Sunteți pe pagina 1din 15

INTRODUCERE

Tipul sondei

In proiect se prezinta programul de executie al sondei A
x
Boldesti.
Lucrarea are la baza informatiile privind forajul sondelor din cadrul lucrarii:
"Studiu de exploatare a zacamintelor de la Boldesti-Sarmatian" precum si dosarele
sondelor de corelare A1, A2, A3 Boldesti.
Sonda este amplasata pe structura Boldesti, ce se incadreaza in zona mio-
pliocena a depresiunii din fata Carpatilor, fiind situata in extremitatea estica a
aliniamentului cutelor diapire subcarpatice caracterizat prin diapirism mai putin
accentuat.
Obiectivul geologic al sondei Ax Boldesti, in limitele adancimii proiectate de
2200 m, este exploatarea rezervelor de hidrocarburi din Sarmatian intr-o zona mai
putin drenata a zacamantului, situata la aproximativ 40 m NE de sonda productiva A1
Boldesti, in blocul I Sud.

Istoria zacamantului

Structura Boldesti a fost descoperita datorita lucrarilor de prospectiune
geologica si geofizica efectuate incepand cu anul 1907 cand a fost pus in evidenta un
zacamant de gaze libere, contonat in roci apartinand Dacianului.
In anul 1908 a fost sapata prima sonda de pe structura avand ca obiectiv
Dacianul fara insa a-1 atinge. In 1923 sonde a intrat in productie cu gaze din Dacian.
Ulterior aceasta sonda a fost adancita si a produs gaze si condensat din Meotian I.
Intre 1923...1930 s-au desfasurat primele lucrari de explorare care au condus la
descoperirea zacamantului de gaze din Dacian si Levantin si a celor de titei din
Meotian.
In 1950 a avut loc o noua etapa de explorare pentru punerea in evidenta a
acumularilor de petrol din Sarmatian. Acestea fusesera semnalate inca din anul 1931.
In anul 1954 a fost initiat un proces de injectie de apa extracontural pentru
mentinerea presiunii de zacamant din Sarmatian.
Pentru Sarmatian au fost sapate pana in 1994 un numar de 203 sonde din care
129 au intrat in productie.
Sondele forate au avut programele de constructie fie cu trei coloane 12 3/4 x 8
5/8 x 5 1/2 in, fie cu doua coloane 10 3/4 5 1/2 sau 6 5/8 in.
Punerea in productie s-a efectuat prin perforare cu jet, sondele pornind
eruptiv, iar mai tarziu prin scaderea presiunii zacamantului prin pistonaj.

Capitolul 2
GARNITURA DE FORAJ
5.1.Caculul garniturii de foraj
Datele initiale
n=23
diametrul sondei B

mm(12
1/4in
)
Pentru prajini de foraj:
diametrul exterior al prajinilor de foraj B

inch mm
(s-a ales dupa tabelul)
Ds(mm) 175
Dp(inch) 3.5 44.5 4.55 55.5 5.56
5/8

diametrul interior al prajinilor de foraj u

mm
grosimea peretului t=9.19mm
masa specifica a prajinilor de foraj

kgm
otelul si ingrosarea G-IEU
Pentru prajini grele:
diametrul exterior al prajinilor grele B

inch mm
diametrul interior al prajinilor grele u

mm
imbinarea se face NC61
masa unitara a prajinilor grele

kgm



adancimea sondei H=(3500-20n) m=3040m
densitatea fluidului de foraj


diametrul prajinii grele B

Bs in mm
B

=226.8 mm
diametrul mufei separate B

mm
apasarea pe sapa u

nKN=265 KN
turatia n niotmin=121 rot/min
acceleratia gravitationala g=9.81m/s
2
densitatea otelului

kgm


coeficienta de siguranta c


apasarea in fluidul de foraj:
u

KN
lungimea prajinilor grele

m m

lungimea prajinilor de foraj

m

Prajinile de foraj sunt tevi cu lungimea de circa 9m, terminate la un capat cu cep si la
celalalt cu mufa, ambele filetate, pentru a fi imbinate intre ele.
Se grupeaza cate 3 prajini pentru un pas.
numarul pasilor:
n

pasi se spune ca 8 pasi







5.2 Caculul garniturii la extragere fara circulatie
A. solicitarea la tractiune



figura. fortele care solicita garnitura la tractiune

y Sectiunea 1-1
In sectiunea 1-1 exista doar forta arhimedica care reprezinta urmatoare relatie.

gBA

N

A

Nmm


y Sectiunuea 2-2

g N

gB

N
A

mm


Forta de enertie a prajinilor grele F
i
=m
pg
a
e
a
e
- acceleratia. sa luam 0.5m/s
F
i
=212.7*191*0.5=20312 N
Forta de frecare F
fr
=q
pg
l
pg
gs
fr

s
fr
- coeficient de frecare. am luat 0.15
F
fr
=212.7*191*9.81*0.15=59780 N
F
2-2
=-1743417+398538+1483740+
+ 20312+59780218.9 KN

Nmm


y Sectiunea 3-3


F
p1
=1743417 N
F
p2
=1483740 N

N
F
gpf
=32.62*2849*9.81=911686 N
F
i
=(212.7*191+32.62*2849)*0.5=66780 N
F
fr
=(212.7*191+32.62*2849)*9.81*0.15=196533 N
F
3-3
=1313.8 KN

Nmm



B. Solicitarea la incovoiere
In toate cele trei sectiuni

C. Solicitarea la presiunea interioara si exterioara
Se foloseste formula lui lame:


unde : r
i
este raza exterioara a prajinilor grele
r
e
este raza interioara a prajinilor grele
y Sectiunea 1-1
p

gB bai
i

mm
i

mm
Deoarece p

bai

Nmm


y Sectiunea 2-2

p

gB

bai

bai

Nmm


y Sectiunea 3-3
p

bai



D. Solicitarea la efort axial
Deoarece nu avem circulatie:



47.1N/mm
2

/mm
2

386.4N/mm
2
E. Caculul la solicitarea de torsiune

Efortul de torsiune este in toate cele trei sictiunii 0.

