Sunteți pe pagina 1din 13

III RITURI DE INTEGRARE

Ceremonialull nebru din Mold<tve

IJ?

I . Demonologiamortii 9i rituri de purificare a spatiului contagiat indeplinirea griji a tuturorriturilor necesare cazul cu in unei inmonnintdri are ca rost 9i evitareaapariliei sufletului rdt5citorgi nociv pentrucomunitatea celor vii. Cici dincolo de dorintade a fi ..in rind cu lumea".de a nu se face de rugine.dovedindu-se avar sau preapulin afectatsufleteSte in cazul unui deces I'anrilia lIranul aulenticpestreaza in sa. in subcongtient teamade intrupdrile pe demonice carele-ar impulsiona incdlcareaflagranti a datinilor funerare.In subsidiarestevorba de persistenla celei mai vechi fomre de religiea omenirii.reprezenhtide cultul nnrlilor. Formelecontemporane credinlelor stalli. moroi gi in ale strigoi nu fac decit si continuieaceapresimlirearhaici a cristentei a ..ragagi indecisd fiintei umaneinvizihila. dar nu imclerialii"'. careo aresufleluldupdmoane.La repe chii greci.la latini.la etrusci. arieniidin India$i la aritea la alte seminlii intilnim aceeagi neliniEte. sulletul defunccd tului ingropat conditiinelire;tiiesedin lScagul linigin siu tit ;i-i bintuie pe cei vii. dindu-leco$maruri. ingrozindu-i noaptea la rlscruci'. pe linga cimitire sauprin locuri nepe curate sau chiar v[tdmindLr-igrav atit psihic cit 9i fizic. intr-o secvenli din piesa.llteitu de Euiipide. aflim: ..Se credecd daci nu acorddmnici o aten(iemo(ilor $i dacdle negliidmcultul. ei ne fac riu qi ca. dinrpotriva. fac bine ne dacdle sintembinevoitoriprin ofrandele noastre .

Mortul neglijat(chiardacdnu in mod voit) de neamurile sale sau de ceilalli consiteni devine malefic. Sufletele omenegtidivinizate dupd moarte erau numite de greci demoni sau eroi iar de latini Lctri, Mani. Genii. Aouleius precizeaz|insd ci exista o distinctie neta intre sufletele amabilegi cele ostile: .,Strabunii nogtri au socotit cd Manii, cind erau rdufEcdtori,trebuiau numiti 14rve. iar cind eraubinevoitorigi ocrotitoriii numeaulari"'. Veacurile au atenuatprea pulin aceaste spaimAde duhurile celor care au suferit mor{i ndprasnice,au decedatfbri luminare aprinsdla cepetii, au fost ingropali in taind in locuri devenite astfel impure: ,,Faptainfama sau nefastdpetrecug pe un loc pecetluie$teacel loc, af'ectindu-iputeri negative"'. Angoasa persistA$i poate ce. in parte micar, are un rol benefic pentru indepdrtarea violatorilor de morminte, pentru limitarea pruncuciderilor $i pentru amplificarea remugcdrilorcelor care au comis o nelegiuire.Fdpturile stranii iscatede unele anomalii in derulareacorectAa ceremonialului mortuar6 sau de incilcdri etice flasrante sint stufile. moroii 5i slrigoii. Deosebirile dintre ace-ste aparilii sint foarte distincte in Moldova. spre deosebirede alte zone ale 1arii.unde se fac in mod'constant confuzii intre morol 9l stngol . Pe scaranocivitalii caracteristicedemonilor mo4ii, .rldJiile se af16pe prima treaptd. Rar se intimplA sd ,,inrunchine" sau sI ingrozeascdpe cineva dintre cei intilnili in cale. Ele se aseamdnecu acele suflete tdcute, care - in imaginalia populaliilor primitive - au bintuit secole de-a rindul in preajmamormintului lor blestemat.Materialitatea acestoraeste superflud; abia se ghicesc fantasmecejoase, alburii, in lumina lunii. ,,Naluci", ,.stacii", ,,fantome", ,,vedenii",,,nizirituri" sau.,$timeale nop1ii", cum li se mai spuneacestor contururitremurate, aprunumai in anumite

l18

lon H. Ciubotaru

Ceremonialul funebru d i n lvloIdovu

139

iocuri. indicind topofobiaanceslrale spaliilorimpure. a ' undes-acomiso crimd,un accident o sinucidere. sau De cele mai multe ori, stafiileapar lingd edificiile unde se crede.data fiind imponanla- ci a fost sacrificaEo lor, lunla omeneasca". luat naqtere ..au prin zidire; staula bise_ rici. cimitire" (Berezlogi Iagi)saua fost numaiincastrate corpului" sau ,,umbra"cuiva, faptd care echiva_ ,.masura leazetot cu jertfirea unei vieli (Agafton - Botogani.l. Nu existd de aceeacladire mai rislritd saupod pesteo api mai mare in vreo comunA,care sA nu aibf, stafra sa. Asifel. in satul Rotopineqti din judelul Suceavase Dovesteadesore stafiade la conaculbdtrinuluiboier Goilav...o fimei nanti displetiti gi imbracati-n alb" care, la anumite s{rbatori -*i:.,:i${ noaptea.gi bocdimpregiurucu(i". gi nu puteafi potoliti decir oferindu-i-se pomane.,,$ii6 tAt satudi o Trtmu .curli. Si spuni ci atunceacin s-o zidit curteaar ci pus o umbri a unei fimei la zidu ceala.gi fimeia ceea. duoati i_o zidint umbra,o murit. Ci moari daii-i zidegtiumbra'lacine_ va O stafie ce nu aparedecit 40 de zile dupd un deceseste yima mortului:..osimri gesisraminidupa inmorminrare. Bo.doganegte. des-chide uEa.umbld prin casacari_ofosl a rul (l-rumosu- Suceava). Rudcleindoliatese obisnuiesc anevoie cu absenlarecentaa defunctului gi-i prelungesc ai dupd moarte gesturile de zi cu zi. Este o r&cde isihica frecventd,uneori li se pare chiar cd-l vdd pe mort irecinJ tdcut prin pentru a-9i alunga ^preajmd. In aceste caz.uri,. groazade fantasmi. atribuie aparilia ei unor cauzecare nu sint de fapt cele reale: ,,Asia se-ntimpli cind n_o lost pre(istuit. nu i s-o F,cut musili ori o folt om riut aceala n-ari,linigti"lAgafton - Borogani). Caselenelocuite. para_ srtede multA vreme.acelecasedesprecare se spunecd_n ele ..nimicnu-spcre$te. nimic nu prinde.rout. ,. iirip".. 9i bretu luge"'"au stafiile om lor.

