Sunteți pe pagina 1din 39

Managementul Calitii

Laborator 1 EVOLUTIA CONCEPTULUI DE CALITATE A. Perceperea termenului de calitate

Cuvntul CALITATE provine din latinescul qualis CALITATEA poate fi definita astfel: msura sau gradul in care un produs/serviciu satisface diferitele cerine impuse conform destinaiei acestuia, sau: aptitudinea unui produs sau serviciu de a satisface nevoile utilizatorilor. Standardul ISO 8402 defineste calitatea ca reprezentand " ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite". Conform acestei definitii: -calitatea nu este exprimata printr-o singura caracteristica, ci printr-un ansamblu de caracteristici; -calitatea nu este de sine statatoare, ea existand numai in relatia cu nevoile clientilor; -calitatea este o variabila continua; -prin calitate trebuie satisfacute nu numai nevoile exprimate ci si cele implicite.

De exemplu: Evolutia masini de spalat rufe

La inceputuri, oamenii loveau hainele de pietre, le frecau cu nisip si le spalau in rau pentru a le curata. Primele dovezi ale sapunului s-au gasit in Roma , la muntele Sapo. Cea mai timpurie masina de spalat a aparut in 1797 si era o placa cu denivelari. Mai tarziu, in 1851, americanul James King , a patentat prima masina de spalat cu cuva , ea seamana cu cele din timpurile noastre, numai ca atunci era pusa in functiune manual. Prima masina de spalat electrica, inventata de Alva J. Fisher (in poza alaturata se vede schita dupa care a fost patentata inventia), a fost fabricata in 1908 de Hurley Machine Company din Chicago. In 1951 au inceput sa fie produse in Europa primele masini automatice de spalat, iar in 1978 s-a lansat prima gama de masini controlate de microcipuri. Dorina de a economisi timp a dus la dezvoltarea de tehnici i opiuni de splare, ca programe super rapide de 15 minute , precum si programele speciale de splare, de

Pagina 1/39

exemplu: programul antialergic sau programul special pentru geci de puf, ct i programele speciale pentru ntreinerea hainelor copiilor. De asemenea, pentru cei care nu au suficient spaiu pentru amplasarea unui usctor de rufe, o main de splat cu usctor poate reprezenta soluia ideal. Performana unei maini de splat rufe este dat n primul rnd de consumurile sale. n prezent, cele mai performante maini de splat rufe din acest punct de vedere sunt cele cu eficiena energetic A-30% (consum cu 30% mai puin energie dect un model din clasa de energie A). De asemenea, sistemele speciale ca panou lateral antivibraie, motorizare EcoSilence cu inducie pe magnet permanent, alturi de un design special al tamburului ca VarioSoft, asigur performan maxim n splare, alturi de un nivel de zgomot redus la minim.

B.

Evoluia conceptului de calitate

Conceptul de calitate a nceput nc din cele mai vechi timpuri( primele semne se regsesc in jurul anului 4500 ien), la nceput accentul se punea pe aspectul constatativ. La nceputul secolului 20, in industria constructoare de maini s-a introdus sistemul de control Controlul Calitii, acesta presupunea controlul pe banda al produselor. Sistemul acesta era deosebit de greoi, se strecurau multe greeli, iar produse defecte ajungeau la client. Dup 1945 a nceput o noua era, cea a Asigurrii Calitii , care avea ca scop sa previn apariia produselor noncalitative si adoptarea unor masuri corespunztoare care sa ofere ncrederea ca produsul/serviciul satisface cerinele de calitate impuse acestuia. Pe plan international pot fi puse in evidenta mai multe directii , relativ independente. In SUA sunt elaborate programe " zero defecte". In Japonia plecand de la acelasi concept s-au infiintat cercurile de calitate. Acestea au capatat o mare extindere scopul lor fiind de a preveni defectele prin descoperirea cauzelor acestora. Cercurile de calitate promoveaza autocontrolul si utilizarea unor mijloace de stimulare materiale si morale pentru asigurarea calitatii. Dup anii `90 s-a impus un nou curent Managementul Calitii Totale (TQM) , acesta este un sistem modern de conducere care i propune stpnirea calitii prin antrenarea ntregului personal in aciunea de realizare a calitii si extinderea noiunii de calitate la ntreaga activitate a unei organizaii.

De exemplu: 1.PROPLAST

MSN Auto Ploiesti reprezinta in ROMANIA prestigioasa firma germana Proplast, producator de corpuri reflectorizante pentru camioane, remorci, semiremorci si autoutilitare. Proplast este o firma care a implementat un sistem de management al calitatii care respecta toate standardele ISO 9000 si 14000, Proplast primind certificarea din partea firmei TUV. Prin produsele PROPLAST din Germania, MSN AUTO se adreseaza camioanelor, remorcilor, semiremorcilor si microbuzelor. Firma poate acoperi integral nevoile posesorilor de:

Camioane si microbuze: Mercedes Benz, Iveco, Volvo, Man, Steyer, Scania, Daf, Nissan, Peugeut, Citroen Remorci si semiremorci: Kogel, Schmitz, Frehauf, Autocare: Neoplan,

Pagina 2/39

dar ofera si reflectorizante de uz general, capabile sa satisfaca cererea oricarui posesor de mijloace si utilaje de transport, de la cel mai simplu catadioptru pana la lampile combinate complexe, fie cu becuri incandescente fie cu leduri. Foarte important este ca PROPLAST foloseste materiale plastice de ultima generatie, ceea ce le confera o rezistenta sporita la socuri si la razale ultraviolete. Prin urmare durata de viata a acestora se prelungeste considerabil.In comparatie cu celelalte produse existente pe piata romaneasca , lampile Proplast se disting printr-o tehnologie de fabricatie avansata. Aceasta include si vechiul sistem de iluminare cu becuri incandescente, dar trebiue mentionata in special utilizarea predominanta a ledurilor. Folosirea ledurilor prezinta numeroase avantaje printre care: se aprind mult mai repede decit alte surse de iluminat, calitate care le face perfecte pentru stopurile de autovehicule:

consum de energie redus durata foarte mare de viata nu au filament sau parti mobile, prin urmare nu se pot sparge si defecta la socuri pot fi aprinse si stinse fara sa le afectam astfel durata de viata rezista la variatii mari de temperatura, chiar si la temperaturi extreme

2.Contec Foods
Strategia de asigurare a calitii, a igienei i a siguranei produselor , precum i a spaiilor de producie, reprezint cea mai mare grij a lor i unul dintre cei mai importani factori ai succesului activitii lor de pn acum. Pentru ei, asigurarea calitii nu nseamn doar excelen, ci i garantarea respectrii unui angajament fa de consumator. Utiliznd materii prime de la furnizori consacrai care ndeplinesc cele mai nalte standarde de calitate, rspund cerinelor de pia i anume fabricarea produselor de nalt calitate. Urmresc i verific procesul de producie n fiecare faz a acestuia, cu ajutorul inspectorilor de calitate (CTC-ist) i a laboranilor. Unitatea dispune de un laborator dotat cu aparatur de ultim generaie unde sunt efectuate analize fizico-chimice i organoleptice, astfel nct s asigurm un produs finit ce va fi predat clientului n stare perfect i n conformitate cu cerinele standardelor i legislaiei europene i naionale n vigoare. Periodic, produsele lor sunt analizate de un laborator acreditat Renar. Din 2004 au implementat sistemul de asigurare a calitii i siguranei alimentare conform standardului German I.F.S (International Food Standard), certificarea avnd loc n noiembrie 2005. IFS cuprinde cerinele ISO 9001: 2000, cele din HACCP care sunt incluse n ISO 2200:2005 ct si un set suplimentar de cerine referitoare la produs. Auditurile de supraveghere i certificare sunt executate de ctre TV NORD Romnia n conformitate cu procedurile TV NORD CERT iar eliberarea certificatului se face de ctre TV NORD CERT, Germania. Prioritile principale ale managementului organizaiei sunt:

dezvoltarea i mbuntirea continu a infrastructurii organizaiei; implicarea ntregului personal n aciunile de mbuntire continu a calitii produselor; mbuntirea condiiilor de munc; mbuntirea permanent a capabilitii tehnice de realizare a produsului; creterea nivelului de competen pentru personalul de execuie; identificarea, evaluarea i inerea sub control a tuturor riscurilor care ar putea compromite sigurana alimentului; contientizarea permanent a ntregului personal privind implementarea i meninerea n permanen a regulilor de Bun Practic de Producie i Bun Practic de Igien;