F. Caculul eforturilor unitare pe directiile principale


y Sectiunea 1-1

Nmm

Nmm

Nmm


y Sectiunea 2-2

Nmm

Nmm

Nmm


y Sectiunea 3-3

Nmm



G. Caculul efortului unitar echivalent


y Sectiunea 1-1

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm


y Sectiunea 2-2

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm


y Sectiunea 3-3

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm




5.3 Caculul garniturii in procesul de forare

n=23
diametrul sondei B

mm(12
1/4in
)
Pentru prajini de foraj:
diametrul exterior al prajinilor de foraj B

inch mm
(s-a ales dupa tabelul)
Ds(mm) 175
Dp(inch) 3.5 44.5 4.55 55.5 5.56
5/8

diametrul interior al prajinilor de foraj u

mm
grosimea peretului t=9.19mm
masa specifica a prajinilor de foraj

kgm
otelul si ingrosarea G-IEU

Pentru prajini grele:
diametrul exterior al prajinilor grele B

inch mm
diametrul interior al prajinilor grele u

mm
imbinarea se face NC61
masa unitara a prajinilor grele

kgm



adancimea sondei H=(3500-20n) m=3040m
densitatea fluidului de foraj


diametrul prajinii grele B

Bs in mm
B

=226.8 mm
diametrul mufei separate B

mm
apasarea pe sapa u

nKN=265 KN
turatia n niotmin=121 rot/min
acceleratia gravitationala g=9.81m/s
2
densitatea otelului

kgm


coeficienta de siguranta c


a
e
- acceleratia. sa luam 0.5m/s
presiunea de pompare p
p
=170-n=170-23=147 bar

A. Solicitarea la tractiune

Fig. fortele care solicita garniture la tractiune
y Sectiunea 1-1
La sectiunea 1-1 exista doar forta arhimedica si apasarea pe sapa care
reprezinta urmatoare relatie.

gBA

KN

KN

Nmm


y Sectiunea 2-2

gB

mm

g N
u

KN

KN

Nmm


y Sectiunea 3-3

g KN

KN
A

KN

Nmm





B. Solicitarea de incovoiere
Incovoierea este o consecinta a pierderii stabilitatii garniturii de for a, ca
urmare a miscarii de ratatie si existentei apasarii pe sapa.

f E B


unde: f este sageata
E - modulul de elasticitate al lui Young
D diametrul exterior al prajinilor
l
s
-lungimea semiundei de incovoiere
f
B

EI

iaus
E=2.1*10
11
N/mm
2
I


Sectiunea 2-2


EI

m
Sectiunea 3-3

KN
f
B

EI

f E B

Nmm

f E B

Nmm



C. soilcitarea la presiune interioara si exterioara
Se foloseste formula lui Lame care reprezinta urmatoare;

ii


In sectiunea 3-3
In sectiunea 3-3 presiunea exterioara este 0 si presiunea interioara este egala
cu cea de pompare.
p

bai Nmm


i i

mm m
i

mm m

Nmm

Nmm



In sectiunea 2-2
In sectiunea aceasta presiunea interioara este egala cu presiunea exterioara. Si
r=r
i
Din conditiile de sus relatia de calcul devine:

Nmm


D. Calculul la coloana de torsiune


unde: momentul de torsuine repective momentul de inertie polar
P

Bs

us

K
P


KN
P

KN
Sectiune 2-2
P
2
= P

iots
N

N m


N
mm


Sectiune 3-3
P

KN
N

N m

Nmm




E. Solicitarea la effort axial
Sectiunea 2-2

Nmm


Sectiunea 3-3

235.29+6.11=241.4 Nmm



F. Caculul eforturilor unitare pe directiile principale


Sectiunea 2-2

Nmm

Nmm

Nmm


Sectiunea 3-3

Nmm

Nmm

Nmm



G. Caculul efortului unitar echvalent



Sectiunea 2-2

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm


Sectiunea 3-3

Nmm

Nmm

Nmm

Nmm



















Valoril eforturilor dein calculul garniturii de foraj sunt trecute in tabelul
urmator:
Nr.
Crt.
Efort
N/mm
2

Extragere Foraj
Sectiunea Sectiunea

1-1 2-2 3-3 1-1 2-2 3-3
1

-47.1 -44.1 0 -36.37 47.79


2

0 0 0 79.60 6.11
3

-47.11 64.38 386.4 -36.97 235.29


4

-47.1 -44.1 0 -36.37 36.01


5

0 0 0 16.69 52.49
6

-47.1 44.1 386.4 42.63 241.4


7

-47.1 -44.1 0 -36.37 36.01


8

-47.1 64.38 386.4 56.48 254.36


9

-47.1 -44.1 0 22.51 28.82


10

0 108.48 386.4 81.14 222.03



Alegem otel E-75
Alegem teoria a-III-a din rezistenta materialelor


unde ; este momentul de torsiune in procesul de forare (=52.49N/mm
2
)

efortul axial maxim la extragerea garniturii


(=386.4 N/mm
2
)

N/mm
2

c
s
=1.2

R


La oteulul E-75 limita minima de curgere este 517 N/mm
2

R

N/mm
2
Alegera de otel E-75 pentru garniture de foraj este corecta.

S-ar putea să vă placă și