantei turismului rural si agroturismului si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii au fost omologate n zona montana.

Problema principala a turismului romnesc n perioada urmatoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privita, n principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, orict ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient. Ridicarea calitatii produsului turistic romnesc, indiferent de forma sa concreta, necesita aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatii turistice si de diferentiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurentilor. Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor turistice n functie de specificul si variatiile acesteia, precum si n concordanta cu caracteristicile mediului natural si vocatia turistica a zonei. Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea actiunilor turistice n functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie, vrsta, turism organizat si turism neorganizat etc. Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati de viata

turistica, cu valente spirituale si specific national, ndeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si poate sa posede atributele unicitatii2[2] ara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice, concretizate n existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamntului. Valorificarea eficienta a acestor resurse turistice si n interesul economiei nationale poate constitui o sansa de dezvoltare a Romniei3[3]. Desi este ramura economica cu avantajul competitiv international cel mai mare, performantele sale economice n prezent sunt modeste.

2[ 2] Br atu cu, G., Di ma , D. (co or d.) , Ma rke tin g n turi sm , Ed itur a Psi ho me dia , Si biu , 20 02. , pa g. 12 2.

Turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate: n cazul turismului " materia prima " folosita exista din belsug n tara si este extrem de valoroasa; valoarea adaugata n turism este superioara; turismul nu este o ramura energointensiva; turismul permite transformarea n valuta a unor resurse materiale si umane, neexploatabile pe alte cai etc. n pofida acestor avantaje, contributia turismului la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem. Avnd n vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte tari din Europa centrala si de Est, n perioada urmatoare se impune reconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, n cadrul economiei noastre nationale. Viitorul turismului romnesc la nceputul mileniului III depinde hotartor de capacitatea agentilor economici si a spatiului de a valorifica potentialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigentelor crescnde ale cererii turistice si de a ridica calitatea activitatii turistice sub toate aspectele, adica de a organiza si realiza u n turism modern si competitiv. Totodata, depasirea neajunsurilor si dificultatilor cu care este confruntat turismul romnesc n prezent

3[ 3] Mi nci u R. Isp as An a, "E co no mi a turi sm ulu i", Un ive rsit ate a Tr an sil va nia Br as ov, 19 94, pa g. 53.

necesita o politica nationala coerenta si eficienta. Exemplul tarilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator n acest sens. Problema principala4[4] a turismului romnesc n perioada urmatoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privita, n principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, orict ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient. Necesitatea concentrarii atentiei asupra calitatii produsului turistic decurge din cel putin trei mprejurari: a) cresterea ofertei de produse turistice n fiecare tara si la nivelul economiei mondiale, fapt ce determina o sporire a utilizatorilor; b) cresterea ponderii calitatii n cadrul concurentei produselor turistice pe piata nationala si internationala;

4[ 4] Er del i G. Gh eo rg hil as A., A me naj ari turi sti ce, Ed itur a Un ive rsit ar a, Bu cur est i, 20 06, pa g. 15 6.

c) influenta hotartoare a calitatii asupra celorlalti indicatori economici ai firmei turistice. n directia relansarii turismului romnesc o atentie deosebita se cere acordata mediului nconjurator, acesta reprezentnd " materia prima ", obiectul si domeniul de desfasurare a activitatii turistice. n aceste conditii, relatia turism - mediu nconjurator prezinta o semnificatie deosebita, dezvoltarea si ocrotirea mediului constituind conditia sine qua non a practicarii lui : produsele turistice care include resurse degradate si micsoreaza valoarea determina reducerea cererii turistice si deci utilizarea mai redusa a bazei materiale turistice, scaderea ncasarilor provenite din comercializarea lor. Desi n Romnia degradarea resurselor turistice nu a atins limite ngrijoratoare, problema se impune mentinuta n actualitate si luata n calcul n ortice strategie de dezvoltare a turismului. Prin asemenea orientari de dezvoltare a turismului, Romnia se poate transforma dintr-o tara cu un potential turistic bogat si variat ntr-o tara cu un turism dezvoltat, modern si competitiv. La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului romnesc, turismul rural poate si trebuie sa aduca o contributie substantiala. Specialistii n domeniu considera ca turismul rural, agreat si solicitat n prezent pe piata turistica, va constitui turismul viitorului si va avea un aport important la rezolvarea probelemelor mai sus mentionate.

1.2 .Specificitatea turismului rural romnesc5[5]. Fiind un produs turistic n curs de fundamentare, delimitare si organizare, conceptele teoretice si instrumentele metodologice comporta nca discutii.
n principiu, turismul rural include toate activitatile care se desfasoara n acest mediu. El este reprezentat de asezarile rurale situate ntr-un mediu nepoluat, semnificative prin valorile etnofolclorice si culturale, pastratoare de traditii satesti sau cu un bogat trecut istoric, care n afara functiilor administrative, economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti nsemnate din turistii contemporani ctre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua. Datorita resurselor sale naturale si antropice deosebit de bogate, diversificate si echilibrat repartizate n teritoriu, tara noastra prezinta o mare disponibilitate pentru turismul rural. Prin tot ce poseda (munti, dealuri mpadurite si ntinse cmpii, litoralul Marii negre, Delta Dunarii,
5[ 5] Mi nci u R. Isp as An a, "E co no mi a turi sm ulu i", Un ive rsit ate a Tr an sil va nia Br as ov, 19 94, pa g. 65.

numeroase monumente istorice si culturale de vocatie universala, artizanatul si ospitalitatea specifica etc) Romnia poate satisface gusturile si preferintele celor mai exigenti turisti romni si straini. Varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia n teritoriu si cu precadere n spatiul rural a patrimoniului cultural - istoric, asigura acestei forme de turismconditii de desfasurare n peste 60 % din cuprinsul tarii, ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte tari. Cu toate aceste conditii extrem de favorabile, turismul rural n Romnia, ca forma organizata si de mare dimensiune se practica de putin timp. Fata de alte tari europene, experienta noastra n organizarea turismului rural este redusa. Specialistii n domeniu mentioneaza anii 1973-1974 drept un moment semnificativ n dezvoltarea turismului rural, cnd s-a ncercat identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice si omologarea gospodariiilor taranesti pentru activitati turistice. Aceasta actiune nu a fost nsa finalizata, doar doua sate, Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu), fiind angajate n turismul rural. n consecinta, abia dupa 1990 s-au initiat actiuni sistenmatice de ordin organizatoric si legislativ de promovare a turismului rural. ntrzierea promovarii sistematice a turismului rural n tara noastra obliga la studierea atenta a experientei altor tari n aceasta directie si valorificarea ei n toate masurile de revitalizare a turismului rural romnesc. Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, n mare masura, cu alte forme de turism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem n vedere n special turismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii. Drept urmare, cercetatorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico - folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si pisagistice, pescaresti si de interes vnatoresc, viti - pomicole etc. Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice ntr-o conceptie unitara, ofera posibilitati deosebite de echilibrare a pietei turistice n profil teritorial, cu numeroase incidente pozitive asupra turismului rural. Prin prezenta conditiilor favorabile de desfasurare n peste 60 % din cuprinsul tarii, turismul rural contribuie la introducerea n circuitul intern si international a unei partinsemnate a potentialului turistic al tarii noastre, fapt ce impune o atentie speciala din partea factorilor raspunzatori. Se poate afirma ca sansa turismului romnesc depinde, n mare masura, de dezvoltarea corespunzatoare a turismului rural. Fata de alte forme, turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile de infrastructura sau pentru alte dotari si nu produce aglomerari care creeaza diverse probleme pentru localitartile urbane. Pentru structurile de primire, pe lnga gospodariile unor sateni, se pot folosi fermele si pensiunile agricole. Turismul rural constituie un rezultat dar si o premisa a dezvoltarii economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltarii teritoriale a tarii. n acest sens avem n vedere urmatoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca ; ncurajarea activitatilor traditionale locale, cu precadere artizanatul, dar si cele care pot

determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca; cresterea veniturilor locuitorilor asezarilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale si a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor. n raport cu agricultura, care ramne activitatea principala a satelor, turismul rural constituie o activitate complementara si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia6[6]; n conditiile specifice tranzitiei Romniei la economia de piata, turismul rural ndeplineste si o importanta functie de protectie sociala, oferind populatiei cu venituri reduse posibilitatea realizarii unor concedii de odihna, de petrecere a timpului liber n peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasa, litoralul Marii Negre sau Delta Dunarii. Din acest punct de vedere interventia statului n sprijinirea dezvoltarii turismului rural este nu numai necesara, ci si urgenta. 1.3.Directii de impulsionare a turismului rural n Romnia

6[ 6] Mi nci u R. Isp as An a, "E co no mi a turi sm ulu i", Un ive rsit ate a Tr an sil va nia Br as ov, 19 94, pa g. 69.

innd cont de particularitartile turismului rural, dar si de interactiunea sa cu celelalte forme, impulsionarea acestuia depinde att de masurile adoptate la nivelul fiecarei zone, judet si sat turistic, ct si de masurile initiate si aplicate la nivelul turismului romnesc.

n prezent, turismul romnesc trece printr-o profunda criza, determinata, ntre altele, de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragerea statului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica este din 1990 n scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, sunt nesemnificativi. n acest context si ritmul extinderii turismului rural n tara noastra a ramas lent n raport cu alte tari europene. Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea n valoare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, de strategia generala a statului n domeniul turismului. Acest lucru este cu att mai necesar n cazul turismului rural care cuprinde unitati mici si neexperimentate. Dezvoltarea initiala a turismului rural necesita adesea subventii publice si masuri fiscale de favorizare. Turismul rural se poate dezvolta numai n masura n care turismul romnesc privit in ansamblu si formeaza o puternica piata.n perioada actuala si tot mai mult n viitor nici o activitate economica nu mai poate fii gndita si rezolvata fara analiza prealabila a pietei, fara proiectarea unor strategii de lansare si comercializare a produselor respective.
n orice domeniu piata nu se creeaza de la sine si peste noapte. Cu deosebire n domeniul turismului piata se construieste prin actiuni complexe att la nivelul fiecarui agent, ct si la nivelul economiei nationale, deoarece piata turistica prezinta o anumita specificitate: turismul, n calitate de client, urmareste nu doar achizitionarea si consumarea unor marfuri obisnuite, comune si generalizate la nivelul ntregii populatii, ci propunerea unor satisfactii individuale potrivite cu pretentiile si mofturile sale, pe care le induc actiunile din cadrul acestui sector de activitate; locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii; oferta turistica este perceputa de solicitant sub forma unor imagini formate prin cumularea tuturor informatiilor receptate, direct si indirect, de fiecare potential turistic; sezonalitatea cererii si ofertei turistice marcheaza profund ntreaga activitate a agentilor implicati n turism etc. Toate acestea fac ca piata turistica sa aiba o mare ncarcatura de factori de risc si sa necesite studii profunde de marketing si management. Turismul ramne un domeniu de activitate pe ct de apropiat, pe att de necunoscut. n plus, un timp se lucreaza sub pragul rentabilitatii.

Intensificarea turismului rural n Romnia presupune definitivarea urgenta a cadrului organizatoric si

legislativ7

[7]. n scopul informarii profesionale a celor ce vor sa se orienteze spre acest sector, n anul 1994 a luat fiinta

7[

7]
Er de li G. G he or gh ila s A. , A m en aj ari tur ist ic e, E dit ur a U ni ve rsi tar a, B uc ur es ti, 20 06 , pa g. 14 2.

Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), cu filiale n majoritatea judetelor tarii. S-au aprobat normele de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice si au fost adoptate unele reglementari privind scutirea de impozite pentru agentii ce practica turismul rural. Sunt nsa necesare multe alte reglementari privind mbunatatirea infrastructurii rurale, a cailor de acces si a drumurilor, asigurarea cu apa curenta a satelor respective, semnalizarea satelor turistice, editarea unor materiale promotionale privind turismul rural, etc. Cuprinderea n sfera de activitate a turismului rural a ntregului teritoriu national. n acest scop specialistii n domeniul turismului rural preconizeaza nfiintarea unor centre teritoriale (filiale) amplasate n urmatoarele zone: Maramures, Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Muntenia, Dealurile subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Culoarul Bran-Rucar. Prin intermediul acestor centre se poate acorda gospodariilor taranesti asistenta tehnica si financiara din partea asociatiilor si organizatiilor de turism nationale si internationale, att pentru derularea activitatii, ct si pentru extinderea formelor de cooperare n domeniul turismului rural. Formarea profesionala pentru turismul rural, prin organizarea sistematica de cursuri si actuni n teritoriu, grupate pe zone, de seminarii pentru pregatirea prestatorilor si touroperatorilor, a ghizilor si agentilor locali, etc. n acelasi scop, este necesar sa se organizeze stagii de documentare si schimburi de experienta ntre centrele care dispun de rezultate deosebite n turismul rural si sa se stimuleze participarea la astfel de actiuni la nivel international. Facilitarea colaborarii ntre organismele si organizatiile implicate n dezvoltarea turismului rural din Romnia si organisme similare din celelalte tari europene cu turism rural traditional, prin sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil, participarea la actuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actunile organizate pe plan intern.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romnesc8 , att sub aspectul potentialului turistic, ct si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru. n cadrul acestor actiuni este necesar sa fie evidentiat atributul de unicitate a unor componente, reflectate printrun relief divers, ntr-un mediu natural nepoluat si neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura - folclor, monumente,

[8]

8[

8]
Er de li G. G he or gh ila s A. , A m en aj ari tur ist ic e, E dit ur a U ni ve rsi tar a, B uc ur es ti, 20 06

obiceiuri, traditii. Totodata, se impune sa se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei care poate sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu venituri mici la cele cu venituri mari.

1.4.Turismul rural la nivel european "Turismul verde" a sedus n special europenii, n mod deosebit locuitorii marilor aglomerari urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai multi dintre "actorii" lumii turismului ncearca o dezvoltare ct mai orchestrata a echipamentelor si zonelor turistice cu mediul natural si socio-cultural al ariilor de receptie. Att prestatorii ct si turistii ncearca o armonizare a interesului pentru o vacanta excelenta cu dorinta de a mbunatati impactul acesteia - din punct de vedere social, cultural si al protejarii, respectiv atenuarii efectului de degradare - asupra mediului nconjurator. Aceste preocupari fac ca din ce n ce mai multi turisti - an de an mai numerosi - sa descopere vraja, romantismul, libertatea si facilitatea practicarii turismului n spatiul rural. n general acesti turisti doresc conditii de cazare si viata tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare traditionale si specifice regiunii n care se afla, asteptnd o diversificare n timp a ofertei. CAPITOLUL 2 MODALITATI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DIN LOCALITATEA POLOVRAGI 2.1. Contextul geografic al localitatii Comuna Polovragi este asezata la poalele de sud-vest ale Muntilor Capatnii, n depresiunea cu acelasi nume, n partea de nord-est a judetului Gorj, pe malul stng al Oltetului. Depresiunea Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatica olteana, situata ntre Bistrita Vlcii / Dealul Costesti, la est si rul Motru, la vest. Valea Oltetului desparte Muntii Parng (spre vest) de Muntii Capatna (spre est), printr-un un relief abrupt calcaros, de circa 200 - 300 m naltime. Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 8.783,8 ha - din care 3.267 ha reprezinta teren agricol si se ntinde spre nord pna n creasta principala a Muntilor Capatnii, avnd ca vecini: orasul Horezu spre est, Malaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud, Alimpesti si Slatioara. ntre aceste limite, altitudinea variaza de la 420 m, n extremitatea sudica, la 2.108 m, n Vf. La Nedei, situat pe creasta principala a Muntilor Capatnii. Comuna Polovragi este alcatuita din doua sate: Polovragi - resedinta de comuna si Racovita. Asemenea ntregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Vlcii, populatia comunei Polovragi a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre Marginimea Sibiului. Rezultatul acestei interferente se regaseste n graiul, portul si traditia pastorala asemanatoare satelor din Marginime, aspect care reprezinta un punct forte n dezvoltarea turistica a localitatii, prin elementele culturale cu valoare de unicat pe care le poate oferi potentialilor vizitatori. Pastrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie sa reprezinte, alaturi de infrastructura si utilitati, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a localitatii.

2.2. Patrimoniul natural Pozitia localitatii, n arealul Subcarpatii Olteniei, care determina varietatea si structura reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor depoluare sunt elemente determinante n constituirea cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiaza asadar, de locuri atractive, pitoresti, cu un climat favorabil recrearii si petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se ndreapta anual zeci de mii de turisti. 2.2.1. Resurse turistice naturale Formele de relief montan si submontan, avnd ca suport o structura geologica complexa (n principal roci cristaline si calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic), mbogatesc aspectul peisagistic al zonei si creeaza oportunitati pentru practicarea unor variate forme de turism. Importanta stiintifica (geologica, geomorfologica, botanica si forestiera) a ntregii zone carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejata, Cheile Oltetului9[9] - de circa 2,2 km lungime, impresioneaza prin salbaticia si ngustimea defileului, n lungul caruia serpuieste un drum forestier de 18 km lungime; urmarind cursul prului Oltet pna la obrsie (limita naturala ntre Muntii Parng si Muntii Capatna), drumul forestier trece creasta Parngului pe la Curmatura Oltetului, pentru a ajunge apoi n Valea Latoritei, importanta zona turistica din bazinul Lotrului. ntreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisagistic. Pe putinul sol format ntre stncile calcaroase, vegeteaza numeroase specii submediteraneene. n acest cadru generos, mai putem adauga existenta unei paduri seculare de castan comestibil, urmare a influentelor climatice submediteraneene. Aici exista peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita. Drumul forestier, amenajat de-a lungul canionului, permite accesul rutier facil spre pestera, aflata la circa 200 m dupa intrarea n chei, la 670 m altitudine, n versantul stng al Oltetului si totodata pune n evidenta frumusetea si salbaticia peisajului carstic. Pestera, cu o lungime totala de circa 9.000 m, este un vechi meandru subteran al Oltetului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel, actiunea eroziva a Oltetului a dus la adncirea albiei si formarea unui adevarat canion. Din galeria principala, n cea mai mare parte orizontala, se desprind mai multe culoare laterale, n parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit "Culoarul Liliecilor". Galeria, din care circa 1 km este electrificata, continua cu naltimi de 2 - 8 m si largimi de circa 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se
9[ 9] w w w. go rjul turi sti c.r o

deschid culoare secundare mici, mpodobite cu calcit. trasee de alpinism din zona carstica (Cheile Oltetului), unde exista mai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate traseul prului Oltet, nsotit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; n locul denumit Luncile Oltetului, la iesirea din chei, nspre amonte, exista un amplasament propus pentru amenajarea unui sat de vacanta, inclusiv cu platforma de campare; realizarea proiectului investitional va contribui la aparitia n aceasta zona a unui complex turistic de agrement si recreere; Fondul forestier bogat, reprezentat prin paduri de foioase si conifere, mbraca versantii sud-vestici ai Muntilor Capatna, creeaza un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacante active; Flora pajistilor montane si a fnetelor, de o diversitate impresionanta, n functie de altitudine, mbogatesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; elementele climatice ale zonei, fara valori extreme, sunt favorabile practicarii turismului n tot timpul anului, pentru repunere n forma a organismului dupa stres. 2.2.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv Cheile Oltetului si Pestera Polovragi - rezervatie complexa, cu o suprafata de 150 ha Padurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situata lnga manastire cu o suprafata de10 ha.

2.3. Patrimoniul cultural 2.3.1. Monumente cultural - istorice Fortificatia geto-dacica, situata deasupra versantului n care se afla Pestera Polovragi, n punctul denumit "Crucea lui Ursache"; Manastirea Polovragi, monument istoric si de arhitectura; biserica manastirii, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost atestata documentar ntr-un hrisov emis de Matei Basarab, n anul 1648; a fost rezidita n 1643 - 1647 si restaurata n perioada 1690 - 1693 din initiativa domnitorului Constantin Brncoveanu; poseda o importanta colectie de icoane pe sticla si lemn (peste 650 exemplare), datnd din sec. XVIII - XIX, precum si o biblioteca

valoroasa, cu peste 3.000 volume; Biserica bolnitei, cu hramul "Sf. Nicolae", a fost zidita n stil bizantin, ntre anii 1731 - 1732; Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae", ctitorita n anul 1806. 2.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural Centrul etnografic Polovragi este centru etnofolcloric, cu traditii legate de pastorit si transhumanta; renumit pentru: y portul popular ciobanesc cu influente din zona Marginimii Sibiului, y arhitectura traditionala - case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice "Oltenia de sub Munte"; y costumul popular, fie n doua culori, alb si negru, asemanator zonei Marginimea Sibiului; y cusaturi si tesaturi artistice (saculeti, disagi), mestesuguri cu o raspndire din ce n ce mai redusa; confectionare de instrumente muzicale - fluiere; y prelucrarea artistica a lemnului - obiecte de uz gospodaresc: lazi, cosuri, furci de tors lna s.a.; y manifestari etnofolclorice: "Nedeia de la Polovragi" - se desfasoara n perioada 18 - 20 iulie si atrage un mare numar de turisti din toata zona de nord a Olteniei. Este un eveniment deosebit pentru viata social - economica si culturala a localitatii. Este o parada a portului, cntecului si dansului popular oltenesc 2.4. Oferta de petrecere a timpului liber Diversitatea si valoarea potentialului turistic existent pe teritoriul comunei Polovragi sunt premise care favorizeaza modalitati multiple de petrecere activa a timpului liber, de odihna, de recreere si de practicarea unor forme de turism specifice. Turismul cultural-religios este favorizat de prezenta unor obiective religioase de valoare exceptionala, intrate deja n circuitele nationale si cu un segment fidel de turisti care vin perioadic n pelerinaj la manastirile din nordul Olteniei. Manastirea Polovragi mai este vizitata si de turistii sositi la tratament n statiunile balneare de pe Valea Oltului. Manastirea Polovragi reprezinta un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualitatii si culturii ortodoxe romnesti, de la sud de Carpati.

