Sunteți pe pagina 1din 13

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

GORJ
Localizarea si caracterizarea zonei :
Judetul Gorj este situat n partea de sud-vest a tarii, n nord-vestul provinciei istorice Oltenia, este intins de o parte si de alta a cursului mijlociu al Jiului, care strabte judetul de la nord la sud. Se nvecineaza cu judetele: Mehedinti ( la sud-vest), Caras-Severin (la vest), Dolj (la sud), Valcea (la est) si Hunedoara (la nord). Prin pozitia sa geografica, judetul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte judete cu acces catre punctele de frontiera din vestul si sudul tarii, cu deschidere spre Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Ungaria. Suprafata este de 5.602 km (2,4% din suprafata tarii), ce arata faptul ca este un judet de marime mijlocie, populatia la 1 ianuarie 2010 a fost de 380 061 de persoane, densitatea de 67,84 locuitori pe km2, din care 178 498 fac parte din mediul urban, iar restul de 201 563 din mediul rural. Judetul Gorj este probabil unul dintre cele mai stabile judete din punctul de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, modificarile post-decembriste fiind putine. Organizarea administrativa include 2 municipii (Targu-Jiu si Motru), 7 orase (Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu-Carbunesti, Tismana, Turceni si Ticleni), 61 de comune si 411 sate ( dintre care 35 apartin oraselor si municipiilor); acestora le sunt adaugate cele 15 localitati componente ale oraselor Targu-Jiu, Motru, Rovinari si Turceni. Accesul n judetul Gorj se poate face atat pe drumurile judetene, de care este traversat, dar si prin reteaua de drumuri nationale de buna calitate.ntr-un interval de 2-5 ore se poate ajunge ntr-unul din marile centre ale tarii: Bucuresti, Timisoara, Craiova. Reteaua rutiera nsumeaza 2.225 km din care 625 km sunt modernizati; drumurile nationale cuprind 356 km. Gradul de acoperire este de 39,3 km kmp. Structura retelei rutiere la 31 decembrie 2010 se prezenta astfel: y Drumuri nationale si europene 383 km, din care modernizate: 317 km si cu mbracaminti usoare rutiere: 44 km 1

Drumuri judetene si comunale 1.850 km, din care modernizate: 415 km si cu mbracaminti usoare rutiere: 627 km

Teritoriul judetului este traversat de E 79 (DN 66): Budapesta Oradea Beius - Brad Deva Petrosani Targu Jiu Craiova Bechet Vidin Sofia , cu o lungime totala de 535,4 km; dar si de E 70: Constanta Bucuresti Pitesti Craiova Drobeta Turnu Severin Timisoara Belgrad si E 60: Budapesta Arad Deva Brasov Ploiesti Bucuresti Giurgiu Sofia Atena. Reteaua drumurilor nationale indicativ 67 se prezinta astfel: y DN 67, cu desfasurare ntre municipiul Rm. Valcea Horezu (jud. Valcea) Targu Jiu Motru (jud. Gorj) Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinti), cu o lungima totala de 200 km si strabate cel mai pitoresc sector al judetului, de o bogatie etnoculturala; y DN 67 B: Targu Jiu Targu Carbunesti Hurezani Gradistea (jud. Valcea) Dragasani (jud. Valcea); y y DN 67 C: Targu Jiu Novaci Sebes (jud. Alba) transalpina; DN 67 D: Targu Jiu Hobita Baia de Arama (jud. Mehedinti), o ramificatie spre nord la Tismana, si alta catre sud la Motru; n restul judetului circulatia se realizeaza printr-o ampla retea de drumuri judetene si comunale care asigura legatura cu multe localitati de interes turistic: y DJ 673: Apa Neagra Pades - Closani Valea Mare (lacul omonim de pe raul Motru); y DJ 663: Tismana Gornovita Pestisani, localitati cunoscute pentru valentele lor etnofolclorice; y y DJ 678 A: Poienari Baia de Fier Pestera Muierii Valea Oltetului; DC 139: Runcu Dobresti Lelesti Susita Verde, unde localitatile amintite au pastrat numeroase elemente etnofolclorice; y DC 137: Runcu Valea Sohodolului Valea de Pesti (jud. Hunedoara), este un traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte. Reteaua de drumuri prezentata este completata si printr-o serie de drumuri forestiere care asigura accesul la mai multe puncte de interes turistic din zona montana.Unele dintre 2

