Universitatea

Compatibilitati ale Administratie Publice Locale in Romania si in Uniunea Europeana

Conducator stiintific:

Student:

Compatibilitati ale Administratie Publice Locale in Romania si in Uniunea Europeana

Distinc ia dintre administra ia public central i cea local are la baz utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au n vedere competen a teritorial i material a organelor ce compun administra ia public i natura interesului pe care l promoveaz . Prin urmare, administra ia public central i exercit competen a teritorial la nivelul ntregului teritoriu na ional, iar cea local doar la nivelul unit ilor administrativ-teritoriale n care au fost alese autorit ile respective. ns dac privim dintr-o alt perspectiv , organele ce compun administra ia public central dispun fie de o competen material general , precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cnd autorit iile locale au o competen material ce se circumscrie n jurul realiz rii interesului local. Desigur mai e i promovarea interesului, care poate fi general-na ional, evident de c tre administra ia central , sau al localit ii respective, de c tre administra ia public local . Scurt istoric al administratiei publice in Romania Literatura de specialitate, analiza materialelor faptice, precum si traditiile romanesti in domeniu ne conduc la concluzia ca aparitia si evolutia institutiei administratiei publice locale in tara noastra s-au desfasurat intr-o relatie directa cu complexul economic si politico-juridic al societatii romanesti. Numai in acest mod se explica si tendintele de autonomie locala care, ca orice alt fenomen, sunt supuse influientelor si reformelor timpului, iar uneori chiar momentului. In fapt, originile administratiei locale se pierd undeva in istoria indepartata. Astfel, intr-o lucrare recent aparuta, cu titlul Administrate publica locala in Romania, autorii arata ca: Aparitia vietii administrative locale a precedat cu mult pe aceea acelei generale pentru ca, in ordinea istorica a lucrurilor, comuna cu nevoile ei proprii a aparut inainte de nasterea statului . De altfel, este unanima parerea specialistilor in istorie si drept in a recunoaste ca bazele organizarii administrative moderne sunt puse de Legile pentru infiintarea consiliilor judetene si de organizare comunala din 1864 promulgate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Legislatia administrativa a lui Cuza -; arata Anibal Teodorescu -; a constituit un mare pas inainte prin principiile de organizare a administratiei locale pe care le-a inaugurat, legile avand menirea sa pregateasca calea unei autonomii locale mai largi si sa dea expresie democratica organismelor locale. Dar formule de autonomie locala gasim cu mult inaintea acestor vremuri. Astfel, intr-un document emis de Necula a lui Bobanea la 13 mai 1563 se mentioneaza pentru prima data indatoririle judetului (viitorul primar) cat si ale ajutoarelor sale, respectiv cei 12 pargari (viitorii consilieri), care isi desfasurau activitatea in Bucuresti. Responsabilitatile acestora au fost gandite atat de temeinic incat trebuie sa recunoastem ca o serie dintre acestea, sub forme evoluate, se regasesc si in timpurile noastre. O evolutie superioara a administratiei publice locale a Bucurestiului se produce incepand cu anul 1831. Dreptul locuitorilor de a se gospodari prin alesii lor apare in perioada Regulamentului

