Sunteți pe pagina 1din 2

VIA FERATTA BAILE-HERCULANE

Accesul se face urmind drumul ce trece pe sub hotelul Roman.Dupa cca 100m in amonte,se afla peretele haiducilor pe care se afla trasee de escalada de diferite dificultati,cel mai cunoscut fiind traseul haiducilor (grad de dificultate 4B).Pe perete se afla o tablita de marmura scrisa in imba maghiara si incastrata cu ocazia unui congres al medicilor balneologi pe la 1900. Intrare in traseul de ferata se face in dreptul acestei tablite ,urmind sa se parcurga o portiune verticala oblic drepta,ce trece pe linga o grota apoi o portiune putin surplombata.Dupa trecerea acestor pasaje ,urmeaza o traversare spre dreapta peste un vilcel suspendat care se face peste o punte de cablu si barne. De acolo traseul se parcurge in paralel cu traseul creasta haiducilor (grad de dificultate 4a autorul fiind subsemnatul) urmind linia de maxima creasta. Lungimea totala al Viei Feratta va fi de 130 -150 de metrii,culminind pe virful crestei. Spectaculozitatea Viei Feratta Baile-Herculane o constitue faptul ca si un novice in alpinism poate parcurge un astfel de traseu aerian fara a avea antecedente in alpinism. Senzatia de inaltime si gol sunt inlocuite de o inegalabila panorama ce se deschide spre statiune cit si spre valea Cernei,dar si de siguranta care o confera cablurile si prizele ancorate cu profesinalism. Retragerea se face pe un vilcel stincos echipat corespunzator pina pe poteca Baile-Herculane Grota cu aburi.O alta retragere din traseu ar fi parcurgerea unei tiroliene sau a unei punti pe cabluri de cca 40m pina pe un alt pisc dupa care se urmeaza accelasi traseu de coborire (tiroliana sau punte sint separate de Via Feratta si depind de posibilitatiile materiale).Utilizatorii traseului au nevoie de cite 2 lonje cu shokc absorber specifice Via Feratta.

MATERIALE NECESARE PENTRU VIA FERATTA

Materiale necesare pentru o tiroliana sau o punte suspendata ,cablu de otel galvanizat de 14 mm 3x50 m,intinzatoare cablu 14 mm 6 buc.,ancore cablu 30 buc si ciment rapid sau fiole chimice.

BRUNO ADAMCSEK