INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE : TEHNICI SI STRATEGII IN TRANZACTIONAREA PE PIETELE LA TERMEN

CAPITOLUL 1
INSTRUMENTE FINCANCIARE DERIVATE.
Primele tranzactii mderne la termen au avut loc in SUA ,undeva la frontiera Vestului Salbatic , la inceputul secolului al XIX-lea perioada aparitiei tranzactiilot la termen este strans legata de dezvoltarea comertului in orasul Chigago si de intensificarea comertului cu cereale produse,in special cu campiile din vestul orasului. Teoretic , instrumentele derivate pot fi utilizate pentru orice tranzactie care va avea loc in viitor si in care fie pretul fie cantiatea,sunt certe.In practica,insa, a fost impusa o restrictie si anume aceea ca pe pietele instrumentelor derivate se tranzactioneaza doar anumite tipuri de active. Derivatele financiare sunt intrumente a caror valoare depinde de valoarea altor active denumite active suport .In esenta ,aceste instrumente permit tranzactionarea pretului activelor suport fara a implica necesitatea detinerii efective a acestor; acest mecanism este posibil prin corelarea fluxului de numerar corespunzator detinatorului instrumentului derivat in raport cu modificarile intervenite la nivelul valorii corespunzatoare activelor suport. Tipologia instrumentelor financiare derivate implica o clasificare a acestora in funtie de diverse caracteristici (gradul de reglementare de standardizare a pietei de care sunt tranzactionate,activul suport etc. ) .In functie de nivelul de reglementare /gradul de standardizare a sistemului de functionare al pietei pe care sunt tranzactionate instrumente derivate ,acestea se impart in: a) Instrumente financiare derivate tranzactionate over-the counter ,respective pe piete nereglementate,adica derivate de tipul forward rate, agreement,interest rate swaps,caps/floors,currency swaps,currency options;

b) Instrumente financiare derivate tranzactionate pe pietele reglementate ,respective derivate de tipul futures si options.

In functie de activul suport, instrumentele financiare derivate sunt clasificate astfel:

a) b) c) d) Derivate pe titluri de creanta (titluri obligatare) ; Derivate pe valute ; Derivate pe titluri de capital Derivate pe marfuri

Toate instrumentele financiare derivate , tranzactionate fie pe pietele reglementate , fie pe pietele nereglementate pot avea ca active support toate aceste active. Gradul de sofisticare din ce in ce mai ridicat al pietelor financiare a permis crearea unor instrumente derivate pe alte categorii de active caracterizate printr un nivel de abstractizare ridicat.

Contractele futures
Un contract futures reprezinta un accord intre doua parti de a vinde / cumpara o cantitate specificata dintr un anumit activ, la o data ulterioara la un pret fixat in prealabil.Contractul futures prezinta un grad de standardizare ridicat in privinta tuturor elementelor compnente,cu exceptia pretului care este determinat zilnic prin marcarea la piata.Standardizarea contractelor futures elimina posibilitatea incheierii unor contracte pentru calitati si cantitati specific ale activlui suport si la date de livrare convenabile ambelor parti contractante,ca in cazul contractelor forward.In schimb,lipsa de flexibilitate a contractelor futures este compensate de avantajul lichiditati acestora pe piata secundara revanzarea acestora fiind favorizata de gradul ridicat de standardizare. Din punct de vedere economic , un contract futures este similar unui contract forward , in sensul ca un contract implica obligatia detinatorului de a cumpara / vinde un anumit active la scadenta agreata , la un pret prestabilit.Din punct de vedere ethnic , intre cele doua categorii de contracte exista o serie de diferente determinate de structura institutionala a pietelor pe care sunt tranzactionate.Din punct de vedere al gradului de conditionalitate, contractual futures se distinge de contractul conditional(reprezentat de optiuni) in sensul ca,la scandenta: a) In cazul contractelor futures, detinatorul are obligatia de a respecta termenii contractuali ;