organic. Astfel pentru Bucuresti, in toamna anului 1831 a fost creat primul <Sfat orasanesc> ,compus din cinci <madulari> (membrii), si s-a stebilit sediul unei <Case a Sfatului>. Potrivit procedurilor Regulamentului organic, la 2 decembrie 1831 a fost ales Sfatul Orasenesc al Politiei Bucurestilor in subordinea Departamentului din Launtru (Ministerul de Interne), iar membrii erau alesi de reprezentantii cartierelor care aveau 25 de ani impliniti si un venit anual de 5000 de lei. Un moment crucial pentru evolutia administratiei publice locale il constituie aparitia legii pentru infiintarea consiliilor judetene precum si a Legii Comunale care statueaza, pentru prima oara in istoria Tarilor Romane, judetul si comuna ca persoane juridice. La el de important este si momentul institutionalizarii structuriloer moderne ale administratiei publice locale in romania prin adoptarea Constitutiei din 1866, care stabileste in articolul 4 ca : teritoriul Romaniei este impartit in judete, plasi si comune, care nu pot fi modificate decat prin lege. De mentionat ca atat Legea de organizare administrativa din 1864, cat si cele adoptate in 1874, 1882 si 1884 precizeaza ca la nivel comunal functioneaza consiliul comunal si prinarul. Consiliul comunal este organul deliberativ. Cele mai importante hotarari ale consiliului comunal sunt supuse aprobarii reprezentantului local al Guvernului, respectiv prefectul judetului. Primarul apare cu o dubla calitate -; de sef al executivului comunal si de reprezentant al administratiei centrale la nivelul comunei. Cele doua legi din timpul domnitorului A.I. Cuza (Legea pentru infiintarea consiliilor judetene si Legea Comunala din 31 martie 1864), precum si Constitutia din 1866, dar si celelalte legi mentionate constituie, in ansamblul lor, pentru prima oara in istoria societatii romanesti, cadrul juridic si institutional de referinta al administratiei publice locale. Ulterior, in plan legislativ apar o serie de reglementari care vin sa intareasca principiul descentralezarii, pe de o parte, iar, pe de alta parte, sa adanceasca caracterul democrat al eligibilitatii organelor locale. Constitutia din 1923 proclama aceleasi principii pentru organizarea administratiei locale ca si Constitutia de la 1866, insa acestea sunt mai clar exprimate si mai bine precizate de catre Constituantul de la 1923. Astfel, Constitutia din 1923 precizeaza obligativitatea ca legile aferente administratiei publice locale sa aiba la baza descentalizarea. In spiritul si litera Constitutiei din 1923, apar reglementari suplimentare pentru administratia publica locala, respectiv Legile din 1925,1929 si 1936 consolideaza judetul ca unitate teritoriala de baza a colectivitatilor locale, dotata cu personalitate juridica si, in acelasi timp, ca zona teritoriala pentru serviciile descentralizate ale unor ministere. Este important de mentionat ca aceasta dubla calitate a judetului se regaseste institutional si in prezent in administratia locala. Potrivit Constitutiei din 1923 si Legilor din 1925,1929 si 1936, consiliile locale judetene si consiliile comunale erau alese prin vot universal. Judetul avea ca organe administrative consiliul judetean delegatii consiliului judetean si prefectul. Consiliul judetean era organul deliberativ ales care putea fi dizolvat prin decret regal si inlocuit cu o comisie interimara. Delegatia consiliului judetean era alcatuita din membrii ai consiliului judetean, alesi de aceasta, si era condusa de prefect, exercitandu-si atributiile intre sedintele consiliului judetean. Prefectul era reprezentantul Guvernului in judet, seful administratiei la nivelul judetului si seful serviciilor publice descentralizate (serviciile descentralizate ale judetului). Din pacate, Constitutia din 1938 isi pune amprenta perioadei istorice pe care o traversa tara si asupra administratiei locale in sensul limitarii autonomiei locale. Astfel, potrivit Legii din 1938, comuna este administrata de consiliul local si de primar, consiliul comunal fiind format din membrii alesi si membrii de drept, avand rol mai mult consultativ.

