Sunteți pe pagina 1din 3

Uniunea vamala - element esential al pietei unice europene

Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, sistemul legislativ romanesc s-a imbogatit cu noi prevederi legale. Una dintre cele mai importante o reprezinta legislatia vamala, incepand cu Codul Vamal al Uniunii Europene. Codul Vamal al Uniunii Europene s-a aplicat direct de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeana fara sa mai fie necesara adoptarea lui sau preluarea acestuia de catre legislativul romanesc. Aceasta realitate legislativa, cu care va trebui sa ne obisnuim, si care va modifica direct legislatia romaneasca, a creat o serie de dificultati atat pentru agentii economici, cat si pentru autoritati. Aplicarea Codului Vamal al Uniunii Europene a dus la abrogarea implicita a Codului Vamal Roman, dar cu toate acestea, noul cod vamal aplicabil nu a fost adus nici macar informativ la cunostinta cetatenilor romani, prin publicarea acestuia in monitorul oficial, varianta disponibila a textului in limba romana regasindu-se pe websitul Uniunii Europene dupa mai bine de 3 luni de la aderarea Romaniei. Caracteristica esentiala a uniunii vamale europene o constitutie faptul ca tarile participante desfiinteaza baremele tarifare intre ele si aplica in relatiile cu tertii o politica comerciala comuna, bazata pe un tarif vamal unic. O alta forma a integrarii vamale si cooperararii economice o constituie, alaturi de uniunea vamala si zonele de liber schimb. Ca forma de extindere a teritoriului vamal, zonele de liber schimb intrunesc doua sau mai multe teritorii vamale, avand ca obiectiv eliminarea totala a taxelor vamale si reglementarilor comerciale restrictive intre tarile care le formeaza. Din anul 1993 a intrat in vigoare piata unica europeana, avand ca principala caracteristica garantarea celor patru libertati fundamentale: libera circulatie a persoanelor; libera circulatie a marfurilor; libera circulatie a serviciilor; libera circulatie a capitalurilor. Prima etapa a crearii acesteia a constituit-o suprimarea controalelor vamale la frontierele interioare, fiind inlaturata chiar si obligatia de a depune un document administrativ unic (DAU) la trecerea dintre granitele statale ale tarilor membre a Uniunii Europene. Tratatul de la Roma asupra CEE stipuleaza prin art. 23 ca uniunea vamala acopera intregul comert cu marfuri din statele membre si ca fata de statele terte se va aplica un Tarif Vamal Comun. Regimurile si practicile vamale adoptate prin regulamente si directive ale UE si reglementarile prin norme legislative in vigoare au la baza Codul vamal al Uniunii Europene. Ultima etapa pentru unificarea pietei unice, recent finalizata, a fost stabilirea si punerea in functiune a unui Tarif vamal integrat comunitar - TARIC - o baza de date unica pe