Stafiile sint si sufletelecelor ,,omorili cu zili" 9i care n-au (Gircina, Boboiegti, Topolila fost inmormintali cregtinegte - Neamf).EIe aparca un memento aceleicrime gi cer sd al primeascd aceleali rinduieli ca 9i mo4ii din lintirim. Se in spunece se pot ivi mai cu seamd caleaomoritoruluilor, de conqtiinli. licindu-gi astfel mustrarile ca sa-i sporeasca singure dreptate.Se gtie de fapt cd la grecii antici .,Erinia unui om ucis nu era altceva decit suflelul miniat al acestuia, care se rdzbuna el insugi gi care. prin transformare ulterioard, a devenit spiritul infemal ce intruchipeazdminia sufletelor"". Aga-ziselevdi ale plingerii, unde s-au purtat betelii, s-au surpatocne. mine sau luttrrii pesteoameni.au avut loc execulii multiple sau tot f'e'lul de accidente de muncd, sint binruite in mod specialde fantome qi rAmin mult timp dupa'consumarea faptelor respectivelocuri primejdioase.necurate. Aceste triste bintuiri se inscriu in rindul supravieluirilor sufletelor ,,celor care au sufqrit o nedreptate".de carepomeneaXenofon in Ciropedia'-. Pe malurileaoelorhildduiescstafiilecelor inecati( Huriuieni - Suceavi).iar caseleunde s-a sinuciscineva sint socotite a fi 9i ele strebetutede fantome. Stafiile sinucigagilorconstituie mod deosebit pericolpentrucei vii, in un obignuind sd-i atragl in ,,dricu noplii" cu ginduri rele, inpe demnind_u-i aceqtia,.si-gi rdpuie singuri zilele" (Sirefel - Iagi). In conceplia cre$tind,sinuciga;ul trebuie sd r6teintre cele doud lumi pind-laimplinireatimpului pe ceascA care l-ar fi treit in mod normal''. Anumite intimpldri tragice, precum moarteaunei r4iresein ajunul nuntii, zguduie in mod deosebit sensibilitateaunei comunitdli rurale. fAcind si apardobsesiaunei stafii invoalate, acolo unde ar fi trebuit si aibd loc nunta sau acolo unde s-a intimplat deHeci - lagi). cesul(Rdchili- Botogani,

t40

lon H. Ciubotqru

Cea nrai eficientaap5rareeste semnul crucii. flcut cu mina sau cu limba (in cazul in care trecetorul care parcurge o astfel de experienlf,este impietrit de spaimd $i, practic. nu-gi poatemi$ca bralele).Aceeagiocrotire se obtine prin agezarea .,exactin mijlocul unei rdscruci" ($endriceni Botogani). Mai rar, stafiile iqi pdrasescspaliul pe care il strebatin mod obignuit gi vin la fereastracuiva, strigindu-l pe nume ,,cu glasul unei rude saua[ unui cunoscut" ($tefrne$ti - Boto$ani), pentru a-l atrage in locuri necunoscute sau chiar si-l muleasce.De aceease spunece nu este bine sA rdspunzi noaptea,oricine te-ar chema de afard (Sodomeni - Iasi). T5cute sau vorbitoare, stafiile nu pot fi decit rareori imbunare sautdcutesd dispari. pentruia injustiliape careau suf-erit-onu este intotdeauna cunoscutd de cei care trec prin acele locuri rele. Chiar 9i atunci cind mai persisti preamulintimpldri,nu se pot efectua amintireanetbstelor te rituri reparatorii. Aga se intimpla, de exemplu, in cazul pe sinucigaqilor carereligiacreltinaii judecafoarteaspru. lntoarcereapresupusda mortului, ca reprezentare obsesivi sau ca imagine spectrald,are la baz6,, chiar gi in contextul vremurilor noastre,un sentimentde culpd. Numai thptul de a nu fi putut ajuta un semende-al teu cind era gata sd dispardintr-o apAsau sA se pribugeascdintr-o pr5pastie. ori de a nu li reuqit si-i fii suport moral in timpul unei crize depresive face s6 urce la suprafala cugetului eresuripe care le credeamdispdrutedin memorie. Denumirea d.e moroi - datd copiilor mo4i nebotezali, uciEi sau inmormintali de vii prin grddini gi pdduri sau aruncali in iazuri qi smircuri vine din vechi-slavul Mopa (vrijitoare), termen care se inscrie in familia cuvintelor ce desemneazd demoni funerari: germanulmahrt (iapd) denume$te un spirit htonian, rusul mora (spectru), polonezul mora, cehul rrzra (coqmar). latinul nors, mortis, vechi-

irlandezul marah (moarte, epidemie).lituanianul marns (moarte, ciumd), letonul meris (ciumd) qi sinisrra ,\4or(r)i_ soin irlanclez.d'" . DacAtimp de lapte ani acestorprunci nu li s-au licul _ slujbe speciale slinlire. ,.searatanoaptea de goi 5i cer im_ bricdminte"(lbaneqri Borogani), pline la i-virui lunii oe cer (Berezlogi- lagi) sau se tinguie amir in amuruurice_ (Budai laqil.lovescin geamurile toase ploioase $i casei pdrinlilor lor qi se cer botezali(Cilimineisa * Vrancea). De multe ori. moroii aparca niqteumbreintunecate ($teii_ nesti_-. Bototani. Hldpeqri Neam{)sau sint nevdzuii.pu_ tind fi localizalinumai dupd scincetele carele scot (er_ pe borea,Dumeni- Botogani. Sadova. Vama. Frumosu, Srrceava). alte localit5li.. In moroii sint imaginalica niire tep_ turi zoomorfe.cu urechilungi. ..cu coami. cu chieii di ie_ puri" (Uda- Iasi). aceste ..cherza_ . RIul cel mai marepe careil po( produce nii" (PoianaMdrului. Valea Oilor,-Birlegti- Iaqi) estede naturdtopofobicd, fiind cd nu estebine sAconstruie$ti dat nimic in locurile unde sint ingropaqi moroi. $i u.*urtu nu numarpentruci acolo..larina ridicain sus"(( ostinesti se Botoqani ci gi pentrucA acelecasenu r or aducelocata_ ). rilor lor decit necazuri moarte.Moroii ..facriu celor ca_ gi re cl5desc caseori guri pe mormintullor. Dacdnu se muta casade pe moroi, cei din casdmor toti pe rind'. (Minesti_ rea Doamnei .Boroganiy. Credinta esteienrnalata la pe_ gi chea-.Gala1i.In oragulDarabani judetul Botogani. din de exemplu.existdun terendenumitcimjtirul moroiLir. unde s-a ridicat o clddirecu citevadeceniiin umtd. Se spunecA locatariiei au sut'erit t'elulde accidente tot misterioase. c6 mai .mult au zacut la pat. iar dintre defuncf nici unul n_a i murit de moartebun5. Se considerd. asemenea. moroii pot veni sA susa de ci lapteleoricdreifemei cu copil mic nebotezat. Cind bdn"u_

t12

lon H. Ciubotaru

Ceremonialul funebru din lv'loltlovq

143

iescastf'ei situalii,moaieie $i alte femei mai in virsti le de pun pe mamelecareau allptat pufin sa-li ungi sinii cu usturoi (Lespezi- [agi).Supravieluirea spaimeide moroi se explica prin imbinareamai multor factori de risc din perspectivamenlalilalilorprimitive. Suflereinocente,apa4inind unor prunci nedorili.de cele mai multe ori, dispdruli din cauze cel pulin obscuredacd nu sordide.ei devin o pentrucomunitatea.tradilionalS. amenintare Suspendali in ipostaza stranie caduvret,ii" , moroii nu s-aubucuratde de o slujbl de inmormintarelhcutddupAdatinl qi nici nu au fost integrali prin riturile doliului in lumea mo4ilor. Aceastd riscanld. ce-i f'ace se indreote ostisa instabilitate cu litate spre cei rii. trebuieinlAturata orica prel. Doua cu aspecte vin sA augmenteze insanitatea nocivd a moroilor: parte.faptul ca nu au fbst botezali'" 9i deci nu se pe de o pot inscriein girul sufletelorcurate.cirora le estedeschis raiul. iar pe de alta. instriinarealor de neam. izolareagi avatarurile copii ai nimanui. Pe lingd acestea. de preceppi tele cre$tine culpabilizat practicilemai vechi de a se au ingropa copiii pierduli .,subpragul sau sub prispa casei" lBuhalnip - Iaqi).in cune. in grddina,in generalin a1-ara cimitirului (ValeaSeacd lagi). Pentruindreptarea iniustigiei comisein cazul moroilor. dar mai alespentrua ocroti colectivitatea ruraldde urmdriIe nefasteale acesteisituatii. mama vinovatd sau cineva din fanriliaei. carecunoagte locul undea fbst ingropatrespectivul prunc, adundugheusmiimare de la lordan. din gaptebiserici.gi-l stropegte Boboteaz5. de Numele care i se di estede obicei [on sau loana.Pentruca sd existesisuranta aboliriisitualiei gestul impurea moroiului. borezu-iui cu agheasmd la BoboteazA repetauneoritimp de gapde se te ani la rind (Sodomeni Iagi. !ganca- Botopani,Bogza - Vrancea.Sadora- Suceava). unele localitdtiritualul In botezdriila mormint se face thrd prezenfa preotului : ..se