Primarul era presedintele consiliului comunal, fiind numit de prefect sau de rege la propunerea ministrului de Interne. In noua formula, administratia locala este condusa autoritar, conducerea efectiva apartinand rezidentului regelui si primarului. Pierderea de facto a autonomiei locale are loc in perioada regimului puterii populare, respectiv 1944 -; 1989. Teoretic, Constitutiile din 1948 si din 1952 prevedeau ca organele locale ale puterii de stat sunt sfaturile populare alese prin vot universal, organele executive ale acestora fiind comitetele executive alese de sfaturile populare. Constitutia din 1965 si reforma administrativa din 1968 pastreaza in linii mari caracteristicile constitutiilor si actelor normative anterioare cu deosebirea ca se revine la organizarea pe judete ca unitati administrativ-teritoriale de baza (se renunta la organizarea pe regiuni, raioane, orase si comune din 1950). Constitutia din 1965 si celelalte reglementari ce decurgeau din aceasta prevedeau ca organele locale ale puterii de stat, Consiliile populare, erau alese prin vit universal, iar organele locale ale administratiei se stat, comitetele sau birouri executive ale Consiliilor populare, alese de acestea, erau raspunzatoare in fata comitetelor sau birourilor executive superioare si a Consiliului de Ministri. Mai mult, dupa anii `60 a aparut sistemul functiilor duble, de partid si de stat, incat primul secretar al comitetului judetean de partid era ales in mod obligatoriu ca presedinte al consiliului popular judetean si al comitetului executiv. Mai mult, unitatile administrativ-teritoriale nu dispuneau de un patrimoniu propriu de interes local, distinct de cel republican. In concluzie, asa-zisul centralisn democratic asigura la nivelul administratiei publice locale un sistem strict centralizat de organizare si functionare a autoritatilor publice, iar ideea declarata a < autonomiei locale > nu era altceva decat o aplicare a rolului conducator al partidului unic in plan local. Dupa Revolutia din decembrie 1989 a urmat o scurta perioada cand organizarea si functionarea organelor locale ale administratiei de stat erau in relatie directa cu Consiliile Frontului Salvarii Nationale care numeau primarii si care se subordonau Guvernului. Aparitia Legii 69/1991 privind administratia publica locala si pe aceasta baza organizarea primelor alegeri libere din februarie 1992 dupa aproximativ o jumatate de secol, au permis constituirea autoritatilor administrative proprii colectivitatilor locale din Romania, prin principiul autonomiei locale si descentralizarii. Administrate publica din perspectiva Constitutiei din 1991 si a Legii 69/1991 Constitutia Romaniei (art. 119) statueaza principiile de baza privind modul de constituire si functionare a administratiei publice locale : Administrate publica locala din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice . in aceeasi ordine de idei, art. 20 din Constitutie stabileste ca Autoritatile administratiei publice locale ..sunt consiliile locale alese si primarii alesi conform legii. Ele functioneaza ca autoritati administrative, autonome si rezolva treburile publice din comune si orase. In vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean, coordonarea consiliilor comunale si orasanesti se face in conformitate cu art. 121 din Constitutie prin Consiliul judetean, care este de asemenea un organ ales. Serviciile publice de interes orasanesc si judetean coordonate de consiliile orasanesti si respectiv judetene sunt: serviciile de transport orasanesc si judetean, salubritatea, alimentarea cu apa si caldura, precum si diferitele servicii prestate catre cetateni si

persoane juridice caurmare a solicitarii individuale ale acestora. Acesta servicii sunt cu totul altele decat cele coordonate de prefect, ca reprezentant al Guvernului in plan local. Prefectul, potrivit art. 122 din Constitutie, coordoneaza in principal serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. In baza principiului separatiei puterilor in stat, puterea executiva se regaseste in plan local in persoana prefectului, ca reprezentant al Guvernului in activitatea autoritatilor administratiei publice alese in unitatile administrativ-teritoriale (consiliile judetene, consiliile locale si primarii) precum si serviciile de specialitate ale ministerelor sau ale altor autoritati centrale organizate in unitatile administrativ teritoriale; aceste servicii publice de specialitate sunt organizate in judete si se afla in subordinea directa a ministerului de resort. Ele sunt conduse de persoane numite in functii de ministrul de resort, cu avizul prefectului. Cum se constituie administratia publica locala Legea administratiei publice locale, Legea nr. 69/199, reprezintapentru colectivitatile localelegea de baza, Constitutia acestora.potrivit acestei legi, prin colectivitate locala se intelege totalitatea cetatenilor din colectivitatea administrativ-teritoriala respectiva: comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice. Trei sunt principiile constitutionale care stau la baza constituirii si functionarii administratiei publice locale: eligibilitatea autoritatilor, autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice. Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale (pentru comune si orase) si consiliile judetene; ambele categorii de consilii sunt autoritati deliberative. Primarii sunt autoritati executive. Consiliile locale sau autoritatile deliberative sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal,secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numarul membrilor fiecarui consiliu local sau judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul de locuitori ai comunei, orasului sau judetului. Constituirea consiliilor locale si judetene se face in termen de 20 de zile de la data alegerilor, ca urmare a convocarii facute de prefect. Scurt istoric al Administratiei publice in Uniunea Europeana Apari ia Comunit ilor Europene are la baza declara ia ministrului francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct mpreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Fran ei de dup r zboi. Planul Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la Paris, de c tre 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Fran a, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a C rbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si integrare care a nceput in anul 1951, intre cele sase tari europene fondatoare. Dup cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare, respectiv: - 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; - 1981: Grecia; - 1986: Spania si Portugalia;

