Obiectivul acestei lucr ri este de a g si r spunsuri la urm toarele ntreb ri: Ce este structura hegemonic n sistemul interna ional?

Cum este v zut sistemul interna ional din perspetiva reali tilor, neoreali tilor i institutionalistilor liberali. Ce nseamn balan a de putere? Cine este hegemonul n perioad contemporan ? Hegemonia Statelor Unite ale Americii va mai exista n viitorul apropiat, Cea ce i dac nu, cine va fi succesorul titlului de hegemon mondial ? tiam este c un sistem este compus dintr-o structur i din unit i

aflate n interac iune. Structur este acea componen

a sistemului care ne

permite s ne gndim la sistem ca la un ntreg. Ceea ce ne spune neorealistul Kenneth N. Waltz, este c structura este definit de modul n care p r ile sunt aranjate. Structura i unit ile sunt concepte care au leg tur cu actori reali. i pozi ionarea Diferen a dintre cele dou este c structura este un concept abstract, noi nu o putem vedea. Putem defini structura n func ie de aranjarea unit ilor sistemul politic interna ional unit i de principiul care a stat la baz aranj rii lor n sistem. n ile sunt n rela ie de coordonare.1

Statele se deosebesc n func ie de puterea pe care o de in. Principiul organizator al sistemului interna ional este anarhia. Kenneth N. Waltz se refer la structura sistemului interna ional c distribuit puterea2. Unul dintre principalii factori ai apari iei sistemelor interna ionale a fost dezvoltarea unor tipuri de unit i, care aveau o natur politico-militar mai culegatori, satele i micile ora e la o schem potrivit c reia este

specific dect triburile de vn tori a

neolitice care le-au precedat. Dar ntr-una dintre cele mai importante etape din dezvoltarea social a omenirii, rela iile de rudenie au fost n cele din urm dep ite printr-un proces de urbanizare. Urbanizarea a dat na tere marilor i a imperiilor, i Richard Little n lucrarea Sistemele ora e, care la rndul lor au dus la apari ia oraselor-state3 a a cum afirm autorii Barry Buzan

Interna ionale n istoria lumii. Apari ia ora elor-state primele sisteme interna ionale.

i a imperiilor ca

Aparitia n Sumer a primului sistem interna ional ntreg prezint dintre elementele care au marcat Tigru i Eufrat,

multe

emergen a sistemelor interna ionale

ulterioare , precum China. Sumerul, se g sea n sudul Mesopotamiei, ntre i cuprindea regiunea sudic a Sumerului. Ora ele-state sumeriene care au fost n cele din urm cople ite de apari ia imperiilor.4 n decursul istoriri lumii, aceasta a fost soart tuturor ora elor-state, dar ele au reu it s supravie uiasc drept actori importan i pe scena mondial , cteva dintre ele d inuind pn n ziua de ast zi. Sistemele de orase-state puteau furniza o baz pentru construirea de imperii, o metod uzul fiind aceea n care un ora -stat se transform n impetriu, prin preluarea controlului asupra altor ora e-state, ca exemple putem da: Atena, Babilonia, Roma. Imperiile au fost definite drept rela ii de control politic impuse de unele societa i asupra suveranitatii efective a altor societati politice5 Imperiile din epoca antic i clasic erau din unele puncte de vedere unit i remarcabil de

flexibile . Nu aveau limite geografice fixe, niciun grad uniform de control politic intern. Ele alc tuiau un spectru de unit i variind de la cele complet subordonate la cele semiindependente i la cele independente, dar supuse sistemelor

internationale, ele fiind considerate prin ele insele, un fel de sistem international ierarhic. Toate imperiile s-au dovedit vulnerabile in fata dislocarii interne, precum si a activitatilor dusmanoaseale unor actori aflati dincolo de hotarele lor6. Este interesant de subliniat faptul c dup c caderea imperiului, ns devenea adesea evident c situatia preimperial nu se schimbase n timpul dominatiei lui, revenind practic la situa ia anterioar .