adunAaghiazmi di la 9 cAgi;i-i romi printr-o lagi bagati-n mormint de-l botezi cu numele lon ori Maria" (Vama Ritualul estecompletatin alte satecu alegerea Suceava). acestui ind6tinata de botez.careaduce1i c'riSma unei naqe (Vl6deni- Botogani, Goiegti- lagi)' momentsacral Botezulestedublat,in mod firesc.qi de o slujbi funeramoroi a fost lipsit 9i de aceastiprecirra. cAci presupusul ruire: ..in ziui de Sf. loan isi ia o cumatra.tace colivd. cumpareluminareqi crijml. se duce la cimitir. popa prohodegte,toama pausul gi astup6 groapa" (Dumbrbveni esteinhumatla intimplaCind copilul nebotezat Suceava). re, intr-un loc nepotrivit.il dezgroapi;i-l imbracl in pinzd cu albn: ,,ii pun in sicriu o cruce de cear6. il strope$te la aghiazmd,il afum6 cu 6miie ;i-l ingr^oapa loc. Dupd aieastaraul se pierde" ($ipote - lagi). ln locurile unde se presupunecd au fosl cindva moroi. se schimbA pdmintul (Urecheni,Buhalniiau sint chemalipreo!i sa-l sfinleasce - Neam|). Este de a.iunso simpld binuiald 1a. Preutegti despre necurdlenii unei po4iuni de teren. ca sa se stropeaacaacolo cu agheasmi sau ..sd se imprdEtie cenuqd'' (Ciocirletti - lagi), deoareceexista temerea ctr moroii. ,,prunci lepbdali pe aiurea", aduc pagube in gospodf,rie (Dobirceni- Botosani). Dacd trecAtorulintimpldtor. in fapt de seari. prin aslfel de soatiiimpure,audeqlasuride rnoroi.trebuiesi el'ectuecit ze un botez circumstanlial. mai rapid. Le da un nume nefericililor prunci. dupa ce arunca in panea respectiva de .,mineca la clma;d cu un chibrit aprins"(Mihiiegti- Suo ceava).un gervelel. bucatade pinzAalbA(ce are ia-ndepuriSistemul mini) Si o luminil5lMihoreni - Suceava). in tlcdrilor post-mortem o vechimeconsiderabilS isto4re ria civiiizatiei umane.Il intilnim. de exempiu.in tradiliile un Astt'el.preolii ortrci elaborasera sistem ureco-romane. careriturile practijatepe pamintde catreo persoana irin

tt4

lon H. Ctubotqru

in via1d. sprefolosulunui defunct,contribuiau eliberarea la reincamd.rilor sulerinlelJr nestirgite. r inureaaceluiagi ..in principiu. unii creqtini puneau sA le fie bolezaterudele decedateintr-o credintl piging pentru a le face sd se '. bucurede inviereapreafericitS"' Spredeosebire stafii. careau uneorio partedin vinA de pentru ceeace li se intinpli. in cazul moroilor mamele sint singureleresponsabile martirizarea de lor. De aceea. pe lingd riturile de botezare. ingroparecre$tineasci de a pruncilor gi de puriticare a pamintului inl-estat. femeile culpabiletrebuie sd se supuneunor practici de expierea pacatuluisdvirgit.Trebuiesd posteasce vineri treisprezece negre(Frasin Suceava). meargi in pelerinajla moagsi (Valea Seacd- IaSi) Si si imbrace tele Sfintei Paraschiva un copil sdrac hainenoi (lbineqti- Botoqani). in Dacdn-ar ispigi in acestmod gestul reprobabilpe care l-au comis gi cindva. ar at'ecta mod negativnu numai bundstarea in liniqteacomunitatiisate$ti. ar puteaprejudiciapi soana ci copiilor ei in viala: ..Daci nu face aga. femeia mdnincd noroculcopiilor ce-i are" lFrasin- Suceava). ^t/rlg.)lisint consideralicei mai de temut dintre mo(ii perioadei docarenu gi-augdsitlinigteadupdexpirarea de liu gi chiar mai tirziu. dupagapte de la survenirea ani deceprovinein limba romdnddin lasului. Termenulde strigLti (desc6rnat) poatedin r/rix (pasare qi tinul r?rrgora.l fabuloasa).dupd grecescr:l .rr'lg.r(cucuvea). Putenrdeduceca, in momentuladoptariiacestui cuvint. Iocuitoriidin spaliul carpato-dundrean aveaude mai muhi vreme sedimentate credintele desprestrigoi. iar aspectul ..descdrnat" potrise vea doar pentruo categorie acestor a aparilii demonice. La venireaslavilor.dacoromdrrii au simlit nevoia se preia nu denumjrea vumpir.explicatin slavavecheprin sintagde ma ..nu este pasdre". de$i aceasta refereatot la mortul se impur. l-ermenulse intilneqteinsd la aromdni.Un alt cu-

vint folosit pentruaceqtidcmoni, mai ales in nordul Mol9i o ripiOou"i,e.t. iel de srrigzi'cu carese desenrneazi iou..-a. noapte( D7(, .r1,a).cu penaiulde un alb--argintiu' intrucltsulletcnu Apiopierea esteintimpldtoare' sDeclral. ca fost imaginate ar ind alribulca\ lmorle' iu le- in ceneral, PoaSrn"Gi. .opiifor se consileraa li in lbrmi de fluluri mai multefeluride fluturimici de Moldora. iJ;;;";.i" de poananunlelegeneric slrigoicr.si ^ noaDte cain lrie intereseazd. aiesl contert al riturilor funerare' lc rtrmAnide strir-mtt!i- carese disting teuoria.srrigoilo din urmi' strlgoll-mor'll de so"iAii. Spredeosehire acegtia lor nu orezinia parlicularilAlile anatomice'adlcd nu s-au nu r:i iaig. nu au atiibutelvkantropi.e'. provin din "it["i biiat saulata dintr-unl)r de.coplloe acc-cel de-al$aptelea \ll' nu atl decll oamenit lasi sex si. depisint nocivi p^entru careii tac intre caracleristicile vampirice. ,ui.oii "ir".a,irri oe strisoii-morli vatimatori pentru colectivitatea.o^amedoui ln prinlulrind taplul cu nilor ril, sedisting deosebire ei dezgropare sint gdstlt neputrezltl' cd la o eventualS pozilie decit cea in carc au lost rumeni la lala $i in alta inhumati,de obicei cu fata in jos: "Nu-s mont de-a blnelea" (Cilimaneasa Vrancea)' Acesttip de strigoiraminedeci un m(trl+ilt' penlruca pomeasde sufletulsiu n-a reu!it sa se despane trup' ca sa. lorma negatlva.a ca pe caleafireascia umbrelor:"este "4/mehufui pribeas"'o.Cea de a doua moafie"'culturala"' -" decr' nu diatade orizonturimirico-rituale. mai are ldc $l in aliatsaucel pulin indilerent raponurile in fo. sa J.uina na ca viati. el se comportd un straln-ostll' cu semeniistriin chiar agresiv.Mortul-viu a lbst privil cu .mellenla;l pririitive: "Ainsi le mort donl teroa.ein toatecomunitatile le corps ne se decompose pas est parllcullcremenl redoutible.ll est anormal.parcequ'il ne peut na5s acne-