acestea prezinta n lungul lor peisaje naturale deosebite.Principalele drumuri forestiere de interes turistic sunt cele care se desfasoara n lungul vailor Oltetului, Galbenului, Gilortului, Sohodolului etc. Pentru cei care practica drumetia, zona montana a judetului Gorj este strabatuta de numeroase poteci turistice, inegal repartizate n zona. Reteaua feroviara are o lungime de 236 km, n totalitate n regim normal, cu o densitate de 43 km/1000 km.Din punct de vedere al liniilor electrificate, acestea reprezinta 100% din totalul liniilor de cai ferate din judetul Gorj. Tronsonul de cale ferata de pe teritoriul judetului face legatura dintre doua magistrale feroviare: Bucuresti Craiova Drobeta Turnu Severin Timisoara Jimbolia si iesire spre Belgrad Serbia; si Bucuresti Ploiesti Brasov Sibiu Deva Arad si iesire spre Budapesta Ungaria. Calea ferata de legatura urmareste directia nord sud pe doua rute: Deva Petrosani Targu Jiu Rovinari Filiasi Craiova si Deva Petrosani Targu Jiu Targu Carbunesti Filiasi Craiova. Judetul nu este dotat cu un aeroport, cele mai apropiate aeroporturi fiind la Craiova (115 km), Caransebes (174 km), Timisoara (279 km).De asemenea distanta fata de principalul punct aerian de intrare in Romania, aeroportul Bucuresti Otopeni, este de 330 km. Principalele mijloace de transport n comun sunt autobuzele si microbuzele care ocupa peste 70 % din circulatia de calatori din judet. Referitor la infrastructura si serviciile comunitare, lungimea retelei de alimentare cu apa n judetul Gorj este de peste 800 km, ceea ce reprezinta 2% din reteaua de alimentare cu apa la nivel national care este de peste 40000 km si 23% din reteaua de alimentare cu apa a regiunii Sud Vest Oltenia care este de 3500 km. Reteaua de canalizare a judetului are o lungime totala de peste 250 km, adica 1,3% din reteaua de canalizare existenta n Romania de 18.000 km. Lungimea sistemului de furnizare a gazului este de peste 700 km, ceea ce reprezinta aproximativ 3% din lungimea retelei de gaz la nivel national de 24.000 km La sfarsitul anului 2010 populatia ocupata era de 136 324 persoane, iar numarul de someri nregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca era de 10976 persoane, rata somajului fiind de 7,45%, iar numarul unitatilor active din industrie, constructii, comert si alte 3

servicii era de 5471. Populatia activa a judetului reprezinta 40,1% din totalul populatiei, ceea ce situeaza judetul Gorj pe o pozitie fruntasa in regiune, peste media regioanala dar sub media nationala de 40,6. In luna martie a anului 2011, castigul salarial nominal mediu net lunar era de 1517 lei/salariat, judetul avand un PIB de 7613,9 milioane lei.

Caracterizarea potentialului turistic :


Potentialul turistic al judetului Gorj, ca si gradul sau de atractivitate, este in stransa legatura cu formele de relief, clima, hidrografie, flora si fauna. Relieful este format din masive montane, dealuri submontane si o zona colinara extinsa n jumatatea sudica a judetului. Masivele montane prezente n judet fac parte din grupa Carpatilor Meridionali. Existenta unor roci foarte rezistente, granite, sisturi cristaline, calcare, n zona montana au creat numeroase vai si culoare extrem de spectaculoase devenite obiective de interes turistic. Muntii Parang Capatanii se impun prin pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ, prin circurile si vaile glaciare, crestele, stancariile si numeroasele lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Galcescu, Rosiile, Slaveiul, vaile pitoresti, peisajul padurilor de conifere, spectaculosul peisaj carstic cu pesteri si chei impresionante (Oltetului, Galbenului), complexul Ranca cu partii si teleschi, Transalpina cu acces usor din valea Oltului pe Lotru si pe Jiet. Defileul Jiului cuprins ntre Livezeni si Bumbesti-Jiu se nscrie n turism prin spectaculozitatea si salbaticia abrupturilor stancoase. Muntii Godeanu prezinta pasunat, relief glaciar, lacuri glaciare si terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei. Muntii Valcan-Mehedinti, prin formele carstice deosebit de spectaculoase, cheile de pe vaile Cerna, Motru, Tismana, Bistritei, Sohodol, pesterile Closani si Gura Plaiului, pesterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi si Cheile Corcoaia, Arsasca si cascada Bobot de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Cerna ale carui ape trec pe sub Muntii Mehedinti n valea Motrului, unde intra n hidrocentrala Valea Mare.