De-a lungul istoriei universale au existat o serie de puteri imperialiste, cum ar fi: Imperiul Romn care st pnea cea mai mare parte a Europei, Africii de Nord i Asia Mic ; Imperiul Chinez a avut mult vreme cea mai puternic flot din lume, nentrecut ca num r pn la nceputul secolului al XIX-lea; Imperiul Mongol se ntindea din Asia de Sud-est pn n Europa R s ritean ; Imperiul Otoman, n secolele al XVI-lea Gibraltar pn i al XVII-lea, se ntindea de la Strmtoarea i a luptat cu na iunile europene n rile de la Golful Persic

ncercarea de a avansa n inima continentului, pornind din Balcani; Imperiul Spaniol st pnea ntinse teritorii din Italia, Germania, Portugalia, Jos, ca i numeroase colonii n America, Africa i Asia; dup c tigarea

independen ei de sub domina ia spaniol , Imperiul Olandez a reu it s cucereasc numeroase colonii pe tot globul; Fran a a reu it n mai multe rnduri s aib cea mai numeroas i de Sud armat , avnd colonii n Africa i Asia de Sud-est; in momentul de i nceputul secolului al Occidental , Americile de Nord

maxim dezvoltare de la sfr itul secolului al XIX-lea

XX-lea, Imperiul Britanic st pnea un sfert din teritoriul P mntului cu o treime din popula ia planetei. Se spunea c soarele nu apune niciodat n Imperiul Britanic. Este mai greu de apreciat dac fac parte sau nu din aceast categorie na iuni care au avut o hegemonie de necontestat asupra unor teritorii ntinse, ntr-o epoc n care consemn rile istorice nu au fost a a de multe. Na iuni precum Egiptul Antic, Imperiul Persan i imperiul efemer greco-macedonean a lui Alexandru Macedon ar putea fi considerate ni te superputeri timpurii.7 Hegemonia presupune existen a unui singur centru de putere, de regula imperiu, suficient de puternic pentru a- i impune voin a n raporturile interstatale. Este un concept care nseamn primat sau conducere. n sistemul interna ional, acesta conducere va fi exercitat de un hegemon, respectiv de un stat care poseda capacitatea necesar pentru a ndeplini acest rol, celelalte state din sistem

trebuind s - i defineasc rela ia fa

de hegemon, care poate fi de acceptare, de

opunere, de rezisten sau de indiferen . Ca si cnd ar actiona o lege natural , n fiecare secol asist m la ridicarea unei ri, cu puterea, voin a i impetuozitatea intelectual si moral ca s modeleze ntregul sistem intern ional conform propriilor sale valori. n secolul XVII, Fran a, sub cardinalul Richelieu, a introdus abordarea modern interna ionale, bazat a rela iilor pe statul-na iune i pe urm rirea interesului na ional.

Marea Britanie a reu it s domine secolul XIX i nceputul secolului XX, iar SUA a devenit puterea dominant dupa primul r zboi mondial, mentinndu- i acest statut i la nceputul secolului XXI. Teoretic vorbind, pentru reali ti,variabila sau factorul cheie care alimenteaz comportamentul statului este puterea. Principala forma de putere este cea militar . Ace tia descriu statele i pe cei care le controleaz resursele ca actori ra ionali i ar avea ca preocupare dominant maximizarea puterii lor relative fa de alte state ,distinc ia de elurile specifice si scopurile materiale pe care le-ar avea. Morgenthau afirma ca oamenii de stat gndesc i actioneaz n termenii

interesului definit ca putere, iar dovezile istorice confirm aceasta ipotez .8 Realistii si nonrealistii sunt de acord c statelor li se impune imperativul

urm ririi puterii. Statele pot incerca s isi sporeasc puterea prin eforturi propii sau prin aliante si alinieri cu alte state Lupta pentru putere si aliatii conduc in mod logic la cautarea superioritatii si hegemoniei. Potrivit realistilor, cautarea unei balante de putere constitue o propietate fundamental si permanent a sistemului de state.Pentru a sprijini aceast

afirmatie ,realistii traditionali si neorealistii reconstituie istoria relatiilor dintre state ca fiind in mare parte un joc de balansare