Pagina 3/39

contientizarea permanent a ntregului personal prin respectarea regulilor de Bune Practici de Producie i Bune Practici de Igien; implementarea, meninerea i mbuntirea continu a sistemului de management al calitii i siguranei alimentare (IFS); protejarea mediului nconjurtor; Sistemul de asigurare a calitii furnizeaz probe i dovezi obiective care atest c produsele fabricate de noi satisfac cerinele exprimate i implicite ale clienilor, precum i asigurarea securitii acestora.

C.

Aprofundarea i cunoaterea conceptului de excelen

Termenul de excelenta poate fi interpretat prin nalt grad de perfeciune. Acesta reprezint un ideal ctre care tinde managementul si a crei componenta principala este calitatea, creia i se aduga aspecte legate de pre, profit si competitivitate. Pentru tot mai multe companii conceptul de excelenta a devenit o necesitate. Aceasta se pune in evidenta prin reducerea preturilor si a termenelor coroborate cu creterea calitii produselor(fig. 1)

Fig. 1. Excelenta industriala Exemple: 1.ALBALACT


Albalact a nregistrat, n primul trimestru al anului n curs, un profit mai mare de 2,2 ori fa de perioada similar din 2009, ajungnd la 4,615 milioane de lei, comparativ cu 2,085 milioane lei n Trimestul 1 din 2009, n condiiile n care piaa lactatelor a stagnat n primele luni din 2010, potrivit unui comunicat al productorului de lactate. De asemenea, n perioada analizat, Albalact a nregistrat o cifr de afaceri cu 4,44 la sut mai mare fa de aceeai perioad a lui 2009, ajungnd la 64,441 milioane lei, comparativ cu 61,699 milioane de lei, ct era anul trecut. Pentru anul 2010, compania Albalact bugeteaz o cretere de 10 la sut a afacerii, dar o profitabilitate mult mai bun. i 2010 va fi un an greu pentru ntreaga economie, inclusiv pentru industria lactatelor, care va stagna la nivelul de anul trecut. n 2009, compania Albalact a realizat o cifr de afaceri mai mare cu 8,59 la sut, ajungnd la 225,975 milioane lei, de la 190,546 milioane de lei, ct a nregistrat n 2008. Profitul net al companiei a crescut n 2009 de 4,29 de ori (cu 330 la sut), ajungnd la 2,603 milioane de lei, fa de 606.579 lei, ct a raportat n anul anterior.

Pagina 4/39

n a doua jumtate a anului 2009, fabrica Rarul Cmpulung Moldovenesc a nceput s funcioneze la o capacitate extins, cu investiii noi de aproximativ dou milioane de euro, concentrnd producia pe brnzeturi. Cu o tradiie de 38 de ani pe piaa romneasc a lactatelor, Albalact a ajuns n top 4 productori de lactate din Romnia n 2009. Albalact i-a ctigat renumele de lider pe piaa laptelui pasteurizat i UHT cu brandurile sale Zuzu i Fulga, cu respectarea standardelor europene de calitate, o politic de preuri competitiv, ambalaj modern i inovaie n laptele cu arome. Zuzu ocup primul loc pe piaa laptelui pasteurizat cu 29 la sut cot de pia n volum, iar Fulga este numrul doi pe piaa laptelui UHT cu 19,5 la sut cot de pia n volum. Cu smntna Albalact, compania ocup locul doi pe acest segment. Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate sub mrcile Fulga, Zuzu i Albalact. Albalact are peste 500 de angajai i peste 6000 de acionari i este listat la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureti. Din 2009, Albalact deine 93,6 la sut din pachetul de aciuni al societii Rarul Cmpulung Moldovenesc. 2. SC Stofe Buhui SA La finalul primului trimestru al anului n curs, societatea Stofe Buhui SA a raportat o cifr de afaceri de 948.694 lei, valoarea total a veniturilor ridicndu-se la 1.163.176 lei, din care 1.159.873 lei venituri din exploatare, iar 3.303 lei sunt venituri financiare. n acelai timp, compania a consemnat cheltuieli totale de 1.016.037 lei, din care 904.903 lei cheltuieli de exploatare, iar 11.134 lei cheltuieli financiare. Ca atare, dup primele trei luni ale acestui an, SC Stofe Buhui SA a realizat un profit din exploatare de 254.970 lei, acest rezultat fiind afectat de pierderile financiare de 107.831 lei, astfel nct rezultatul brut al exerciiului financiar aferent trimestrului I a.c. s-a redus la un profit de 147.139 lei. La finalul primului trimestru al anului trecut, societatea buhuean raporta un profit de 17.456 lei. SC Stofe Buhui SA este una dintre societile de tradiie din sectorul su de activitate, respectiv producerea de esturi din ln pieptnat i din fire tip ln pieptnat i cardat. Unitatea funcioneaz ca societate pe aciuni din 1990, pachetul majoritar de aciuni fiind deinut, ncepnd cu anul 2000, de Asociaia Stofe Buhui, cu 51% din capitalul social, SIF Moldova se afl n posesia a 16,22% din titlurile acestui emitent, iar diferena este deinut de persoane fizice i juridice cu cote de participare individual sub 1%.

D.

Tabloul economic mondial actual

Economia Chinei este puternica si stabila, dar presiunea inflationista si incertitudinile de pe piata prorietatii continua sa fie motive de ingrijorare. Acesta este tabloul schitat de participantii la recentul Forum Lujiazui. Unul dintre acesti specialisti, Ha Jiming, economist sef al China International Capital Corp, a prezentat datele optimiste: cresterea PIB cu 11,9 la suta in primul trimestru al lui 2010 fata de perioada corespunzatoare din anul trectut , care face din China tara cu cea mai rapida crestere economica. Acelasi economist spune ca inflatia este inca sub control si China nu a intrat in stagflatie, dar pe piata proprietatilor exista incertituidine, si mai ales preturile caselor pot scadea cu circa 10 la suta pana la sfarsitul anului, dupa doua trimestre in care vanzarile au mers greu.

E.

Factorii determinani ai competitivitii

Factorii determinani ai competitivitii sunt: - preul;


Pagina 5/39

- diversitatea produselor; - calitatea produselor; - termenele de realizare/livrare. De exemplu:


1. CONTEC FOODS Strategia si scopul
Si-a propus dezvoltarea unor brand-uri puternice care sa imbine cu inovatie valorile proprii cu cele ale clientilor. Vizeaza o continua extindere a portofoliului, precum si a exporturilor. Din anul 2005, exporta in 8 tari europene: Franta, Spania, Grecia, Italia, Anglia, Germania, Irlanda si Cehia, produsele noastre realizate dupa retete traditionale fiind apreciate tot mai mult si peste hotare.