Turism etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a orientat locuitorii catre mestesuguri artizanale cu specific romnesc, precum tesaturile executate manual (costum popular, stregare oltenesti), cusaturi, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi ale populatiei locale cu "ungurenii" de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit - din pacate, pastrate din ce n ce mai putin, asupra traditiilor, folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor traditii etnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului etnocultural. Sarbatorile traditionale locale, legate de preponderent de sarbatorile religioase, constituie un prilej de relaxare, de ntlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane ntre localnici si oaspeti, ntre cei plecati la oras si cei ramasi n sat, ntre reprezentantii administratiei locale si diverse personalitati invitate. Sarbatoarea de Sf. Ilie, de la 20 iulie, a devenit de foarte multi ani o traditie a zonei, care atrage formatii artistice, rapsozi populari, turisti si societati comerciale din toata zona de nord a Olteniei. Nedeia este asteptata cu interes de catre localnici, dar si de catre administratia locala, pentru aspectul economic al acestei manifestari. Speoturismul - este favorizat de prezenta Complexului carstic Cheile Oltetului si a numeroaselor forme de relief carstic adapostite de acesta. n zona se cunosc mai multe pesteri, dar cea mai cunoscuta este Pestera Polovragi. Turism rural este nca n faza de pionierat, dar localitatea Polovragi beneficiaza de toate oportunitatile pentru dezvoltarea acestuia: cadru natural atractiv, resurse turistice variate, accesibilitate directa la DN 67 si prin aceasta la doua drumuri europene de larga circulatie turistica, existenta unor pensiuni rurale care pot constitui un model si pentru alti proprietari de gospodarii taranesti, existenta unor dotari tehnico-edilitare care pot sta la baza dezvoltarii turistice a zonei. Promovarea turismului rural va asigura acestui spatiu pastrator de valori traditionale romnesti o dezvoltare durabila si echilibrata. Turismul de sfrsit de saptamna (weekend) este o forma de turism din ce n ce mai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind sa-si petreaca sfrsitul de saptamna n locuri nepoluate, departe de aglomeratia si stresul marilor orase. Pensiunea Cheile Oltetului, ncadrata la 3 margarete, pune la dispozitia turistilor un numar de 15 camere, din care 10 camere duble si 5 apartamente de maxim 4 persoane. Cele 15 camere totalizeaza un numar de 40 de locuri de cazare si prezinta numeroase dotari si facilitati de petrecere a timpului liber. Pensiunea "Casa Mihaiescu", cu 2 margarete, pune la dispozitia turistilor pentru cazare un numar de 8 locuri, distribuite n patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor, frigider si telefon n fiecare camera) si alte facilitati de petrecere a timpului liber. Pensiunea Dumitrescu, ncadrata la 2 margarete, are o capacitate de 4 persoane, n 2 camere duble, dotate cu grup sanitar. Structuri de cazare n Polovragi

Denumirea unitatii Pensiunea Cheile Oltetului 3 margarete Pensiunea Casa Mihaiescu 2 margarete Pensiunea Dumitrescu 2 margarete Total

Nr. de locuri 40 8 4 52

La aceste locuri trebuie adaugate si posibilitatile de cazare la chiliile Manastirii Polovragi, adica aproximativ 10 locuri. Ca elemente primordiale al bazei tehnico-materiale, structurile de cazare din Polovragi sunt slab diversificate (doar trei pensiuni, de categoria 2 si 3 margarete), nesatisfacnd nevoile variate ale turistilor pentru serviciile de cazare. n localitatea Polovragi exista doua societati care ofera conditii de servire a mesei, tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese. Raportul dintre numarul locurilor la masa si cel al locurilor de cazare (inclusiv cazare la manastire) este de 0,8. Acest raport semnifica faptul ca n localitatea Polovragi, serviciile de alimentatie publica sunt slab reprezentate si deci nu satisfac n totalitate nevoile turistilor. 2.5. Calificarea fortei de munca din turism Calificarea personalului care lucreaza n turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. n conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si numai pe piata romneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante n alegerea unei destinatii turistice. Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare si nvatamnt, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteaua Ministerul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentru lucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesionala pentru administratori de pensiune, ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si calculator. 2.6. Evaluarea ofertei actuale - probleme, disfunctionalitati Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta, identificndu-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale: y structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort (doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete);

y structuri turistice de alimentatie insuficiente, n raport cu numarul actual de locuri de cazare; y lipsa unor amenajari specifice agrementului; y activitate turistica n neconcordanta cu valoarea potentialului turistic; y lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente; y insuficienta colaborarilor cu agentiile de turism care sa promoveze oferta turistica; y lipsa activitatilor de marketing care sa conduca la construirea imaginii de destinatie turistica. 2.7. Competitia si tendintele pietei n Polovragi, resurse turistice existente favorizeaza practicarea unor variate forme de turism, ntre care turismul speologic si cel religios sunt cele principale. Din acest punct de vedere, zonele cu care localitatea Polovragi intra n competitie sunt cele cu oferte similare, din arealul nvecinat. Aici sunt incluse localitatile cu potential religios si speologic din judetele Vlcea, Gorj si Arges. Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios si a speoturismului, au la baza promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecare localitate n parte. Fenomenul religios ce caracterizeaza, printre altele, localitatea Polovragi mbraca forme specifice fiecarui spatiu geografic. Prin urmare, este dificil sa se realizeze o comparatie ntre zonele concurente din punctul de vedere al potentialul religios, fiecare biserica sau manastire fiind unica n felul ei si raspunznd unor motivatii ale caror intensitati sunt greu de determinat, deoarece au o ncarcatura subiectiva sau psihologica, ce difera de la o persoana la alta. Un punct forte al localitatii Polovragi, fata de concurenta, este faptul ca, exceptnd comuna Costesti, este singura localitate, dintre cele alese, care poate dezvolta si promova att un produs turistic religios, ct si unul speologic. Celelalte localitati dispun fie de obiective turistice din sfera turismului religios, fie doar de formatiuni carstice. n plus, acestor forme de turism de baza li se pot adauga turismul etnofolcloric sau chiar cel pentru sporturi extreme, ceea ce contureaza o imagine complexa a ofertei turistice a localitatii Polovragi. Piata produselor religioase este o piata n crestere, n a carei dezvoltare si promovare merita investit. Turismul religios si-a definit un loc aparte n contextul turismului mondial, datorita dimensiunii sale actuale, devenind o componenta deosebit de valoroasa a turismului cultural. Romnia detine un patrimoniu carstic deosebit de valoros sub aspect stiintific si peisagistic, dar nevalorificat prin turism la valoarea lui reala si la standarde europene. Pesterile au constituit din totdeauna o curiozitate, au strnit interes si au atras vizitatori, devenind astfel

obiective turistice valoroase. Turismul speologic, prin apartenenta lui la turismul activ, prezinta o tendinta de crestere, generata de interesul tinerilor n special pentru aceasta forma de turism. 2.8. Recomandari pentru agentii economici din turism Analiza prezentata mai sus scoate n evidenta valoarea potentialului turistic si oportunitatile de care dispune localitatea Polovragi, asa nct turismul poate sa devina n urmatorii ani o activitate principala n economia localitatii Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel nct sa conduca la diversificarea ofertei si la atragerea unui numar din ce n ce mai mare de turisti. Recomandari pentru autoritatea locala: y n cadrul aparatului propriu al Primariei este necesar a fi nfiintat un Departament pentru Turism, a carul activitate trebuie sa se axeze pe organizarea activitatii turistice locale si acordarea de consultanta pentru agentii din turism. y Primaria, prin angajatii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant n consilierea / convingerea proprietarilor de gospodarii cu un standard corespunzator, asupra avantajelor ce deriva ca urmare a clasificarii acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinita prin aparitia unui numar ct mai mare de pensiuni rurale. y Extinderea retelei de pensiuni turistice poate fi stimulata de atuoritatea locala prin acordarea, prin Hotarre de Consiliu Local, a unor facilitati sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate, prin promovarea gratuita a acestora pe site-ul primariei, prin invitarea si sustinerea financiara n vederea participarii la diverse trguri si manifestari organizate de primarie, prin racordarea gratuita la reteaua de utilitati a comunei s.a. y Pentru a sustine dezvoltarea durabila a turismului n localitate este absolut necesar a se realiza doua dintre utilitatile de baza: canalizarea apelor menajere si amenajarea unui punct de transfer al deseurilor menajere, n conformitate cu politica de mediu din acest domeniul Foarte putini investitori vor dori sa nceapa o activitate economica ntr-o localitate fara infrastructura si utilitatile de baza. y Pentru valorificarea turistica a spectaculoasei vaii a Oltetului, este necesara amenajarea unei platforme de observatie vis-a-vis de intrarea n pestera. y Pentru introducerea n circuitul turistic a cetatii dacice Polovragi, situata deasupra pesterii, la 1.000 m altitudine, este necesara reamenajarea potecii de acces si semnalizarea corespunzatoare a acesteia la punctul de ramificatie din drumul forestier. y Pentru cresterea atractivitatii zonei si diversificarea ofertei turistice a localitatii este necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan, care sa cuprinda: case vechi cu

arhitectura traditionala (amenajate n interior cu obiecte de mobilier specific zonei), instalatii tehnice populare (razboiul de tesut, darac pentru lna, furca de tors si vrtelnita rasucit lna, mori de apa, joagare hidraulice s.a.) si alte utilaje folosite ntr-o gospodarie locala. y Este recomandat a se conserva toate cladirile vechi, valoroase, din localitate prin reabilitarea lor si aplicarea de placute cu text explicativ pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuie sa beneficieze de diverse facilitati acordate de administratia locala, pentru a fi interesati sa faca aceste investitii de reabilitare. y Pentru petrecerea timpului liber este necesara realizarea unei baze de agrement (strand, terenuri de sport multifunctionale, alei de promenada s.a.) care sa deserveasca turistii aflati n vacanta, dar si populatia rezidentiala. y Marcarea, cu ajutorul elevilor, pe perioada vacantei de vara, a tuturor potecilor turistice care pleaca din Polovragi spre Muntii Capatnii sau spre bazinul turistic al Lotrului, este o activitate placuta si educativa pentru elevi, dar n acelasi timp necesara pentru dezvoltarea si promovarea turismului n zona; refacerea marcajului pe traseele nr. 6 (Polovragi - Curmatura Beleoaia - Stna Funicel) si nr. 1 (Polovragi - Curmatura Oltetului), va face legatura cu principalele trasee turistice de creasta ale Muntilor Capatnii si de acolo cu cele din Muntii Parng. y Initierea, cu ajutorul dascalilor, a unor activitati culturale la nivelul satului, cum ar fi: nfiintarea echipei de fluierasi, a unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuri populare, activitati disparute n ultimul deceniu, va contribui cu siguranta nu numai la afirmarea unei vieti culturale puternice, dar si la mobilizarea energiilor tinerei generatii spre domenii educativ-culturale. Editarea unui ghid turistic / harta a localitatii, care sa se gaseasca spre comercializare la toate pensiunile turistice, la agentiile de turism si la chioscurile de ziare din judet. y Pentru atragerea unui numar crescut de turisti este binevenita organizarea de evenimente culturale, mondene, ntlniri de afaceri, al caror calendar sa fie promovat n media, pe site-ul primariei sau prin trimiterea catre agentii de turism, asociatii profesionale interesate, administratii centrale si locale. y Aplecarea catre traditia si obiceiurile legate de sarbatorile religioase a populatiei din zona este bine cunoscuta. Sarbatorile de iarna (Craciun, Anul Nou), sunt asadar un prilej pentru organizarea de catre Primarie a unor manifestari bazate pe obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive si concursuri si pot deveni un eveniment care sa atraga n jurul lui nu numai localnicii, dar si locuitori din centrele urbane apropiate, turistii sositi n vacanta. Antrenarea n aceste sarbatori a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregatire ridicat - profesori, preoti, elevi, pot imprima manifestarii o tinuta cultural-educativa si n acelasi timp distractiva.