In conditii de anarhie , statele vor alege intotdeauna strategia balans rii. Esecul in aceast directie le pune in pericol existenta. Ele nu se aliniaz celui mai puternic, nu se ascund si nu incearc sa eludeze sistemul. Statele risc sa fie eliminate din lupta pentru supravietuire. Dac Statele Unite si aliatii s i au balansat impotriva Uniunii Sovietice si a partenerilor ei, potrivit teoriei neorealiste trebuie s ne astept m ca acelasi mecanism sa functioneze in

perioada de dup razboiul rece odata cu crearea unei lumi multipolare, cu diverse centre de putere hard si soft intr-un sistem dominat de o superputere militar (Statele Unite ale Americii). Analiznd datele oferite de teoria rela iilor interna ionale i materialul istoric brut, Gilpin apreciaz c pn la pacea de la Westphalia (1648), politica

mondial a fost caracterizat de ascensiunea i declinul marilor imperii, fiecare organiznd sistemul interna ional respectiv. Principalele mecanisme regulatoare ale sistemului interna ional, n aceast er imperial , au fost controlul teritorial i sferele de influen , iar elementul determinant al succesiunii de imperii a fost forma iunea social bazata pe agricultur . Dup pacea de la Westphalia, Gilpin apreciaz c ciclul imperial a fost nlocuit de sistemul balan ei de putere din Europa i apoi, n secolele urm toare, de o succesiune de hegemonii. Dramatica schimbare a fost determinat de trei elemente strns legate ntre ele : triumful statului na ional ; apari ia posibilit ii unei cre teri economice sus inute, bazate pe tiin tehnologia modern ; expansiunea pie ei economice mondiale. Conform lui Gilpin, n perioada modern , dou hegemonii au fost concludente : cea britanic , n secolul al XIX lea i, apoi, cea american , n secolul urm tor . Procesul de dezechilibru n sistemul mondial apare, n aceast hegemoniilor, atunci cnd statul hegemon se afl men inerea suprema iei i n oprirea declinului er a i

n mare dificultate n propriu. Acest stat

experimenteaz o criz fiscal deosebit de sever , iar difuziunea n sistem a

avantajelor lui de ordin economic, tehnologic ori organiza ional sprijin ridicarea competitorilor. n timp, deosebirea ntre ratele de cre tere economic ale hegemonului n declin i statele n expansiune determin o redistribu ie decisiv de putere i apari ia dezechilibrului. Puterile hegemonice impun ordine n sistem, f r a recurge la cuceriri. Cnd izbucnesc r zboaiele hegemonice r zboaiele mondiale sau globale, ele sunt destinate s asigure rolul de conduc tor al sistemului. Autorii Daniel J. Kaufman, Jay M. Parker si Kimberly C. Field afirmau ca puterea hegemonica functioneaza cel mai bine intr-o ordine liberala, si doar in o asemenea ordine mondiala hegemonul are atat capacitatea cat si dorinta de a stabili normele unei economi liberale, iar odata ce acest hegemon intra in declin, ordinea liberala economica este amenintata.9 Existenta unei superputeri functioneaz in dou directii: pe de o parte,

superioritatea economic si politic a acesteia descurajeaz puterile regionale in a provoca hegemonul, si pe de alt parte aceeasi putere economic si politic incurajeaz alte state s intre intr-o politic de cooperare cu superputerea. O ordine in sistemul liberal este in principal mentinut de cooperare, care la randul sau duce la stabilirea unor relatii intre organizatiile internationale si norme, mentinand asadar securitatea economic . O asemenea putere este interesat s mentin status quo pentru c nu aduce doar prestigiu hegemonului, ci si un profit economic sustinut. Un sistem economic liber si o ordine mondial economic reprezint cel mai bine interesele puterii hegemonice, iar acesta este principalul motiv pentru ca puterea hegemonic are atat dorinta ct si interesul in a p stra ordinea international economic si politic . Dar daca celelalte state incep sa perceapa actiunile puterii hegemonice ca fiind egocentrice si opuse intereselor lor politice si economice, atunci sistemul hegemonic poate incepe sa arate semne de declin. Rezultatul este c alte state puternice devin din ce in ce mai putin doritoare sa contribuie la perpetuarea sistemului hegemonic.