TARGET I STRATEGIE

Cresterea exportului

Calitate n toate procesele


Cea mai mare companie productoare de conserve din legume i fructe din Romnia

Optimizarea resurselor i folosirea materiilor prime de calitate

Prezen seminificativ pe pia

Management puternic al brandurilor i dezvoltarea canalelor de distribuie

Cretere durabil a categoriilor de produse fabricate

Cresterea capacitii creative n vederea obinerii unor produse fiabile

Astazi, Contec Foods produce peste 150 de articole sub diferite marci: Olympia si Winmark, marci detinute de Contec si Aro, Clever, Tip, Rio Bucovina, Grande Familia, Master Fresh, Giani, Golden Line, marci produse pentru diferiti colaboratori. Distributia marcilor detinute de Contec Foods: Olympia si Winmark se realizeaza atat prin toate canalele Key Account cat si la nivel national cu ajutorul distribuitorilor zonali. In ultimul an o atentie deosebita am acordat-o exportului reusind sa avem clienti in: Spania, Italia, Germania, Grecia, Anglia, Franta si Rusia. Investitiile in retehnologizare, reamenajare, deschiderea unor linii noi de productie si nu in ultimul rand investitia in calificarea si perfectionarea personalului vor continua si in viitor, toate acestea avand unic scop satisfacea nevoilor clientilor si cresterea continua a standardelor de calitate.

Pagina 6/39

Laborator 2 Aplicarea ciclului PDCA pentru obtinerea unui produs de calitate A. Ciclu PDCA- definire si continut

Ciclul PDCA a fost creat pentru a fi folosit ca un model dinamic. Completarea uneia dintre etapele ciclului duce automat la inceperea urmatoarei etape. Urmand principiul imbunatatirii continue a calitatii, procesul poate fi oricand reanalizat, iar un nou test de schimbare poate incepe. Ciclul PDCA - cunoscut si sub numele de ciclul Deming - a fost denumit astfel pentru prima oara in anii 30 de catre Walter Shewhart, care a discutat acest concept in cartea sa Statistical Method from the Viewpoint of Quality Control. Mai tarziu, acest concept a fost adoptat de catre W. Edwards Deming, unul dintre cei mai cunoscuti Quality Manageri din lume. Acest model furnizeaza un cadru de lucru pentru imbunatatirea unui proces sau a unui sistem. Poate fi utilizat ca instrument de ghidare pe intreg parcursul proiectului de imbunatatire sau pentru dezvoltarea unor proiecte specifice atunci cand s-au identificat ariile ce necesita imbunatatiri.

Fig. 2. Reprezentarea grafic a Ciclului PDCA

Pagina 7/39

Plan - Planificare Recunoasteti o oportunitate si planificati o schimbare. In aceasta faza, mai intai trebuie sa analizati ceea ce aveti de imbunatatit, cautand acele arii care prezinta oportunitati de schimbare. Planificarea trebuie sa fie facuta cu un efort directionat. Esecul planificarii si a prevenirii problemelor vor duce la pierderi de resurse umane, materiale, tehnologie si timp. Aceasta nereusita va creste costul sistemului, fara a adauga valoare. Iar clientul nu este intotdeauna dispus sa plateasca pentru aceste pierderi. Rezultatul inevitabil va fi pierderea cotei de piata. Do - A face Dupa ce ati planificat schimbarea, treceti la fapte si realizati-o propriu-zis. Este de preferat, in situatiile in care acest lucru este posibil, sa o faceti mai intai la o scara mai mica, pentru a putea preveni si corecta eventualele inadvertente. Ca toata lumea sa-si faca treaba cat de bine poate nu reprezinta, cu siguranta, o solutie. Cateodata sunt necesare schimbari drastice. Primul lucru pe care trebuie sa-l invatati este cum se face o schimbare. Edwards Deming a creat pentru aceasta un set foarte util de recomandari care pot fi utilizate. Check - Verifica rezultatele Ce s-a realizat prin schimbarea facuta? Ce a mers rau? Iata numai doua dintre intrebarile care se pot pune in aceasta etapa cruciala a ciclului PDCA. Dupa ce ati implementat schimbarea pentru un interval de timp, va trebui sa determinati cat de bine functioneaza. A dus intr-adevar schimbarea implementata la ceea ce doreati sa obtineti? Cel mai important este sa determinati care dintre parametrii sistemului trebuie masurati si cat de des trebuie masurati pentru a monitoriza corect nivelul schimbarii. Aceasta informatie este extrem de folositoare, dupa cum arata si ultima etapa a ciclului. Act - Adopta schimbarea definitiv, abandoneaz-o sau ia ciclul de la inceput Dupa ce ati planificat schimbarea, ati implementat-o si apoi ati monitorizat-o, trebuie sa va decideti daca merita sa continuati sa o aplicati. Daca a consumat prea mult timp, s-a dovedit greu de integrat in sistem sau chiar nu a dus la imbunatatirea scontata, s-ar putea sa luati decizia de a renunta la ea sau de a planifica una noua. Daca, pe de alta parte, schimbarea a dus la o imbunatatire considerabila sau la un efect simtitor ati puteti considera ca este necesara continuarea ei (poate intr-un context mai complex) sau extinderea zonei de incercare. Iata ca aceste decizii va vor trimite din nou la prima etapa a ciclului, unde veti gasi poate o noua solutie de imbunatatire. Cand si cum folosim ciclul PDCA 1. Ca un model pentru imbunatatire continua. 2. Cand se incepe un nou proiect de imbunatatire. 3.Cand se afla in desfasurare un design nou sau imbunatatit al unui proces, produs sau serviciu. 4. Cand se defineste un proces de munca repetitiv. 5.Cand se planifica colectarea si analizarea de date, cu scopul de a verifica si prioritiza problemele sau cauzele principale ale problemelor. 6. Cand se implementeaza orice fel de schimbare 7.Stabilirea in mod constant a unui obiectiv cu privire la imbunatatirea produselor si serviciilor 8. Adoptarea unei noi filosofii 9. Incetarea dependentei de inspectii in masa 10.Stoparea practicii de a evalua business-ul doar pe baza pretului 11. Imbunatatirea constanta si definitiva a sistemului de productie si servicii 12. Leadership 13.Eliminarea fricii 14. Ridicarea barierelor dintre zonele de personal 15.Indepartarea barierelor generate de aroganta cunoasterii

Pagina 8/39

16. Instituirea unui program solid de training si reeducare profesionala 17.Actionarea in vederea realizarii transformarii

B. Aplicarea ciclului PDCA - CAMERA DE FILMAT

Pagina 9/39

Plan Planificare
Se analizeaza si se planifica imbunatatirile necesare la produsul existent pentru a preveni aparitia problemelor ce vor duce la pierderi de resurse umane, materiale, tehnologie si timp. Imbunatatiri aduse produsului ; 1. Usurinta manevrarii in utilizare: Pe suprafata de contact cu podul palmei trebuie sa se utilizeze un plastic mai rugos pentru o mai buna aderenta , iar comenzile cele mai importante trebuiesc asezate ergonomic, la indemana , pentru a fi accesate cat mai usor , astfel , comenzile de inregistrare , Zoom sau Foto pot fi accesate fara efort , fiind asezate acolo unde ar trebui sa fie. 2. Produsul trebuie sa fie ergonomic 3. Claritatea deosebita a imagini oferite , chiar si in conditii de luminozitate redusa , precum si un zoom optic destul de mare . 4. Pentru stocare trebuie sa detina o memorie flash de 32 GB, tocmai buna pentru inregistrarea a pana la 13 ore de filmare . 5. Modulul GPS incorporat, cu ajutorul caruia ne putem geocoda filmarile si fotografiile, pentru a sti intotdeauna unde au fost inregistrate , acesta indicandu-ne pe harta locul exact de unde am filmat. 6. Durabilitatea cat mai mare a bateriei ii confera o utilizare indelungata . 7. Accesorizarea camerei de filmat. a) Accesoriu de facut poze. b) Accesoriu pentru filmat diverse evenimente. c) Accesoriu de functie Dual Rec care poate inregistra simultan film si fotografii la 8.3 Megapixeli Do - A face Toate imbunatatirile propuse sunt realizate in etapa DO- A face, astfel: 1. Pentru a porni camera de filmat apasati butonul pornit-oprit. Camera de filmat are butonul de pornit-oprit pozitionat ergonomic , la indemana , putand fi utilizata foarte usor. 2. Toate setarile proiectate permit camerei sa fotografieze si sa filmeze , cu o claritae deosebita indiferent de vreme si luminozitate. 3. Poate filma pana la 13 ore , dotorita memoriei flash de 32 GB . 4. In orice moment puteti afla in ce zona si la ce ora a fost facut filmul sau fotografia , cu ajutorul modulului GPS incorporat. 5. Pentru a filma sau poza asezati-va ecranul lcd cum va este mai comod , acesta este rotativ , permitandu-va sa va filmati sau pozati de unul singur.. Check - Verifica rezultatele A dus intr-adevar schimbarea implementata la ceea ce doream sa obtinem? Produsul a fost considerabil imbunatatit insa sunt cateva aspecte de revizuit: - trebuie sa fie rezistent la apa in zona carcasei bateriei si mai ales in zona ecranului lcd. - in timpul folosiri camerei video partea din spate a ecranului LCD se poate incalzi , dar acest aspect nu va duce la defectarea camerei.