n zona dealurilor, se pot vedea, de asemenea, obiective de o complexitate medie, cu structua si valoare pentru turism, cu toate ca unele componente pot genera forme de turism cu o eficienta ridicata, iar altele se impun n formarea si dirijarea fluxurilor turistice. Resursele de apa minerale, cu rezerve apreciabile si variate sub aspectul chimismului si al calitatii terapeutice, sunt cele mai importante componente de potential generatoare de turism. Se ntalnesc mai multe tipuri de ape precum: ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase slab bicarbonate la Sacelu, Ticleni si Glogova. Exista numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) si antropice (Ceauru, Cerna, Motru). La 30 de kilometri de TarguJiu se afla sta iunea balneara Sacelu, care dateaza din timpul 107 romanilor, avand n prezent peste 400 de locuri de cazare. Sta iunea este bine cunoscuta pentru apele sale puternic mineralizate folosite pentru cura externa n afec iuni reumatismale, ale aparatului locomotor i sistemului nervos periferic, sau n cura interna pentru tratarea afec iunilor aparatului digestiv, n bolile renale sau hepatobiliare. Vegetatia judetului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice, ele jucand un rol esential n diversificarea formelor de turism care pot fi practicate aici (drumetie, recreere si odihna, cunoastere stiintifica) Fauna este foarte variata si bogata, existand specii faunistice aflate n regim de ocrotire care atrag numerosi turisti. Astfel, culmile alpine si circurile glaciare adapostesc capra neagra, iar n padurile de foioase exista specii precum: ursul, caprioara, pisica salbatica. Apar si unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, adevarate curiozitati stiintifice. Clima este temperat continentala cu influente submediteraneene, temperatura media anuala variaza de la 10,8C la 10,2C sau chiar 4,5C in zona cea mai inalta a muntilor VulcanParang-Negoveanu. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585mm si 750mm. Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE. In concluzie, potentialul turistic natural, foarte variat, este reprezentat de: un ntins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful si lacurile glaciare constituie atractia turistica de baza si fondul drumetiei montane (Muntii Parang); relief glaciar, cu circuri si vai glaciare, creste alpine semete de mare spectaculozitate si salbaticie, stancarii, grohotisuri etc. (Muntii Parang); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei si defilee, pesteri, 5

doline, peisaj agro-carstic etc. (Muntii Parang si Valcan); impunatoare defilee (Jiu), vai montane (Cerna) si chei (Cheile Sohodolului, Gilortului, Oltetului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Muntii Parang); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea muntilor si constituie destinatii certe pentru turism (Valea Cernei si Bistritei); ntinse paduri de conifere si foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate si atractive, date de mbinarea elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfasoara pe mari diferente altitudinale ceea ce permite persistenta stratului de zapada; domeniu variat si bogat cinegetic.nsa un interes aparte n peisajul alpin al regiunii l reprezinta monumentele naturii, adevarate unicate nationale si europene, protejate prin parcuri nationale si rezervatii naturale: rezervatii de interes national precum Domogled (Valea Cernei); rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti), Muierilor (Muntii Parang); rezervatii forestiere (Padurea de castan de la Tismana la poalele Valcanului). In Gorj exista peste 2000 de pesteri n jude ul Gorj se afla peste 25 de trasee turistice montane pedestre, ntre care i doua trasee turistice europene de lung parcurs (E3 i E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului Runcu, Cheile Galbenului Baia de Fier, Cheile Olte ului Polovragi), cinci zone speologice ce alcatuiesc cel mai mare poten ial speologic din Romania, o sta iune de schi (Ranca), precum i perimetre de vanatoare i pescuit ce atrag anual un mare numar de turi ti. Gorjul dispune si de obiective turistice antropice cu grad de dispersie mare.Astfel, spre deosebire de multe alte judete, detine nca importante si valoroase obiective cultural-istorice. n acest moment, n Gorj se gasesc raspandite inegal un numar de 513 monumente cultural-istorice grupate astfel: y y y y y 92 Monumente si situri arheologice; 369 Monumente si ansambluri de arhitectura; 40 Monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare; 5 Cladiri memoriale; 7 Zone istorice urbane si rurale.