t46

lon H. Ciubot<tru

Contagiunea maleficd srrigoilor a poateducela apariliaahoraaiemenea fo.,.a.i, j?.a""o persoand este v5zutain companiaunui .ort_riu, ,,.icei. p"r.to1la va .devenipi ea srrigoi" (Co$eSti Vasluii _ )rngou.ace$ri ..mo(icare ie..tpahnegii Vasluit...su_ _ inr nnr cann-au lostprimire rai.'1C'ogegti _ Vaslui)bintuie in marcu seamd simbdu.inainte miezulnoplii(Racova de _ padureni Vaslui) in preajma'un"i'iarUjari Suceava. gi oepomenrre strdbunilor. a O categorie aparle. carca sedus imaginalia multorpoeti romTj'9r.. esreceaa strigoiului rinarului nelumircaie iii caularubrta pdmint. pe Motitul Leru.tre pdtruns nara_ a in populare Irunlle intr-unnumarimpresionant variante. de Versiunile maicunoscure Motaoraapar-i" cele in ;r|eeJ_ rile de lolclorale Elenei Sevasros gi l.\rrig?iul ./u.tu). dinrre "l.l;i"i:Ch.'S;i:;" :ii [;na celemai il.;;;;";i;; strigoipoare^fi considerati. indoiala, fEra it;;;;;;""; '. oeuumttru StAncescuDar ceeg pare-mult edificator cazulintimoldce mai in , nlor cu stngot este laptulcaelesintdate fiind autentjce. ca Daln rlecare.satse.dA p numele tindrului strigoi gi Ieterademenite. obiceisespuneca o tinaidgilucel al De Acri vraji..pe.ursitA" SfintulAndrei.comilindi.p.i,O.ni" la J ceard vinacel menirdc oriunde fi el. vil;;';;. sa-i ar

omorindu_i tGaic-ena, :?fili T"*".i"luluile alli oameni. rropana. ttcant tsacau).

compldle, qui le sdparerattdfinitivemenr S:" [fi;;"[ . Al doilea aspectal nociriralii strigt)iului-monil repre_ zrnra laptul ca el po.]te iegi din momrinr halddui 5i orin preaJma luna noua--sauin noplile intunecate ta in 5i atraue

!1-1u1 care.,dupicredinla populard. are fiecare _ sd.fi ii om lerer-avenirla poana. strigoi un care :..::11,.yL.r gi sa-fr zestrea sdvindla casa A puriar_o i_aspus ra Iui. apoispie

slnoate.intimpla ainire caunut c.t;;l urlt,i+

cimitir. Linga groap6,fata s-a oprit 9i l-a rugat si coboare pe el mai intii, ci ea ii va da straiele rind 9i apoi il va urma. din sd timp. fataa reuSit fugApi sa intreinlr-o casA DupAun ocrotltoare preaimd, toatelucrurlleconslderate careavea 9l ..o d" bun augur, lumina aprins6. clogci pi oui ;;i o co\ati Urcati pe cuptor.la adapost' de aluat" (Bajura- Botogani). infricogatdde bataile in uga ale strigoiului.tinira a fost salvati de cintecul cocoqilor.Din ziua aceeanu gi-a mal de lEcutdescintece ursiti. linalul intimplirii estetragic [)eqi reuin alte variante. geqte evite coborireain momint. dindu-i mai intii Iusd ..$-o crurile gi apoi ghemulde lind, fata nu supravieluie$te: qhemu acela $i cucoii nu mai cintau le n-o ntat sitit si ivut ii fici. O rupt margelilidi Ia gir Ei o-nceputsi-i deie cite-o mirgici. $i cin ie o gdtit mirgelili' o cintat cucoqi5i insa. el o murir acolo." DupEaceasticumplitd experienla o vinit acasi9i n-o trait mai rnult.o moare5i faq:..$i ie cind este agravant in cazurile murit gi ie"'*. Elemcntul putemice legali prin sentimente vorba de tineri ce au fost de iubire sauchiar prin logodni. inaintede dispariliaunuia dintre ei - il constituiecriza de durere care.cu lacrimile litulburA ce fierbinliqi cu tinguielilc nu mai contenesc. monului.Ca 1i Lcntrc din baladalui Biirger-. 1-enigtea cioara din pove$tileromdneqticu strigoi este pedepsita ei pentruincapacitatea de a se eliberade fixalia inlensivda fali de un mort. inlelepciuneapopulard. itagamentuiui funerar.a inlltupe evenimentului bazindu-se ritualizarea nevrozi thanatofilici. multe cazuri.aceastd rat. in cele mai pragulcelor40 de zile inddtipeste prelungirea in gencral. natc a unei suferinleintensedin partearudelor aproplate morbidi $i deunatoare. esteconsideratd ale defunctului Un alt tip de intimpliri cu strigoi tineri il constituiecel gchioapd" dupd simbataSirlo4dede legatde ,,sdptdmina este ralri. Daimonul om-cul, numit in popor .Sintocrder.

l.t8

ktn H. Ciubotaru

imaginatca un fliciu frumos. cu copite fi coadi de cal. care ademenettetctele in $ezatori.Aceas6 iposhzA carpatici a mitr-rlui centaurului suprapus s-a unui cult strAveahi al nro4ilor. De obicei Sintoaderiiomoarape tinerelecare se prind in jocul lor. Nu reugesc scape sa deciracelefete ce au lbst avertizate intr-un I'el saualtul de origineanecuratd a chipr;ilor dansatori. Penrrua evita ne-norocirea. ele lrchuiausi rosreascA ..cinghilitura cinichii" lprisecani Irtit.:r l,rartcbusuioc usturoiin briu. iarcind se refupi giau intr-o locuintii.sd intoarcA toateoalelecu surain ios. Ca;i in cazul povegtilorcu logodniculstriloi, istoriile cu nraleficiivizitatoride searA $ezdtorilor prezentate ai sint in ficcarc din N{oldova flind adevarate. sct ca invocindu-se locuri qi persoane realein sprijinul celor afirmate.pomindu-sede la Sintoaderi.li s-auatribuit copitede cai qi altor .stigoi-t'ii. Foarterar apareimagineastrigoiului ..cu chicioari di gisci" (Rediu- Galafi).trimiqindla credinte arhaice ci edrol ccuu rru-l rnaj gasim aslazi decit in basmele thntastice. Strigoii-morli sint ath de temuli qi pentruc6 unii dintre ei. pe cind traiau.au fost r ra.iitorigi deci au fost dotali cu puleri 5pcciale carc s-au amplificat dupi deces.La fel de nralellcedei.in acele sullete ce provin din oameni ingropalj de vii. fie din cauzaunor maladii deosebit gravi gi de (ciumd.holerd).cind cioclii nu mai apucau de moiipsitoare si rerificeeadavrele. din cauza fie unor le$inuri prelungite etc. De asemenea. credecd daci o femeie inslrcinlte se noare inainle de a na;te. copilul ei se va lbce strigoi (padureni - \/rancea).Pot devenistrigoi $i mo4ii nepaziliin primele.treizile de dup5 deces.pe sub care a trecut o pisicd. animal cu atribute diavolegtiin viziunea populaia. Stareade strigoi rrai poate fi consecinlaunui blestem cumplit saua unor f aple reprobabile comisein timpul vie-