Pagina 10/39

pentru a mentine camera video in stare optima pentru o lunga perioada de timp , porniti-o si lasati-o sa ruleze cu inregistrari si redarea imaginilor cel putin odata pe luna.

Act - Adopta schimbarea definitiv, abandoneaz-o sau ia ciclul de la inceput Verificarea rezultatelor nu au consumat prea mult timp, s-a dovedit ca verificarea a dus la o imbunatatire considerabila deci este necesara continuarea ciclului PDCA. Iata ca aceste decizii va vor trimite din nou la prima etapa a ciclului, unde vom gasi poate o noua solutie de imbunatatire.

Pagina 11/39

Laborator 3 Abordarea sistemica a unui produs


A.

Abordarea sistemica- Identificarea, intelegerea si conducerea proceselor corelate ca un sistem contribuie la eficacitatea si eficienta unei organizatii in realizarea obiectivelor sale.

Intrri X
Fig. 2.4. Reprezentarea grafic a abordrii sistemice Ce obtinem prin aplicarea principiului: - integrarea si alinierea proceselor care vor permite sa fie indeplinite cat mai bine rezultatele dorite - capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie conferirea catre partile interesate a increderii in coerenta, eficacitatea si eficienta organizatiei. O organizatie creste eficacitatea si eficienta generala daca abordeaza ansamblul proceselor sale ca un sistem. Abordarea dintr-o perspectiva sintetica a ansamblului de procese din organizatie ajuta organizatia in definirea si urmarirea cu eficienta si eficacitate a scopurilor propuse. Intreprinderea poate fi considerat ca fiind un proces sau o procedur prin care se transform un set de intrri ntr-un specific de elemente, numite ieiri. Din acest punct de vedere ntreprinderea este format din urmtoarele elemente componente: intrri, ieiri i procesul de transformare. ELEMENTE DE BAZ:

x1 x2 x3

Intrarea (I) - totalitatea elementelor necesare funcionrii unui sistem

Pagina 12/39

Ieirea (E) - totalitatea elementelor rezultate Procesul de transformare (PT) (stare, produs) - ansamblul de variabile ale cror valori la un moment dat determin comportarea ulterioar a sistemului I E

P.T. (stare, produs)


Elementele de baz ale unui sistem

Intrrile sunt constituite din materii prime, materiale, for de munc, energie, etc. i constituie acele elemente care de regul formeaz costurile variabile. In unele situaii i intrrile pot constitui puncte de plecare n proiectarea sistemelor de producie: ex. descoperirea unui nou material pentru fabricarea unor produse poate conduce la executarea acestora ntr-un nou sistem de producie. Ieirile sunt formate din bunuri, lucrri sau servicii care constituie de regul punctele de plecare n proiectarea sistemelor de producie. Studierea pieei i a evoluiei acesteia evideniaz o anumit necesitate a consumatorului. Existena unui capital sau dispunerea de un capital suplimentar de ctre ntreprindere, orienteaz aciunea acesteia spre crearea unor noi sisteme de producie sau dezvoltarea celor existente, cu care s se execute produsele cerute pe pia. Procesul de transformare, care asigur transformarea intrrilor n produse, lucrri sau servicii (ele constituind de fapt ieirile), determin anumite elemente generate de tehnologia de fabricaie (cldiri, maini, utilaje, instalaii), exploatarea crora genereaz anumite cheltuieli care n general sunt invariabile n anumite limite fa de volumul produciei. O descoperire tehnologic legat de proces poate conduce la un nou procedeu de obinere a unor produse cu caracteristici superioare, care s satisfac n mai bune condiii cerinele consumatorilor. ntr-o abordare sistemic este mai bine s considerm mrfurile, produsele i serviciile, drept entiti care se implic mai mult n mediu dect cei ce le-au creat. De exemplu, exist cazuri n care unele firme au creat noi produse care puteau foarte bine utilizate dar care nu au avut succes, n timp ce alte firme au avut succes vnznd aceleai tip de produse; astfel, este eronat s spunem c primele produse erau la un nivel sczut al calitii, o explicaie fiind imaginea productorului. Un alt aspect este acela c fabricanii produc un numr mare de mrfuri, i de aceea putem considera c succesul firmei poate fi vzut mai degrab ca o medie a succesului tuturor produselor sale. Mai exist un aspect care poate juca un rol important ansa,, n evoluia bunurilor i serviciilor ca i n evoluia biologic. noirea produselor sau inovarea este n mod general tratat ca o activitate sau o consecin a activitilor care se gsesc n aria de preocupare pentru orice productor. Totui creterea calitii trebuie s fie o activitate la care particip att productorul ct i consumatorul, n sensul c agentul care evalueaz acum calitatea unui bun sau serviciu este consumatorul.

Pagina 13/39

B.

Aplicarea abordarii sistemice

STUDIU DE CAZ
Abordarea sistemica a produsului : Camera de filmat Etapele metodologice ale abordarii sistemice: 1. Prezentarea entitatii: Camera de filmat 2. Reprezentarea sistemica a Camerei de filmat 3. Abordarea sistemica a Camerei de filmat 4. Analiza factorilor caracteristici ai sistemului Etapa 1: Prezentarea produsului : Camera de filmat

1. Carcasa baterie 2. Microfon incorporat 3. Buton reglare volum 4. Buton inscriptionare pe disc 5. Buton pornire GPS 6. Butonul de alimentare 7. Buton vizualizare imagini 8. Buton DISP (display) 9. Buton revenire meniu principal 10. Buton marire zoom 11. Buton micsorare zoom 12. Buton pornit oprit 13. Ecran LCD 14. Lentila Pagina 14/39

15. Curea camera video

Etapa 2: Reprezentarea sistemic a produsului: Camera de filmat

Etapa 3: Abordarea sistemic a produsului: Camera de filmat

Pagina 15/39

Etapa 4: Analiza factorilor caracteristici ai produsului : Camera de filmat I. Factori de intrare II. Factori de sistem 1. Parametrii de intrare 2. Parametrii de sistem Variabile independente Variabile semidependente 1. Resursele financiare. 2. Resursele umane. 3. Studiile de pia n legtur cu cerinele clienilor i cu produsele concurente 4. Materialele utilizate: - Caracteristicile mecanice; - Compoziia chimic; - Rezistena la temperaturi; - Rezistena mecanic la solicitri; - Prelucrabilitatea. 5. Documentaia tehnic: - Desenul de ansamblu; - Desenele de execuie. 6. Tehnologia i echipamentele utilizate. 7. Promovarea produsului: - Publicitatea; - Ofertele promoionale. 8. Sistemul de management. 9. Segmentul de pia cruia i este destinat produsul. 10. Zona geografic de comercializare. III. Factori de ieire = Caracter. Prod. 3. Parametrii de ieire Variabile dependente I. Caracteristici funcionale de performant 1. 2. 3. 4. 5. 5. 6. 7. 8. 9. Claritatea deosebita a pozelor si a filmelor . GPS-ul incorporat. Functia Dual Rec. Memoria interna. Timpul de filmare. Manevrabilitatea. Durabilitatea. Confortul. Sigurana pentru utilizator. Ergonomia.