Fondul arheologic cu valoare turistica este reprezentat prin cele cateva castre romane si asezari vechi mai deosebite, aflate n diverse localitati. Tezaurul acestei categorii de obiective este deosebit de bogat si cuprinde atat constructii civile, cat si religioase. Se remarca faptul ca n judet, n asezarile urbane si rurale s-a pastrat un numar important de case vechi, 6

valoroase pentru epoca si stilul n care au fost realizate. Alaturi de acestea, impresionante sunt si numeroasele biserici de lemn, aflate n patrimoniul cultural, cele mai multe situate n mediul rural. Un succint inventar al patrimoniului arhitectural din lemn scoate n eviden a peste 120 obiective, din care peste o suta sunt biserici din lemn cu o vechime de peste 200 de ani. Judetul Gorj detine cateva obiective, de o mare valoare artistica si istorica: ansamblul sculptural C. Brancusi (Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Coloana infinitului Targu jiu), mausoleul Ecaterina Teodoroiu (Targu Jiu), monumentul Proclamatiei lui Tudor Vladimirescu de la 1821 (com. Pades) etc. n ciuda evolutiei istorice si a dezvoltari socio-economice, cateva localitati gorjene si au meritul de a-si fi pastrat si conservat un nucleu istoric, vechi care sa arate locuitorilor si nu numai, etapele lor de dezvoltare. Judetul Gorj are un numar relativ mare de muzee, printre care amintim: Muzeul Judetean (Targu Jiu), Muzeul de arhitectura populara nfiintat n 1946 (Curtisoara), Muzeul de istorie si etnografie (Lelesti). La toate acestea mai putem adauga si sarbatorile si maniferstarile folclorice ( alaiul sarbatorilor de iarna mun. Targu Jiu, Dragaica Crasna, Cantecul Vailor Dragotesti, Ziua oierilor Novaci).

Analiza echipamentelor existente :


In judetul Gorj, la sfarsitul anului 2009 a fost de 61, capacitatea de cazare existenta a fost de 1974 de locuri, iar capacitatea de cazare n functiune in anul 2010 a fost de 556,3 mii locuri/zile. Indicele de utilizare neta a capacitatii n funtiune, tot in 2010, a fost de 19,0%.
Anii Total Unitatile de Hoteluri cazare Hanuri si moteluri de Pensiuni turistice Vile turistice si bungalouri Hosteluri 1 1 1 1 1 2005 36 8 2 2 21 1 2006 41 11 3 1 23 1 2007 40 13 1 1 24 1 2008 40 12 1 1 24 1 2009 61 16 1 5 37 1

turistice pe Cabane turistice tipuri unitati -nr unitati -

Sosiri 2005
hoteluri 3% 3% hanuri si moteluri 23% Cabane turistice 5% 60% 6% Pensiuni turistice Vile turistice si bungalouri Hosteluri 2%

Sosiri 2009
2% hoteluri hanuri si moteluri 26% cabane turistice 1% 61% 8% pensiuni turistice vile turistice si bungalouri hosteluri

