Sunteți pe pagina 1din 2

Sectorul privat: y In perioada dinaintea aderarii la Uniunea Europeana, autoritatile romane au urmat o strategie menita sa mentina stabilitatea macroeconomica

si sa stabileasca o crestere economica sustenabila, precum si o reducere considerabila a saraciei. Elementele cheie ale acestei politici includ intarirea disciplinei platilor in intreaga economie, in special in sectorul energetic, intarirea constrangerilor bugetare pentru intreprinderile de stat, urmarind activ privatizarea si restructurarea intreprinderilor si a bancilor, consolidand protectia si siguranta sociala. Pe termen mediu, continuarea redresarii economice actuale va depinde in mare masura de mentinerea vitezei reformei si de continuarea intr-o maniera constanta a reformelor de dezvoltare a sectorului privat. Astfel de reforme ar sublinia transparenta si responsabilitatea guvernului, imbunatatirea mediului de afaceri si actiunile de intarire a regulamentelor si supravegherii pietelor financiare si de capital. Banca modiala a sprijinit reformele structurale si privatizarea in Romania prin programele PSAL (Imprumut de ajustare structurala a sectorului privat privatizarea i restructurarea bancilor de stat, intreprinderilor de stat si a utilitatilor, atenuarea impactului social al restructurarilor, dezvoltarea sectorului privat) si PAL (Imprumut pentru ajustarea sectorului public reforma in justi ie, reforma sanatatii, reforma administratiei publice, imbunatatirea mecanismelor de elaborare a politicilor, precum si eficientizarea sistemului de cheltuieli publice). In ceea ce priveste privatizarea, cea mai importanta este increderea in fortele pietei. Politica mentinerii unui rol activ in cadrul unor intreprinderi privatizate este daunatoare si este reultatul unei lipse desavarsite de incredere in fortele pietei de a ghida noile companii priatizate. In cazul viitoarelor programe de privatizare in Romania, acestea vor trebui sa aiba la baza anumite principii dupa care sa se ghideze: transparenta derularii procesului de privatizare, stabilirea de principii economice care sa stea la baza procesului de privatizare, precum si evitarea includerii in contractele de privatizare a anumitor criterii care vor dauna pe viitor comportamentului investitorilor. In urma unei analiza, Ministerul de Finante prezinta faptul ca principala sursa a crearii de noi locuri de munca a fost noul sector privat, detiunut atat de rezidenti cat si de nerezidenti. Firmele care au fost privatizate cu participarea capitalului strain au fost principalii contributori la cresterea valorii adaugate, insa acestea au generat somaj. Firmele cu participare straina au inregistrat rate ridicate ale productivitatii. Noile firme privatizate cu proprietari integral autohtoni au reprezentat principala sursa pentru crearea de noi locuri de munca in Romania. Acest fenomen poate fi exemplificat de cresterea intreprinderilor mici si mijlocii, un grup de firme care contribuie semnificativ la activitatea economica agregata n economiile de piata. Aceste firme tind sa inregistreze niveluri reduse ale productivitatii muncii si astfel, este firesc sa observam o contributie semnificativa a acestor firme la cresterea ocuparii. Desi aceste concluzii sunt incurajatoare in sensul ca realocarea si restructurarea s-au produs n directia corecta, performantele modeste inregistrate de Romnia la capitolul cresterii economice fata de tarile avansate in procesul tranzitiei se datoreaza ritmului prea lent al operarii acestor schimbari. Vechile firme se prabuseau, iar noile firme private si firmele privatizate cu participare straina nu au reusit sa devina suficient de puternice sau nu au crescut suficient de rapid pentru a compensa ritmul lent al reducerii dimensiunii vechilor firme. Implicatiile de politica sunt directe: trebuie intarite constrangerile bugetare asupra vechilor firme, obstacolele intampinate de noile firme

privatizate trebuie atenuate, privatizarea trebuie accelerata, iar investitiile straine directe incurajate.