- 1995: Austria, Finlanda si Suedia, Uniunea Europeana are ast zi cincisprezece state membre si se preg te te pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Ceh , Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Romnia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru i Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza rela iile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avnd drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: - promovarea progresului economic si social (pia unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena interna ionala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor interna ionale, pozi ii comune in cadrul organiza iilor interna ionale); - sa instituie cet enia europeana (care nu inlocuieste cet enia na ionala dar o completeaz , conferind un num r de drepturi civile si politice cet tenilor europeni); - sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justi ie (legata de func ionarea pie ei interne si in particular de libera circula ie a persoanelor); - sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legisla iei adoptate de c tre institu iile europene, mpreuna cu tratatele fondatoare). In conducerea Uniunii Europene sunt implicate cinci institu ii: -Parlamentul European (ales de c tre popoarele statelor membre), - Consiliul (reprezentnd guvernele statelor membre) -Comisia (executivul si organismul cu drept de a ini ia legisla ie), - Curtea de Justi ie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), -Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Aceste institu ii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozi iile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare), Avocatul Poporului in Uniunea Europeana (care se ocupa de plngerile cet enilor cu privire la administra ia la nivel european), Banca Europeana de Investi ii (institu ia financiara a UE) si Banca Centrala Europeana (r spunz toare de politica monetara in zona euro). mistea au fost pa valuri de aderare:

Simbolurile Uniunii Europene Drapelul european este albastru, cu 12 stele. A fost adoptat ini ial de c tre Consiliul Europei, n 1955, si a devenit drapelul oficial al Comunit ii Europene n mai, 1986. Num rul stelelor nu are leg tur cu num rul statelor membre; ele formeaz un cerc si sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas, simboliznd plenitudinea si perfec iunea. Imnul european, adoptat n iunie 1985 de c tre Consiliul european de la Milano, este ,,Oda

bucuriei", preludiul celei de-a patra p r i a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Moneda unic european - Euro - a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1999 si a nceput s fie distribuit , n bancnote si monede, n toate statele membre UE, ncepnd cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei este litera inspirat din litera greceasc epsilon si de prima liter a cuvntului Europa, iar cele dou linii paralele simbolizeaz stabilitatea. -Din mai 2000, Europa are si o deviz - ,,Unitate n diversitate" Aderarea Romniei la Uniunea Europeana reprezint pentru ntreaga societate romaneasca un obiectiv strategic de maxima importanta, fiind sus inut in mod constant de toate institu iile statului, precum si de for ele politice parlamentare, de societatea civila in general. Administra ia publica local din Romania si cea din Uniunea Europeana Consiliile locale sunt compuse din consilieri ale i prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condi iile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organic , n caz de r zboi sau de catastrof . Consiliul local are ini iativ i hot r te, n toate problemele de interes local, cu excep ia celor care sunt date prin lege n competen a altor autorit i publice, locale sau centrale. Conform Legii nr. 215/2001 privind administra ia public local , consiliul local are urm toarele atribu ii: - alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dup caz; stabile te, n limitele normelor legale, num rul de personal din aparatul propriu; - aprob statutul comunei sau al orasului, precum i regulamentul de organizare i func ionare a consiliului; - avizeaz sau aprob , dup caz, studii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social , de organizare i amenajare a teritoriului, documenta ii de amenajare a teritoriului i urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare jude ean , regional , zonal i de cooperare transfrontalier , n condi iile legii; - aprob bugetul local, mprumuturile, vir rile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exerci iului bugetar; stabile te impozite i taxe locale, precum i taxe speciale, n condi iile legii; - aprob , la propunerea primarului, n condi iile legii, organigrama, statul de func ii, num rul de personal i regulamentul de organizare i func ionare a aparatului propriu de specialitate, ale institu iilor i serviciilor publice, precum i ale regiilor autonome de interes local; - administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau ora ului; - hot r te darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a comunei sau ora ului, dup caz, precum i a serviciilor publice de interes local, n condi iile legii; - hot r te vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau orasului, dup caz, n condi iile legii; - nfiin eaz institu ii publice, societ i comerciale i servicii publice de interes local; - stabile te m surile necesare pentru construirea, ntre inerea i modernizarea drumurilor,