Putem observa sa o pondere mare in numarul unitatilor de cazare o ocupa pensiunile turistice, urmate de hoteluri acestea avand totusi o capacitate de cazare mai mare dupa cum putem observa in tabelul si graficele urmatoare.
Anii Total Hoteluri Capacitatea de cazare turistica existenta , pe tipuri de unitati Hanuri si moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice Vile hosteluri turistice si bungalouri 62 62 62 62 162 2006 1480 916 107 14 306 48 2007 1439 952 127 14 284 48 2008 1357 845 69 14 343 24 2009 1967 1095 83 89 614 24 2010 1974 944 105 127 612 24

Unitati de cazare
1200 1000 800 600 400 200 0 2006 2007 2008 2009 2010 hoteluri hanuri si moteluri cabane turistice pensiuni turistice vile turistice si bungalouri hosteluri

Se poate observa o crestere a capacitatii pentru pensiunile turistice , fiind urmatoarele dupa hoteluri/moteluri si urmate de cabane turistice, fapt ce evidentiaza preferinta turistilor pentru zonele rurale.
Anii Capacitatea de cazare in functiune(mii-locuri-zile) Numar de innoptari(nr) Indicele de utilizare a capacitatii in functiune(%) 2006 411,2 98094 23,3 2007 404,0 105500 26,1 2008 443,4 119700 27 2009 574,3 116000 20,2 2010 556,3 105726 19

Capacitatea de cazare in functiune


800 600 400 200 0 2006 2007 2008 2009 2010 411.2 404 443.4 Capacitatea de cazare in functiune 574.3 556.3

Observam o crestere a capacitatii in functiune pana in anul 2009 si o usoara descrestere in 2010

Numar de innoptari
150000 100000 50000 0 98094 105500 119700 116000 105726 numar de innoptari 2006 2007 2008 2009 2010

Numarul persoanelor care au innoptat creste semnificabil pana in anul 2009 apoi sufera o scadere subtila pana in 2010

Indicele de utilizare a capacitatii in functiune


30 20 10 0 2006 2007 2008 2009 2010 23.3 26.1 27 20.2 19 indicele de utilizare a capacitatii in functiune

Comparativ cu numarul innoptarilor vis-a-vis de capacitatea de folosinta avem un indice de utilizare a acesteia in crestere pana in 2008 iar apoi scade dramatic pana in 2009 si 2010.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare:


Sosiri ale turistilor n Gorj n perioada 2006-2010
Anii Sosiri Romani Straini Innoptari Romani Straini 2006 54967 2193 92541 5553 2007 54589 3469 96076 9416 2008 59564 3626 110152 9579 2009 56159 2903 107478 8492 2010 52422 2545 97600 8126

Se poate observa ca sosirile de turisti fluctueaza foarte mult din 2006 pana in 2010, atat la sosiri de turisti romani cat si la cei straini. Cel mai reprezentativ an a fost anul 2008, din toate punctele de vedere, si ca sosiri si ca innoptari. Evolutia sosirilor turistice si a numarului de nnoptari turistice n perioada 2006-2010 :
Anii Sosirii (mii) nnoptari (mii) Durata medie a sejurului (zile) 2006 51,6 98,1 1,90 2007 58,1 105,5 1,81 2008 63,2 119,7 1,89 2009 59,1 116,0 1,96 2010 54,9 57,38 0,825 1,9 0,005 1,015 1,018 1,002 1,5 1,8 0,26

