Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR TRGU - MURE

POLITICA COMERCIAL A

SUEDIEI

CAN AURELIA RALUCA ECTS ANUL 3 GRUPA 2

SUEDIA
Guvern Constitutie Populatie Densitate Suprafata: Pozitionare geografica Capitala Principalele orase social democrat monarhie constitutionala; parlament multi-partit; Rege - Carl XVI Gustav (si-a inceput domnia in 1973)

9.347.899 locuitori (13,4% din populatie formata din imigranti)


20,6 locuitori/km2 449.964 km
2

in nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice (Golful Botnic) Stockholm (1,7 mil. locuitori inclusiv suburbiile) Goteborg (810.000 locuitori); Malmo (530.000 locuitori) blnda, asemanatoare mai mult cu cea temperata; variatii mari de temperature se inregistreaza intre nordul si sudul Suediei. 0 0 Temperaturi medii: Stockholm ianuarie -3 C, iulie - 18 C; Malmo 0 0 0 ianuarie 0 C, iulie - 18 C; Kiruna (cel mai nordic oras) ianuarie -15 C, 0 iulie - 14 C Suedeza; in afaceri se utilizeaza limba engleza 50% din populatie are diploma de liceu coroana suedeza (SEK)

Clima

Limba Educatie Moneda

Principalele partide politice


Curs schimb Ora Program lucru Orarul bancilor Sarbatori publice* de de

Partidul Central, Partidul Cre tin Democrat, Partidul Mediului Verde, Partidul de Stnga (fost comunist), Partidul Poporului Liberal, Partidul Conservator, Partidul Social Democrat
1 = 9.1795 coroane; 1 $ = 6.8074 coroane Central European Time Zone o ora inainte de GMT; in perioada martie octombrie 2 ore inainte de GMT luni vineri - 8.00 sau 9.00 17.00 (pauza de prnza de la 12.00-13.00) luni vineri - 10.00 15.00 Ajunul Bobotezei 5 ianuarie Boboteaza 6 ianurie Paste de joi pna luni, inclusiv Walpurgii 30 aprilie Ziua internationala a muncii 1 mai Ziua nationala 6 iunie Ajunul Midsummer vinerea, in perioada 20-26 iunie Craciun 24,25,26 decembrie Ajunul anului nou 31 decembrie

Suedia (suedez Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile M rii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gotland, land .a.). Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nordest, Marea Nordului mpreun cu strmtorile daneze la sud-vest i Marea Baltic la est. Are o suprafa de 449.964 km. Capitala Suediei este Stockholm. Clima este mai aspr n regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, i mai blnd n partea sudic , unde influen a marin este puternic , iar precipita iile dep esc 500 mm/an (temperat-maritim ). Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprim Suediei un climat mai blnd dect cel al altor regiuni situate tot n ndep rtatul nord. Conform unui recens mnt din 2010, popula ia total a Suediei a fost estimat la 9.347.899 de locuitori. Aproximativ 85% din popula ie locuie te n zone urbane. Suedia este o monarhie constitu ional . Parlamentul este unicameral. Primul ministru i parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt ale i pentru perioade de patru ani, prin vot direct i reprezentare propor ional . Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care ndepline te ast zi numai func ii ceremoniale, n calitate de ef al Statului. Toate func iile politice ale regelui au fost transferate Purt torului de Cuvnt al Parlamentului. Desi, la inceputul secolului, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata. Dupa criza economica de la inceputul anilor 90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT. Industria suedeza este, in principal, o industrie de asamblare, dependenta de importurile de materii prime si componente. Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia, pastrndu-se, in special serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc). Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activnd in companii apartinnd acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile creative (design, muzica, moda), acestea asigurnd o sursa buna de venituri Suediei din exporturi. Contributia diverselor sectoare economic la formarea PIB se prezinta dupa cum urmeaza: productia industriala - 19% din PIB, serviciile private - 58%, serviciile publice - 19%, agricultura 1,5%. In Suedia erau inregistrate, in 2005, 885.103 companii, din acestea un numar de 50.000 activnd in domeniul industrial (numai 1% au mai mult de 200 de angajati; marea majoritate a companiilor sunt mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10). In cursul anilor 70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent, Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii

reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza. Economie bazat pe industrie i servicii.

