1

CAPITOLUL I
Consideratii generale

1.1 Caracterizarea solutiei constructive

Schema cinematica al cricului simplu cu dispozitiv de actionare cu clichet orizontal : Surubul principal 1 executa atat miscare de rotatie cat si de translatie.Piulita 2 este fixate in corpul 3. Pentru evitarea miscarilor relative intre sarcina de ridicat si cupla 4 aceasta trebuie sa se roteasca liber pe capul surubului1, deci intre cupla si surub ezista un lagar axial care poate fi de alunecare sau de rostogolire( rulment axial). Utilizarea rulmentului este avantajoasa in specila pentru ridicarea sarcinilor mari, cand se obti reduceri inseminate ale momentului de frecare rezistent dintre cupla si surub.

Caracterizarea transmisiei surub piulita Transmisia surub piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relative in timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.Cu aceste functii transmisia surub piulita se intalneste frecvent in constructia unor masini simple cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte , a unor dispozitive de lucr, a unor aparate de masura. Avantajele folosirii transmisiei surub-piulita sunt: constructia si executia relativ simpla, precizia buna, functionarea fara zgomot , gabarit redus, posibilitatea transmiterii unor forte relative mari. Dezavantajul principal al acestei transmisii il constituie existenta unor frecari importante in spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari ce conduc in timp la jocuri mari si in consecinta viteze de lucru limitate. Acest neajuns este in parte eliminate de transmisia cu bile ( suruburile cu bile) la cer frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire. 1.2. Sinteza dimensionala Sinteza dimensionala are ca obiectiv principal determinarea lungimii parghiilor Hmin inaltimea minima sub sarcina si H cursa, Hmin si Hmax inaltimea maxima sub sarcina.

2 lp lungimea unei parghii (hi + hs)= Trebuie determinate patru necunoscute: lp , min , max si . Se pot scrie doua ecuatii:
H min = 2l p sin min + H max = 2l p sin max +

sau
H min = 2l p sin min + H = H max H min = 2l p ( sin max sin min )

Pentru solutionarea problemei trebuie introduse inca doua conditii (ecuatii). Se pot impune urmatoarele marimi: min si max min si max = 80 min = 30 1.3. Studiul cinetostatic Studiul cinetostatic se face in scopul determinarii fortelor care actioneaza in elementele mecanismului. Mecanismul din structura cricului constituie un sistem static determinat. Se scriu conditiile de echilibru:

(F)4=0 F=2R64sin R64=F/(2sin) (F)6=0 R46= -R64; R46+R26=0; R26=R46=R64=F/(2sin) (F)2=0 R62= -R26; R62=F/(2sin); F1=2R62sin Din relatiile de mai sus rezulta ecuatia de legatura dintre forta din surub, F1 si greutatea ridicata, F. F1 = Fctg = 7000 ctg 30 = 12124 .35 N

CAPITOLUL II Dimensionarea, proiectarea si verificarea surubului

2.1 Precizarea solicitarilor si formelor de deteriorare Pentru a pune in evidenta tipul solicitarilor care se produc, se construiesc diagramele de eforturi. F1 F4- forte axiale

3 M14,M12,M23- momente M21- momentul de insurubare Mtot- moment de actionare Dimensiunile cuplei surub-piulita , deci, ale celor doua filete in contact, sunt determinate pentru: rezistenta corpului (tijei) surubului la solicitarile compuse si la flambaj, pentru ca diametrul corpului surubului este egal cu diametrul interior al filetului acestuia. Rezistenta spirelor filetului si al piulitei este foarte importanta in determinarea dimensiunilor cuplei surub- piulita (deci a celor doua filete in contact). Spirele se pot distruge prin uzare sau prin rupere. Hotarator pentru tipul si intensitatea uzurii sunt tensiunile de contact dintre spire. Ruperea acestora poate avea loc datorita solicitarilor de incovoiere si forfecare la piciorul filetului.