b) In cazul contractelor conditionale (optiuni) , detinatorul are optiunea de a exercita termenii contractuali in functie de evolutia pretului activului suport pe piata spot. Comparative cu contractual forward ,contractual futures are piata secundara , iar pretul acestuia nu este fix.In raport cu actiunile, contractual futures este un acord ferm pentru un activ determinat, cu scandenta in viitor.Activele suport care fac obiectul contractului futures sunt reprezentate de: a) Marfuri ,metale,fluide,produse energetice,cereale,olaginoase ; b) Produse financiare : valute,rata dobanzii ,indici,bursieri,actiuni. In momentul incheierii unui contract pe piata futures atat vanzatorul, cat si cumparatorul depun o garantie monetara la o terta entitate independent (marja) reprezentata de Casa de Compensatie (clearing house).Aceasta unitate are urmatoarele functii Compensarea : procesul de compensare rezida in colectarea garantiilor necesare de la toti participantii in functie de variatia preturilor pe piata futures ,garantand in acelasi timp acestora ca obligatiile asumate de contrapartea in tranzactii vor fi respectate. Decontarea : procesul de decontare consta in calcularea zilnica a profiturilor si pierderilor realizate de catre participant,precum si in efectuarea transferurilor de bani din contul celor de care inregistreaza pierderi in contul celor de care obtin profit. Garanatare : procesul de garantare consta in interventia Casei de Compensatie in fiecare tranzactie realizata pe piata futures prin cumparare de la vanzatori si in vanzarea de catre cumparatori.Astefel fiecare participant pentru aceasta piata incheie tranzactii cu contrapartea sa prin intermediul Casei Compensatie.

Elementele caracteristice contractelor futures

Contractele futures implica o serie de elemente caracteristice standardizate prin reglementarile pietei de care se tranzactioneaza respectivele contracte. Simbolul identificatorul contractului futures pe platform de tranzactionare si in rapoartele de tranzactionare.Simbolizarea este asemanatoare cu cea a activelor support corespunzatoare, incluzand pozitionarea prefixului DE (exemplu : pentru contractile futures pe actiunile Bancii Transilvania simbolul este DETLV ) Multiplicatorul marimea standardizata pentru fiecare contract.In cazul contractual futures pe cursul RON/USD practice se tranzactioneaza echivalentul 1000 dolari . Daca un investitor intentioneaza sa cumpere pe piata futures eschivalentul a 5000 dolari ,atunci el va trebui sa

cumpere 5 contracte.Aceeasi situatie este si in cazul contractului EUR/USD se tranzactioneaza echivalentul a 1000 euro. Pe piata contractelor futures pe actiuni ,marimea contractelor este echivalentul a 1000 actiuni cu exceptia contractelr DERRC (10.000 actiuni , respective DEBRD care acpera echivalentul a 100 actiuni BRD.Daca un investitor intentioneaza sa vanda pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC ,atunci va trebui sa introduca in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC. Valoarea unui contract futures tranzactionat se obtine prin inmultirea pretului de tranzactionare cu multiplicatorul.De exemplu , 1 contract futures DERRC (multiplicator 10.000) tranzactionat la pretul de 0.11 Ron / actiune are o valoare de 10.000 x 0.11 = 1.100 RON. Variatia maxima zilnica valoarea maxima de care pretul unui contract futures poate sa creasca sau sa scada in timpul unei sesiuni de tranzactionare raportat la pretul de inchidere din sesiunea anterioara (pretul de cotare). Scandenta ziua incare expira contractile futures.La scadenta cumparatorul contractului futures are obligatia de a cumpara activul suport la pretul stabilit in timp ce vanzatorul are obligatia de a furniza activul suport conform conditiilor contractuale.Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui sa primeasca 1.000 USD , iar vanzatorul suma echivalenta in lei,cnform cursului negociat cu cumparatorul. Pasul fluctuatia minima a pretului pe piata futures.Pentru toate contractile futures pe actiuni pasul tranzactionare este tot de 0.0001 RON (unleu vechi).AStfel , un contract futures DESUF 5 cumparat la pretul de 14810 lei poate fi vandut la pretul de 2.4811 ;2.4812 ; 2.4813 etc sau in pierdere la pretul de 2.4809 ; 2.408 ; 2.407 etc.Pentru cntractele futures valutare pasul este de 0.0001 RON.Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cuminim 0.01 procente ,pentru contractual EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte ,iar pentru cele pe indicia SIBEX pasul este de 1 punct. Activul support marfa sau prdusul care face obiectul contractului si care este tranzactionata pe piata spot.De exemplu ,contractual futures EUR/RON are ca active suprt cursul valutar de referinta dintre leul romanesc si moneda unica europeana ,iar piata spot este reprezentata pe piata interbancare romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a Romaniei. Contractele futures pe actiuni au ca active support actiunile tranzactionate pe piata de capital organizata si administrate de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB).Pentru DESNP activul