PIB (2005): productia industriala - 19% din PIB, serviciile private - 58%, serviciile publice - 19%, agricultura 1,5%
y y

y y y y y y y y y y

y y

y y

Dispune de nsemnate z c minte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint. Industrie avansat : extractiv , metalurgic (font , otel, aluminiu .a.), constructoare de ma ini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestier , de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic , textil , alimentar . Agricultur specializat n cre terea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, p s ri) i produc ia de cereale (gru, orz, ov z, secar ). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Export nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice, hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare. Import combustibili, ma ini i utilaje industriale, fructe, legume. Comer extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Fran a, rile de Jos, Finlanda .a. Pescuit maritim. Flot comercial maritim . C i navigabile interne. C i ferate: 11.285 km. C i rutiere: 135.859 km. La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai s race na iuni europene. Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic ), au permis o industrializare rapid , care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bun st rii. Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat , cu o puternic industrie extractiv , siderurgic , a metalurgiei neferoase, iar construc iile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg). Cea mai important ramur industrial este construc ia de ma ini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarca iuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in produc ia de cherestea i locul 7 la pl ci aglomerate i fibrolemnoase. Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de ma ini, electrotehnic , antiere navale, industrie poligrafic , chimic , usoar , piel rie i alimentar ). Una dintre cele mai favorabile dezvolt ri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum telecomunica iile i industria farmaceutic , orientate c tre export. Din 1995 Suedia este membr a Uniunii Europene.

Nivelul importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungnd pna la 100% din consum in cazul produselor textile, a cafelei si ceaiului, ct si a televizoarelor. Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea. Industria este principala consumatoare a impoturilor de masini si echipamente, componente si parti ale acestora. In cazul industriilor orientate spre export, mai mult de jumatate din valoarea productiei reprezinta importuri. Att consumatorii, ct si managerii pentru achizitii sunt orientati spre import. Politica guvernului suedez este orientat spre import, Suedia fiind una din putinele tari care promoveaza activ importurile printr-o strnsa colaborare intre institutiile guvernamentale si sectorul privat. Principalele caracteristici ale pietei suedeze si comportamentul de consum se prezinta astfel: venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial; PIB/cap de locuitor este in jur de 26.000 Euro/an; Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentnd mai mult de 50% din venit; suedezii utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut pe cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi tabelul privind consumul gospodariilor); 17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte trziu, rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vrsta tind sa locuiasca singuri; populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 50% din populatie detnd o diploma de bacalaureat, si aprox. 20% o diploma universitara. Distributia consumului gospodariilor (2003/2004) Alimente si bauturi alcoolice 13,4% Imbracaminte 4,3% Gospodarie (chirii, taxe si impozite etc) 23,1% Electricitate si incalzire 4,6% Mobila si bunuri cu folosinta indelungata 4,8% Servicii de sanatate 2,6% Transport 15,8% Cultura si recreere 17,7% Alte bunuri si servicii 13,7% Sursa: Statistics Sweden Principalele institutii cu care exportatorii pot colabora sunt: - Camerele de Comert (in numar de 12 functie de regiuni) - Federatia Suedeza de Comert (Swedish Federation of Trade) 4.1 Industria 4.1.1 Engineering Aceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul productiei bunurilor din aceasta categorie crescnd de peste patru ori in ultimii 20 de ani. In 1900 masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo. Outsorcing-ul reprezinta unul din femonele dinamice la niveluL companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata procesarii ulterioare.

Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest lucru a putut gfi atins prin investirea unor sume urase in R&D (proximativ 16% din valoarea adaugata a sectorului a avut aceasta destinatie in 2000). Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei sectorului (20 mld. $). 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de produse sunt: sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipament pentru transmisie si echipamente electrice pentru industrie inclusiv automatizari, electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic. Industria auto produce automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in valoarea sectorului, aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare dect cifrele o arata pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (att productie industriala, ct si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de VolVo Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de automobile apartine in totalitate a unor investitori straini (GM si Renault). Toate companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul avnd un numar foarte mare de furnizori de componente att in Suedia, ct si din afara tarii. Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru nevoiele interne, ea a devenit internationala in cursul anilor 90. Productia in domeniu este impartita intre Volvo, SAAB si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor in special Ericsson. Cele mai mari companii in domeniul engineering sunt: Ericsson, Volvo, Electrolux, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab Automobile si Gambro. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o obtin in Suedia. De altfel, exportul de produse apartinnd acesteI industrii reprezinta aproximativ 56% din exportul total al Suediei, 50% din exporturi avnd ca destinatie tari ale UE, 13% Asia, 12% SUA. 4.1.2 IT&C Dezvoltarea sectorului a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor 90, Suedia ajungnd rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul tehnologiilor de vrf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca dupa criza de la inceputul secolului XXI, industria de IT&C suedeza, creste intr-un ritm mult mai scazut dect la inceputuri. De altfel, Suedia isi mentinea in 2003 locul de cea mai avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index IDC/World Times). Studii OCDE demonstreaza ca Suedia este intre primele tari la nivel mondial in ceea ce priveste utilizarea internetului, e-commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor 90 si de numai 3% in perioada de dupa 2000. Piata suedeza de hardware si software s-a situat la nivelul de 21 mld. Euro in 2003. Pietele pentru telefonie fixa, mobila si acces la internet s-au situat la nivelul de 5 mld. Euro in 2003. Veniturile companiilor din domeniul IT s-au cifrat la aprox. 57,9 mld. Euro in 2004. Suedia are aproximativ 38000 companii in domeniul IT care au cca. 231.000 de angajati. Numai 0,1% din companii au mai mult de 500 de angajati. Aproximativ 1500 de companii produc interactive media, multimedia si servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din Stockholm. 85% din populatia Suediei cu vrste intre 16-74 de ani foloseste computerul, si 73% foloseste internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa:SCB). Cele mai mari companii in domeniu sunt: Ericsson, TeliaSonera, Flextronics, IBM si Volvo Information Technology.

Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si Germania. 4.1.3 Celuloza si hrtie Suedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al patrulea exportator de celuloza si hrtie si al doile exportator de lemn de esenta moale). Este a treia tara din Europa in acest domeniu si se bucura de un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinnd 60% din capacitatea de productie. Productie anuala: 11,4 milioane tone. In domeniul hrtiei situatia este asemanatoare. 12 companii detin 65% din productie. in domeniul productiei de hrtie activeaza 47 de companii. Productia anuala este de 11,5 milioane tone. De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta lor de a acoperi anumite nise ale domeniului, in special cele intense in R&D. Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: Stora Enso, SCA, Holmen, Sodra Skogsagarna, Metsa Sarla. Cifra de afaceri a industriei in 2004 s-a ridicat la 13 mld. Euro. 4.1.4 Biotehnologie Cresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a fost in avantajul Suediei, permitndu-i sa atinga niveluri mari de crestere in aceste domenii. In prezent exista 400 de companii activnd in acest domeniu. Succesul in acest domeniu a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitate antreprenoriala intense si aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori straini). Cele mai importante centre in domeniu cercetarii sunt Uppsala, Goteborg si Lund. Companiile din sector au obtinut in 2004 o cifra de afaceri de 11,5 mld. Euro (medicamente, biotehnologie si echipamente medicale). Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZaneca, Pfizer, GE Healthcare, Gambro, Fresenius Kabi. 4.1.5 Industria metalurgica Aceasta este ramura industriala traditionala, exportul de produse metalurgice fiind pe primul loc in Europa in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%, principala lor destinatie fiind orientata catre siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a inceput sa scada in anii 70, Suedia aflnduse inca in topul primilor 10 exportatori mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile speciale. 4.2 Agricultura In ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului. Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agroalimentare de origine suedeza, in general, observndu-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor produs de origine suedeza. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice dect cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.

Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse. 5 Relatii comerciale externe Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici si deosebit de deschisa. Ea este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind in ultimii ani cu circa 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic internationalizate avnd o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE. In ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international este destul de mare. Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din comertul mondial. 5.1 Uniunea Europeana La 1 ianuarie 1995 Suedia a devenit membra a Uniunii Europene cu toate drepturile si obligatiile privind politica comerciala comuna de comert exterior si de realizare a pietei unice. (Common Commercial Policy - CCP). Aceasta inseamna ca intreg comertul sau exterior, cu bunuri si servicii, inclusiv incheierea de acorduri comerciale cu alte state, se supune legislatiei comunitare. In relatiile din cadrul OMC, Uniunea Europeana trateaza problematica comerciala in numele tuturor statelor membre. Politica comerciala a Uniunii Europene este in unele cazuri restrictiva in relatiile cu statele terte; aceste restrictii se refera in primul rnd la importul in Uniune a produselor agricole, dar si la masurile de protectie comerciala anti-dumping, in cazul in care se constata practici de sub-facturare. Embargourile comerciale impuse de ONU sunt respectate cu stictete. In primavara anului 1998, Uniunea Europeana a decis formarea Uniunii Monetare Europene - UME, la care au aderat 11 din cele 15 state membre, incepnd cu 1 ianuarie 1999. Ulterior a aderat la UME si Grecia. Marea Britanie, Suedia si Danemarca nu fac parte din UME. 5.2 Comertul exterior al Suediei Conform ultimelor date ale Biroului de Statistica al Suedie, excedentul balantei comerciale a Suediei a atins nivelul de 121 mld. SEK (aproximativ 13 mld. Euro) la sfrsitul anului 2007, in scadere cu 8% fata de cifra inregistrata in 2006. Exporturile Suedeze au continuat trendul ascendent din ultimii ani, atingnd in 2007 nivelul de 1141 mld. SEK (aproximativ 121 mld. Euro), cu 9% mai mult dect in 2006. Importurile s-au situat la nivelul de 1020 mld. SEK (aproximativ 110 mld. Euro), in crestere cu 13% fata de valoarea inregistrata in 2006. UE este principalul partener comercial al companiilor suedeze. Conform datelor statistice disponibile, in 2006, 61% din exporturile Suediei s-au indreptat spre statele membre UE-27 si 71% din importuri proveneau din acestea. Celelalte state europene ocupa si ele un loc important in comertul Suediei, detinnd o pondere de 14,3% in exporturile suedeze si 14% in importuri. America si Asia reprezinte si acestea debusee importante pentru exporturile suedeze, in ciuda faptului ca exporturile catre SUA s-au diminuat cu 9% in 2007, iar exporturile catre tarile Americii de Nord au scazut cu 13% fata de 2006. Asia s-a situat in continuare pe un trend ascendent, majorndu-se cu 9%. Excedentul comercial suedez provine, in special, din relatiile comerciale cu alte tari dect cele membre ale UE, cu care balanta comerciala este relativ echilibrata. In ceea ce priveste structura exporturilor suedeze in 2007, ponderea cea mai ridicata o detin exporturile de masini si echipamente (49,3% din totalul exporturilor), urmate de

exporturile de produse chimice (11,7%), produse din lemn si hrtie (11,2%), metale comune si articole din acestea (11,6%) si energie electrica (5,5%). Majorari accentuate ale cuantumului exporturilor s-au inregistrat in urmatoarele sectoare: produse chimice organize/anorganice (+23%), fier si otel si produse din acestea (+25%) si lemn (+11%). Cea mai mare pondere la import o detin, de asemenea, masinile si echipamentele (44,6% din totalul impoturilor), urmate de produse chimice (12,2%), combustibili minerali si energie electrica (11,1%), metale comune si articole din acestea (10%) si produse din lemn si hrtie (3,1%). Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 2000-2010 miliarde croane suedeze
2000 Total importuri Total exporturi Comert net de bunuri
672,4

2001
662,7

2002
656,7

2003
679,3

2004
738,9

2005
833,8

2006
939,5

2007
1034,5

2008
1097,9

2009
911,3

2010
1067,8

804,2

806,5

805,8

825,8

904,5

977,3

1089,4

1139,7

1194,4

995,2

1138,9

131,8

143,8

149,1

146,5

165,6

143,5

149,9

105,2

965

839

711

Sursa: SCB

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Total importuri Total exporturi

Principalii parteneri comerciali ai Suediei in 2007 Importurile Suediei de la primele 5 ri cu care realizeaz comer extern

Exporturile Suediei c tre primele 5

ri cu care realizeaz comer

extern

6.2 Fiscalitate 6.2.1 Regim fiscal aplicat companiilor Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%, in general, in anumite situatii putnd ajunge numai 25%. Toate veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv cstigurile din capital. Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente (current assets). Dividendele si cstigurile din capital rezultate in urma vnzarii de actiuni sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus participation exemption rules in ceea ce priveste dividendele si cstigurile din capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri. 6.2.2 Regim fiscal aplicat angajatilor Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de la 3257% in functie de nivelul venitului). Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca sunt mai mari de 7000 SEK, de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare. Impozitul aplicat pentru dividende, cstiguri de capital si veniturilor din proprietati imobiliare este de 30%. 6.2.3 Taxe si impozite indirecte TVA este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in special produse agrolaimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor. 7 Importul de produse in Suedia Din momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si aplicabile toate regulile si reglementarile UE in materie de import, tariful de import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil si in Suedia.