podurilor, precum i a ntregii infrastructuri apartinnd c ilor de comunica ii de interes local; - aprob , n limitele competen elor sale, documenta iile tehnico-economice pentru lucr rile de investi ii de interes local i asigur condi iile necesare n vederea realiz rii acestora; - contribuie la organizarea de activit ti tiin ifice, culturale, artistice, sportive i de agrement; - nfiin eaz i organizeaz trguri, pie e, oboare, locuri i parcuri de distrac ie, baze sportive i asigur buna func ionare a acestora; - atribuie sau schimb , n condi iile legii, denumiri de str zi, de piete i de obiective de interes public local; - confer persoanelor fizice romne sau str ine, cu merite deosebite, titlul de cet ean de onoare al comunei sau al ora ului; - sprijin , n condi iile legii, activitatea cultelor religioase; - asigur libertatea comer ului i ncurajeaz libera initiativ , n condi iile legii. Consiliul jude ean este autoritatea administra iei publice locale, constituit la nivel jude ean, pentru coordonarea activit ilor consiliilor comunale i or ene ti, n vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean. Acesta este compus din consilieri ale i prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condi iile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul jude ean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organic , n caz de r zboi sau de catastrof . Potrivit Legii nr. 215/2001, consiliul jude ean, ca autoritate deliberativ a administra iei publice locale constituit la nivel jude ean, ndepline te urm toarele atribu ii principale: - alege din rndul consilierilor un pre edinte i 2 vicepre edin i; - aprob , la propunerea pre edintelui, regulamentul de organizare i func ionare a consiliului jude ean, num rul de personal n limitele normelor legale, organigrama, statul de func ii, regulamentul de organizare i func ionare a aparatului propriu de specialitate, a institu iilor i serviciilor publice, precum i a regiilor autonome de interes jude ean; - adopt strategii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social a jude ului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale - coordoneaz activitatea consiliilor locale ale comunelor i ora elor n vederea realiz rii serviciilor publice de interes jude ean; - aprob bugetul propriu al jude ului, mprumuturile, vir rile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare - administreaz domeniul public i domeniul privat al jude ului; - hot r te darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a jude ului sau, dup caz, a serviciilor publice de interes jude ean, n condi iile legii; - aprob documenta iile tehnico-economice pentru lucr rile de investi ii de interes jude ean, n limitele i n condi iile legii; - aprob construirea, ntre inerea i modernizarea drumurilor, podurilor, precum i a ntregii infrastructuri apartinnd c ilor de comunica ii de interes judetean;