support il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB iar,DESIF3 are ca active suport actiunile SIF3 Transilvania. Cotatia pe piata futures este identica cu cotatia activului support pe piata spot.Cursul EUR/RON este exprimat atat pe piata interbancara cat sip e piata futures BMFMS in lei/euro (EUR/RON),actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate 1 lei/actiune,rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) in punctele procentuale,iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba ,de doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale de exemplu 1.2255).Cotatiile pentru contractile futures pe actiuni se exprima in lei/actiune,similar cu cotatia de la piata spot. Pretul de executare la scadenta pretul la care Casa Romana de Cmpensatie inchide la sfarsitul zilei de scadenta tate pozitiile ramase deschise pe o piata de scadenta respective.In cazul contractelor futures pep e cursuri valutare si rata dobanzii se utilizeaza cursurile de referinta communicate de Banca Nationala a Romniei in ziua de scadenta,iar pentru contractile futures pe actiuni se utilizeaza preturile medii ponderate communicate de BVB la finalul sesiunii de tranzactionare din ziua de scadenta.

Strategii de tranzactionare pe piata contractelor futures

Tranzactionarea contractelor futures se realizeaza cu scopul de a fixa in avans pretul marfurilor de care urmeaza sa le cumpere sau sa le vanda, detinatrii contractelor futuresnefiind afectati de eventualele fluctuatii ale pretului.Acest tip de peratiune se numeste hedging prin utilizarea contractelor futures. O alta strategie de tranzactionare pe piata contractelor futures se bazeaza pe operatiunile speculative, care viseaza in esenta, cumpararea sau vanzarea la scadenta a activului suport al contractului pentru a profita de variatiile pretului acestuia intr o anumita perioada de timp .In acest scop,contractile futures sunt cumparate la un pret cu cat mai mic pentru a fi vandute ulterior cu un profit cat mai mare.De exemplu ,cumpararea a 10 contracte DESNP (avand multiplicator de 1.000 actiuni) la pretul de 4,2150 lei/actiune si vanzarea ulterioara a acestora la pretul de 4,2200 lei/actiune va adduce investitorului un profit total de 500 RON. O a treia strategie de tranzactionare este reprezentata de arbitraj constand intr o combinatia a operatiunilor speculative ,precum si a celor de hedging ,respective realizarea unui profit fix si in cnditii de risc minim prin blocarea diferentei dintre pretul activului suport pe piata spot si pretul futures al acestuia pe piata SIBEX.Un alt timp de arbitraj practicat de data aceasta doar pe piata SIBEX consta in intrarea pe pozitii opuse pe doua scadente diferite,ale aceluiasi contract atunci cand basisul dintre preturile celor doua scadente este suficent de larg.