Produsele importate din Romnia beneficiaza, in general, de exceptare de la plata taxelor vamale. Acest lucru este valabil pentru toate produsele industriale, si pentru marea majoritate a produselor agricole. Odata cu integrarea Romniei in UE, bunurile vor circula liber intre Romnia si Suedia. 7.1 TVA Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza lundu-se ca baza valorea in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc). 7.2 Alte taxari si taxe de import O taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt importate la preturi mai mici dect pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt taxe aplicate unui anumit gen de produse importate din afara UE si se refera la alcool, tigari si tutun, energie si unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii produselor, pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste taxe pot fi mult mai ridicate dect cota TVA. Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara extinsa vnzarea de la importator direct catre retailer, evitndu-se vnzatorii en-gross. 7.3 Documente Inainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu importatorul sau carausul marfii daca sunt necesare documente speciale de vamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispozitie de exportator in vederea vamuirii sunt factura comerciala si conosamentul sau alt document de transport. Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa cuprinda urmatoarele date: * numele si adresa exportatorului (vnzatorului) * numele si adresa importatorului (cumparatorului) * numarul facturii si data intocmirii * numarul si felul ambalajului (lazi, cartoane, containere) * grutatea bruta, marcajul si numarul coletelor * denumirea marfii si cantitatea, conform termenilor comerciali generali, precum si pretul fiecarui produs (unitar si total) * rabaturi de pret si conditii de livrare si plata. In factura comerciala se va mentiona greutatea neta si valuta de facturare. Documentele de transport se recomanda a fi intocmite in limba engleza. Conosamentul (B/L) sau scrisoarea de transport aerian (AWB) sunt suficiente. Documentele de transport intocmite la ordin (to order) sunt acceptate. Certificatul de origine este esential in cazul importurilor la care sunt aplicate taxe vamale preferentiale. Alte documente pot fi necesare in cazul unor importuri de marfuri speciale. Licentele de import sunt necesare in cazul unor produse agricole. Livrarile de animale vii si plante in vegetatie trebuie insotite de certificate sanitarveterinare sau fito-sanitare. Transporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea suedeza de frontiera insarcinata cu controlul importurilor acestui gen de marfuri, in baza unei cereri formulate anterior livrarii. Produsele alimentare de origine animala (carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca provin din tari agreate de UE si de Swedish Board of Agriculture. Carnea, inclusiv cea de pasare, este obligatoriu supusa controlului privind infestarea cu salmonella. Toate produsele alimentare destinate vnzarii cu amanuntul

trebuie inscriptionate in limba suedeza. Importurile unor produse alimentare continnd o serie de aditivi interzisi sunt prohibite. O serie de produse alimentare de origine ne-animala pot fi importate cu aprobarea National Food Administartion Office of Sweden; acestea sunt alunele de pamnt, nucile braziliene, smochinele, cacao, nuca de cocos, cele continnd soya si apa direct de la sursa. 7.4 CITES Diverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de Washington Convention (CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export din tara de origine si respectiv a unui permis de import eliberat de Swedish Board of Agriculture. Unele produse care intra in aceasta categorie sunt pantofii si curelele din piele de crocodil de Nil. 7.5 Restrictii la import Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse: - mercurul si orice produse continnd mercur (de ex.. termometre) - produse continnd PCB si PCT (de ex. ulei de transformator) - produse continnd CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc) - produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau avnd in continut cadmiu Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi importate pe baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse metalurgice importate din afara UE, ca de exemplu din Norvegia, Elvetia, Islanda. 7.6 Ambalaje si etichetare In Suedia, ca de altfel in marea majoritate a tarilor europene, ambalajul face parte integranta din produs. Ambalajul contribuie la facilitarea transportului si manipularii oferind siguranta produsului. Functia de baza a ambalajului este aceea de a facilita distributia protejnd continutul si permitnd o manipulare rationala a marfurilor. De asemenea, ambalajul trebuie sa corespunda conditiilor de depozitare si sa ofere informatiile minime necesare privind continutul. O mare parte a marfurilor importate in Suedia se livreaza ambalate pe paleti si/sau in containere. Reguli de etichetare care trebuie respectate: bunurile de consum trebuie etichetate in limba suedeza; eticheta si marcarea produsului trebuie sa deschie fidel continutul ambalajului; daca este cazul, greutate si alte masuri trebuie exprimate in sistemul metric; daca este cazul, trebuie incluse informatii privind utilizarea produsului; eticheta produsele agro-alimentare trebuie sa indice tara de origine; pentru multe produse marca CE este obligatorie. 7.7 Standarde si reglementari O serie de directive ale UE impun ca unele produse sa fie marcate cu sigla CE. Aceasta sigla dovedeste autoritatilor si cumparatorilor ca toate cerintele impuse de lege privind comercializarea produsului au fost indeplinite, fiind in masura se probeze acest fapt pe baza unei documentatii solide. Documentatia trebuie sa cuprinda o Declaratie de Conformitate (Manufacturers Declaration) si un Dosar Tehnic continnd un raport al testelor efectuate. In curnd, toate produsele comercializate in UE vor trebui marcate cu sigla CE inainte de lansarea pe piata. Data exacta de la care marcarea este obigatorie este precizata in directivele UE privitoare la fiecare tip de produs. Cumparatorul este dator sa se asigure ca produsul este marcat corespunzator. Certificarea privind siguranta in exploatare (CE) este impusa masinilor, materialelor de constructie, echipamentelor pentru telecomunicatii, echipamentelor medicale si sportive, explozivilor si jucariilor. Marcarea cu sigla CE certifica numai faptul ca produsul respecta reglementarile in materie ale UE. Aceasta nu constituie un criteriu de standardizare sau de