II. Caracteristici de utilizare

III. Caracteristici sociale 10. Aspectul - designul plcut. 11. Prezentarea (plcut /ambalarea). IV. Alte Caracteristici 12. Informarea. 13. Serviciul oferit. 14. Pretul.

Pagina 16/39

Laborator 4 Caracteristicile produselor:Camera de filmat


A. Caracteristicile produselor materiale Definirea conceptului de caracteristici ale produsului Conform standardelor calitii: trstur distinctiv. n standarde se precizeaz c o caracteristic poate fi intrinsec sau atribuit, respectiv, cantitativ sau calitativ. n dezvoltarea produselor: Caracteristicile produselor reprezint traducerea n
termeni tehnici i economici a cerinelor consumatorilor.

Conform merceologiei: Insuiri specifice ale unui produs necesare realizrii lui pentru acoperirea unei nevoi i care confer produsului o utilitate.

Importana caracteristicilor produselor este dat de faptul c cele mai multe dintre acestea, respectiv cele intrinseci i care se refer la anumite cerine, se constituie n caracteristici ale calitii produsului, pe baza crora se concepe, se proiecteaz, se realizeaz i se evalueaz calitatea unui produs, conform definiiei calitii, respectiv: msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinete cerinele.

Pentru clasificarea caracteristicilor produselor s-a stabilit un numr de 16 criterii de clasificare a caracteristicilor produselor, i anume:
1. Tipul de cerine satisfcute; 2. Satisfacia produs clienilor; 3. Influena caracteristicilor asupra calitii; 4. Natura caracteristicilor; 5. Importana caracteristicilor; 6. Modul de exprimare a caracteristicilor; 7. Modul de msurare a caracteristicilor; 8. Stadiul de realizare a caracteristicilor; 9. Rolul caracteristicilor; 10. Etapa de identificare a caracteristicilor; 11. Tipul de produs; 12. Destinaia produselor; 13. Elementele din structura produselor; 14. Tipul de activitate creia li se asociaz; 15. Modul de percepere a caracteristicilor; 16. Relaia caracteristicilor cu produsul.

Pagina 17/39

Criteriul principal de clasificare a caracteristicilor produselor este considerat criteriul 1, asociat tipului de cerine ale clienilor pe care le satisfac caracteristicile produselor, care permite materializarea desfurrii vocii clienilor n proiectare.

1. Caracteristici FUNCIONA LE-Fun

1. PE

2COM 4.

2. Caracteristici CONSTRUC TIVE -Con

5. MAT

6 DI

7TEH 9. DI
tipul de cerine

3. Caracteristici de Figura 3.1. Clasificarea caracteristicilor produselor dup UTILIZ/CONSUM -Utc satisfcute

10 .

Principalele elemente care departajeaz cele ase niveluri ale unui produs, considerat n concepia modern, respectiv produs generic, de baz sau ateptat, dorit sau satisfctor, efectiv, mbuntit i potenial sau previzionat, sunt
Pagina 18/39

11.

4. Caracteristici

de

asociate modelului de clasificare a caracteristicilor unui produs dup satisfacia clienilor n trei mari grupe, dezvoltat de Noriaki Kano i reprezentat n figura 3.2, respectiv: 1. Caracteristici nesatisfctoare; 2. Caracteristici satisfctoare; 3. Caracteristici ncnttoare.

Gradul de sa a clienilor

Figura 3.2. Modelul satisfaciei clienilor n funcie de tipul caracteristicilor produselor Caracteristicile nesatisfctoare, n sens de nemulumire, sunt acele caracteristici ale unui produs care determin insatisfacie clienilor atunci cnd acestea lipsesc sau sunt realizate la un nivel redus i indiferen cnd exist i sunt realizate la un nivel nalt. Caracteristicile satisfctoare sunt acele caracteristici ale unui produs pe care clienii le cunosc, le doresc i de care ntreab i dac nu le gsesc pe produs sunt nesatisfcui, iar dac acestea sunt realizate sunt satisfcui, motiv pe care se denumesc satisfctoare. Caracteristicile ncnttoare sunt acele caracteristici ale unui produs de care clienii nu ntreab deoarece nu le cunosc i, ca urmare, lipsa lor nu produce insatisfacie dar produc ncntare sau o puternic satisfacie atunci cnd sunt prezente pe produs, motiv pentru care se denumesc caracteristici ncnttoare.

Caracteristici ncnttoare

I1

0% Nivel redus

Nivel m

Caracteristicile produsului nominalizat Camera de filmat i clasificarea acestora pe baza primelor 7 criterii

S1

Pagina 19/39

Denumirea caracteristicii Nr i (unitatea de msur) Funcio- Construc- Ergono- Protecia


nale
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Criterii de clasificare i grupe de caracteristici asociate acestora Criteriul 2: Criteriul 1: Satisfacia produs Tipul de cerine satisfcute clienilor
tive mice vieii Estetice Utilzare ntreinereNes. -consum service Sat. nc.

Tip camera video digitala Mod de inregistrare Capacitate hard disk (GB) Cititor de carduri Rezolutie (pixeli) Rezolutie video (pixeli) Rezolutie in mod foto (pixeli) Dimensiune LCD Functie fotografiere Functie camera web Telecomanda Tip senzor Dimensiune senzor imagine Zoom optic Zoom digital Stabilizare imagine Tip stabilizator de imagine Distanta de focalizare (mm) Viteza obturator (secunde) Diametru filtru (mm) Iluminare minima (lux) Tip memorie Dimensiuni gabarit Aspect imagine Balans alb

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Pagina 20/39

26. 27.

Tip baterie Culoare Curea Consum

* * *

* *

c
28. 29.

* * * Criterii de clasificare i grupe de caracteristici asociate acestora Criteriul 5: Criteriul 3: Criteriul 4: Importana Influena asupra calitii Natura caracteristicilor caracteristicilor
Psihosenz Mritoa-re ReducEcono SociaTehnice toare mice le o Principa- Secunle dare ri al e Minore

Denumirea caracteristicii Nr i (unitatea de msur) Optimizat

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Tip camera video digitala Mod de inregistrare Capacitate hard disk (GB) Cititor de carduri Rezolutie (pixeli) Rezolutie video (pixeli) Rezolutie in mod foto (pixeli) Dimensiune LCD Functie fotografiere Functie camera web Telecomanda Tip senzor Dimensiune senzor imagine Zoom optic Zoom digital Stabilizare imagine Tip stabilizator de imagine Distanta de focalizare (mm) Viteza obturator (secunde) Diametru filtru (mm) Iluminare minima (lux)

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

* con * con * con * fun * con * con * con * con * fun * fun * fun * con * con * fun * fun * fun * con * con * con * con * con

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Pagina 21/39

22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29.