se 5i tii. Mai rar, a}^rilia strig()iului-ntort datoreaza altor defunctuluica nu i s-au supararea imprejurari.cum ar fi ]oc ceori Durtatcum se cuvine praznicele cd nu a-.avut o i"?.tr.-i-"JJdupairadilia ceaadev[rati26' '-'Un ut"-"n.u mort lrcbuiesa lie impiedicatde a se scula din mormint$i a daunacelorvii Dacase banuia inarnte cI sufletul unui delunct ar putea sadeviJ.'in.ointintit"' nA strieoi, i se puneauin sicriu ..trei cdtei de ttsturoi'trei "4. UouU. piper si trei llre de tamiie" ( Voldovrta Suceaacestea inmormintarilc va). in olus se luau masurispcialeindatinatein mod obignuit' aqa fiind diferite fald de cele ." lnti-pia 9i la alte neamuri: ,'" dans un .grand "uno-n." a. to"ietei, les c6r6monieset les rites fun6raires du varient encoreselon le genreel les causes deods'suipar vie par une horre^o^u vant que l'individu est.sonide la era dus tiriS pe uii ioruoit" mort""r' ttn sinucigrig pemint, noaptea, prin marginea satului qi ingropat sut) '.-la hotar-- Scobinli lagil' departede t .irnititrrui. !-Jri sau Doamnei- Botogani) chrarrn atara Iimitir (Minastirea - Botogani)'Daca era pus satului,,.subpddure"tAgafton totusi in caruia.oameniiiveau grija sa nleargi c(l o roald )' in ganl gi alta pe drum (MinastireaDoamnei Boto$anl ie sapamai adinc decit de obicei (Beilati iar'mormintul i*il. U" astfel de defunct era pus in groapd la.rniezul ($lpote ' noolii cu capul spre apus 9i l}rl cruce la cap Iasli. despuiut tSavinesii- Neaml)'flra slujbi creStineascd 'fira l-au ingropatpe feciorulM5rgdrrnter luminari:..APa si Condac''( Dumbrdvi!a Iaqi) pentruaniDar in cele mai multe cazuri.riturile speciale hilarea nocivitdlii sftigoilor-morli au loc la ct(r'a tlmp cind anumitesemne.lac propriu-zisd. dupd inmorminlarea defunctului'ln general presupuna ..strigoizarea" se se .se irrr.*.in.u dtunci cindle observaci pe un mormint-"se inling6 cruce{tJda- laqi) sausedirime ingropileazi"15rina

t50

Ion H. C iubotaru

treg malul din partea aceea a cimitirului: .,Daci si surpi pdmintu.nu-i bini; o fost blastamat!" (Rediu, RadbuliPrut, Botoqani). Acelagiindiciu era gi alunci cind, duptro inmormintare, ploua necontenit timp de 40 de zlle - "La noi o murit o babi, Geroaie,gi pini nu i-o bdtut un !f,ruEin inimi. n-o statploaia" (Frumosu- Suceava) saucind, in urma celui bdnuit a fi strigoi mureau unul dupi altul, la date apropiate,mai mulli din neamul s[u. Dac[ se pomeau vinturi putemice gi furtuni devastatoare. oamenii spuneau ci trebuie sh se fi spinzuratcineva. Cei care murea inecali aduceau mari inundalii in urma lor. iar preflculi in Stimie ale apelor atregeau trecetorii pe inserategi-i inecau in adincuri ($arul Bucovinei.Neagra$arului, Bro$teni- Suceava). In acestesitualii, apreciatea ti extlem de grave, se dezgropaupresupuSii strigoi gi li se bitea in iniml un par de stejar(Pupezeni Galali, Alexeqti- Iagi.Rocna- Neam1. $tefanefti - Botogani),un !eru$ ascufit de arin (Dobirceni - Botoqani, ,Cdlimdnegti Vaslui, Britepti - la;i, Icugeni Neam1, Parincea Baciu), ,,panidi lemn" (Buznea lagi), ,,un crac di furci'' (Oleleni - Iagi), ".un cui de lemn" (lli(Dumbrlvila- lagi)sau ..un $e$1i-Sucea\a). fus de srejar" pieptu cu un druc di lemn" (Uda - Iagi). Lemnul ,,ii sfarmi de stejar este preferal de cele mai multe ori, atit pentru duritateasa, cit qi pentru faptul cd simbolizeazi, in acelagi timp, arborele cosnic Si arborele de judecatd. Arinul sau bradul se incadreazi in dendrologia funerard romaneascA. Populaliile slave preferd sd folosescd,in acelagi scop, plopul: ..Cadavrul strdpuns un par din lemn de plop era cu tremu"rator.se infigeape dupaurechiun dinte de Ia grapi i
etc."'o

- Vaslut)' ..o rCAlimineasa Vrancea). qpagd"(Punti$eni - Baciu) sau chrar ".ul -.un cui rueiniC' (Bolov6nit :r slrlgolulcs{e inrosir in foc" lTibeni - Suceava)Mai rar' dupi

S^uceava)' d;s;iui celmic(Mazanaiegti #il;";l; inre acesta ir ce exista a .ioinfu vechJ corespondenlei

inima. nu strigo^i este presupusului Arunci cind dezgroparea la slnt el^ectuate oermisdde autoritali.riturile apotropaice ln dreplul nrorminr:se bate. prin larina. un par de 1-q1 '.ca si-l lintuiascipi loc {uura tortct inimii defunctului.

Belpli'Miclduin Vu.i"ii OUi""i"lsemaipractica satele ase-

poiu* Mnrului qi Berezlosidin iudetul laSi De l*i. (Buhalnila se menea, bdteaun tarug-.prrinii cruci in gios" (Botogana. Sucea- Neamt),se infigeaun culit in pdmint de a o va) sau.'ca masurascontate fi deosebit ellclenta'"se cilare pestemormintullui" (oda; ;;;"lrei ;;i cu calul * ia Bursucani- Vaslui). sd ne surprinddtot acest ansamlu de gesturi il;;;.;;i" fa16de dedr;;-s; ;;;""i;rme cu principiul indulgentei privitoarela spectrul.morlulur"'TlP-t].-1 funcli. Teroarea impulstontno arhaice' comunitalile dominatdintotdeauna spatiuluisepu.lcral cnlar il cele mai violenteacliuni asupra de essaient cnasserle asuoracadavrului:',Les survivanls