Pe parcursul unui an se pot organiza si alte tipuri de manifestari care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protectia mediului, ntlniri cu fii satului, expozitii de fotografie tematica s.a. Calitatea serviciilor oferite turistilor trebuie sa fie o preocupare permanenta pentru toti agentii din turism, pentru a se impune pe piata si pentru a face fata concurentei10[10]. Calificarea si formarea profesionala permanenta a angajatilor din turism este o garantie pentru o afacere profitabila si nu trebuie privita ca pe o cheltuiala, ci ca pe o investitie pe termen lung. Diversificarea serviciilor oferite turistilor, asa cum reiese din studiile de piata realizate n decursul anilor de catre INCDT, este una din motivatiile importante n alegerea unei destinatii, de aceea trebuie sa i se acorde atentia cuvenita. Agrementul este deficitar n oferta turistica de servicii a localitatii si a structurilor de primire turistica, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate si capacitate. Este recomandat ca fiecare detinator de structura de cazare sa ofere gratuit turistilor: materiale informative (harti ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale si culturale din zona), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervari pentru mijloacele de transport n comun, servicii care pot atrage un numar din ce n ce mai mare de turisti.

10[10] Minciu R. Ispas Ana, "Economia turismului", Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 38.

CAPITOLUL 3 STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIATA MONDIALA Promovarea in turism consta intr un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizeaza transmiterea permanenta , pe diverse cai,a unor mesaje destinate informarii atat a clientilor poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si serviciilor turistice oferite spre comercializare ,cu scopul de a consolida o imagine pozitiva si de a cultiva o atitudine favorabila fata de acestea si firma ,respective de a determina ,in mentalitatea si obiceiurile de cumparare si consum a turistilor,modificari convenabile intrprinderii ofertante. Promovarea turistica parcurge un proces de perfectionare si adaptare ,fiind nevoita sa actioneze adecvandu-si strategiile in virtuea pozitionari intre un produs cu caracteristici complexe si in necontenita evolutie. Si un consumator cu o motivatie diversa si o elasticitate accentuata a cererii ,in conditiile unei piete aflate intr un process de continua transformare . Asadar ,de la produs la consumator ,prin intermediul pietei de profil ,acesti factori esentiali de pe ;;traseul'' promovarii turistice isi evidentiaza pregnant specificul,complexitatea si tendinta de schimbare. De aceea elaborarea strategiei de comunicare promotionala la nivelul unitatii turistice ,integrarea acesteia in strategia globala, conceperea unui mix promotional de natura sa valorifice efficient instrumentele promovarii constituie premise si rigori pentru actiuni coordinate ,coerente si interdependente. Activitatile promotionale in turismul rural necesita investitii imoportante din cauza intinderii geografice mari a pietelor turisice ,manifestarii unei concurente acerbe si caracterului intangibil al produsului turistic.Din aceasta ultima perspective se poate afirma ca natura intangibila a servicilor turistice conduce la cresterea importantei strategiei de promovare . Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezinta strategiile de produs a agentilor din turism care nu au tinut seama de evolutia pietei interne si externe, de cerintele tot mai crescute ale consumatorilor din ce n ce mai avizati. Romnia are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca, datorita unui potential turistic bogat si variat, poate oferi, n mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, n statiuni de munte, n statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna, vnatoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potentialul turistic romnesc de care se face atta caz - munti, plaja, soare, clima, folclor, istorie etc. - este nsa insuficient pentru a reprezenta doar prin el nsusi o reala si puternica atractie turistica. Din pacate, asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta, Romnia se prezinta n fata turistilor straini cu "un produs turistic depasit, o oferta inadecvata

pentru recreare si petrecerea timpului liber, cu o stare fizica a dotarilor ce reflecta lipsa ntretinerii si investitiei". 3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare Baza materiala este, n linii mari, nvechita, infrastructura s-a degradat si adesea este depasita, echipamentele sunt n cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este necorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu recomanda dect aproximativ 15% din hoteluri ca fiind conform standardelor. Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale: chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depaseste pe cel al unei unitati de o stea din strainatate. Astfel Romnia a ajuns o destinatie turistica scumpa n conditiile n care serviciile sunt necorespunzatoare, iar baza materiala mbatrnita. Imaginea dezolanta a produselor turistice romnesti este ntregita de standardul scazut al serviciilor de alimentatie publica n ceea ce priveste aspectul general, atmosfera, calitatea si varietatea preparatelor, comportamentul personalului, notele de plata ncarcate, muzica necorespunzatoare. Serviciile de agrement din Romnia se caracterizeaza printr-o oferta turistica cu posibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza n cele mai bune cazuri la o discoteca, un bar, un joc mecanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul din Romnia este mai frumos dect cel din alte tari turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului n afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira, o zi viziteaza monumentele istorice, apoi se plictiseste. In tarile turistice, profesionistii din domeniu dau dovada de o mare abilitate n a determina turistul sa cheltuiasca si n acelasi timp sa se simta bine. Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de agrement precum: zboruri cu parapanta, coborri cu barca pneumatica pe rurile de munte, nchirieri de scutere, biciclete, cursuri de calarie, programe de vnatoare si pescuit, sali de gimnastica de ntretinere (fitness), excursii diverse si multe altele. Turistii straini care ne viziteaza tara nu prea fac cumparaturi, din cauza unei oferte insuficiente, fiind cunoscuta lipsa suvenirurilor, hartilor, pliantelor, ghidurilor turistice. 3.2Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romnesc Turismul romnesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu i atrage pe cetatenii straini, dar i alunga si pe romni, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente n Turcia sau Grecia. O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o recunoastem - lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala, putini sunt strainii care accepta riscul de a ramne tara bani sau obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai muri fiind

frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dnd dovada de o naivitate specifica traiului ntr-un mediu cu un grad ridicat de siguranta11[11]. n vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic romnesc. In acest sens mentionam faptul ca Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel national: mbunatatirea si consolidarea produsului turistic n acele zone, statiuni, localitati, trasee care sunt cele mai cunoscute n prezent pentru turistii straini si romni si unde exista, deja, creata o anumita structura; . dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel nct Romnia sa se distinga de alte tari de destinatie turistica; . ridicarea nivelului standardului serviciilor n conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful utilizat; . optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic; . tinnd cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, n principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism cu adresabilitate catre aceste categorii de populatie; . cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice; . protejarea si mbunatatirea mediului natural n zonele turistice, mbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului nconjurator cresc proportional cu volumul turismului. . definitivarea si promovarea unui numar restrns de produse turistice pentru piata externa, bine puse la punct; . organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si strainatate pentru a se putea valorifica ntregul areal turistic, natural si antropic al Romniei; . reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, avnd ca scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;
11[11] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 48.

. elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si grupuri tinta de consumatori; . crearea unei strategii pentru mbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante; . valorificarea punctelor de atractie unice ale Romniei: zonele de turism cultural, folcloric si rural; . colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatii multiple; . asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale; Promovarea interna a produsului turistic romnesc va urmari scoaterea n evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica n ansamblu: . diversitatea si complexitatea produsului turistic romnesc care acopera si cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarna, turismul cultural si rural s.a. si se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei, de diferite vrste, cu venituri modeste sau ridicate etc.; . raportul pret-calitate, avantajos pentru marea masa a populatiei n comparatie cu destinatiile externe, mai costisitoare, n multe cazuri pentru o oferta asemanatoare. Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic romnesc trebuie sa aiba n vedere asigurarea conditiilor optime de cazare n hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza: . o curatenie exemplara, pornind de la exteriorul hotelului (parcari, trotuare etc.) si terminnd cu ultima camaruta din interior; . turistii occidentali sunt toarte sensibili n privinta acestui aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuala revenire n viitor; . adaptarea bucatariei ia gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera sa fie serviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mncare (self-service). Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor, preferintelor clientilor; . asigurarea unor variante de recreare, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau gradina; . asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari de bilete, nchirieri de autoturisme, servicii obisnuite: spalat, calcat etc.). Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta problema pe care Romnia trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre n circuitul turistic international. Hotelierul de la noi din tara nu a nteles nca faptul ca zmbetul nu-l costa nimic... n plus, este deja cunoscut modul

n care chelnerii romni si trateaza clientii, ncarcarea notelor de plata sau, pur si simplu, escrocarea turistilor se regasesc, din nefericire, n topul plngerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton si schimba vechea mentalitate foarte greu si ntmpina dificultati de ntelegere a psihologiei si nevoilor turistilor occidentali. Aici trebuie sa avem n vedere faptul ca se vinde confortul unei vacante care, n majoritatea cazurilor, se realizeaza o data pe an si sunt foarte greu de compensat nemultumirile care pot sa apara n rndul turistilor. Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile aferente: autostrazi, statii de alimentare cu combustibil suficiente (n aceasta privinta, progresul este evident), indicatoare de prezentare a cailor de circulatie si a zonelor strabatute de automobilisti, posibilitati de a nchiria autovehicule de o ct mai mare diversitate, posibilitati de parcare, statii de spalare si reparatii etc. n plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor, ilustratelor si obiectelor de artizanat. Atunci cnd grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punti si balustrade din lemn ntr-o pestera oarecare, luminnd-o electric si gasindu-i, ulterior, si o anumita valoare istorica, ei au construit, de fapt, un produs turistic, n jurul caruia s-au ridicat, apoi, minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera respectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere n turism: mai nti depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (cai de acces, unitati de cazare etc.). 3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional Transformarea unor zone rurale n destinatii turistice se face progresiv fie la initiativa unor grupuri de ntreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre vizitatori genernd astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza. In ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile nationale ale statelor membre au ncurajat orientarea turismului catre zonele rurale lund n calcul efectele si implicatiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta ntr-un ritm mai rapid dect turismul international n ansamblul sau. 3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmei turistice, asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la un moment dat pe piata.Aceasta analiza se aplica mediului n care se desfasoara afaceri si constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradul de ndeplinire a obiectivelor si nu n ultimul rnd pentru a identifica problemele cu care aceasta se confrunta.

Puncte tari : y Potential natural ridicat; y Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural propice relaxarii; y Forme de relief deosebite; y Peisajele naturale atractive (cu paduri, ruri, lacuri, munti); y Ospitalitatea locuitorilor si traditiile; y Existenta asezamintelor cultural-spirituale; y Agroturismul, ecoturismul (turismul verde); y Dezvoltarea produselor turistice tip nisa (turism ecologic, montan); y Centre culturale, muzee istorice, casele memeoriale, monumentele unice pe plan mondial; y Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata; y Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala); y Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile traditionale; y Ospitalitatea agroturistica. Puncte slabe : y Lipsa de comunicare si de coeziune ntre comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun ; y Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precara, gropi, indicatoare lipsa), lipsa telefonului n anumite zone ; y Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ; y Indiferenta unor oameni fata de mediu ; y Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a salariatilor, insuficient personal calificat, atestat si brevetat ; y Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice ;

y Existenta n unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei ; y Parteneriat slab n domeniul turismului (ntre administratia publica locala si firmele de turism) ; y Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita ntre hoteluri si agentiile de turism ; y Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ; y Interes scazut pentru investitii ; y Promovare insuficienta si neunitara ; y Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor ; y Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica ; y Informatiile statistice nationale nu sunt de ncredere ; y Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din zonele istorice. Oportunitati: y Dezvoltarea unor noi statiuni turistice; y Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate avnd cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic; y Existenta unor programe de finantare; y Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile; y Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini n sectorul turistic; integrarea n programele finantate de Uniunea Europeana; y Crearea unei burse de turism; y Organizarea de nchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta; acestea ar putea fi integrate n una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din Romnia; y Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;

y ncurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura); y Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale; y mbunatatirea infrastructurii; y Constituirea unei retele de centre de informare turistica n apropierea principalelor obiective turistice. Amenintari: y Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia; y Diminuarea disponibilitatilor de timp liber; y Schimbarea preferintelor consumatorilor; y Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international n turism, turismul ilicit; y Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea; y Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor straini; y Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute; y Decizii luate pe baza unor informatii inexacte; y Slaba convergenta a activitatilor partenerilor din turism (hoteluri, institutii de instruire, autoritatile locale); y Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului, n detrimentul celorlalte activitati manageriale; y Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura; y Cresterea competitivitatii ntre regiuni si lipsa de colaborare ntre acestea; y Proasta perceptie a Romniei n exterior. 3.3. Turismul Romniei n contextul integrarii n Uniunea Europeana Integrarea europeana a turismului reprezinta un proces gradual secvential, prin care modul de organizare, relatiile de functionare interioare si exterioare sistemului turism devine

similar cu cel existent n practica Uniunii Europene. Principalul obiectiv al acestui proces l reprezinta crearea unui sisitem de compatibilitati n plan institutional-structural, legislativ si al principiilor si mecanismelor de functionare ale acestui domeniu de activitate. In perespectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pietei libere. Integrarea turistica europeana, proces n curs de realizare, are ca scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor, n acest scop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: mbunatattirea controlului si a formalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian, protectia mediului, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului. Ramura economica de mare importanta si cu variate posibilitati, turismul romnesc si evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat n profunda si complexa ei restructurare. Reusita revenirii turismului12[12] ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse suplimentare, echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajarea teritoriului si reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a Romniei n dinamica mondiala. ntr-o perspectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romnesc pa baza legilor pietei libere: y Promovarea initiativelor locale: dezvoltarea produsului turistic si orientarea acestuia catre nevoile pietei sunt posibile prin dezvoltarea regionala si locala, fapt ce presupune implicarea comunitatilor, operatorilor economici si autoritatilor locale n elaborarea si implementarea programelor de dezvoltare. y Beneficiarii directi ai acestui proces, sectorul public si cel privat la nivel local si vor coordona eforturile n cadrul unui parteneriat real n vederea promovarii unei dezvoltari durabile a turismului. y Perfectionarea cadrului legislativ: armonizarea legislatiei constituie un demers prin care mbunatatirea cadrului legislativ n Romnia n domeniul turismului presupune abordarea problematicii si rezolvarii n spirit comunitar, n special prin prisma Cartii verzi a Comisiei Europene intitulata Rolul Uniunii n domeniul turismului , Bruxelles, 1995. y Stimularea managementului: abordarea moderna a managementului implica schimbari de mentalitate si comportament la nivelul resurselor umane. Multiplicarea formelor si metodelor de formare profesionala ntr-un mediu profund concurential are ca efect facilitarea accesului la procesul de instruire continua, n plus, programele comunitare de sprijin a dezvoltarii turismului au ca o componenta de baza, formarea profesionala.

12[12] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 65.

Cresterea numarului de programe la diferite niveluri reprezinta un factor de spijin n aparitia unui comportament pro-activ si n domeniul profesionalismului. Avnd n vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele componente ale unei strategii economice n turism: y Crearea de noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementele de baza si resursele fiecarei tari; y Atragerea comunitatilor locale n programele de dezvoltare a turismului-pentru o reusita; y Cultivarea cooperarii ntre factorii administrativi si executivi pentru a ntelege nevoile si aspiratiile turistilor; y Practicarea activitatilor de marketing prin folosirea unor tehnici optime de marketing; y Alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati; y Orientarea precisa spre grupe de consumatori care costituie un cstig de piata. n vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjunturale de ansamblu, ct si a celor intrinseci domeniului turistic, se impun actiuni coordonate n urmatoarele directii: y Continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii spiritului concurential, ceativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului turistic; y ntreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, a echipamentelor de agrement, n vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre calitatea prestatiilor, echipamente si tarife; y n ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivele generale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriile disponibilitati, trebuie constientizata necesitatea unei conduite profesionale corespunzatoare exigentei impuse de vocatia sociala a turismului; y Initierea unor politici promotionale active, chiar agresive si complexe, n toate formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tutror materialelor publicitare grafice, impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin n actuala etapa, acestia fiind mai n masura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa ntretina o activitate promotionala adecvata; y Integrarea n structurile europene, ca necesitate a nscrierii ofertei turistice romnesti n oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romnesc, a controlarii actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prin asocierea n diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta n strainatate, proiecte comune privind costruirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul. Dincolo de problema de timp, putem considera ca optiunea manageriala n turismul romnesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient n acest sens si, nu n ultimul rnd, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane si intelectuale. 3.4.Marketingul turistic rural

Aplicarea orientarii de marketing n turismul rural este influentata de faptul ca serviciile oferite de aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si nonturistice si anume: . preponderenta factorului emotional n raport cu cel rational n decizia de cumparare a produsului turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cu precadere, un turism familial si ca succesul realizarii produselor turistice rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a format cea mai buna imagine si care i ofera n momentul respectiv cele mai mari satisfactii familiale: y complexitatea serviciilor turistice rurale, n turismul rural complexitatea are o semnificatie relativa, unele produse turistice avnd o structura simpla (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi n tara, unde nu exista nca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii ncetineste progresul bazei tehnico-materiale specifice), altele avnd o structura complexa (de exemplu, produsele turistice rurale oferite n tari care au beneficiat de eforturi investitionale substantiale n acest sector). De asemenea, n general, turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restrnsa dect alte forme de turism (de odihna, de tratament, cultural etc.); y dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de ntreprinderile complementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul ntreprinderilor de turism, dar sunt prestate de catre firmele complementare. Intr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de ntreprinderea de turism, cazarea se poate face n una sau mai multe structuri de primire turistica, masa poate fi servita ntr-unul sau mai multe restaurante etc. n aceste conditii, ntreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea n vedere att calitatea serviciilor oferite de ntreprinderile complementare, chiar urmarirea n timp a evolutiei lor economico-sociale. n turismul rural, numarul ntreprinderilor complementare se reduce, ntruct transportul se realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face ntr-o singura structura de primire turistica (pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste n incinta unitatii de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai n distributie, ci si n decizia de cumparare a consumatorului, n turismul rural, rolul intermediarilor creste ntruct prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) n legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre consumatori. Sezonalitatea n turism, n general si n turismul rural, de asemenea este determinata de factorii naturali si sociali si are intensitati diferite n functie de destinatia turistica. Din acest motiv si elementele mix-ului de marketing sunt utilizate n mod diferit. Astfel, daca promovarea se face n special n extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime n sezon. n perioadele

de extrasezon se executa lucrari de ntretinere-reparatii si se proiecteaza viitoarele produse turistice. Aplicarea strategiilor de marketing n activitatea turistica a condus si va conduce la dezvoltarea fara precedent a acesteia, fenomenul avnd nsa si urmari negative asupra mediului nconjurator si comunitatilor locale, ntruct, mai mult dect n orice alta forma de turism, n turismul rural mediul nconjurator se constituie att n resursa turistica, ct si n suport de desfasurare a activitatilor turistice, trebuie avute n vedere strategii corespunzatoare, cunoscute sub denumirea de "marketing verde". 3.4.1. Analiza mediului intern si extern de marketing n turismul rural romnesc Plecnd de la definitia data marketingului de "Chartered Institute of Marketing" din Regatul Unit, aceea ca marketingul reprezinta procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea si satisfacerea profitabila a necesitatilor clientilor", putem spune ca realizarea activitatii de marketing presupune doua genuri de analiza: y analiza SWOT; y analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea urmatoarelor etape: y evidentierea punctelor tari (Strengths); y evidentierea punctelor slabe (Weaknesses); y evidentierea oportunitatilor (Opotunities); y evidentierea amenintarilor (Threats). Pentru turismul rural romnesc, analiza SWOT a scos n evidenta urmatoarele aspecte13[13]: a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, care favorizeaza dezvoltarea turismului n (ara noastra, constituiti dintr-o mare varietate de produse si servicii. Romnia, tara central europeana, include un patrimoniu turistic natural si antropic deosebit de valoros, n care un rol important l joaca relieful deosebit de pitoresc si variat, obiectivele turistice si activitatile recreatorii (drumetii, pescuit, vnatoare, pesteri, schi si multe altele). Alaturi de acestea putem mentiona stilul de viata traditional si existenta satelor vechi, care pastreaza nca atmosfera arhaica si unde turistul poate experimenta "o calatorie n timp".

13[13] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 124.

ntre punctele tari, care pledeaza de la sine pentru dezvoltarea turismului putem aminti: y existenta unor rute internationale-att prin autostrazi, ct si pe cale ferata; y existenta a 17 aeroporturi, dintre care 5 internationale; y interesul si preocuparea comunitatilor rurale, a organizatiilor neguvernamentale specializate; y accesul la produse si influente occidentale; y tarife accesibile (cazare, masa, transport); y transporturi acceptabile; y fructe si legume proaspete de sezon; y vinuri excelente. b) punctele slabe n turismul rural romnesc sunt legate de neajunsuri organizatorice si constau n: y informatii turistice putine att n tara ct si n strainatate; y lipsa legaturilor aeriene directe cu o serie de tari interesate de produsul turistic rural romnesc; y transporturi inconvenabile sau chiar putin dezvoltate n zonele montane; y numarul redus al agentiilor de rent-a-car si diversitatea redusa a produsului de nchiriat; y materiale promotionale putine si de proasta calitate; y putine unitati de alimentatie pentru turism si o varietate limitata de mncaruri specifice bucatariei romnesti; y servicii hoteliere de calitate si standard ndoielnic; y raport calitate-pret necorespunzator; y lipsa unor ghizi specializati (interpreti, montani, delta, vnatoare, turism itinerant etc.); y lipsa "serviciilor pentru client";

y lipsa de experienta; y lipsa curateniei n locurile publice, comparativ cu standardele occidentale; y lipsa apei calde si uneori chiar si a apei reci; y lipsa facilitatilor de nivel nalt; y lipsa ntelegerii nivelului asteptarilor strainilor; y posibilitati limitate de folosire a cartilor de credit si a cecurilor de calatorie. c) oportunitatile sunt determinate de evolutia factorilor externi organizatiei, care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Din rndul celor evidente enumeram: y imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului romnesc; y cresterea numarului strainilor ce calatoresc n Romnia pentru afaceri; y cresterea numarului strainilor care locuiesc si muncesc n Romnia; y cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale; y existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini; y intensul schimb cultural ce conduce la o mai buna ntelegere ntre culturi si nlatura dezinformarea; y conectarea la reteaua EUROGITES si posibilitatea de conlucrarea cu alte organisme din turismul rural european; y includerea Romniei n European Raii Pass si East European Raii Pass ce asigura facilitati de tarif pentru cei ce calatoresc pe calea ferata; y prezenta web-urilor de turism rural romnesc n cadrul retelei INTERNET d) amenintarile sunt determinate de factori externi ce se pot constitui n constrngeri n dezvoltarea turismului n conditiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea amintim: y imaginea nu tocmai favorabila n exterior (preturi la nivel occidental pentru o calitate ndoielnica a serviciilor, insecuritate, logistica si informare deficitare, serviciile pentru consumatori necorespunzatoare); y degradarea mediului, lipsa unor masuri ecologice, poluarea (calitatea aerului si a apei);

y nentelegerea conceptului "prej pentru valoare"; y posibilitati limitate de cazare; y insuficiente informatii necesare pentru calatorii; y infrastructura saraca (drumuri, comunicatii, transporturi etc.); y instabilitatea monedei nationale; y servicii medicale si de urgenta; y ridicate sau lipsa posibilitatilor de nchiriere a unui mijloc de transport; y benzina la standarde europene n cantitati limitate si slaba calitate a serviciilor din statiile de alimentare; y imposibilitatea strainilor de a schimba moneda nationala n valuta forte; y costul relativ ridicat al vizitelor pentru Romnia. Analiza realizata evidentiaza principalele repere ale functionarii interne a turismului rural romnesc, prin punctele forte si punctele slabe, care pot fi proiectate prin prisma celor "7P": produsul, pretul, pozitia n lantul de distributie, promovarea, personalul, premisele fizice, profitul. Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunitatilor si amenintarilor a caror examinare ne va permite depistarea influentei acestora asupra evolutiei si devenirii turismului rural romnesc. Acestea (oportunitatile si amenintarile) pot fi studiate si prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici si politici), ca si prin viziunea factorilor mediului concurential (piata, putere de negociere, concurenta, costuri). Aceste analize complexe, interdisciplinare pot evidentia noi valente ale produsului turistic rural sau aspecte care fac ca produsul turistic rural romnesc sa nu fie receptat conform asteptarilor. 3.4.2.Proiectarea imaginii n turismul rural Asa cum a rezultat din analiza SWOT, o prima problema n turismul rural romnesc este insuficienta cunoastere a produselor turistice pe plan intern si international, deci o activitate promotionala redusa. De fapt, unul din domeniile de baza ale marketingului turistic este promovarea produselor. Produsul turistic rural-vacanta la tara este un amalgam de produse si servicii a caror componente individuale sunt oferite de firme diferite, n general, cunostintele turistului despre destinatiile turistice sunt vagi, deci rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinatiei unice, un loc care ofera beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.