* * eco Criterii de clasificare i grupe de caracteristici asociate acestora Denumirea Criteriul 6: Criteriul 7: caracteristicii i Nr (unitatea de Modul exprimare a Modul de msurare a msur) caracteristicilor caracteristicilor Cuantificabile Atributive Msurabile Comparabile
Tip camera video digitala Mod de inregistrare Capacitate hard disk (GB) Cititor de carduri Rezolutie (pixeli) Rezolutie video (pixeli) Rezolutie in mod foto (pixeli) Dimensiune LCD Functie fotografiere Functie camera web Telecomanda Tip senzor Dimensiune senzor imagine Zoom optic Zoom digital Stabilizare imagine Tip stabilizator de imagine Distanta de focalizare (mm) Viteza obturator (secunde) Diametru filtru (mm) Iluminare minima (lux) Tip memorie Dimensiuni gabarit

Tip memorie Dimensiuni gabarit Aspect imagine Balans alb Tip baterie Culoare Curea Consum

* * * * * * *

* con * con * con * fun * con * est * erg

* * * * * * * *

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

* * * * * * * * * * * * * * *

* *

Pagina 22/39

24. 25. 26. 27. 28. 29.

Aspect imagine Balans alb Tip baterie Culoare Curea Consum

* * * * * *

* * * * * *

Laborator 5

Analiza comparativ a calitii produsului Aparat de filmat la nivel de produs

PRINCIPALELE ETAPE necesare realizrii analizei comparative la nivel de produs: Etapa 1 . Identificarea produselor analizate, a caracteristicilor acestora i clasificarea caracteristicilor n funcie de influena lor asupra calitii; Etapa 2 . Stabilirea valorilor caracteristicilor atributive pe baza metodei punctajului; Etapa 3 . Stabilirea produsului de referin; Etapa 4 . Stabilirea coeficienilor de importan a caracteristicilor, p Ci ; Etapa 5 . Calculul indicatorilor globali ai calitii produselor analizate, I QProd an i ; Etapa 6 . Analiza indicatorilor globali ai calitii i clasificarea produselor analizate; Etapa 7 . Calculul indicatorilor globali ai calitii i eficienei economice, indicatorii Pre - Calitate, I P-QProd an i ; Etapa 8 . Analiza indicatorilor globali pre - calitate i clasificarea produselor analizate.

Pagina 23/39

REZOLVARE Etapa 1. Identificarea produselor analizate, a caracteristicilor acestora i clasificarea caracteristicilor n funcie de influena lor asupra calitii (optimizatoare, mritoare sau reductoare)

Produsele analizate, caracteristicile acestora i clasificarea caracteristicilor Tab. 5.1.


CARACTERISTICI (i = 1, 2, 3,...,11) PRODUSE ANALIZATE (j = 1, 2, 3, 4) Produs 1 = Pr. de ref. Produs 2 Produs 3 Produs 4

Nr. Car.

Denumirea caracteristicii

Tipul caracteristicii

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11

Rezolutie senzor (pixeli) Numar senzori Capacitate HDD (GB) Iluminare minima (lux) Zoom optic (x)

Mritoare Mritoare Mritoare Mritoare Mritoare

4,2 1 120 3 25 300 3,5 510 3,5 2,3 465

0,68 1 80 20 10 1.200 2,7 145 1,8 1,2 139

0,8 1 80 5 70 3.500 2,7 273 3,5 1,6 302

5 1 120 5 4 60 3 115 1,8 2 92

Zoom digital (x) Mritoare Diagonala LCD Mritoare (inch) Greutatea (g) Reductoare
Reductoare Consum (W) Rezolutie LCD Mritoare (pixeli) Reductoare Pre (euro)

Etapa 2
Stabilirea valorilor caracteristicilor ATRIBUTIVE pe baza metodei punctajului n cazul n care printre caracteristicile produselor analizate exist i caracteristici atributive valorile acestora se obin prin convertirea atributelor n note pe baza metodei punctajului n care stabilirea valorii unei caracteristici atributive se face prin acordarea unui punctaj convenional, pe baza unei scri de punctaj. Exemple:

Scar de la 1 la 10 : respectiv, 1, 2, 3,,10, punctajul maxim fiind acordat celei mai favorabile situaii. Pentru creterea fineei aplicrii, Pagina 24/39

punctajul se recomand s se acorde cu puncte ntregi i jumti de punct.

Scar de la 0 la 1 : respectiv:
Calificativ/Atrib ute Satisfctor Bine Foarte bine Excelent Not 0 0,33 0,66 1

Etapa 3
S t ab ilirea p rodu s u lu i d e referin n stabilirea produsului de referin se ine seama de o serie de criterii, precum: Poziia produsului pe piaa internaional; Poziia produsului pe piaa naional; Vrsta produsului, noutatea acestuia fiind un argument pentru alegerea lui; Nivelul tehnic al produsului etc. Pentru acest studiu de caz, se consider c produsul de referin este produsul 1 (vezi tab. 5.1.).

Etapa 4
Stabilirea coeficienilor de importan a caracteristicilor , p C i Pentru stabilirea coeficienilor de importan a caracteristicilor produselor analizate se recomand utilizarea metodei expertizei sau a metodei chestionrii clienilor existeni sau poteniali. n cazul n care se aplic metoda expertizei, stabilirea acestor coeficieni sau ponderi, pCi, asociai caracteristicilor, se recomand s se fac pe baza unei matrici ca cea din tabelul 5.2.
Stabilirea coeficienilor de importan, pCi, pe baza metodei expertizei cu apte experi Tab. 5.2.
Note acordate de experi sau de clieni Nr. Caract. Not 1: Not 2: Not 3: Not 4: Not 5: Not 6: Not 7: n1 n2 n3 n4 n5 n6 n7 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 6 2 7 5 9 10 9 9 10 8 7 2 8 3 8 9 7 7 9 9 7 4 7 5 9 8 9 8 9 8 8 3 7 4 7 10 8 7 10 10 5 4 8 4 9 9 9 8 9 9 7 5 6 5 8 9 9 7 10 7 6 4 7 3 8 8 9 9 9 8 Importana absolut, IaCi = n Ci 46 24 50 29 58 63 60 55 66 59 (nCi )=510 Importana relativ de calcul, pCi c=(nCi )/(n Ci) Imp. relativ stabilit, sau ponderea, pCi

0,0902 0,0471 0,0980 0,0569 0,1137 0,1235 0,1176 0,1078 0,1294 0,1157
p Cic = 1

0,09 0,05 0,10 0,06 0,11 0,12 0,12 0,11 0,13 0,12
pCi = 1

Pagina 25/39

Etapa 5
Calculul indicatorilor globali ai calitii produselor analizate , I Q P r o d a n i Aplicarea metodei indicatorului global al calitii calculat n funcie de valorile caracteristicilor :
I Q Pr od an i

C ref =

C an i p i i opt m i= 1 ar

C ref i C an i p i red i = j+ 1

Pentru calculul indicatorilor globali asociai tuturor produselor analizate se recomand utilizarea unui tabel, conform tabelului 5.3.

Pagina 26/39

Tabel 5.3.
CARACTERISTICI, Cij (i = 1, 2, 3..., 11caracteristici, j=1, 2, 3, 4 - produse) VALORILE CARACTERISTICILOR PENTRU PRODUSELE ANALIZATE (j = 1, 2, 3, 4) Produs 4 Produs 1 = Pr. de Produs 3 Produs 2 ref.

Nr. Car.