105,7 109 1,92 1,90

Durata medie a sejurului


2 1.95 1.9 1.85 1.8 1.75 1.7 1.96 1.9 1.81 1.92 1.89 Durata medie a sejurului

2006

2007

2008

2009

2010

10

Analizand evolutia circulatiei turistice putem observa existenta unei corespondete aproape perfecte ntre numarul de sosiri si numarul de nnoptari, ceea ce face ca indicatorul durata medie a sejurului sa se pastreze la o valoare aproape statica pentru perioada 2006-2010, cu valori cuprinse ntre 1 si 2 zile. Interesant este faptul ca desi numarul de turisti a scazut n anii 2009, respectiv 2010, numarul de nnoptari a avut putin de suferit, chiar crescand in 2009 pentru ca apoi sa scada subtil in 2010. Acest fenomen a fost posibil ca urmare a faptului ca turistii care au sosit au petrecut mai mult timp, ceea ce arata atractia turistica a zonei. Anul cu cel mai mic numar de turisti care au stationat n Gorj a fost anul 2006, cand doar 98094 de turisti au nnoptat n zona iar anul cu cele mai multe innoptari a fost 2008. Totusi cea mai mare durata medie a sejurului a fost inregistrata in anul 2009 iar cea mai mica in 2007. Numarul sosirilor a fost n medie, n perioada 2004-2008, de 57,38 mii , cu o crestere absoluta de 825 si un progres de 1,5%. Comparativ, numarul nnoptarilor a fost n medie, n perioada analizata, de 109 mii u.m, nregistrand o crestere absoluta de 1,9 mii , progresul fiind de 1,8%.

Previziunea numarului de sosiri de turisti n structurile de primire turistica


Metoda sporului mediu si metoda indicelui mediu de dinamica

Anii 2006 2007 2008 2009 2010

Numar sosiri 51,6 58,1 63,2 59,1 54,9 0 1 2 3 4

= + 51,6 52,425 52,28 52,161 52,063

( - ) 0 32,205 119,246 48,149 8,048

= 51,6 52,374 53,16 53,957 54,766

( - ) 0 32,787 100,80 26,45 0,017

11

 V1 100= 11,23%

A2= V2=

=5,65 100= 9,86%

Metoda trendului liniar


Anii 2006 2007 2008 2009 2010 Numar sosiri 51,6 58,1 63,2 59,1 54,9 -2 -1 0 +1 +2 1 4 0 1 4 -103,2 -59,1 0 59,1 109,8 55,86 56,62 57,38 58,14 58,9 18,1476 2,1904 33,8724 0,9216 16 +b ( - )

2011 2012 2013

59,725 60,55 61,375

a=

= =57,38

b=

; V3

100=6,57%

Ca urmare a rezultatelor am hotarat ca Metoda trendului liniar este cea mai buna pentru a prognova numarul de sosiri pe viitor si anume pe urmatorii 3 ani.

numar de sosiri
70 60 50 40 30 20 10 0 63.2 58.1 51.6 59.1 59.725 54.9 60.55 61.375

numar de sosiri

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

12

Dupa cum bine se vede si pe grafic numarul de sosiri in judetul Gorj pe urmatorii 3 ani ( 2011, 2012, 2013) va creste semnificativ fata de anul 2010 dar mentinand cota din anii trecuti (2007,2008,2009).

Solutii de valorificare a potentialului turistic


Prin pozi ia sa geografica, jude ul Gorj este n ntregime o zona turistica presarata cu locuri pitore ti, mun i mpaduri i, pante stancoase, pe teri i minunate monumente ale naturii, dar nu numai. nsa nu este suficient acest lucru pentru un potentiatul turistic ridicat. Astfel ar trebui propusa o strategie ofensiva, care sa puna n valoare punctele tari ale judetului si care sa valorifice numeroasele oportunitati de care beneficiaza acesta ca destinatie turistica, dar si ca centru cu obiective si trasee turistice. Un prim pas n acest proces l-ar consta o strategie de promovare agresiva.S-ar putea crea o pagina web cu legaturi catre toate site-urile autoritatilor locale, si nu numai; De asemenea s-ar putea nfiinta o baza de date care sa contina agentii de turism din Romania, catre care sa fie furnizate informatii continuu precum: un calendar al evenimentelor, actualizarea produselor etc. Totodata dezvoltarea judetului presupune si anumite investitii financiare n principalele puncte de atractie turistica.Astfel ar necesita modernizari si semnalizari refugiilor montane, traseelor de drumetie, bazelor sportive, spatiilor verzi etc. Locurile cultural-istorice sau chiar toate obiectivele antropice ar trebui amenajate si prezentate, iar cele noi ar trebui puse n valoare. Dezvoltarea de noi itinerare si circuite si ncurajarea ntreprinderii unor activitati turistice ar ajuta foarte mult cresterea valorii judetului. Baza materiala ar trebui extinsa si modernizata.

13