Din punctul de vedere al teoriei stabilit tii hegemonice afl m c este nevoie un hegemon (o putere conduc toare capabil sa influenteze sistemul international), daca se doreste ca cooperarea economic international s reuseasc . n schimb, declinul unui stat hegemonic este asociat cu economii nchise, instabilitate si crearea de blocuri regionale concurente. Charles Kindleberger, care este considerat autorul acestei teorii, arat ca instabilitatea economiei mondiale

dintre cele dou razboaie mondiale s-a datorat absentei unei puteri dominante care sa fie capabila s stabilizeze sistemul international. Un hegemon, conform lui Robert Keohane, este un stat care posed urm toarele caracteristici: abilitatea de a crea, a pune n aplicare si a mentine norme internationale; vointa de a face acest lucru; dominare decisiv n domeniile economic, tehnologic si militar.

Hegemonia s-a nascut o dat cu omenirea. Dar actuala suprematie a Americii este distincta prin rapiditatea aparitiei, anvergura mondiala si modul de exercitare. America s-a transformat si a fost transformata de catre dinamica internationala dintr-o tara relativ izolata din emisfera vestica intr-o putere de o bogatie si forta de dominatie fara precent in istoria omenirii. La sfr itul celui de-al doilea r zboi mondial, Statele Unite ale Americii s-au afirmat pe scena interna ional ca una dintre cele dou puteri dominante ale lumii. Acestea au construit o infrastructur industrial i tehnologic care au

f cut ca for ele militare americane s fie cele mai puternice din lume. Aceasta a urmat doua mari strategii: strategia ingradirii (institutii si parteneriate, cum ar fi Alianata Nord-Atlantica -NATO) si strategia multilateralismului ( transpus in jurul unor institutii precum Fondul Monetar International, Banca Mondiala).

n timp, odata cu terminarea Razboiului Rece, atitudinea de jandarm al planetei este justificat de SUA prin dorin a de stabilizare si pacificare a zonelor de conflict. Ins i interven ia din Bosnia si Kosovo este un exemplu de ac iune rapid pentru temperarea unui conflict cu poten ial major de extindere poate chiar la nivel global. n septembie 2002, administra ia Bush i-a f cut public Strategia de Securitate National , care statua dreptul de recurgere la for pentru a elimina orice contestare a hegemoniei globale a Statelor Unite, drept cu caracter permanent. Noua strategie a starnit o ingrijorare profund n toata lumea. In retorica oficial a Strategiei pentru Securitatea Nationala for ele nostre vor fi suficient de puternice pentru a-i descuraja pe poten ialii adversari s - i dezvolte armatele n speran a de a dep i sau egala puterea Statelor Unite10. Specialist-ul n probleme interna ionale, John Ikenberry, descrie declara ia ca pe o strategie grandioas care ncepe cu angajamentul fundamental de a men ine o lume unipolar n care Statele Unite nu au nici un concurent pe potriv , condi ie care trebuie s fie permanent , astfel ncat nici un stat sau coalitie s nu poat contesta rolul de lider, protector i constrang tor global de inut de Statele Unite. 11 Statele Unite ale Americii sunt considerate ca de innd monopolul din punct de vedere economic, militar si cultural. Dup cum remarca Joseph Nye Jr, pe plan militar SUA sunt atotputernice ns din punct de vedere economic sunt concurate ndeosebi ncepand cu secolul XXI tot mai mult de Uniunea European , Japonia si China. Avnd n vedere aceast realitate s-a trecut de la formula lume unipolara la cea de lume multipolara. 12 Puterea economic a SUA este totu i, impresionant . Astfel PIB-ul american de ine o pondere de 30% din PIB-ul mondial, i aceasta cifra spune mult, mai ales dac o raportam la popula ie. For a economiei americane a fost demonstrat n timpul perioadei Razboiului Rece, SUA afectnd ntre 4-12% din PIB pentru

ap rare, timp de o jumatate de secol. SUA au sus inut i majoritatea cheltuielilor presupuse de existen a si func ionarea NATO, pentru c principalii alia i erau antrena i n procesul propriei refaceri. Puterea cultural a Statelor Unite ale Americii, reprezint interfa a public a unei superputeri, forma cotidian sub care ea se prezint . De aceea, din punct de vedere pubic, ea apare drept hotartoare. Pentru opinia public intern , si mai ales, pentru cea interna ional , prezen a cultural , relieful i prestigiul acesteia traduc puterea adevarat a unui stat. Este important ce face puterea, dar este cel pu in la fel de important cum este perceput respectivul demers. Performan a american const c pentru o societate de mas a creat o cultur de mas , o cultur adaptat conditiei de existen a celor mai multi oameni.

