Sunteți pe pagina 1din 6

Huma Florin-Sebastian Grupa 307 C Anul III Kinetoterapie

Nume:Jianu Prenume:Ionel Varsta: 43 ani Sex: Masculin Ocupatie :Zidar

Diagnostic clinic Angina pectorala stabila de efort

Momentul declansarii crizei este cand pacientul realizeaza un efort fizic intens,si dispare la repaus Durerea anginoasa, care defineste n mod esential boala, are caractere care o fac usor de recunoscut, daca este tipica. Durerea anginoasa survine n accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea Elementele caracteristice ale durerii anginoase privesc: 1. Sediul sau localizarea durerii 2. Iradierea durerii 3. Caracterul durerii 4. Durata crizei dureroase si intensitatea sa 5. Conditii de aparitie a crizelor dureroase 6. Frecventa crizelor 7. Simptomele asociate durerii 8. Actiunea nitroglicerinei asupra durerii sau a altor conditii care duc la ncetarea crizei de angina

1.Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), n portiunea medie sau inferioara. Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (n spate ntre omoplati) sau numai ntr-o zona de iradiere (de ex. n umar). 2.Iradierea durerii anginoase cel mai frecvent se produce n umarul stng si pe fata interna a bratului, antebratului si n ultimele doua degete ale minii stngi sau la baza gtului. Fig. Localizarea durerii n angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala. Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de ntepatura sau junghi strict localizate ntr-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala.

Fig. Iradierea durerii n angina pectorala

4.Durata si intensitatea durerii. Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de intensitate medie; durerea ncepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa ncetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se ntlneste mai ales n angina pectorala instabila. Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este severa si probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare. 5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare). Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prnzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si n repaus sau n somn. Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa nceperea efortului si nceteaza n cteva minute la repaus. Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce n ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si n repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe. 6. Frecventa crizelor anginoase poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea (efort fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamna), la altii frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice). Cresterea frecventei crizelor anginoase (nsotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia unei ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase are un maxim dimineata ntre orele de trezire: 7,00 9,00 dimineata. 7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate nsoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate n respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent n infarctul miocardic acut si mai rar n angina pectorala. 8. ncetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa ncetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual. De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, n cteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).

Daca durerile cedeaza n mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa. Antecedente heredocolaterale: Parintii sufera de boli cardiovasculare Antecedente personale: Hipertensiune arteriala Obiectivele tratamentului kinetoterapeutic 1. educarea bolnavului n vederea respect rii unui regim alimentar care s tind la normalizarea greut ii corporale, 2. diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresurilor din via a curent , 3. m rirea for ei i rezisten ei grupelor musculare ale membrelor i trunchiului, Mijloace folosite: - mers, biciclet de camer sau de exterior, alergare, urcat pe sc ri, elemente din sport f r caracter competitiv

Tratament kinetoterapeutic Defini ie: Angina pectorala este efectul alter rii arterelor coronare. Durerea anginoas apare, n special, la b rba ii de 40-45 de ani, care snt predispu i i la ateroscleroz . Femeile, n schimb, snt protejate pn la menopauz de bolile cardiovasculare, inclusiv de angin , datorit nivelului ridicat al hormonilor, n special al estrogenilor. Durerea anginoas este n piept dar poate iradia spre um r, bra pn la ultimele dou degete ale minii stngi dar i spre mandibul sau spre spate. Durerea dureaz doar 1-2 minute i cedeaz la administrarea de Nitroglicerin . De regul , criza de angin pectoral apare n plin efort dar au existat cazuri i n stare de repaus. Obiective: DAF-deficitul aerobic functional DAM deficitul aerobic miocardic IMA-infarctul miocardic acut Reducerea ct mai mare din diferen a procentual dintre DAM i DAF, n sensul ideal al suprapunerii acestora, prin reducerea DAF pn la valoarea DAM n cazul bolnavilor cu DAM sever, nu se urm re te dect men inerea capacit ii de efort existente.