;il;;;i;ff.")ant

Magia fierului gi a obiectelorascutrite considerati este de asemenea eficacein anihilareastrisoilor. De aceea. monuluinecural batiun hierin inimi.'ca nu mai iasi" si ,,ii

lls eux'quano derridre ou meme. en lanqant dansla tombe et des le cadavre, bdtons despierres'Pouremonl face.contre "ntt.te le on place cadavre pcher retour spectre' du te ou membres' blenenses solidement ia.ra,ou l'on attache au il casextrdmes. estl-rxe sol par le moyen J"". Ies relicteale unor spaime ""ia. oi." oti le traverse":o Aceste a;"" generdizate' si or*iiit. slar putea fie ecouluneisitualii ln a tl.perlculoSl nu cindtoli defunclii. numaicei scontalt extrcmeK mAsurl acestor obicctul Ihceau mod deosebit-

ou pardescoups.de.fusil' "n-l'j1l'

r52

Ion H. Ciubotaru

Kleinpaul. de exemplu, presupune inilial toli mo4ii ca erau r ampiri. loti erau miniogi pe cei vii gi incercausd le f'aci riu. sd le ripeascd viata. Cadavrul a lost in primul rind acelacarea oferit noliuneade duh raur0. Unul din scopuriledeshumirilor de la Sapteani (care acunl se fac din ce in ce mai rar) era $i acela de a se vedea dacddelunctula putrezitsau nu. deci dacdnu cumva era strigoi $i^avea nevoiede ..alteslujbe",pentrua-$i recepdta linigtea. satul Sp5tare$ri judetul Suceava, o aitfel ln din la de dezgropare.decedatula fost gdsit ,,in chicioari". DupE ce a fost.scosdin groapi, ,.1-orazamar bisirici, o vinit di preulu, i-o cetit, el s-o dislicut gi o cdzut gios', (inf. Maria N. $uleu. 75 de ani). Existacredinlacd mbarteadefinitivd se produce abia dupd dezgropareade la gapte ani, prjn urmareacestact trebuia neaparat indeplinit. Vremurile au atenuatin mare mdsurdmentalite{ile primitive.desprepericolul repezentar strigoi. Acestecrede dinte gi superstiliisint pasrratp insdintacte-in rezervapasiva.aspi.ritualirrilii tolcloricegi revin la suprafald de cire ori orr au loc nenorocirirepetategi cind colectivitatea liri_ neascd simte amenintati.Unele dintre sufletelecare se se intorc pe pdmint nu sint insi privite cu ostilitate. Este vorba de f'emeilemoarte ,,din facere" sau in timpul lehuziei. Dragostea mama Ie impingesa revini lingd pruncultor de raspunzind parceatilor bocetecare de_ $l sa-l ocroteascd. pling soarta orfanilor:..Decitfdr' di mami-n casi./ Mai bine si lle arsi. / Casa-ndari zide$ti,/ Maici la copii nu sdo se$ri"''. Asrfel. Victoria Nulescudin satul Fundir Moldovei. judelul Suceara. convinsdca pina i-a fost neooteera lul de inlarcat. nora ei. moart6,a venit acasain fi;care sear6: ..Eraca un abur.ca o calduri si parci si coDchilusi potole. Eu strigam: - Leonori. Leon6ri,da nu-mi rdsoundea". Aceleagimdnurii le-au adus gi alte femei care au ingrijit sugariorfani.

ca mortii pasEste o credinldcare tine de convingerea simlire Pc :are o de *"uia u.."u5i capacilate perceplie;;i carcrll timpul vielii. Mameleduioase' in aveau ,lasa-m()rrc ln lcJBan' mintul pentrua aveagrija de copir rdma5l in

Asttel' popoare iliii;1',i-ili;"loiul ""joi mai dif'erite ' d\n moarte ciclulLein-iii""a.zdCopiii .femeii revit:edin "tinutulzinel.r" """.tii.* ;-rinara mama il;i;;;t;.. s.u5tarul:. ingrijeasca "decinda sa-$i iii*i"Ja tii"tiigurata. sculr schlrnna murit,vine mamacopiluluila el : il spala'
noscuta o poveste $i mai impresionatrla' 'i"ii'

la.locin lcagan"'- l:f":l,::1i..:); tecele il asazs $i .t-" care se lnlllulca/a


despre datd l'enreia arriit,ri tti muma'be aceasta tot cu copilulpe care cu ingropatd .i.. .ti" i".U" fusese din iit'iu de noapte'manraiegea 1-u ;;1 n^."a il" ""u' dulciuricopilr'rlui binulii pugi cu ii.itr., * .u'-f-.*p".. gd^sit momrintul'.au cina au deschis i. ri..rt-J"* aatini. strinvegnic' in i;;i..; iini.a-r.-"i. cufundati somnrtl o in gurS carunle't viu' Copilultinea lind.lapieptun prunc
ome sc insc tt intr-un P r a c t i c i l ed e i n d e p i r t a r e a s t r i g o i l o r purlllcareaus ansamhlu de gcsturi rituale ce urmlresc, l c a d a \l l l l l l el u o c ! ' m o r b u l m o r l i i . T e a m a s u h e o n ; t i e n t id c letala Pc eJrc aceslu r. eresurile asupra focarului de int'ectie

sc tunerar' arunca convoiului in ieorezinta. urmaplecf,rii daude^pontani :;i din ain uotu...ouna; toalevasele casa se care aledefunctului n-aufostpuse p..tonul" ;il;';;G atlat s-au care cu lichide;i alimcnte' 'asele ;;;l;.;;. i;il mortului' sint considerate p. ;;tata privegherii i;;;; de ele ln i"f..i"t.'si nimeninu trJbuiese se mai atingi lui.\lanu' I'cgile au ,trat..hi.cin<i lbstelaborate iirnou,it. rc-..'le,re1iial in legata spee de ;;iii;;;;;;;st;onuing.'"' "( ela auslatdescr)pcrllc: cil care morluara din oiente casa qurtcnte' quelque mon dans sera i"l"i. o"""a un homme

t54

lon H. Ciubotaru

conque entrera dans la tente, et tout ce qui sera dans la tenteserasouilldseptjours... . Et toute vased6couvert sur lequel.il n'y a point de couvercle serasouil16 attachd. sept tours - . Riturilorpiacllore" specifice crizei de durereli se substituiedupe inmormintare rituri de purificare(aspersii, fumigatii. rugdciunietc.). pentru ca viala sa continuie mai gi departe condilii firegti.CAnilacu apd,luminarea colSin celul care au stat trei zile pe locul unde s-a sivirgit din vial5 cel plecatpe..ceealume". se dau unui copil din vecini. la.fel .9i ptergarulpentru suflet de pe uga inciperii pnvegnlulul. gi Podelele tot mobilierul de lemn din camerain care a lbst depusdetunctulse spalamai intii cu legie(Gura Sadogi vei - Suceava) apoi cu o'fierturi din plante aromate. (cirsium oleraceum). (necum ar fi crdpuSnic'ul cdluSnica peta cataria).lsrpal (hyssopus officinalis),poalu Sfintei pannonica). r'r'niprllulmus laevis)gi zblrriMririi (nepeta toare.t (chamaenerion angustifolium).Pe lingd parfumul lor putemic gi persistent, plantesint investitecu puaceste teri miraculoase a alungaduhurilerele. de DesprecrdpuSni('se spunein Moldova cA este bun pentru indepartarea tuturor necurateniilorAcolo unde vezi crescind tulpineleacestei buruieniesteloc bun de construit o casasaude indllat o troili (Buciumi - Bacdu).Virtulile purificatoare isoltului se cunoscincd din tradiliile poale poarelororientaleantica. Astfel. vechii evrei alungaucu ajutoml lui miasmelerele ale cadavrului:..Et un honrme qui serapur prendraI'hysopeet. l'ayanttremp6dansl'eau il en l'eral'aspersion sur ia tente.sur tous les vases.sur toutesles personnes auronlitd li! e1sur celui qui 4ura qui touchdl'os ou l'homme 1ud. le mort, ou le sepulcre"''". ou LeniSulsaulirllrl esteconsiderat. {inutul Neamtului in mai cu seami. un arborecu virtuti curativefoarteputerni-

l*,t**i{}i:it#;

;:"ri'':"H::: rri'

##il;i1i:i:i;lff$;:*,{i; ixi..'