calitate. Certificarea CE se obtine de catre producator sau importator, sau de catre un agent autorizat. Cerintele privind echipamentele si instalatiile electrice sunt precizate in Directiva UE privind tensiunile joase (The Low Voltage Directive - EC Directive LVD). Marcarea cu semnul S este confirmarea faptului ca produsul satisface cerintele tehnice din Directiva privind echipamentele de joasa tensiune (72/23/EEC completata cu 93/68/EEC). Produsele astfel marcate pot fi vndute in Europa fara a fi necesare alte teste de siguranta in exploatare. Directiva privind masinile (89/392/EEC) a fost introdusa la 1 ianuarie 1995. Directiva nr. 98/13/EEC se refera la echipamentele terminale de telecomunicatii fiind in curs de completare si urmnd a include un numar sporit de produse. De asemenea, noile reglementari tehnice comune (CTR) includ si echipamentul medical. Activiatea de standardizare oficiala la nivel international (global), regional (European) si national constituie o preocupare permanenta. In Suedia, Swedish Standards Institution (SIS) este autoritatea centrala in materie de standardizare care apoba, publica si comercializeaza standarde si informatii pertinente, promoveaza si face publicitate acestei activitati. 7.8 Patente Tratatul International de Cooperare pentru Patente (The Patent Cooperation Treaty PCT) ofera posibilitatea protectiei patentului unei inventii intr-un numar mare de tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia specializata, membra a PCT, este Swedish Patent and Registration Office (PRV). Conventia Europeana pentru Patente (The European Patent Convention-EPC) este un acord de protejare a patentelor incheiat intre circa 20 de tari west-europene. Conform acestui Acord cererile de inregistrare a unor patente se trimit la European Patent Office (EPO), organizatie multinationala cu sediul la Munich. Cererile de inregistrare a patentelor sunt examinate de aceasta institutie, acceptarea lor oferind protectia necesara pe teritoriul tuturor statelor membre EPC, inclusiv in Suedia. 7.9 Drepturile de autor (Copyright) Suedia este semnatara a unor variate conventii multilaterale pentru protectia drepturilor de autor, inclusiv a Conventiei de la Berna din 1971 si a Conventiei de la Roma din 1961. Legislatia suedeza privind drepturile de autor protejaza programele de computer si bazele de date. 7.10 Marci comerciale (Trade Marks) Marca comerciala este un simbol de identificare utilizat pentru a distinge produsele/serviciile oferite de un comerciant de cele similare oferite de alt comerciant. Protocolul de la Madrid este un Acord privind inregistrarea internationala a marcilor de comercializare. Acordul a intrat in vigoare la 1 decembrie 1995, limba de lucru fiind engleza. Acesta ofera cetatenilor statelor membre posibilitatea protectiei internationale a marcilor de comert prin trimiterea unei cereri la Biroul International al WIPO (World Intellectual Property Organization) din Geneva, prin Oficiul National Romn pentru Patente si Marci. Cererea va avea la baza inregistrarea nationala prealabila a marcii si va specifica tarile in care aceasta urmeaza a fi protejata; fiecare tara denominata in cerere are la dispozitie circa 12-18 luni pentru acceptare sau respingere. Reglementarile privind marcarea cu sigla comerciala EC pentru produsele comercializate in UE au intrat in vigoare in 1993. Oficiul pentru inregistrarea cererilor de marcare cu sigla EC se afla in localitatea Alicante din Spania. Cererile de acceptare a marcarii produselor cu sigla EC se transmit prin Oficiul National de Patente si Marci direct la Alicante.