Primarul ndepline te o func ie de autoritate public , este eful administra iei publice locale i al aparatului propriu de specialitate al autorit ilor administra iei publice locale, pe care l conduce i l controleaz . El r spunde de buna func ionare a administra iei publice locale, reprezint comuna sau ora ul n rela iile cu alte autorit i publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau str ine, precum i n justi ie. Primarul este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condi iile stabilite de Legea privind alegerile locale. Mandatul primarului este de 4 ani i poate fi prelungit, prin lege organic , n caz de r zboi sau de catastrof Primarul ndepline te urm toarele atributii principale: a) asigur respectarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale cet enilor, a prevederilor Constitu iei, precum i punerea n aplicare a legilor, a decretelor Pre edintelui Romniei, a hot rrilor i ordonan elor Guvernului; dispune m surile necesare i acord sprijin pentru aplicarea ordinelor i instruc iunilor cu caracter normativ ale mini trilor i ale celorlal i conduc tori ai autorit ilor administra iei publice centrale, precum i a hot rrilor consiliului jude ean; b) asigur aducerea la ndeplinire a hot rrilor consiliului local. n situa ia n care apreciaz c o hot rre este ilegal , n termen de 3 zile de la adoptare l sesizeaz pe prefect; Statele europene se caracterizeaza printr-o mare diversitate a sistemelor de administratie. In afara unor motivatii de natura economica si istorica, aceasta diversitate rezulta si din organizarea politico - administrativa a puterii politice in fiecare din statele europene. Din acest punct de vedere, statele europene pot fi grupate in trei categorii dupa cum urmeaza: state federale Germania, Austria,Rusia; state regionale - Italia, Spania; state unitare - Franta, Portugalia, Olanda, Romania A aparut astfel necesitatea stabilirii unor trasaturi general comune in reglementarile organismelor europene in ceea ce priveste colectivitatile locale organizate in unitatile administrativ - teritoriale. Reglementarile Consiliului Europei si Uniunii Europene privind autoritatile publice locale In anul 1994, Comitetul Ministrilor a stabilit infiintarea Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa, organ consultativ reprezentand puterile locale. Congresul se compune dintr-un numar de 286 de membrii alesi de puterile locale si regionale, Romania fiind prezenta cu 10 membrii. Obiectivul principal al Congresului il constituie garantarea participarii puterilor locale in procesul de unificare europeana, contribuind la promovarea democratiei locale si dezvoltarea relatiilor externe intre colectivitatile locale. Congresul Puterilor Locale si regionale din Europa analizeaza modul in care statele membre aplica principiile democratiei locale, asa cum au fost ele adoptate prin Carta europeana a autonomiei locale la Strasbourg, in 15 decembrie 1985. In principiu, Carta statueaza principiile organizarii si functionarii structurilor locale: -recumoasterea prin Constitutie si lege a principiile autonomiei locale si adescentralizarii serviciilor publice

- eligibilitatea autoritatilor locale - exercitarea deplina a competentelor in probleme de interes local - autonomia financiara prin repartizare de rresurse proportional cu competentele - existenta unui patrimoniu distinct al colectivitatilor locale fata de cel al statului - controlul de legalitate al actelor colectivitatilor locale in general, acaste principii referitoare la colectivitatile locale sunt respectate si se regasesc in Constitutie si legislatiile tarilor vest- europene. In ceea ce priveste cadrul legislativ din tara noastra privitor la administratia publica lovala, el trebuie dezvoltat in directia reglementarii domeniilor referitoare la finantele publice locale, la patrimoniul public si privat al unitatilor administrativ -; teritoriale, la statutul functionarului public. De asemenea se impune accelerarea procesului de descentralizare a unor servicii publice ( invatamant, sanatate, cultura,politie). La fel ca si Consiliul Europei, Uniunea Europeana s-a aratat interesata de dezvoltarea autonomiei locale, creandu-si la randul sau organisme proprii pentru aceasta problema. Obiectivul ambitios al tarilor comunitare de a realiza o uniune politica genereaza o serie de consecinte importante pentru viitorul statelor membre si al relatiilor internationale. Comunitatea Europeana isi va asuma numai problemele pe care le poate rezolva mai eficient decat autoritatile nationale. Astfel, sporeste rolul autoritatilor locale in raport cu organele centrale. In acest context, Comisia Europeana a creat in 1988 Consiliul Consultativ al Colectivitatilor Regionale si Locale. Din aceasta perspectiva, obiectivul Comisiei Europene este de a construi o noua politica regionala pentru a coordona mai eficient finantarea planurilor de dezvoltare locala. Prin Tratatul de la Maastricht (decembrie 1991) se creaza Comitetul Regiunilor, un organ consultativ pentru organele locale. El este compus din reprezentantii colectivitatilor locale si este consultat in mod obligatoriu in probleme de educatie, cultura, sanatate publica, precum si anumite proiecte de infrastructura. Pentru elaborarea de proiecte de interes local si finantarea lor, U.E. a creat Fondul European de Dezvoltare Regionala, Programul Interreg si Programul Regis. Prin deschiderea de birouri la Bruxeles si participarea prin asociere cu diverse structuri comunitare, colectivitatile locale au ajuns astfel sa negocieze direct cu organele U.E. . Performante ale comunitatilor locale din tarile Uniunii Europene Performantele comunitatilor locale din tarile U.E. sunt indisolubil legate de gradul de autonomie locala si, implict, financiara a colectivitatilor locale. Autonomia financiara consta in posibilitatea autoritatilor locale de a avea un buget propriu, distinct de cel al statului, in care figureaza veniturile si cheltuielile proprii. Autoritatile publice locale si regionale din tarile U.E. au un rol decisiv in viata economica a comunitatilor locale pe care le reprezinta. Acest rol deriva din responsabilitatile importante ce revin autoritatilor locale in planul economiei locale, prin furnizarea unei game largi de activitati si servicii publice. Pe de alta parte, transpunerea in practica a legislatiei comunitare si nationale depinde in mare masura de capacitatea administrativa si financiara a autoritatilor locale si financiare.