fr,:; h*#t:,'f{ffi tilil***';.rffi


Si' {;ill;; n:fi.llru:liTH :l'il;l'b e* :n'.p::::

i:.:.#j*"$i,:::rl1jiil#l;',ii#ir" ''H:iFi!1":Jr:ii:'nrl1.i:i:'i';l,t"l:xJ,"li

*$**$******t,i"i'.;

irl#s[*d*1ffi:n*

156

lon H. Ciubotaru

Ceremoni|lulfunebru (lin lloldo|d

157

doliati igi puneau pe cap cenugi, sau praf, ca un fel de autoincinerare sau auloinmormintare simbolicd. probabil pentrua inldturapericolulrdzbunirii spiritului mortuluiao. La romdni estevorba in acestcaz gi de un rit de purificare prin carecei expuqiin mod deosebit contagiuniimo4ii sint ocrotili. Pentrua-qi continuaexistenta conditii bune, cei din in lamilia defunctului trebuie sa se indepineze rreptar de acesta,metamorfozindu-l in ipostazade moS al neamului, pe care sdJ pomeneascd la sdrbdtori indetinate. Dacd rrroanca este..o rulturd de nirel ontologic.ea estetotodata un ril de trecere"'' pi deci presupune rcparalicpsihicd.o o (ele patruzeci zile de eliminale thanalot(rbiei 'ritualizErii' a initiale. de doliu vor desavirgiprocesul dalbului cdldror in jumet.rtea de dincolo a neamului. Iar cei rdmagi igi vor fi recucerit atuncidreptulde a fi vii. Mormintul se strope$te cu agheasntd trei seri la rind, se afunri cu tamiie si se aprindlingacrucetrei luminari. Purificarea inciperii mortuare estedesdvir$itd abia dupi ce se v5ruiesc (humuiesc) perelii,pentruca doar agapot fi inldturate nevdzutelepete de singe pe care se credeid le lasdin urma ei moartea dupa ce gi-a luat prada:,,Ci moartea fdra de Vestevine ca un leu rigind gi cu toate armele: cu spata cu curirulqi cu secere cu pild gi cu sdcure pi qi 5i cu tapagi cu tesla)j cu barda;;icu sfredelgi cu groazi"a2. fdranii romdni sint convinqicd ArhanghelulMihail, cind vine sd poartecu sine srrfletulpe drumul cel indelungat, lovegtemai intii cu coasaori cu sabiade-l taie (il decaoiteazi)$i umplepererii singe. dc S-arparea ca.acela;i eies existd $i la mai multe populalii balcaniceqj.lmaginea aceasta insolitf,a sulletuluiinsingerat, chiar gi atunci cind sEpinul s5u a murit de moartebuna. se revendici din citeva Drentalitali arhaice, potrivit c5roramoarteaesteinlot-

sufleludeaunaun act violent Singeleesteconsubstanlial matevitale)"' iar f 9i singele slint elemente "" "ii.tn"i"i sufletuiui esie certd chiar 9i atunci cind aceslanu ti^fi,",." Doatefi vazut. *'ii sfir$it' ohltescul unde$i-adat cineva trehtrie"\a.heta md"""o"f'o"rului. a^de.funcrului rudd *^ *"6i"fiittd (lorcani laSir' Vai Ereuera saptamini" tariii ti*p'd" qase 'u"1iunea malefica a unor lucruri. furate din al^1nl"o'att"t pentru t; pe'mormintulmonului 9i careslujeau ;t".i;6 descin-

inmonnintare' fiecare i.i^i"r.,r? *i:i. -aci. aupa magice Ast-

arienalulde ustensile ieio-"f iqi im"bogdlesc mo u scdldat " i.l. .ii.""'picaruii din apain carea fosl barhalilor potolirea ir leaculidealpentru " "r"r'ti*ii. oif""titori: '.si tacicum taci mofiu" (Ministirea tr.ii"i t"" in

Aii'i :-siiil.

f'atdcare nu-se sat;le boto$dnene in zona Humorului O 9i ta si irlrui'rnariu' rr.Uuie sa se spelecu apa "moana"' pc cele ioarcd destinulpotrivnic ai sa faca sa anluleasca Legaroarea .^." i^ A""t vrAji rele (bumeni Botogani)' pina la inmonnintare' folosita dJfuncrului' -. L't.;"..f" ln a(j"pe fiecuentutilizatdin descintecele urslta ,sau de "ste d. magieneagre, fi Je oprit n('ro'ul corva' cum at t.te 'i'iti,haineleriposatului ioii di^l1,ln "".ut" temute,ca d'e exemplu:'-indoi .acr-, ;;i;;;i :1 dr casl'1l lnnozr mort; il bagi in foc, il indoi la trei cheutori

i'!:*"

de cunoscuta' asemenea' este

a l.:Il un.dueman,q .:-X,:^j:-,1' )i frr* nZvotnic ornlre ia.\'ra1r se tblosegre

ciluiaci t-o omului la Ai;i"gin'gi-l ingropi poarta il;ili reu"(Uda lagi). fhcut '* ,, -r^.....^ din racla defunesustrag pa t*f" ori descint6toarele pentruslcrlu ',preacesta tului ata cu care a lost mdsural (sare'zahar' l'lna) pc care le-au cum si anumitealimenle nei zile, pentrua le utiliza in virtutea il'#t*;;;;ort vrdji (Pojorita i"glf", tit^ei"i a; contact la tot felul de cadavruSuceava).La multe popoare europene'atingerea

158

lon H. (.'iubotanr negregitintr-un an va muri gi se va face starte saumuroniu". Vezi DiclionarulLtmhii Rumia(. s.\. mort'i in spaliul european.dintre constructiilecare pretind sacrificii turnurile,fortifica{iile cetalileti castelele. umanesint men!ionate din digurile{acestea urmatoldeatunelurile. de tot felul. podurite. lor). Vezi Ion Talog'Mesterul reDararea nu la construirea una la si it4anole.Conlriht4ie lu.;ludiul unei tene delolclot europeun, Bu, E M c u r e f t i , d i t u r a i n e r v a .1 9 7 3 p . 1 3 5 . judelul 9 . lnl Maria A. Bulat. 6.1de ani (1971),satul Rotopanegti, Suceava. op. t 0 . ErnestBernea. cit.. p. 31. p. l l . Erwin Rohde,Psvchd. 185.

lui cu mina eraprivitd ca o curavindecdtoare multe boli de pe carese credea mortul le duceaastfelcu dinsula6. ca PdmintulIuat din cimitir se folosea peniruinldtu_ udeseu rarea.unor maladii grave.ca epilepsia. constiiuind,in ace_ ta$llrmp. gr un rngredient bazAin descintecele /azl: de de ..haptc.ularinede la om mort dat..(Gohor_ Galati).(iooii bolnau.i de.r/r/zr saude .tperietera sctrimUati-Je'i;r;; mormrnte.undese credeacd iEi pdrdsesc astfel suferinlele ( Pirgar.eSri Bacau).Dar toare acesteacte de maqie.'ce posuudtaza irunorrnintarea intervalevariabiledJ timo. la nu consrituie deciro dovadi in plus a inregririi aefuncrriii in lumea sa, o definitivare a staiutului gi a"riUut"fo-.-.u esteinvestitin nouastare. "u[ NOTE.
l. Fusrel Coulanges. de Cetatea anticd. D.3:-. 2. ,,Larascruce loc rAu,cAacoloseintrelaiedrumurile se e 9i intirnpld mulre: omorsauo pradA o-ncurcall ak fil un sau de tot acolo e mai des". Vezi Emest Bernea.Cqdre ale gndirii populari ro_ ma,k.Jtt. Con!ribultil<trepre:entarea spalului, timpilui gi cau:a_ tralu. lu o posttaF OvidiuBirlea. de Bucuregti. Editura Canea Romaneasca, p. 52. 1985. 3. Fustel Coulanges, cit.,p.40. de op. 4. lbiden.p.38. 5. Emest Bemea, cit.,p.43. op. 6. Acestecredinteau o raspindire cvasiuniversali, pretutindeni in sociel|lile conservaloare. ..lndivizii pentru.uran, s_u,e*"aulut riturifunerare, fel cagi copiiineborezali, cenu au Ia cei orimitnu_ me sauau r6mas neinitiati soniliuneiexisrenfe sint jalnice, flra a puteavreodattr pdtrunda lumea sA in mo4ilor sausafie agregali la socfetatea lor". Vezi Amold van Gerr:rep, Riturile ae iniri, p. t42-143. 7. Deasemenea, sinonimia moroigi sta.fie,de existd inre exemplu in Banat: ,,Zidindu-se fundamentul umUra in casei unuiinaivid.'aceia