Swap-ul
Swap-ul constituie un produs complex ,cu un mechanism de tranzactionare aparte.In cadrul acestui capitol vom aborda caracteristicile si tipologia aferenta contractului swap. Swap-ul implica un accord contractual intre doua contrapartide de a schimba fluxurile corespunzatoare unuiinstrument financiar cu fluxurile corespunzatoare altui instrument financiar la date prestabilite;fluxurile sunt in general ,determinate,pebaza unei valori nationale care nu face obiectul niciunui schimb intre cele doua parti.In acest mod swap-ul ofera posibilitatea crearii unei expuneri nefinantate in raport cu activul suport ,cele doua parti avand posibilitatea de a obtine profit din variatiile de pret ale activului suport fara a-l detine efectiv. Conceptual , un swap este similar unui portofoliu de contracte forward,atatea cate scadente de plata sunt pe durata contractului.Spre deosebire de contractile de optiuni si contractile futures swap-ul nu este un instrument standardizat fiind, tranzactionat in md predominant over-thecounter si implicand in acest mod un risc de credit ridicat al contrapartidei dar si un grad de flexibilitate ridicat.Anumite categorii de swap sunt tranzactionate totodata sip e pietele futures standardizate cum ar fi :Chicago Mercantile Exchange Holdings Inc. , Chicago Board Options Echange,Intercontinental Echange si Eurex AG etc.

Tipuri de swap
In functie de activul suport implicit ,swap-ul se clasifica in: Swap-ul valutar Swap-ul pe rata dobanzii Instrumental Credit Default Swap Instrumental; de tip Total Rate of Return Swap

Swap ul valutar Swap-ul valutar implica efectuarea unei operatiuni pe piata spot ,la cursul de schimb din acel moment,urmata de o operatiune pe piata la termen,la curs de schimb prestabilit la data incheierii contractului.Exemplu: pe data de 15 iunie 2009 , Banca Santander si Banca HSBC incheie un contract swap valutar avand ca obiect cursul EUR/USD pe o perioada de 3 luni .Cursul de schimb pe piata spot la data incheierii contractului este EUR/USD= 1,6810-30 ; cele doaua parti convin asupra punctelor de swap ,respective 30-40. Practice cotatiile cursului valutar pot fi sintetizate sub forma: EUR/USD ,spot 1,6810-30 , punctele swap 3luni: 30-40.

Cele doua banci au recurs la swap-ul valutar ca urmare a nevoilor de finantare in cele doua valute.Astfel,Banca Santander inregistreaza un surplus de euro la nivelul trezoreriei sale,dar resimte o nevoie temporara de finantara in dolari din cauza unei intarzieri de incasare a unei creante in dolari,in timp ce Banca HSBC inregistreaza un surplus de dolari la nivelul trezoreriei,dar resimte o nevoie temporara de finantare in eur din acest motiv,cu mentiunea ca trebuia sa incaseze o creanta in euro. Fluxurile de numerar aferente contractului de swap si nevoilor de finantare ale celor doua banci pot fi sintetizate astfel TABEL DE FACUT .

Mentionam faptul ca in cazul operatiunii la termen ,cursul de schimb este obtinut prin adaugarea punctelor swap la cursul spot ,punctele swap din dreapta fiind superioare celor din stanga.In cazul in care punctele swap din dreapta sunt inferioare celor din stanga,cursul de schimb la termen este obtinut prin scaderea lor.

Swap-ul pe rata dobanzii

In cadrul swap-ului pe rata dobanzii ,fiecare contrapartida isi asuma angajamentul de a plati o rata a dobanzii fixa sau variabila dintr o anumita valuta pe o anuita durata de timp catre cealanta contrapartida. Tipuri de contracte swap pe rata dobanzii: a) Swap fix-contra-variabil,aceeasi valuta ( plain vanilla swap ) In cadrul acestui contract,cumparatorul de swap se angajeaza sa plateasca o rata de dobanda fixa ,iar vanzatorul se angajeaza sa plateasca o dobanda variabila ( de obicei raportata la rata a dobanzii de referinta cum ar fi LIBOR,EURIBOR,ROBOR etc. ).Ambele fluxuri de numerar sunt denominate in aceeasi valuta. Exemplu: Pe data de 31 decembrie 2007,companile Incasso S.A. si Sagittaria inchie un contract de swap pe patru ani ,avand urmatorii termini: Compania Incasso S.A. plateste companiei Sagittaria rata a dobanzii de 6% ,aplicata la o valoare notionala de 20 mil USD Compania Sagittaria plateste companiei Incasso S.A o suma egala cu LIBOR +1% pe an,aplicata la un notional de 20 mil USD.