Imaginea destinatiilor turistice creata si proiectata de agentiile de turism a fost studiata de multi cercetatori, din studiile efectuate desprinzndu-se trei probleme importante. Dintre acestea, cea mai importanta este aceea ca imaginea proiectata de agentiile de turism nu este cea mai importanta sursa de idei despre destinatiile turistice pentru turistul potential, n expresie cantitativa ea putnd fi considerata nesemnificativa. Imaginea proiectata prin mass-media, experienta personala din vacantele anterioare a vizitatorilor si experienta din contactele personale ale vizitatorilor potentiali este mult mai importanta dect imaginea promovata de chiar destinatiile turistice. O a doua mare problema desprinsa din cercetarile asupra efectelor imaginii turistice a destinatiilor priveste elementele imaginii turistice si legaturile dintre acestea pentru realizarea scopului final al activitatii de marketing. Claritatea, simplitatea si minimum de distonanta cu imaginea preexistenta sunt esentiale pentru succes. n sfrsit, a treia problema a proiectarii imaginii turistice este conflictul sau, n cel mai bun caz, complementaritatea imaginilor proiectate de diferite destinatii n aceeasi regiune si imaginile acelorasi destinatii proiectate de agentii diferite. O varianta a acestei probleme tine de faptul ca acest conflict poate sa apara la scara spatiala, fiind dat de realitatea ca diferite autoritati sunt responsabile cu imaginea turistica la nivelele nationale, regional si local. Important este ca imaginea turistica creata prin actiuni de marketing sa nu difere de realitate, diferenta fiind repede descoperita de consumator. Solutia cea mai prudenta ar fi proiectarea unei imagini att de generalizate, nct sa nu existe diferente fata de alti ofertanti, obtinndu-se aceleasi efecte generale. 3.4.3. Principalele particularitati ale marketingului n turismul rural Particularitatile marketingului n turismul rural sunt determinate de caracteristicile produselor turistice rurale, a serviciilor turistice si a prestatorilor din turismul rural. Particularitatile produsului turistic rural cu influenta asupra activitatii de marketing sunt: . complexitatea relativa a produsului turistic, compus dintr-o diversitate de prestatii care se refera la toate experientele si activitatile turistului din momentul parasirii domiciliului sau si pna n momentul rentoarcerii, fara a concura nsa produsele formelor clasice de turism si influentat de o vasta gama de factori determinati de caracteristicile mediului specific de desfasurare a acestei forme de turism; . intangibilitatea produsului turistic rural si multitudinea interpretarilor subiective determinate de functiile si motivatiile prin care turistii se raporteaza la produse si servicii aparent identice14[14]. Remarcam faptul ca, n turismul rural apar motivatii noi fata de celelalte forme de turism, cum ar fi nevoia de petrecere a timpului liber n mijlocul naturii, nevoia de ntoarcere
14[14] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 36.

la locurile de origine, nevoia de experiente inedite, cum ar fi participarea la activitatile gospodariei rurale etc. . imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun si care sunt strns legate de localizarea lor teritoriala. Legat de localizarea n teritoriu trebuie sa aratam faptul ca accesul la produsele turistice rurale este mai dificil, depinznd n mai mare masura de calitatea cailor de comunicatie dect alte produse turistice. Doar tarile cele mai avansate economic reusesc sa asigure accesul facil n zonele rurale, printr-o infrastructura de transport bine pusa la punct. . importanta subiectiva a produsului turistic, care depaseste valoarea sa economica deoarece presupune nu numai o anumita cheltuiala, dar si existenta timpului liber dupa o lunga perioada de asteptare. Din acest punct de vedere, turismul rural fiind o forma mai ieftina de turism este mai usor de practicat ca turism de sfrsit de saptamna, n special n zonele unde baza tehnicomateriala specifica este dezvoltata; . probleme externe fata de produsul turistic, respectiv diverse evenimente (chiar neturistice) din tara vizitata sau la care se intentioneaza vizita (stari conflictuale, crize, instabilitate economica si sociala etc.); . importanta sociala a produsului turistic pentru individ-vacanta, care este scopul principal al turismului, fiind simbolul cel mai caracteristic al statutului individual si al gradului de integrare n colectivitate. Precizam faptul ca, fiind puternic dependent economic de nivelul veniturilor, n perioada actuala gradul de participare al populatiei la activitatea turistica nu reprezinta un indiciu privind pozitia individului n societate, n Romnia. Produsul turistic rural romnesc, asemanator produselor turistice rurale existente pe piata turistica mondiala15[15], cuprinde componente de baza (cazarea, alimentatia, transportul etc.) si componente auxiliare (balneoterapia, agrementul, activitatile sportive etc.). Serviciile de baza au rolul de a satisface nevoi cotidiene, care cu mici exceptii ce tin de specificul zonal, national, traditional, nu justifica ntru totul nevoia de deplasare sau parasirea resedintei de catre turist. Ceea ce atrage si determina n mare parte alegerea unei destinatii turistice sau a alteia sunt: . factorii naturali: asezarea geografica, relieful, peisajul, vegetatia, fauna si clima; . factorii generali ai existentei si activitatii umane trecute si prezente: limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia, arta, stiinta), politica, economia; . elementul uman: atitudinea populatiei locale fata de turisti, a prestatorilor, administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice etc.;

15[15] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 76.

. infrastructura generala: transporturi si comunicatii, structura si imaginea asezarilor, aprovizionarea cu apa si energie, canalizarea, telecomunicatiile etc16[16].; . echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentatie, activitatile sportive, distractiile, informatiile etc. ntre caracteristicile produsului turistic sunt importante cele referitoare la serviciile ce intra n compozitia produsului turistic si anume: . varietatea si eterogenitatea tipologica a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic; . provenienta lor eterogena. Produsul turistic este format dintr-o multitudine de servicii, unele turistice (cazare n pensiuni sau ferme agroturistice, alimentatie n incinta unitatii sau n alte unitati, servicii de agrement, excursii, drumetii, sport, servicii de informare etc.), altele neturistice (transport n comun, telecomunicatii, servicii bancare si de schimb valutar etc.), toate intrnd n anumite proportii n componenta produsului turistic.Aceste caracteristici (ale produsului, ale serviciilor si ale ntreprinderilor turistice) determina continutul actiunilor de marketing pe care ntreprinderile turistice le pot initia att n domeniul politicii de produs ct si n cel al politicii promotionale. 3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural n tarile Uniunii Europene arile Uniunii Europene realizeaza promovarea turismului rural prin mijloace traditionale si anume17[17]: . toate suporturile de vnzare (ghid, brosura, pliant, catalog); . obiecte publicitare; . prezenta la saloanele de turism; . mailing-ul; . utilizarea mediei (TV, publicatii, radio etc.).

16[16] Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006.pag45.

17[17] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 95.

n tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare, care pot fi: bancare (Germania, Belgia, Franta, Olanda), teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franta), cluburi (Germania, Olanda). n ceea ce priveste comercializarea produsului turistic rural n cadrul tarilor Uniunii Europene, aceasta poate fi analizata ca forme de comercializare n cadrul UE si la nivel regional si local. n majoritatea tarilor Uniunii Europene, comercializarea produselor turistice rurale se face: 1. pe plan intern prin: . centrale de rezervare internationala (Franta); . centrale de rezervare nationala (Spania, Franta, Irlanda, Portugalia); . centrale de rezervare regionala (anumite landuri germene, Belgia, Franta, Spania, Italia); . centrale de rezervare departamentale/locale (Franta, Grecia); . vnzarea directa (toate tarile UE). 2. pe plan extern: . touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franta, Regatul Unit); . structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franta, Regatul Unit); . primarii, cornitele de ntreprindere (Franta, Italia). Ca o concluzie reamintim doua idei de baza ce se desprind din acest material si anume rolul calitatii serviciilor turistice rurale si rolul activitatii de proiectie a unei imagini a destinatiilor turistice ct mai apropiate de realitate, n atragerea cererii turistice interne si externe. 3.5.2.Strategii de promovare prin internet

Agentiile de turism din Romnia au nteles ca, pentru o mai buna informare a clientilor actuali si potentiali, web-ul este un instrument care ncepe sa fie din ce n ce mai mult la ndemna turistilor. Astfel, pe web au aparut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice. Exista un numar satisfacator de site-uri romnesti, unele de sine statatoare, altele gazduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat sa-si construiasca imaginea pe internet numai n limba engleza, fara a avea o versiune n limba romna. Domeniile principale sunt: mare, munte, strainatate, vnatoare, ticketing (rezervari avion). Lipsesc aproape cu desavrsire listele detaliate cu

ofertele agentiilor de turism, prezentarile lasnd impresia ca ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a Romniei. Sunt folosite imagini cu peisaje pitoresti, nsotite de texte publicitare, dar informatii despre pret si posibilitatea de cazare, transport etc. nu exista dect pe foarte putine site-uri.Imaginea firmelor se oglindeste si n designul site-urilor care, de obicei, nu depasesc mai mult de treipatru pagini, sfrsindu-se de fiecare data cu adresa si numerele de telefon unde pot fi contactate. Un site cunoscut, n cadrul caruia firme de turism (agentii de turism, hoteluri, companii de transport etc.) si promoveaza produsele si serviciile turistice este Romanian Travel Guide - Ghidul turistic al Romniei18[18]. Ca pachet de informatii, acest site cuprinde date generale despre Romnia, dar si date detaliate despre firmele de-turism ale fiecarui judet obiectivele turistice, optiuni pentru cazare, prestari de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet ofera si servicii utile (n special de intermedieri si nu numai) turistilor din ntreaga lume interesati de Romnia. Printre portalurile de turism ale Romniei mentionam: y www.eTurism.ro, y www.infotravelromania.ro, y , w w w. romaniantour.ro, y www.infoturism.ro, y www.romaniatravel.ro s.a. Avantajele realizarii unui astfel de site turistic sunt: poate fi accesat din orice colt ai lumii; . are o structura de informatii accesibila, completa si complexa; informatiile sunt prezentate n forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;