l ? . Ibiden. p. 188. op. t 3 . Amold van Gennep, cit.. P.143. des t 4 . AlexandreH. Krappe,La gendse nt'rhes,p. 229. t 5 . Este denumireacare se da defunctului in faza intermediaraa trecerii de la condiliade viu la ceade mort. intre lumeade aici 5i cea de de dincolo.intre moaneabiologica5i moartea,,ritualizata" dupenpd expirarea perioadei doliu. Neckelgi Naumannfoloseau de lebende Leiche iar K. Ranke 9i tru aceasttripostaz, sintagmade Geiger pe aceeade lebender Tote. Yezi Emesto de Martino' op c i t . .o . 2 1 2 . t 6 . Este un fapt care indice un avort clandestinsau o nattere flra asispentruca. in aceasta zona a tarii, moagele chiar tenF medicala. 9i vorbelede botez de sa medicaleobisnuiesc rosteascA asistentele indati ce un nou-nf,scutda semnectr nu mai are mult de trait, t"t Alfred Loisy, Misteriile pdgine si misterul Uestin' p. 57. .

' E . Diclionarul Linbii RontAne, slrigoias. s.v.

Marianne Mesnil, Etnologul, intre tarpe Si balaur; M. Mesnii ii Assia Popova. Eseuri de mitologie balcqnicd. Cuvint inainte de in PaulH, Stahl.Traducere limba romanade loanaBot si Ana Mi' EdituraPaideia, 199'7,p.149 hailescu, Bucuregti, d 20. E m e s t o e M a r t i n o o p . c i l . , p . 2 l 3 . , p.378. mentales, 2 t . L. Ldvy-Bruhl, LesJbnctions

160

Ion H. Ciub.ttaru Paris'A Lacroix' Louis Jacolliot.Les trddilbns in&)-asiQti(lue\' p.219. 1816. sa Formela Termenula fost propusde Emile Dur[heim in lucrarea 35. tot Orice nenorocire. ceea elementarculet:ie1iircligituse.p. -'i56. sau de inspirasentimente angoase de ce estede rau augur.tot ce in consecinF este numit piucular' ieama necesita urilriue'ulum5i op. 3 6 . Louis Jacolfiot. . it . p.279 criticl"' an V' 1931'nr' Nrtnte plouta.jn ..Revisla de M. B6cescu. -5'1. I, Ia9i,P. 53 an l' 1892'9-10' in 38. lonescu f. C.. Strrgr.'il. revista,'$ezatoarea"' Filticeni.0.245. romane{tscd' i9. Apud Valer ButurA. En(iclopedia de elnobotanicd tlespreplante' Paris' SocietdsEurope v;|.1. Creclinte$i ohiceiuri . l e n n e sV . 1 9 8 8 P i i 7 . tit de Manino. z.r;r' p 2ll' 40. Emesto et riPd4 f , Mircea Efiade. l.e tllyrhe dc I Eternel rcrnr '4rchdnpes lilrbnt. Paris.1949. Sfintului 42. Cuvinl despre iesirea sufletului din corp' dup6 Homilia in r'indullreolimei iiril de nlexandiia, apocif cu mare raspindire Cdrlile pomoldovene. Apud B. P Hasdeu,Cuventeden bdtrdni' -piriie XV!, Bucuregti'Noua Tipografie ate ,onanitor din secolul Nationala.1879,P. 452 und Trin43. Vezi Paul H. Stahl. ,l-es4ng et la mort in Kbrper Essen zur tagung ken im Kulturverst[ndnis der Balkanvblker, Beitriige Heravom 19-24 November 1989 in Hambmurg' Berlin l99l' p 167 182' von Dagmar Burkhan. usgegeben p' ?05' 44. JamesOeorge Fnzer, Tabou et les Pdrils de I'dne' a$a"' 45. ,,Daci si masuri cineva cu aF mortului, nu mai creiti' remine judelul Suinf. RafilaGh. Niga. 54 de ani ( 1980),satul Frumosu' ceava. Nelson' 46. Douglas Cuthrie, .'{ Histon of Medicine' London Th 1 9 4 5p . 3 4 8 .

pe 22. ..Vin cind esteluni noui gi-i chinuiesc cei din familie" (gerbAu[i Suceava). 23. Vezi LazAr$Aineanu, Bat,neleromdne,p.569. 24. lni ElenaP. Coriciucdin Rogojegti Botogani. AtMB, Mg. 69, I.3. 25. Poetuls-a inspiratdintr-o baladd populard carea auzit-ointr-o pe seard,cintatade o tinAri tata: ,.... luna lumineaza; mo4ii merg iute:mindro. u (i-e f ica ?" Vezi Dumimr Caracostea, Lenore.O problemd de literuturd comparatd Si folclor, l. Logodnicul strigt,,i,Bucure;ti 1929,in vol. Poezia trodilionald romdnd, l. Balada poporand )^i .loina. Ed,iie critici de D. gandru, prefap de Ovidiu Birlea, Bucure$ti, Editura PentruLireratura,t969. p. 334. DouA varianle ale baladei germane.Peliorul mort (Der tote Freier) ti Lenore apar in volumul Balada populard germand. Traducere, cuvint inainteli note de lonel Marinescu, Bucureiti, EdituraMinerva.i979. o. 2'/7-278. 26. $i la romani aceste povessufletenu-ti gaseau liniltea. Suetoniu tr'ite, de pilda, ca trupul lui Caligula.fiind pus in pamint,tlrA ca ceremonia funerard sA fie indeplinitd, sufletul sau rAtAceali se arata celor vii, pinl in ziua cind oamenii s-au hotdrit sa-i dezgroape trupul ii sd-i tacAo innlomintare dupa toateregulile.Vezi Fuslel de Coulanges, cit..p.28. op. 27. L. Lery-Bruhf.Lesjbnctionsmentales,p, 359. 28. S.A. Tokarev, Religia ir istoria popoarelor lzail, Bucuretti, Editura Politica.1982. 189. n. 29. EdwardWestermarck. cit.,p.520. op. 30. R. Kleinpaul. Die Lebendigen und die Toten in Volksglauben, Religionund Sage.1898. judepl Suceava. i] L Ini IoanaBaciu,? I de ani ( I 980),satulColacu. 32. Sean O'Suflivan, Povestin populare irlondeze. in rom6negtede Virginia Cartianuii RodicaVintila, prefafA Virginia Cartianu, de Bucuresti, EdituraUnivers.1979,p. l'15. 33. PovesteqJiumoasei Hqcifta:uki. Basmejaponeze. Traducere de Alexandru lvAnescu,prelap de Comeliu Birbulescu, note de Liviu Petrina, Bucuregti. EdituraMinerva.1976,p. 177-'178.