La sfarsitul anului 2008 ,cand LIBOR atinge nivelul de 5,33 % : Compania Incasso S.A. plateste companiei Sagittaria suma de: 20.000*6%=1.200.000 USD Compania Sacittaria plateste companiei Incasso S.A. suma de :20.000.000*(5,33%+1%)= 1.266.000 USD

Avand in vedere ca la 31 decembrie 2007 ,LIBOR era 4,5 a fost benefic pentru Incasso S.A. sa intre in acest contract swap. b) Swap fix-contra-variabil,valute diferite In cadrul acestui contract cumparatorul de swap se angajeaza sa plateasca o rata de dobanda fixa ,iar vanzatorul se angajeaza sa plateasca o rata a dobanzi variabila ( de bicei raportata la o rata a dobanzii de referinta cum ar fi LIBOR,EURIBOR,ROBOR etc) ,cu mentinerea ca fluxurile de numerar sunt denominarile in valute diferite. c) Swap variabil-contra-variabil , aceeasi valuta In cadrul acestui contract ,cumparatorul se angajeaza sa plateasca o rata variabila de dobanda raportata la o anumita rata de referinta iar vanzatorul se angajeaza sa plateasca o rata variabila de dobanda ancorata la o alta rata de fererinta.Ambele fluxuri de numerar se platesc in aceeasi valuta, iar cele doua rate de referinta se refera la aceeasi valuta,dar se formeaza pe piete diferite. d) Swap variabil-contra-variabil , valute diferite In cadrul acestui contract cumparatorul,se angajeaza sa plateasca o rata variabila fixa de dobanda raportata la o anumita rata de referinta iar vanzatorul se angajeaza sa plateasca o rata variabila de doabanda ancorata la o alta rata de referinta.Valoarea notionala este exprimata in valute diferite ,iar ratele variabile se refera la valute diferite. e) Swap fix-contra-fix valute diferite In cadrul acestui contract ,cumparatorul se angajeaza sa plateasca o rata fixa de dobanda cu valoare notionala intr o anumita valuta ,in timp ce vanzatorul se angajeaza sa plateasca o rata fixa de dobanda cu valoare notionala intr o valuta.

Exemplu : pe data de 28 martie 2009,compania Americana Rollin si compania franceza Sass inchiei un contraxt de swap,valutar avand o valoare ntionala de 50 mil USD ,cu scadente trimestriale.Rata dobanzii este de 8,25% in cazul dolarului si 3,5% in cazul euro.Cursul de schimb valutar la momentul incheierii contractului era de USD 1=0.8 EUR Intr o prima etapa,companiile,vor face un schimb avand ,ca obiect principalul; compania Rollin va transfera catre compania Sass 50 mil USD, iar compania Sass va transfera catre compania Rollin 40 mil EUR,ceea ce corespunde nevoilor de finantare ale celor doua compani. Apoi, la scadentele trimestriale,cele doua contrapartide ,vor face schimb intre dobanzile corespunzatoare notionalului.Astfel ,in primul trimestru ,compania Rollin va trebui sa transfere un flux de 40.000.000*3,50%=1.400.000 EUR catre compania Sass,corespunzator ratei dobanzii. Compania Sass va plati companiei Rollin suma de 50.000.000*8,25%=4.125.000 USD.Cursul valutar pe baza caruia se calculeaza sumele aferente dobanzilor este de cel din momentul respective.Astfel daca,la prima scadenta trimestriala cursul valutar este de 1 EUR=1,14 USD,atunci compania Sass va plati companiei Rollin suma de 1.960.000 USD,iar compania Rollin va plati companiei Sass diferenta ( 2.165.000 $ ) Instrumentul Credit Default Swap Instrumental de tip Credit Default Swap reprezinta un accord contractual intre doua contrapartide avand ca obiect protectia fata de riscul de credit,respective starea de nerambursare /faliment.In virtutea contractului una dintre contrapartide actioneaza ca vanzator de protective ,in timp ce cealanta contrapartida actioneaza in calitate de comparator de protectie.Cumparatorul de protective plateste periodic o prima vanzatorului de protective care isi asuma angajamentul de a deconta pierderea inregistrata de cumparatorul de protective in cazul in care se inregistreaza aparatiei statii de nerambursare.