Comunitatile locale institutionalizate din tarile U.E. prezinta o mare diversitate atat in privinta numarului si dimensiunilor acetora, cat si in ce priveste structurile organizatorice, competentele acestora, precum si raporturile lor cu autoritatile centrale. Diferentele considerabile intre rolurile autoritatilor locale in statele membre ale U.E. influiebteaza impactul politicilor U.E. asupra comunitatilor locale. Administratiile locale si regionale au un rol semnificativ in infaptuirea obiectivelor U.E. Sistemele de finantare ale comunitatilor locale devin esentiale pentru adancirea democratizarii si sporirea eficientei U.E. Modele ale administratiei publice europene Constitutiile tarilor U.E., cadrul institutional si juridic al fiecarui stat membru al Comunitatii Europene asigura aplicarea celor cinci principii de baza pe care se intemeiaza administratia publica locala: - autonomia locala ; - descentraslizarea serviciilor publice; - eligibilitatea auroritatilor publice locale ; - controlul administrativ al activitatii autoritatilor locale; - consultarea colectivitatilor locale cu reprezentantii lor alesi. Gradul de implementare a acestor principii si mijloace de aplicare difera de la stat la stat. Trasaturile specifice se regasesc in organizarea serviciilor publice locale, constituirea bugetului local, politicile urbane si chiar in dimensiunile relatiilor externe. Primariile din tarile cel mai putin dezvoltate din U.E. (Grecia, Portugalia, Spania) primesc finantari de la U.E. pe baza unor proiecte coerente mai ales in domeniile: ecologic, informatizare, turism,etc. Din acest motiv, si compartimentele de relatii internationale ale acestor primarii sunt mai dezvoltate. Concluzie n opinia mea, legea administratiei publice locale numarul 69 / 1991 trebuia sa dea viata principiului constitutional potrivit caruia administratia publica din unitatile administrativ teritoriale se ntemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice. Aceste doua principii si pot demonstra finalitatea lor care consta, pe de o parte, n acordarea autonomiei locale, iar pe de alta parte, n asigurare conducerii unitare a puterii executive - a administratiei publice n statul de drept unitar romn, numai daca sunt bine reglementate, cu luarea n considerare a cerintelor fiecaruia din aceste doua principii.

Bibliografie
ANTONIE IORGOVAN Drept administrativ, volumul I+II OCTAV COZMANCA, MIRCEA PREDA Legea administratiei publice locale. CEZAR MANDA, CEZAR CORNELIU MANDA "Administrate Publica Locala In Romania" Bucuresti MARINO A. "Pentru Europa. Integrarea Romaniei. Aspecte Ideologice Si Culturale" - Editura Polirom, Iasi NOICA C. "Modelul Cultural European" - Editura Humanitas, Bucuresti PORDEA G.A. "Unificarea Europeana. Problematica Europei Unite" - Editura Europa Nova, Bucuresti GEORGETA LACRAMIOARA LOGHIN "Cetateanul Roman. Un Sprijin Sau Un Obstacol In Calea Integrarii Romaniei In Uniunea Europeana" - Editura Humanitas, Bucuresti, 2000 GABRIEL ANDREESCU, ADRIAN SEVERIN "Un Concept Romanesc Al Europei Federale" Editura All9. VALENTIN CONSTANTIN "Documente De Baza Ale Comunitatii Si Uniunii Europene" Editura Polirom, Iasi, 1999.Legea Nr.215/2000.Legea Nr.188 Din 08.12.1999 - Publicata In Monitorul Oficial Nr.600 Din 08.12.1999.Centrul De Informare Al Comisiei Europene In Romania