2.2 Alegerea materialelor pentru cupla surub piulita Pentru realizarea surubului s-a ales OL 50.Otelurile constituie baza constructiei multor elemente mecanice. Sub dimensiunile minime ale elementului mechanic considerat, se pot transmite forte mari la viteze mari, in comparative cu alte materiale. De altfel, otelurile se mai caracterizeaza si printr-o rezistenta mare, plasticitate ridicata -spre deosebire de fonte- si printr-o capacitate crescuta de a se putea supune tratamentelor termice sau termochimice.
Materialul

STAS

Simbol

Tratament termic

Caracteristici mecanice[N/mm2] Limita de curgere Rezistenta la rupere Rp (c) la tractiune Rm(r) 270290 490610

Oteluri general

de 500/2-80 uz

OL50

___________

Pentru realizarea piulitei s-a ales fonta cenusie cu grafit lamelar F cA1. A fost ales acest material deoarece prezinta o rezistenta mare la uzura si o capacitate mare de a retine uleiul in vederea asigurarii unei ungeri bune.Durabilitatea suprafetelor de frecare este cu atat mai mare cu cat stuctura fontei este mai apropiata de cea perlitica. Grafitul sub forma lamelara confera bune proprietati antifrictiune.
Grupa
Fonta cenusie cu grafit lamelar

Marca fontei FCA1

Pres.de contact P [N/mm2] 2,5 9,0

Viteza periferica Produsul V [m/s] Pv [Nm/mm2s] 5,0 0,2 10,0 1,8

Durificarea Brinell HB 180260

Marca fontei

Diam.probei brut

Resist.la tractiune Resist.la incovoiere

Duritatea Brinell

4
turnate d [mm]

FC250

13 20 30 45

Rm [N/mm2] 320 270 250 210

Ri [N/mm2]
______

HB 180240

450 410 380

Se considera FCA1~FC250

2.3 Alegerea si predimensionarea filetului Rolul filetului poate fi acela de element de asamblare, element de miscare ce transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie, element de reglaj al pozitiei pieselor si acela de sistem de masurare. Avantajele filetului sunt: -gabaritul redus,fortele mari de asamblare , la o strangere relative mica a piulitei , insurubarea se poate opri in orice pozitie si se pot realize forte de strangere relgabile.Datorita inaltimii relative mici a profilului filetului, solicitarile din tija sunt relative reduse. Din punct de vedere al prelucrabilitatii filetului,se realizeaza usor procesul de productie putandu-se automatiza. Pe langa avantaje filetul prezinta si unele dezavantaje cum ar fi: filetul constituie un puternic concentrator detensiuni, filetul nu cedeaza-exista jocuri pe flancuri. In cazul solicitarilor variabile, asamblarile filetate trebuie asigurate contra desfacerii accidentale. Uzura mare a flancurilor poate conduce la aparitia unor erori in pozitionarea reciproca a pieselor. Pentru ciclu simplu de realizat s-a ales un filet trapezoidal deoarece are o buna rezistenta si rigiditare .Randamentul acestui filet cu cca 4%...5% mai mic decat cel al filetului patrat , permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzurii. Prin utilizarea unei piulite sectionate, in ambele sensuri. Predimensionarea la solicitarea compusa se face la compresiune(la tractiune) pe baza unei forte de calcul. FC= Fi = 1,3 12124 .35 =15761 .65 N F=7000 N H=200mm unde: Fi: forta care actioneaza asupra surubului principal : coefficient ce tine seama de simultaneitatea solicitarii la tractiune, compresiune, torsiune. (=1,11,3)

F t = = ac A
t =
4 F = ac 4 d 32

; A=

d 4

ac =

r ,c 500 = = 100 c r ,c 5

d3 =

4 F = ac

4 15761 .65 = 14 .17 3,14 100

ac =

r ,c 500 = = 100 MPa c r ,c 5

unde:

d3- diametrul filetului interior ac- tensiunea admisibila la compresiune ( tractiune) r,c-limita de rupere, curgere cr,c- coefficient de siguranta fata de curgere (rupere) ; se considera cr,c=35

In urma determinarilor facute si conform STAS 2114/3-75 rezulta dimensiunile nominale ale filetului: Tr 22x5
Diam.nominal al filetului , d Sirul 1 22 Sirul 2 3 |5| 8 20,500 19,500 18,000 Pasul p Diam.nominal mediu d2=D2 Diam.nominal Diametrul nominal interior exterior al filetului int.D4 al filetului al filetului exterior d3 interior D1 22,500 18,500 19,000 22,500 16,500 17,000 23,000 13,000 14,000