Decontarea se poate realiza :

a) Fizic in acest caz,cumparatorul de protective depune intrumentul financiar la vanzatorul de protective,care ii confera acestuia valoarea nominal a instrumentului financiar ; b) In numerar in acest caz ,vanzatorul de protective ii plateste cumparatorului de protective diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de piata a instrumentului financiar. c) Decontarea in numerar implica ,in general un process mai indelungat in raport cu decontarea fizica ; odata cu aparitia evenimentului de credit,este necesara o perioada de doua-trei saptamani pentru stabilizatea pietei corect evaluate.

Exemplu (o foaie)

Derivativele de credit
Instrumentele derivate de credit sunt contracte bilaterale intre un comparator si vanzator avand ca obiect protectia impotriva riscului de crddit al unei entitati referinta.Partile contractante vor stabili evenimente de credit care vor constitui obictul protectiei,printer acestea putand exista: a) Faliment (riscul ca entitatea de referinta sa sa se afle in insolvabilitate) ; b) Starea de nerambursare (riscul ca ca entitatea de referinta sa nu respecte diverse obligatii financiare) c) Repudiere/moratoriu(riscul ca bligatia financiara a entitatii de referinta sa fie renegata.amanata ,suspendata) ; d) \restructurare ( riscul ca termenii contractuli aferenti obligatiei entitatii de referinta sa fie modificati,de exemplu reesalonarea datoriei ) e) Downgradare ( riscul ca ratingul de credit afferent entitatii de referinta sa fie inrautatit). Valoarea derivativelor de credit rezulta din riscul de credit afferent obligatiuni ,unui imprumut sau oricarui alt efectiv financiar.In acest mod,riscul de credit rezulta din riscul de credit afferent unei obligatiuni ,unui imprumut sau oricarui alt active financiar.In acest mod riscul de credit este asumat de o entitate alta in raport cu partenerii contractuali ai tranzactiei in sine.

Tipuri de instrumente financiare de credit

Instrumente derivate de credit sunt in mod funadamental impartite in doua categorii:derivative de credit finantate si derivative de credit nefinantate. Un derivate de credit nefinatat este un contract bilateral intre doua contrapartide incare fiecare parte si isi asuma un agajament personal privind efectuarea platilor sale, in conformitate cu contractual (respective platile aferente primelor,precum si orice alta suma corespunzatoare decntarii in numerar sau deontarii fizice),fara a recurge la gajarea,anterioare procedurii evenimentului de credit.Un instrument derivate de credit finantat implica o plata initiala din partea vanzatorului de protective (partea care isi asuma riscul de credit),care este utilizata ulterior in cazul producerii unui eveniment de credit.In cazul derivativelor de credit finantate,cumparatorul de protective beneficiaza de un avantaj,nefiind expus la riscul de credit al vanzatorului de protectie.

Instrumente derivate de credit nefinantate

In cadrul acestei categorii ,putem include: Credit Default Swap Total Return Swap Basket Default Swap