Rezultatul a fost o putere mediatic

cople itoare. Prin aceste intrumente

impresionante, societatea americana a lansat modele, a impus intelesuri, a promovat interpretari, a consacrat stiluri, a conturat un mod de via . Puterea american este pur i simplu de neconceput n afara acestei puteri culturale, care reprezint partea ei cea mai spectaculoas i care confer magnetism i

atractivitate. America de ine pozi ia suprem n cele patru domenii decisive ale puterii mondiale: din punct de vedere militar, economic, tehnologic i cultural.

Combina ia acestor domenii face din America singura superputere mondial multilateral . Suprema ia american a produs astfel o nou ordine interna ional care nu numai ca imit , dar si institutionalizaeaz , dincolo de hotarele Americii, multe din trasaturile sistemului american nsusi. Aceste tras turi fundamentale sunt: Un sistem colectiv de securitate, inclusiv comanda i for e armate

integrate (NATO, Tratatul de Securitate SUA-Japonia etc.);

Cooperare economic

regional

(APEC, NAFTA Acordul Nord-

American al Liberului Schimb) i institutii specializate de cooperare mondial (Banca Mondiala, FMI, Oraganizatia Mondiala a Comertului); Proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe baz de consens, chiar

dac sunt dominate de Statele Unite; Structura judiciar i constitutional mondial elementar (Tribunalul

International de la Haga); Statele Unite ale Americii este principala putere politic : are ncheiate cele mai multe tratate interna ionale i este principalul ini iator al organiza iilor

interna ionale politice i economice pentru care contribuie finainciar n cea mai mare masur . Dup nfruntarea amenin rilor din partea Germaniei i apari iei puterilor rivale. Poate cea mai mare

Japoniei, SUA trebuie s faca fa

amenintare este China, urmat de Uniunea Europeana. Rusia vrea s revin n politica intern ional ca o for , cum a fost nainte de Boris El n , ntre timp

fo ti state socialiste au devenit alia ii SUA. China, la fel ca Rusia , are aspir ii la o putere mai mare in politica intern ionl . Nu putem uita nici pe vechiul continent, Uniunea European care prin tratele din ultimele decenii a devenit o pia unit , dar i reglementat n a a fel ca s - i poat s ine pasul cu SUA . ntr-o alta ordine de idei, putem spune ca Statele Unite se pot sim i amenin ate de statele emergente Brazilia, Rusia, India si China (BRIC - un acronim pentru economiile acestor tari). Exista destule anse ca unipolaritatea care dureaz de la colapsul Uniunii

Sovietice sa fie inlocuit de multipolaritate pentru ca istoria a demonstrat c provocatorii unei superputeri reusesc pn la urm , iar o hegemonie n comun ar putea conduce interesele economice ale lumii. Exist o serie de ameni ri la adresa securit ii mondiale care s-au dezvoltat foarte puternic n ultima perioad , i n special dup 1990. Printre aceste

pericole se pot enumera terorismul i armele de distrugere n mas , fie acestea nucleare, chimice sau biologice. Lupta mpotriva terorismului a determinat modificarea strategiilor de securitate n sensul prevenirii acestuia sa intensificat dup atentatele din data de 11 sptembrie 2001 din SUA. George W. Bush a creat axa a R ului i a declarat r zboi terorismului. Axa R ului cuprinde Irakul lui Saddam Hussein, Iranul, Coreea de Nord i alte politicii americane. n documentul Strategia de Securitate Na ional a SUA, din mai 2010 - Barak Obama, este prezentat ideea de rennoire a leadership-ului american13 , care pune accent pe multilateralismul Statelor Unite ale Americii, ale c rei pozition ri este de a conduce o era a globalizarii14. Rela iile intern ionale s-au schimbat de la nceputul secolului XXI. nceputul r zboiului mpotriva terorismului aproape toate La ri care se opun