18[18] www.rotravel.com

. informatiile sunt actuale, putnd fi modificate n orice moment; . satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului. Concluzia autorilor unuia dintre site-uri le despre tara noastra este urmatoarea; "Romnia va ramne neexplorata pna cnd nu se va dezvolta industria turismului, iar dificultatile economice nu vor i depasite. Intre timp, pachetele turistice sunt oferite la un pret foarte bun, iar turistii ndrazneti care calatoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogata n traditii, acea parte care a scapat de presiunile, complexitatea si estetica timpurilor moderne." Cu alte cuvinte, spunem noi, programul turistic al Romniei poate fi promovat sub titulatura: "O calatorie napoi n timp". 3.5.2. Promovarea turistica rurala a Romniei la nivel national si international Ca modalitate de realizare, promovarea interna va trebui sa fie: a) o actiune concertata a tuturor factorilor implicati, de la organele centrale si locale ale administratiei de stat, pna la agentii economici prestatori si valorificatori, asociatii si organizatii profesionale/culturale s.a. Agentii economici trebuie ncurajati si sprijiniri n scopul: . realizarii unor actiuni de marketing si promovare n favoarea vacantelor interne; . organizarii si promovarii unor actiuni gen festivaluri, concursuri care sa stimuleze cererea turistica interna n perspectiva; . promovarii si ncurajarii turismului de tineret n perioada vacantelor; . facilitarii obtinerii informatiilor privind zonele si amenajarile turistice; . mbunatatirii sistemului de vnzari (excursii, servicii s.a.). b) restructurata ntr-un cadru partenerial, n masura sa asigure: . promovarea Romniei ca destinatie turistica prioritara pentru populatia tarii; . participarea la definirea politicii si a programului de promovare interna; . participarea la finantarea programului si a actiunilor de promovare;

. integrarea partenerilor si participarea efectiva a acestora la actiunile de informare, promovare si publicitate. Ca urmare, Romnia a atacat piata turistica mondiala printr-o noua strategie de promovare agresiv-pozitiva derulata sub sloganul "Romnia mereu surprinzatoare". Aceasta campanie este gndita a fi una agresiva, pentru ca, n momentul de fata, pe piata turistica internationala, ne aflam n mijlocul unui razboi comercial.n aceste conditii, cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat ntr-o competitie, n care cstiga cel care vine cu produse originale, ntr-un asemenea context s-a lansat campania "Romnia mereu surprinzatoare".Aceasta campanie promotionala ce vizeaza turismul romnesc se desfasoara pe doua planuri: . prezenta Romniei la trgurile de turism; . recstigarea unor piete turistice europene, cndva traditionale pentru noi. Strategia de promovare a turismului autohton va urmari comunicarea unei imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romnesti, sintetiznd particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Este de asteptat adaptarea strategiei promotionale la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate. Promovarea ofertei turistice romnesti19[19] a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, trgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Trgul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romnia. Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de reusita n ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara noastra.n vederea crearii unei imagini pozitive a turismului autohton n strainatate consideram ca ar fi util ca ziaristii straini si romni sa aiba gratuitate la toate obiectivele turistice culturale (muzee, manastiri, cetati etc.).

19[19] www.infotravelromania.ro

Birourile de promovare si informare turistica ale Romniei din strainatate, la rndul lor, pun la dispozitia turistilor potentiali informatii utile despre atractiile turistice ale tarii noastre, posibilitatile de transport, cazare, masa, agrement, tratament precum si despre tarifele acestor prestatii turistice. Ceea ce credem ca lipseste din activitatea acestor organisme este realizarea unor cercetari de marketing sistematice cu privire att la preferintele turistilor straini care le trec pragul, ct si la cerintele exprimate de reprezentantii agentiilor de turism interesate de oferta turistica a Romniei. n industria ospitalitatii din Romnia a aparut un nou concept si instrument de marketing: promovarea regionala. Este vorba de un proces de structurare a ofertei turistice pe destinatii locale de anvergura, avnd o personalitate juridica bine definita, un nume recunoscut, format sau n formare pe piata internationala. Ca urmare, consideram ca se impune promovarea Romniei ca destinatie turistica stabila, lipsita de astfel de evenimente, atractiva, n acelasi timp, prin programe turistice, prin pret, prin infrastructura pe care o pune la dispozitie si prin oferta de pachete turistice speciale (gen: litoral, tratamente, circuite, Dunare, Dracula). Pentru a schimba imaginea Romniei ca destinatie turistica consideram ca fiind necesare crearea si dezvoltarea asociatiilor regionale de promovare a turismului. n fine, consideram ca trebuie elaborat si pus n aplicare un program promotional sustinut, puternic, adecvat potentialului turistic romnesc. Ceea ce trebuie facut n industria ospitalitatii este alinierea realitatilor, prin punctualitate si politete, dupa reperele legilor scrise si nescrise ale turismului, precum si conceperea si punerea n aplicare a unei promovari agresive a unui turism de calitate fara de care marele nostru potential va ramne doar o speranta. CAPITOLUL4
LANSAREA N CIRCUITUL INTERNATIONAL A TRUISMULUI RURAL DIN POLOVRAGI 4.1. Polovragi - sat turistic european Oferta turistica se compune, la modul general, att din elemente ale potentialului turistic, natural si antropic, ct si din structurile turistice si forta de munca implicata n activitatile de turism. Pentru localitatea Polovragi oferta turistica actuala se bazeaza pe un potential turistic valoros si pe baza tehnico-materiala a turismului, n stadiul ei actual de dezvoltare. Existenta

unui minim de locuri de cazare si de servire a mesei creeaza conditiile de baza pentru desfasurarea unei activitati turistice. Produsul turistic Polovragi este rezultatul promovarii a doua simboluri ce apartin localitatii: Pestera Polovragi si, respectiv, Manastirea Polovragi. Cele doua obiective turistice sunt suficient de valoroase ct sa ofere posibilitatea promovarii turismului speologic si a celui religios. Pestera Polovragi este una dintre cele mai renumite si mai accesibile formatiuni carstice din tara. Manastirea Polovragi este asezata ntr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, n vecinatatea Cheilor Oltetului. Alaturi de celelalte localitati ale judetului, localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putnd vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Trg sau Trgul anul Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric. La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborrea n rapel (coborrea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - n zona Cheile Oltetului. Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de forme de turism posibil de practicat n conditiile unui potential turistic adecvat acestora si a unor servicii turistice minime existente. Slaba diversificare a serviciilor turistice, n special a celor de cazare si agrement, ngreuneaza realizarea unei analize a preturilor / tarifelor practicate n localitate. Din informatiile existente, se apreciaza un tarif mediu de 10 - 15 euro pentru camera dubla (Pensiunea Casa Mihaiescu practica un tarif de 10 euro / camera dubla, Pensiunea Cheile Oltetului ofera cazare la 15 euro / camera dubla, deci putem considera ca si cealalta pensiune si situeaza tarifele de cazare undeva n acest interval). n prezent, nu exista produse turistice distribuite turistilor care sa includa sejururi n Polovragi. O modalitate de distributie este includerea de vizite la cel doua simboluri ale localitatii n calatoriile itinerante ale turistilor ce viziteaza zona Gorjului, nsa aceasta este o cale simplista, care nu asigura eficienta turistica la nivel de zona, ci doar la nivel de obiectiv turistic. 4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi n contextul ofertei turistice actuale nu pot fi identificate activitati eficiente de promovare care sa directioneze investitiile spre aceasta localitate, investitii care au ca urmare fireasca intensificarea activitatii turistice si deci cresterea cererii turistice. Promovarea localitatii Polovragi se realizeaza doar la nivel de obiective turistice, fara a se realiza un plan complet de promovare pentru ntreaga localitate. Localitatea este promovata la un nivel redus, alaturi de celelalte localitati din judet (exemplu: http:// tpb.traderom.ro), asadar insuficient.

Folosirea celor doua simboluri dispersat, fara a urma o logica de marketing nu asigura eficienta pe care o presupune orice actiune promotionala. Calificarea personalului care lucreaza n turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. n conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si numai pe piata romneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante n alegerea unei destinatii turistice. Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare si nvatamnt, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteaua Ministerul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentru lucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesionala pentru administratori de pensiune, ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si calculator. 4.3. Oferta turistica pentru satul Polovragi Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta, identificndu-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale: - structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort (doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete); - structuri turistice de alimentatie insuficiente, n raport cu numarul actual de locuri de cazare; - lipsa unor amenajari specifice agrementului; activitate turistica n neconcordanta cu valoarea potentialului turistic; - lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;

n vederea recstigarii pietelor turistice consideram ca, n cadrul unor politici de promovare a industriei ospitalitatii, trebuie avute n vedere urmatoarele demersuri: . stimularea diferentiata a interesului diferitelor categorii de turisti de a vizita Romnia; . ncurajarea atitudinii proactive a industriei turistice si a calatoriilor din tara noastra, precum si a comunitatilor locale din zona promovata pentru exploatarea potentialului turistic; . cresterea eficientei campaniei de promovare a turismului romnesc;

. dezvoltarea unor centre de informare, documentare si asistenta turistica la toate punctele importante de acces n tara (este inadmisibil, dupa parerea noastra, ca ntr-un oras ca Bucuresti sa nu existe un birou de informatii turistice); . sustinerea financiara a unor campanii promotionale nu numai de catre Ministerul Turismului, ci si de catre operatori din domeniu: turoperatori, companii de transport, lanturi hoteliere; . refacerea, actualizarea si mbogatirea gamei de materiale publicitare si punerea lor la dispozitia consumatorilor de turism; . colaborarea strnsa si principiala cu toate ministerele, ambasadele, consulatele si birourile de turism n scopul promovarii imaginii ofertei turistice a Romniei; . cresterea fondurilor financiare pentru publicitate si promovare si cheltuirea lor ntr-un mod eficient, eliminndu-se cheltuielile neoportune; . organizarea ct mai multor emisiuni si concursuri la televiziune, radio si n presa de specialitate avnd ca tematica Romnia turistica, cu acordarea de premii constnd n circuite si sejururi gratuite; . organizarea prin rotatie, n ct mai multe statiuni, zone si complexe turistice, a unor simpozioane, sesiuni de comunicari, expozitii, trguri care sa promoveze imaginea produsului turistic romnesc; . initierea unei prevederi legale care sa determine firmele de publicitate (sau sa le ncurajeze/stimuleze) sa aloce gratuit un numar determinat de panouri publicitare stradale dedicate exclusiv promovarii atractiilor turistice ale zonelor unde sunt amplasate; . organizarea periodica, att n tara ct si n strainatate, a unor evenimente precum: ziua gastronomiei romnesti, a artei si a costumului popular, a datinilor si obiceiurilor nationale; Romnia turistica vazuta n fotografii, picturi si stampe; . consultarea asociatiilor profesionale n vederea stabilirii calendarului de participare la trguri de turism externe si la celelalte manifestari specifice (congrese, conferinte, olimpiade profesionale); eliminarea acelor trguri care nu pot determina un interes major pentru Romnia si redirectionarea fondurilor catre alte manifestari; utilizarea sustinuta a posibilitatilor logistice, a canalelor de informare si a contactelor nationale si internationale ale Camerei de Comert; . implicarea activa a romnilor din diaspora cu pozitii remarcabile n afaceri, arta, cultura, stiinta n programele de promovare ale Romniei initiate n tarile lor de adoptie; eficientizarea activitatii birourilor de turism din strainatate si adaptarea mesajelor promotionale la particularitatile fiecarei piete; realizarea periodica a unor analize pertinente ale acestor piete, coroborate cu datele statistice de profil ale acestor tari; daca avem n vedere existenta unui numar mare de