Denumirea caracteristicii

Tipul caracteristicii

Imp. Carac. pCi

C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11

Rezolutie senzor (pixeli) Numar senzori Capacitate HDD (GB) Iluminare minima (lux) Zoom optic (x)

Mritoare Mritoare Mritoare Mritoare Mritoare

0,09 0,05 0,10 0,06 0,11 0,12 0,12 0,11 0,13 0,12
-

C1.1 =4,2 C2.1 =1 C3.1 =120 C4.1 =3 C5.1 =25 C6.1 =300 C7.1 =3,5 C8.1 =510 C9.1 =3,5 C10.1 =2,3 C11.1 =465

C1.2 =0,68 C2.2 =1 C3.2 =80 C4.2 =20 C5.2 =10 C6.2 =1.200 C7.2 =2,7 C8.2 =145 C9.2 =1,8 C10.2 =1,2 C11.2 =139

C1.3 =0,8 C2.3 =1 C3.3 =80 C4.3 =5 C5.3 =70 C6.3 =3.500 C7.3 =2,7 C8.3 =273 C9.3 =3,5 C10.3 =1,6 C11.3 =302

C1.4 =5 C2.4 =1 C3.4 =120 C4.4 =5 C5.4 =4 C6.4 =60 C7.4 =3 C8.4 =115 C9.4 =1,8 C10.4 =2 C11.4 =92

Zoom digital Mritoare (x) Diagonala Mritoare LCD (inch) Greutatea (g) Reductoare Consum (W) Reductoare Rezolutie LCD Mritoare (pixeli) Pre (euro)
Reductoare

Pe baza datelor din tabelul 5.3 se obin indicatorii globali, prezentai n continuare, dup cum urmeaz. IQProd. an. 1 = Produs de referin = =(Can 1.1/Cref 1) x pC1+(Can 2.1/Cref 2) x pC2+(Can 3.1/Cref 3) x pC3+(Can 4.1/Cref 4) x pC4+(Can 5.1/Cref 5) x pC5+(Can 6.1/Cref 6) x pC6+(Cref 7/Can 7.1) x pC7+(Cref 8/Can 8.1) x pC8+(Cref 9/Can 9.1) x pC9+(Can 10.1/Cref 10) x pC10. IQProd. an. 1 = Produs de referin = =(4,2/4,2) x 0,09+(1/1) x 0,05+(120/120) x 0,1+(3/3) x 0,06+(25/25) x 0,11+ (300/300) x 0,12+(3,5/3,5) x 0,12+(510/510) x 0,11+(3,5/3,5) x 0,13+(2,3/2,3) x 0,12 = 1. IQProd. an. 2=(Can 1.2/Cref 1) x pC1+(Can 2.2/Cref 2) x pC2+(Can 3.2/Cref 3) x pC3+(Can 4.2/Cref 4) x pC4+(Can 5.2/Cref5) x pC5+(Can 6.2/Cref6) x pC6+(Cref7/Can 7.2) x pC7+(Cref 8/Can 8.2) x pC8+(Cref 9/Can 9.2) x pC9+(Can10.2/Cref10) x pC10. IQProd.an.2= (0,68/4,2) x 0,09+(1/1) x 0,05+(80/120) x 0,1+(20/3) x 0,06+(10/25) x 0,11+(1200/300) x 0,12+(2,7/3,5) x 0,12+(145/510) x 0,11+(1,8/3,5) x 0,13+(1,2/2,3) x 0,12= 1,3085495. IQprod. an. 3=(0,8/4,2) x 0,09+(1/1) x 0,05+(80/120) x 0,1+(5/3) x 0,06+(70/25) x 0,11+ (3500/300) x 0,12+(2,7/3,5) x 0,12+(273/510) x 0,11+(3,5/3,5) x 0,13+(1,6/2,3) x 0,12= 2,306742.. IQprod. an. 4=(5/4,2) x 0,09+(1/1) x 0,05+(120/120) x 0,1+(5/3) x 0,06+(4/25) x 0,11+ (60/300) x 0,12+(3/3,5) x 0,12+(115/510) x 0,11+(1,8/3,5) x 0,13+(2/2,3) x 0,12= 0,69761.

Pagina 27/39

Etapa 6
Analiza indicatorilor globali ai calitii i clasificarea produselor analizate Metoda indicatorului global al calitii Tabel de analiz i decizie Tab. 5.4 Valoarea Indicatorului global al Clasificare Nr. i denumire produs calitii, IQProd an i, Loc (n ordine descresctoare) P 3: 2,3067420 1 P 2: 1,3085495 2 P1: Produs de referin 1,0000000 3 P 4: 0,6976100 4 Decizie . Conform clasificrii produselor pe baza valorilor indicatorului global al calitii, IQProd an i, prezentat n tabelul 5.4, rezult c produsul 3 are calitatea cea mai nalt, urmnd n ordine produsele 2 , 1 i 4 (tab. 5.4).

Etapa 7
Calculul indicatorilor globali ai CALITII I EFICIENEI ECONOMICE , indicatorii PRE - CALITATE , I P - Q P r o d a n i Aplicarea metodei indicatorului global Pre Calitate calculat n funcie de preul produselor i de valorile caracteristicilor
I P Q Pr od an
i

Pref i Pan i

I Q Pr od an i

n care: Pref i este preul produsului de referin, care este o caracteristic reductoare; Pan i este preul produsului analizat, care este o caracteristic reductoare. Conform relaiei de calcul a indicatorilor I P - Q P r o d a n i i datelor din tabelele 5.3 i 5.4, pentru produsele analizate se obin valorile prezentate n continuare. I P - QP r o d . a n . 1 = (P r e f /P an 1 ) x I Q P r od . a n. 1 = (465/465) x 1 = 1. I P - QP r o d . a n . 2 = (P r e f /P an 2 ) x I Q P r od . a n. 2 = (465/139) x 1,3085495= 4,377522. I P - QP r o d . a n . 3 = (P r e f /P an 3 ) x I Q P r od . a n. 3 = (465/302) x 2,306742= 3,551772. I P - QP r o d . a n . 4 = (P r e f /P an 4 ) x I Q P r od . a n. 4 = (465/92) x 0,69761= 3,525964.

Etapa 8
Analiza indicatorilor globali Pre - Calitate i clasificarea produselor analizate Metoda indicatorului global Pre - Calitate Tabel de analiz i decizie

Pagina 28/39

Tab. 5.5. Nr. i denumire produs P 2: P 3: P 4: P1 = Produs de referin: Valoarea Indicatorului global Pre Calitate, IP-Q Prod an i, (n ordine descresctoare) 4,377522 3,551772 3,525964 1,000000 Clasificare Loc 1 2 3 4

Decizie . Conform clasificrii produselor pe baza valorilor indicatorului global Pre - calitate, IP-Q Prod an i, prezentat n tabelul 5.5, rezult c produsul 2 este cel mai bun din punct de vedere al criteriilor eficienei economice i calitii, urmnd n ordine produsele 3, 4 i 1 (tab. 5.5).