rile au stat lng

SUA , dar cu trecerea timpului SUA nu a ncetat cu politica sa agresiv , n concluzie multe state i mai ales opinia public a condamnat ac iunile militare americane. Asistam in aceasta perioada mai mult ca oricand la o rescriere a balantei de putere, cu noi poli de influenta. In aceasta rescriere de a balantei de putere, John J. Mearsheimer, spune totusi ca este de preferat ca echilibratorul de putere mondial sa fie un stat precum SUA un stat care este virtual intangibil datorita oceanelor ce il inconjoara. 15 Pentru a n elege importan a Statelor Unite n rela ii interna ionale trebuie luate n vedere mai mul i factori. Istoria acestui stat , evolu ia economic i apoi

evolu ia n politica interna ional . Capitalismul, pe care SUA r spnde te ncet peste tot pe glob l-a f cut pe americani s devine cea mai bogat ar din lume.

Dar nu numai economiile statelor aliate ale SUA au fost ref cute dup exemplul american, SUA are o influen cultural , chiar moral asupra restul lumii (a a

numitul stil american de via ). Astfel politica american influen eaz via a omului propriu-zis oriunde ar afla, indiferent de continent sau chiar de ar .

Statele Unite ale Americii presteaz cea mai mare influen

n rela ii

interna ionale, fie prin politica sa extern , fie prin organiza ii interna ionale cu leg turi americane, sau fie prin aliatele sale, care sunt supu i politicii amiricane.

Concluzii Ast zi, unii consider c Statele Unite ale Americii sunt o putere hegemonic n declin, n timp ce al ii consider c sunt aceeasi superputere dintotdeauna. Dac e s privim retrospectiv ultimele decenii ale secolului 20, este clar c Statele Unite au f cut regulile n domeniile monetar si financiar. Astazi, din acelea i puncte de vedere, monetar si financiar, pare c Statele Unite controleaz situa ia. Da, dar gradul in care Statele Unite reusesc s depa easc capabilita ile altor state puternice sunt n continu descre tere. Puteri cum ar fi China i Uniunea European sunt mai mult dect amenin toare pentru Statele Unite, ceea ce ntre timp nu poate duce decat la declinul Statelor Unite. n consecint , aceast situa ie va determina nlocuirea structurii hegemonice cu una multipolar . ns , istoria a dovedit c Statele Unite n calitatea acestora de putere hegemonic au capacitatea de a r sturna ceea ce mul i au considerat o situatie dificil . Oamenii de tiin au ntreprins cercet ri privind suprema ia economic i

politic a Statelor Unite, mai ales n anii 80, Unite se confrunt cu o perioad de declin.

i au conchis c ntr-adev r Statele

n anii '80, istoricul Paul Kennedy vorbea pentru prima data de sindromul de a supraextindere imperiala16, considerndu-l drept cauz principal a declinului istoric al marilor puteri din epocile anterioare sau mai trziu va lovi i care mai devreme

i America, iar fostul lider rus Mihail Sergheevici

Gorbaciov (1985-1991), afirm nsemna sfr itul stabilit

sfarsitul hegemoniei SUA n Europa va

ii n Europa. i

Se consider c baz acestui declin rezid att n nesiguran a economic ct interna ional. n timp ce mul i echivaleaz provoc rile economice i financiare puse de alte

politic , care de altfel nu sunt specifice doar Statelor Unite, ci ntregului sistem declinul Statelor Unite cu ri, Joseph Nye nc pune

accentul pe faptul c n ciuda tuturor predic iilor negative Statele Unite nc de in suprema ia. anilor 90 Statele Unite i ceea ce a urmat a dovedit c a avut dreptate. n timpul i-au rec tigat pe deplin suprema ia.

Dac este s analiz m ceea ce spunea al 67-lea Secretar de Stat al Statelor Unite, Hillary Diane Rodham Clinton, n edi ia Foreign Affairs din lunile noiembrie/decembrie 2010, n articolul intitulat Noua diplomatie, faptul c noile sondaje arat multilaterale, c 2/3 din popula ia american multilateralism nseamn prefer costurile ac iunile politice

deoarece

colaterale17, putem spune c Statele Unite ale Americii doresc s r mn hegemonice pe scen rela iilor interna ionale, sub umbrela

multilateralismului.