In cazul unui instrument de tip Basket Default Swap sunt angrenate mai multe entitati de referinta ,protectia avand ca obiect un portofoliu de credite ; in esenta ,instrumentul se constituie sub forma unei serii de instrumente separate de tipul Credit Default Swap incorporate intr un singur Credit Default Swap.Portofoliul este format din entiatati de referinta diferite ( de exemplu credite acordate unor interprinderi ,expuneri ale unor diverse banci care dintr un indice constituit pe aceste entitati).Aceste instrumente se clasifica in : a) First to default swap in cazul acestui instrument ,protectia are ca obicet prima entitate de referinta care sufera un eveniment de credit.tabel ! b) N-th t default basket swaps spre desebire de instrumentul First to default basket swap,instrumentul N-th to default basket swap,implica efectuarea plati aferente evenimentului de credit de catre vanzatorul de protectie in cazul in care evenimentul se inregistreaza la nivelul entitati N de referinta.Cumparatorul de protectie continua sa plateasca vanzatorului o prima pana la inregistrarea evenimentului de credit N,chiar daca s au inregistrat deja evenimente de credit anterioare la nivelul celorlalte entiatati de referinta.In cazul aparitiei evenimentului de credit N ,cumparatorul de prtectie inceteaza sa mai plateasca prima.Vanzatorul de protectie plateste diferenta dintre valoarea creditului afferent entitatii de referinta care a inregistrat eveniment de credit si valarea de recuperare (recovered value).De asemenea,este posibila decontarea fizica.Din persectiva vanzatorului de prtectie un instrument de acest tip prezinta un grad de risc inferior in raport cu First to defaulti BSkety swap, ceea ce determina o prima mai scazuta. c) Subordinate Basket default swap - in cazul unui instrument financiar de tip Subordinate basket default swap exista: - O plata masima aferenta fiecarei entitati de referinta care infrunta un eveniment de credit - O plata masima agregata corespunzatoare intregii perioade de valabilitate a contractului. De exemplu presupunem cazul unui Subordinate Basket Default Swap care include 5 entitati de referinta;plata masima este de 10 mil USD pentru entitate de referinta iar pllata agregata

masima are aceeasi valoare.Prezumam urmatoarele ordine a pierderilor inregistrate pe parcursul perioadei de valabilitate : Pierderea aferenta evenimentului de credit inregistrat la nivelul primei entitati de referinta : 6 mil. USD Pierderea aferenta evenimentului de credit inregistrat la nivelul celei de a doua entitati de referinta : 10 mil USD Pierderea cea dea treia entitati de referinta : 16 mil . USD Pierderea aferenta evenimentului de credit inregistrat la nivelul celei de a patra entitati aferente :12 mil. USD Pierderea aferenta evenimentului de credit inregistrat la nivelul celei de a cincea entitati de referinta :15 mil. USD.

In cazul in care se inregistreaza un eveniment de credit la nivelul primei entitati de referinta ,se realizeaza plata in valoarea de 6 mil. USD.Suma reziduala care pate fi platita in cazul in care se inregistreaza evenimente subsecvente este de 4 mil. USD .In situatia in care se inregistreaza un eveniment de credit la nivelul celei de a dua entitati de referinta ,se va plati doar aceasta suma reziduala (4 mil. USD).In acest moment ,contractual de swap inceteaza. d) Senior Basket Default Swap spre deosebire de instrumentl subordinate basket default swap , in cazul unui Senior basket default swap,exista plata masima aferenta fiecarei entitati de referinta,dare a nu va fi determinate, efectiv decat in mmentul in care un prag specificat este atins. De exemplu,consideram cazul in care prin contract sunt acoperite evenimentele de credit la nivelul a cinci entitati de referinta ,iar plata maxima pentru o entitate individuala de referinta este de 10 mil. USD.Presupunem ca nu are loc nici o plata pana nu se atinge pragul de 40 de mil. USD aferente unei pierderi din evenimentul de credit.In cazul in cazre se inregistreaza pierderile de evenimente de credit specificate ,valoarea pierderilor totale la nivelul primelor trei evenimente de credit ester de 32 mil. USD.Cum valoarea masima a unei pierderi aferente unei entitati de referinta este de 10 mil USD ,dupa inregistrarea celui de al treilea eveniment de credit ,se aplica un prag de 26 de mil USD( 6 mil. USD +10 mil. USD + 10 mil. USD) ; dupa inregistrarea celui de al patrulea eveniment de credit, se aplica valoarea de 10 mil. USD pragului de 40 mil.USD. In cazul evenimentului de credit la nivelul celei de a cincea entitati de referinta ,se aplica pragul maxim de 10 mil. USD afferent plati masime ;plata vanzatorului de protectie este de 6 mil.USD,intrucat 4 mil.USD au ca scop acoperirea pragului de pierdere maxima.

Instrumente derivate de credit finantate