Pagina 29/39

Lucrarea 6
VOCEA CLIENTULUI. APLICAREA METODEI QFD LA REALIZAREA PRODUSULUI APARAT DE FILMAT

A.CONINUTUL METODEI QFD

Pagina 30/39

Figura 6.1. Metoda QFD Casei Calitatii

CONCEPT. Metoda QFD este o metod pentru planificarea calitii i dezvoltarea unor produse de excelen. Pe baza unui model grafic, denumit Casa Calitii,metoda permite unei echipe de dezvoltare a unui produs s transpun cerinele consumatorului/clientului n cerine ale organizaiei, la toate nivelurile, respectiv,pornind de la cercetare, proiectare-concepie i pn la fabricare, inclusiv. AUTOR. Metoda QFD a fost fundamentat de ctre Yoji Akao din Japonia, unde este cunoscut sub denumirea de HIN SHINTSU KI NO TEN KAI:6 HIN SHINTSU Caracteristici ale calitii; KI NO Funcie;3415 TEN KAI Desfurare. DEFINIIE. Yoji Akao: QFD este o metod de dezvoltare a unei proiectri de calitate avnd drept int satisfacerea clientului prin transformarea cerinelor acestuia n specificaii de proiectare, constituind o metod de asigurarea calitii nc din faza de proiectare . MODELUL METODEI QFD - Casa Calitii. Metoda QFD se aplic pe baza unui model grafic, denumit Casa Calitii. n timp, modelul Casei Calitii realizat de Dr.Yoji Akao a suferit multe modificri. n prezent, aproape, fiecare autor care prezint metoda QFD are un model propriu. MATRICELE CASEI CALITII. Conform figurilor 6.1 i 6.2, pe baza dezvoltrilor autorilor, Casa Calitii este constituit din urmtoarele 8 matrici: 1.Matricea CE-urilor sau Cerinelor; 2.Matricea corelaiilor CE-urilor sau Cerinelor; 3.Matricea importanei CE-urilor sau Cerinelor;8 4.Matricea planificrii CE-urilor sau Cerinelor; 5.Matricea CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor; 6.Matricea corelaiilor CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor; 7.Matricea relaiilor dintre CE-uri i CUM-uri sau dintre Cerine i Mijloace; Figura 6.1. Metoda QFD - Casei Calitii8.Matricea valorilor int ale CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor. APLICARE. Metoda QFD se poate, practic, aplica pentru stabilirea specificaiilor de realizare a oricrei entiti, respectiv: produs, proces, sistem, activitate etc. n cazul unui proces de realizare a unui produs, conform figurii 6.7, cerinele clienilor, externi i interni unei firme, sunt desfurate n toate activitile organizaiei, care particip la realizarea produsului, printr-o abordare bazat pe proces, respectiv ieirile dintr-un proces fiind intrri n procesul care urmeaz, i anume: CE urile sunt INTRRILE sau CERINELE, fiind, dup caz (fig. 6.2):Intrri = Cerine: Cerinele clienilor externi;- Cerinele clienilor externi - Specificaiile produsuluiSpecificaiile sau caracteristicile produsului; - Specificaiile prilor; Specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului;componente ale produsului; - Specificaiile procesului; Specificaiile sau caracteristicile procesului - operaiilor de fabricare. CUM urile sunt IEIRILE sau MIJLOACELE, fiind, dup caz (fig. 6.2): Specificaiile sau caracteristicile produsului; Specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Specificaiile sau caracteristicile procesului - operaiilor de fabricare.

Pagina 31/39

Metoda QFD se aplic n patru etape caracteristice figura 6.3 Etapa 1: Planificarea produsului, n care: Intrrile: cerinele clienilor organizaiei; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile produsului. Etapa 2: Planificarea prilor Figura 6.2. componente ale produsului, n care: Metoda QFD Intrrile: specificaiile sau Concept caracteristicile produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului. Etapa 3: Planificarea procesului tehnologic de fabricare, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI QFD N PROCESUL DE REALIZARE A PRODUSELOR Etapa 4: Planificarea produciei, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare;
Metoda QFD se aplic n patru etape caracteristice figura 6.3 Etapa 1: Planificarea produsului, n care: Intrrile: cerinele clienilor organizaiei; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile produsului. Etapa 2: Planificarea prilor componente ale produsului, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului. Etapa 3: Planificarea procesului tehnologic de fabricare, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. Etapa 4: Planificarea produciei, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului de producie. Metoda QFD se aplic n patru etape caracteristice figura 6.3 Etapa 1: Planificarea produsului, n care: Intrrile: cerinele clienilor organizaiei; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile produsului. Etapa 2: Planificarea prilor componente ale produsului, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului. Etapa 3: Planificarea procesului tehnologic de fabricare, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. Etapa 4: Planificarea produciei, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului de producie. Metoda QFD se aplic n patru etape caracteristice figura 6.3 Etapa 1: Planificarea produsului, n care: Intrrile: cerinele clienilor organizaiei; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile produsului. Etapa 2: Planificarea prilor componente ale produsului, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului. Etapa 3: Planificarea procesului tehnologic de fabricare, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. Etapa 4: Planificarea produciei, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului de producie. Metoda QFD se aplic n patru etape caracteristice figura 6.3 Etapa 1: Planificarea produsului, n care: Intrrile: cerinele clienilor organizaiei; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile produsului. Etapa 2: Planificarea prilor componente ale produsului, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului. Etapa 3: Planificarea procesului tehnologic de fabricare, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile prilor componente ale produsului; Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. Etapa 4: Planificarea produciei, n care: Intrrile: specificaiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare;

Ieirile: specificaiile sau caracteristicile procesului de producie.

Pagina 32/39

Fig. 6.3. Metodologia aplicrii metodei QFD n procesul de realizare a produselor Cele 4 etape caracteristice Modelul Cascadei Caselor Calitii

MODELUL GENERAL AL CASEI CALITII 1. DESCRIEREA MODELULUI GENERAL AL CASEI CALITII

Figura 6.4. Modelul General al Casei Calitii

Pagina 33/39

Modelul general al Casei Calitii, reprezentat n figura 6.4, a fost astfel conceput de autori astfel nct, prin particularizrile specifice, s poat fi utilizat n toate cele 4 etape caracteristice ale aplicrii metodei QFD n procesul de realizare a produselor, respectiv: QFD Etapa 1: Planificarea produsului; QFD Etapa 2: Planificarea prilor componente ale produsului; QFD Etapa 3: Planificarea procesului-operaiilor, de fabricare; QFD Etapa 4: Planificarea produciei.

B. APLICAREA METODEI QFD - ETAPA 1, LA PLANIFICAREA PRODUSULUI APARAT DE FILMAT

B1. Aplicarea metodei QFD - Etapa 1, la planificarea produsului APARAT DE FILMAT NOU

Pagina 34/39

Figura 6.5.Casa Calitii pentru aplicarea metodei QFD Etapa 1, la planificarea produsului Aparat de filmat nou

Pagina 35/39

b. Explicitarea coninutului i realizrii celor 8 matrice ale Casei Calitii (1 - 8) - MATRICEA 1 a CERINELOR CLIENILOR, a CE urilor - MATRICEA 2 a CORELAIILOR CERINELOR CLIENILOR - MATRICEA 3 a IMPORTANEI CERINELOR CLIENILOR

Figura 6.5. Matricea 1 a Cerinelor clienilor, a CE urilor, Matricea 2 a Corelaiilor cerinelor clienilor i Matricea 3 a Importanei cerinelor clienilor MATRICEA 4 a PLANIFICRII CERINELOR CLIENILOR MATRICEA 5 a CERINELOR DE PROIECTARE ALE PRODUSULUI a CUM rilor MATRICEA 6 a CORELAIILOR CERINELOR DE PROIECTARE

Pagina 36/39

Figura 6.6. Matricea 4 a Planificrii cerinelor clienilor , Matricea 5 a Cerinelor de proiectare ale produsului a CUM rilor si Matricea 6 a Corelaiilor cerinelor de proiectare.

MATRICEA 7 a Corelaiilor dintre Cerinele Clienilor i Cerinele de Proiectare ale Produsului dintre CE uri i CUM uri

Figura 6.7. Matricea 7 a Corelaiilor dintre cerinele clienilor i cerinele de proiectare ale produsului sau dintre CE uri i CUM uri

Pagina 37/39

MATRICEA 8 - a Valorilor int ale Cerinelor de Proiectare ale Produsului

Figura 6.8. Matricea 8 a Valorilor int ale cerinelor de proiectare ale produsului

B2. Aplicarea metodei QFD - Etapa 1, la planificarea produsului Aparat de filmat existent a. Casa Calitii pentru QFD Etapa 1 aplicat n cazul produsului Aparat de filmat existent

Pagina 38/39

Figura 6.9. Casa Calitii pentru aplicarea metodei QFD Etapa 1, la planificarea produsului Aparat de filmat existent

Pagina 39/39