baza caruia vamile din Uniunea Europeana stabilesc taxele vamale in relatie cu statele terte. Acesta este de fapt un "tarif de utilizare" dar contine pe langa nivelul de taxare pentru fiecare produs si toate masurile de politica comerciala necesar a fi aplicate. 2. Taxele vamale comunitare (customs debt) 2.1. Valoarea in vama (value of declared goods) Majoritatea taxelor vamale si TVA-ul sunt calculate ad-valorem, cum am mentionat mai sus - un procentaj al valorii declarate in vama. Este deci necesar a se fixa un set de norme pentru a stabili valoarea in vama si pentru a incepe procesul de determinare a taxelor vamale. Valoarea in vama a bunurilor importate este unul din cele trei elemente (impreuna cu tariful vamal si originea) care definesc cuantumul final al drepturilor vamale. Regulile privind stabilirea valorii in vama se regasesc in cuprinsul: Codului vamal al Uniunii European (numit in continuare Codul Vamal sau CVE) art 28-26 Regulamentului de implementare al Codului Vamal art 141-181 a si anexele 23-29. Un alt instrument important pentru corecta determinare a valorii in vama este Ghidul pentru stabilirea valorii in vama publicat de catre Comisia Codului Vamal (ultima versiune din 2005). Valoarea in vama a bunurilor importate este, in principiu, pretul platit sau datorat pentru vanzarea ce a avut ca si consecinta exportul bunurilor in teritoriul Comunitatii, ajustat, daca este necesar conform articolului 32 si 33 din Codul Vamal, numai daca: 1. Nu exista restrictii privind dispunerea sau uzul bunurilor, in afara de restrictiile: impuse de legislatia europeana sau ale altor autoritati publice din Comunitate; care limiteaza zona geografica in care bunurile pot fi vandute; care nu afecteaza in mod substantial valoarea bunurilor. 2. Vanzarea sau pretul nu sunt supuse unor conditii sau clauze din cauza carora valoarea bunurilor supuse evaluarii nu poate fi determinata. 3. Nicio parte din pretul unei eventuale revanzari nu va surveni vanzatorului initial, in afara de cazul in care poate fi facuta o ajustare conform art. 32 CVE. 4. Vanzatorul si cumparatorul nu sunt legati, sau daca sunt legati, valoarea tranzactiei este acceptabila conform art 28. par. 2 CVE. Pretul platit sau platibil este plata facuta sau datorata de catre cumparator vanzatorului pentru bunurile importate si include toate platile ce au fost facute sau vor fi facute ca o conditie a vanzarii bunurilor importate, de catre cumparator vanzatorului sau de catre cumparator unui tert pentru a acoperi o obligatie a vanzatorului. Plata nu trebuie neaparat sa

fie sub forma unui transfer de bani. Plata poate fi facuta prin cambie sau prin orice alt instrument negociabil si poate fi facuta direct sau indirect. Exista desigur exceptii in functie de relatia dintre parti (vanzator si cumparator) precum si a modalitatii de plata, in functie de care valoarea se va calcula dupa proceduri specifice. Valoarea in vama este stabilita de catre autoritati la biroul vamal teritorial sau de frontiera unde se declara bunurile. Evaluarea incorecta a bunurilor poate fi contestata in scris prin completarea unui formular din documentul administrativ unic. 2.2. Tariful vamal (customs tariff) Din momentul unificarii pietei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele membre. In consecinta, tariful vamal comun se aplica bunurilor importate prin granitele externe ale UE. Tariful este acelasi pentru toti membrii CE, dar taxele vamale depind de clasificarea lor in nomenclatura in functie de natura si de tara de origine. Tariful este un concept care inglobeaza mai multe norme de drept vamal aplicabile importatorilor si care stabilesc taxele pe care acestia trebuie sa le plateasca. Tariful functional - TARIC - nu este un act normativ, ci un sistem de determinare al taxelor de import. Include atat taxele normale percepute pentru import cat si taxele stabilite prin unele conventii pe care UE le-a semnat cu state terte sau prin acte unilaterale (tarife preferentiale sau masuri protectioniste). 2.3. Originea bunurilor Originea este nationalitatea "economica" a bunurilor aflate in comertul international. Exista doua tipuri de origine - preferentiala si non-preferentiala. Originea non-preferentiala confera bunurilor o nationalitate "economica". Este folosita in stabilirea originii bunurilor ce au a fi supuse diferitelor masuri de politica comerciala (masuri anti-dumping, restrictii cantitative si cote tarifare). Originea preferentiala confera beneficii pentru bunurile schimbate intre anumite tari, si anume importul la un tarif redus sau egal cu zero. In orice caz, elementul esential in determinarea originii bunurilor este clasificare tarifara. Bunurile sunt identificate in comunitate printr-un numar din Nomenclatura Combinata (NC). Informatie obligatorie despre originea bunurilor. Binding origin information (BOI) . BOI-urile sunt decizii ale organelor competente, care obliga autoritatile din statele membre in a respecta originea bunurilor importate sau exportate dupa emiterea lor, in cadrul procedurilor vamale, daca bunurile si circumstantele de export sau import sunt exact aceleasi cu ceea ce este inscris in BOI. In mod normal, acestea au un terment de validitate de 3 ani. Baza legala este Articolul 12 din CVE.