Mijloace: - adaptarea antrenamentului fizic la nivelul capacit ii func ionale a pacien ilor se face identic cu adaptarea post IMA; gimnastica igienic zilnic , care const din complexe de exerci ii fizice sub forma mi c rilor de trunchi i membre, de intensitate mic i medie, a exerci iilor de respira ie i de tonifiere a abdomenului. Aceste exerci ii se pot executa din decubit, eznd sau stnd; ritmul lor va fi lent i coordonat cu respira ia; antrenamentul de rezisten ; masajul toracelui, n special al regiunii precordiale; activit i de agrement, plimb ri Exercitiile cardiovasculare obisnuite (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica aerobica, baschetul, plimbarile, urcatul pe scari, vaslitul) imbunatatesc functionarea inimii, plamanilor si aparatului circulator pentru a putea duce mai multi nutrienti si mai mult oxigen la muschi si tesuturi. Asemenea programe de exercitii ard calorii, ajutand la mentinerea unei greutati ideale, scad tensiunea arteriala, intaresc sistemul imunitar, reduc stresul si riscul de diabet, dementa si alte boli legate de inaintarea in varsta. ! Numarul de exercitii cardiovasculare de care are nevoie fiecare persoana variaza in functie de varsta si de starea generala de sanatate. Desi cercetarile arata in general ca sedintele de exercitii mai lungi ajuta inima mai mult, chiar si exercitiile scurte, dar periodice favorizeaza longevitatea. Un studiu recent a descoperit ca trei sedinte a cate 10 minute de exercitii cardiovasculare (ca de exemplu plimbarile rapide din timpul zilei) au ajutat la fel de mult la scaderea riscului de boli cardiace ca o sedinta de 30 de minute. Putem beneficia la maxim de pe urma exercitiilor cardiovasculare daca ne mentinem ritmul cardiac ideal. Pentru a gasi acest ritm ideal, multi experti sugereaza ca o persoana normala ar trebui sa atinga undeva intre 70 si 90% din ritmul cardiac maxim. Majoritatea antrenorilor de fitness recomanda o etapa de incalzire inaintea exercitiilor cardiovasculare pentru a creste temperatura corpului si a flexibiliza incheieturile. Marind usor si pulsul, aceasta etapa pregateste inima pentru un antrenament mai energic. Etapele de incalzire includ de obicei exercitiile de intindere si respiratie, care pot dura intre 5 si 10 minute.

Faza de exercitiu propriu-zis poate dura intre 10 si 60 de minute, in functie de nivel fiecaruia de fitness si de scopul urmarit (imbunatatirea sanatatii cardiovasculare, marirea rezistentei sau scaderea in greutate). Exercitiile cardiovasculare mai prelungite si mai frecvente ard mai multe calorii si favorizeaza scaderea in greutate; totusi, cel mai bine este sa le mariti durata treptat, pentru a evita durerea si leziunile. De asemenea, evitati sa faceti exercitii dupa o masa copioasa, atunci cand o mare parte din rezerva de sange a corpului se duce la stomac pentru a ajuta digestia, iar circulatia sangelui spre alte organe este scazuta. Pe cat posibil, faceti exercitii cardiovasculare suplimentare, in timpul zilei (de exemplu renuntati la lift si uracti pe scari sau faceti o plimbare rapida in apropiere pentru a rezolva o problema in loc sa sariti in masina). Fiecare exercitiu cardiovascular ar trebui sa fie urmat de un repaus de 5 pana la 10 minute, in care corpul se odihneste, iar inima restabileste o circulatie mai lenta a sangelui. Intinderea muschilor dupa exercitii va ajuta la evitarea durerilor si marirea flexibilitatii.

Bibliografie: 1."Secretele longevitatii", de Gary Small si Gigi Vorgan, Editura Polirom ; 2."Ghidul European de preventie a bolilor cardiovasculare", traducerea fiind asigurata de Societatea Romana de Cardiologie (coordonator: dr. I. Kulcsar); 3. Revista Leacuri si Terapii;