prestatori diversi de servicii turistice care deruleaza propriile strategii de promovare, n functie de obiectivele si pietele selectate de catre acestia, credem ca este oportuna elaborarea si punerea n practica a unei politici promotionale unitare, condusa la nivel macroeconomic, care sa sustina turismul romnesc n ansamblul sau, n special pe pietele externe. Schimbarea atitudinii potentialilor turisti va dura ctiva ani, chiar daca oferta se va mbunatati. Modificarea caracterizarii Romniei din ghidurile turistice internationale se va face dupa doua-trei sezoane n care sa se constate o puternica mbunatatire a conditiilor. Cteva solutii care pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului:
a) conservarea si promovarea pe scara larga a patrimoniului cultural-istoric national; realizarea legislatiei privind restaurarea monumentelor; facilitati financiare, fiscale si de credit pentru investitiile din acest domeniu; b) protejarea mediului nconjurator, scutirea de taxe vamale a importurilor de echipamente destinate depoluarii si promulgarea Legii privind Protectia Mediului si a Legii Urbanismului si Amenajarii Teritoriului; c) organizarea turismului, crearea cadrului institutional care sa mentina relansarea acestui domeniu de activitate, precum si realizarea modalitatilor organizatorice pentru cooperarea pe orizontala a agentilor economici din domenii de activitate care se completeaza n prestarea unui serviciu turistic sau contribuie la realizarea acestora; Acestea sunt doar cteva dintre problemele care prin rezolvarea si statuarea lor pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului, n general si a celui rural, n subsidiar. Pentru accelerarea acestor activitati, un rol deosebit revine asociatiilor profesionale, asociatiilor locale, consortiilor, grupurilor de initiativa, liderilor de opinie ntregii societati civile. Studiile si cercetarile realizate pna n momentul de fata au realizat doar clasificari si constatari asupra stadiului turismului rural n tara noastra. Analiznd stadiul actual al turismului romnesc, n general al economiei nationale si al evolutiei societatii romnesti, credem de cuviinta ca cercetarea trebuie sa fie sustinuta de factorul economic pentru a trece la o faza mai concreta ce va sprijini pe dezvoltarea economica a zonelor si comunitatilor rurale romnesti. Este absolut necesar a se realiza analize si studii pentru valorificarea potentialului turistic natural si antropic la nivel zonal si pe localitati. Sustinerea cercetarii trebuie realizata prin constituirea unui fond de cercetare - proiectare la nivelul administratiei nationale de turism cu participarea agentilor economici printr-o taxa procentuala asupra veniturilor totale realizate n activitati turistice si prin gestionarea bugetului special pentru cercetare-proiectare de catre administratia nationala de turism. Cercetarea este chemata a realiza: a) studii de fezabilitate si prognoze pe termen mediu si lung; b) studii de prognoza si evaluare asupra tendintelor ce se manifesta pe plan international (directionarea fluxurilor, interesul marilor emitatori de fluxuri etc.); c) studii de fundamentare a politicii de dezvoltare regionala a turismului (stabilirea de prioritati n dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico - materiale, a infrastructurii generale etc.);

d) fundamentarea unor propuneri n vederea alocarii unor surse din bugetul special pentru finantarea de lucrari care sa puna n valoare patrimoniul cultural istoric al tarii noastre; e) gasirea modalitatilor de finantarea a unor proiecte/programe destinate realizarii si popularizarii unei imagini reale, corecte si precise a patrimoniului national (valorile turistice, culturale si istorice, calendar al principalelor evenimente cultural-istoricereligioase-turistice romnesti etc.). Rezultatele cercetarilor ntreprinse vor fi facute cunoscute tuturor celor interesati, care la rndul lor pot propune teme sau subiecte de cercetare colectivelor abilitate.

Drumul catre un rezultat ct mai bun porneste din zonele si de la produsele turistice cu cel mai mare potential de mbunatatire, de acolo unde se doreste aceasta si este posibil a fi realizata. Transformarea turistilor n oaspeti si a receptorilor (gazdelor) n amfitrioni nu este un proces simplu,dar nici de nerealizat. Pentru asigurarea succesului acestor actiuni este indicat a se folosi "teoria oglinzii"(a analiza toate activitatile ca si cnd am privi n oglinda, punndu-ne n locul celuilalt). n ceea ce priveste modernizarile si ridicarea confortului, aceste operatiuni este bine sa fie realizate n cele mai bune conditii posibile.de exemplu: - cataloage cu pensiunile turistice rurale (proprietar, telefon, adresa, categorie de confort, oferta turistica, reprezentate prin pictograme), pliantul localitatii cu atractiile turistice si dotarile pentru agrement, pliante ale pensiunilor turistice rurale, harta stradala cu amplasarea pensiunilor, harta turistica a localitatii si mprejurimilor pe o izocrona de cea. 10-15 km (cu indicarea atractiilor turistice, dotarilor de agrement, cu localizare, distanta), panou electronic cu pensiunile turistice rurale si ocuparea lor, precum si posibilitatea de accesare prin telefon a fermierului; - instalarea de panouri cu harta localitatii si dispersia stradala a pensiunilor turistice rurale si de sageti-indi-catoare pentru orientarea turistilor spre acestea; aplicarea de placute-indicatoare pe cladirea pensiunii cu pictogramele ce evidentiaza: simbolul de pensiune , categoria de confort, oferta turistica; n Austria si Germania se indica si calitatea de produs ecologic, precum si categoria de monument istoric sau de arhitectura; - instalarea Ia intrarea n localitate de panouri cu simbolul de agroturism/turism rural ce reprezinta cazarea n pensiuni turistice rurale; - semnalizarea atractiilor turistice naturale prin table, panouri si sageti, a monumentelor istorice si de arta, muzee, institutii culturale, a dotarilor sportive si de agrement, de divertisment cultural etc; - agrementul si animatia reprezinta, alaturi de odihna si recreere sau alte motivatii, o componenta esentiala a vacantelor n spatiul rural. Conditiile naturale ca si specificul atractiilor turistice se impun, de altfel, n modalitatea de petrecere a timpului liber ca si asupra mijloacelor si formelor de agrement. Astfel, mediul rural ofera o mare varietate de posibilitati de

destindere, care satisfac motivatii si cerinte ale celor mai diverse categorii de turisti. Se impun printre acestea: excursiile, plimbarile si ascensiunile montane, cura de aer, de soare si balneara, cultura, cunoastere, contemplarea peisajului, practicarea sporturilor de iarna (schi-alpin, schi-fond, schi de plimbare, sanius), a sporturilor n aer liber (tenis, volei, fotbal etc.), a sporturilor extreme (canoening, rafting, catarare libera, deltaplanorism, planorism, parapanta, alpinism, speoturism etc.), echitatie, pescuit, vnatoare, cicloturism, mountain-bike, studiul naturii, foto-safari, participarea la festivaluri, sarbatori traditionale, pelerinaje etc.; un loc important l ocupa activitatile de creatie artistica si artizanala, de divertisment cultural si sportiv (discoteci, spectacole, jocuri de club, popicarie, biliard), de agrement nautic (piscina, plaja, not) etc. Se remarca faptul ca unele ferme dispun de dotari de agrement mai simple (terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, amenajari pentru echitatie si plimbari cu caii, trasee pentru plimbari cu caruta). Dotarile de agrement mai complexe (prtii de schi, piste de cicloturism, piscine acoperite sau n aer liber, teren de golf, sali de spectacole etc.) necesita investitii mari si de regula sunt realizate n parteneriat ntre fermieri, ntre asociatia turistica locala si cele nvecinate, fie cu alti agenti economici.
4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona In acest moment zona turistica POLOVRAGI si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente: - in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica); - prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare; - promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii. Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe, contribuie la o circulatie turistica relativ redusa, la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei. Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar. O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod

direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei polovragi si imprejurimi va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau. In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli. Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sunt teme ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei20[20] (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in Romnia (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romniei (in curs de elaborare). CONCLUZII Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Polovragi si imprejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta inrelatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un procesde lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de "existente durabile" in zona tinta. Deciziaprivind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu.

n concluzie, consideram ca strategia de marketing si promovare, ca un tot unitar, trebuie sa fie fundamentata pe studiul detaliat al pietei, pe evaluarea produsului turistic si strategia generala de dezvoltare a turismului. Concomitent este necesara situarea turismului romnesc n contextul tendintelor mondiale si europene de evolutie a sectorului, care includ: piete n schimbare si din ce n ce mai solicitate, cresterea concurentei din partea altor destinatii, utilizarea unor tehnici si tehnologii de marketing, de promovare si vnzare din ce n ce mai sofisticate. Ceea ce vrem nsa sa semnalam este faptul ca materialul publicitar cu care se participa la trgurile internationale de turism, de multe ori, nu depaseste
20[20] www.infotravelromania.ro

imaginea comuna, aproape plata, n sensul ca se pune n continuare accentul prea mult pe imaginea fotografica n promovare, n dauna informatiei programatice, orientata pe o anumita directie prioritara. Nu exista o prezenta suficienta a publicitatii audiovizuale, al carei impact att asupra dezvaluirii valorosului potential turistic al Romniei, ct si asupra contracararii fenomenelor negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingator, n concluzie, subliniem faptul ca promovarea "cuminte", obisnuita, fara elemente soc are un succes limitat. Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa urmareasca realizarea unei comunicari concrete prin imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romnesti, sintetiznd particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptata strategiei promotionala la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate. Promovarea ofertei turistice romnesti a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, trgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Trgul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romnia. Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de reusita n ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara noastra..
Localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putnd vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Trg sau Trgul anual Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric. La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborrea n rapel (coborrea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - n zona Cheile Oltetului. Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de forme de turism posibil de practicat n conditiile unui potential turistic adecvat acestora si a unor servicii turistice minime existente. Zona turistica Polovragi si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente: - in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica) - prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare:

Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii. BIBLIOGRAFIE 1. Barbu, Gheorghe "Turismul si calitatea vietii", Editura Politica, Bucuresti, 1980 2.Baron P., Snak O. Neacsu N. Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001 3.Bran F., Simon. T.,Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000 5.Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006 6. Cocean P. Vlasceanu Gh. Negoescu B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005 7. Cristureanu C. , Strategii si tranzactii in turismul international, Aditua C. H. Beck, Bucuresti 2006 8. Condurateanu-Fesci S., Patrimoniul UNESCO - patrimoniu universal. 9.Davidson, Rob,"Tourism in Europe", Editura PITMAN, TECHNIPLUS, Paris, 1992 10. Driga B.V. Delta Dunarii. Sistemul circulatiei apei, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2004 11.Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006 12. Gheorghilas A. Geografia turismului international, Editura universitara Bucuresti, 2005 13, Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000 14, Glavan V., Resursele turistice pe Terra, Editura Economica, Bucuresti, 2000 15, Gruescu R.C., Turism international, Editura Sitech, Craiova, 2005 16. Ionescu I., Turismul fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000 17. Ielenicz M. Geografia Romaniei. Mica enciclopedie, Editura Corint, Bucuresti, 2000 18. Istrate, I. Bran, E. Rosu, A. G,"Economia turismului si mediului nconjurator",Editura Economica, Bucuresti, 1996 19. Minciu, R., "Economia turismului", curs - material didactic, A.S.E., 1992 20. Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000 21. Minciu R. Ispas Ana,"Economia turismului", Universitatea Transilvania, Brasov, 1994 22. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000 23. Negut S. Nicolae I., Patrimoniul mondial cultural si natural UNESCO, Editura Meronia, Bucuresti, 2005 24. Rey R. Civilizatia montana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985 25. Savu, D.V., "Integrare Europeana", Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996

26.www.infotravel.ro 27.www.infotravelromania.ro 28.rotravel.ro