Concluzia principal a acestei lucr ri este aceea c Statele Unite ale Americii, n etap actual , traverseaz o criz serioas n ceea ce prive te eficacitatea politicilor sale de r zboi, dar i o criz (poate mai pu in evident , dar foarte

grav ) de identitate a politicii sale externe pe termen lung. Criza actual de identitate a politicii externe a SUA nu este rezolvabil dect printr-un r spuns tran ant la ntreb rile pe care, deja le-a formulat n spa iul academic, Zbigniew Brezezinski i anume: este sistemul american echipat pentru a

sus ine o politic global ? Este societatea american preg tit s sus in un rol de leadership global? Simte na iunea american ce consecin e pentru viitor

va avea acest rol? ce vor, n cele din urm Statele Unite ale Americii a hegemon mondial (putere dominant , de tip imperial) sau lider lumii?

s fie

i model al

Note de subsol
1. WALTZ, Kenneth N., -Teoria Politicii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 10 2. WALTZ, Kenneth N., -Teoria Politicii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006, p. 14 3. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -Sistemele Internationale in Istoria Lumii, Editura Polirom, Iasi, 2009., p. 421 4. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -Sistemele Internationale in Istoria Lumii, Editura Polirom, Iasi, 2009, p.192-193 5. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -Sistemele Internationale in Istoria Lumii, Editura Polirom, Iasi, 2009, p.194 6. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -Sistemele Internationale in Istoria Lumii, Editura Polirom, Iasi, 2009, p.203 7. http://ro.wikipedia.org/wiki 8. MORGENTHAU, Hans J.,- Politica intre Natiuni- Lupta pentru putere si lupta pentru pace, Editura Polirom, Iasi, 2007, p.87

9.

MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. Manual de Relatii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006.

10. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/nss/nss_sep2002.pdf 11. http://drezner.foreignpolicy.com/posts/2008/10/19/so_hows_american_hegemonic_power_doi ng_today 12. KEOHANE, O.Robert ; NYE, Joseph S., - Putere si Interdependenta, Editura Polirom, Iasi, 2009, p.177 13. http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf

14. http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_strategy.pdf 15. MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. Manual de Relatii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006, p.148

BIBLIOGRAFIE 1.BREZEZINSKI, ZBIGNIEV,- Marea tabla de sah.Suprematia americana si imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 200 2.CALVOCORESSI, Peter, -Politica mondiala dupa 1945 , editia a VII-a, Editura Alfa, Bucuresti, 2000. 3.HUNTINGTON, Samuel P., -Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale , Editura Antet, Bucuresti, 1998. 4. KENNEDY, Paul, -The Rise and Fall of the Great Powers.Economic Change and Military Conflict from 1500 to 2000, Vintage Books, 1989. 5. KISSINGER, Henry,- Are nevoie America de o politica externa? Catre diplomatia secolului XXI, Editura Incitatus, Bucuresti, 2002. 6. MORGENTHAU, Hans J.,- Politica intre Natiuni- Lupta pentru putere si lupta pentru pace, Editura Polirom, Iasi, 2007.

7. WALTZ, Kenneth N., -Teoria Politicii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006. 8. BUZAN, Barry; LITTLE, Richard, -Sistemele Internationale in Istoria Lumii, Editura Polirom, Iasi, 2009. 9.KEOHANE, O.Robert ; NYE, Joseph S., - Putere si Interdependenta, Editura Polirom, Iasi, 2009. 10. MIROIU, Andrei; UNGUREANU Radu S. Manual de Relatii Internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006. 11.http://www.whitehouse.gov/sites/default/files/rss_viewer/national_security_s trategy.pdf 12. http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/nss/nss_sep2002.pdf 13.http://drezner.foreignpolicy.com/posts/2008/10/19/so_hows_american_hege monic_power_doing_today 14. http://ricks.foreignpolicy.com/category/topic/security 15.http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere#Uniunea_Sovietic.C4.83_.2F_Rusia