2.4 Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare.La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet .La actionarile mecanice, unde probleme randamentului se pune mai acut, conditia de eutofranare se sacrifice in favoarea obtinerii unui randament mai bun. In aceste situatii se folosesc sistemele suplimentare pentru blocare. Filetele asigura autofranarea atunci cand unghiul de inclinare a filetului, 2, este mai mic decat unghiul de frecare redus .
2 '
tg 2 = p p 5 = 2 = arctg = arctg = 4.66 o d2 d2 19.5

6
tg = =

cos

= = arctg

cos

= arctg

0,1 = 5,91 cos 15 o

unde:

- unghiul profilului filetului ; in cazul filetului trapezoidal =30o - coefficient de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea si starea de ungere a suprafetelor. =0,10,15

De regula filetele cu un singur inceput asigura autofranarea .In caz contrar fie se micsoreaza pasul, la acelas diametru nominal d, fie se mareste diametrul nominal mentinand acelas pas.

2.6 Determinarea numarului de spire in contact Numarul minim de spire necesare a fi in permanenta in contact, Z, se va determina din conditia de rezistenta la uzare. In actionarile cu viteze mici, principalul parametru care determina intensitatea uzurii si implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact intre spire. In ipoteze repartizarii uniforme a sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei, numarul de spire necesar rezulta din relatia:

Z=

4 F1 4 1212435 . = = 6.089 6spire 2 2 2 ( d D1 ) as ( 22 172 ) 13

Valorile presiunii admisibile de strivire intre spire :

Cuplu de materiale Otel pe fonta Otel pe otel Otel pe bronz Otel pe fonta antifrictiune Presiunea admisibila as MPa 515 510 (15) 715 (20) 1015 (20)

Pentru piesa studiata valorile pentru o cupla de frecare au conditiile cinematice de functionare :otel pe fonta antifrictiune unsa cu unsoare consistenta , valorile :

as = 13 MPa

2.7

Estimarea randamentului cuplei surub-piulita

Randamentul transmisiei surb piulita , in afara de unghiul de inclinare al elicei si coeficientul de frecare , depinde foarte mult si de unghiul de profil al filetului . Cu cat unghiul este mai mic , cu atat randamentul filetului creste . Valori mai mari ala lui 2 peste 20o nu se pot realiza tehnologic . Solutia clasica de crestere a randamentului filetelor de miscare este aceea de a inlocui cupla filetata clasica cu o cupla de frecare de rostogolire carcteristica suruburilor cu bile . tg 2 tg 4.66 = = = 0,438 tg ( 2 + ) tg (4.66 + 5,91) 0,15 = arctg = arctg = 8,83 cos 15 o

cos

Pentru calculul lui Mt1 se va folosi caculat cu valoarea maxima a lui .

d2 19 .5 tg ( + 2 ) = 7000 tg (8,83 + 4.66 ) = 16372 .77 2 2 Mt1- moment de torsiune in corpul surubului M t1 = F

Deoarece dimensiunile filetului determina dimensiunile altor elemente ale sistemului , este util sa se efectueze si o verificare la solicitare compusa a portiunii filetate a surubului( de obicei sectiunea periculoasa , avand diametru cel mai mic ). De regula solicitarea de compresiune (tractiune ) cu forta F, si rasucire cu momentul de insurubare Mt1. 4F 4 12124 .35 ef = = = 56.7 MPa -pentru torsiune : 2 d3 3,14 16.5 2 -pentru rasucire:

ef =

M t1 16 16372.77 16 = = 18.56MPa d 33 3,14 16.5 3

2 2 ech = ef + 4 ef ac

ech = 56 .7 2 + 4 18 .56 2 = 67 .77 MPa

ac =

c 290 = = 145 MPa Cc 2

In urma calculelor efectuate rezulta ca ech ac deci acest cric a fost verificat. 2.8 Proiectarea celui de-al doilea reazem

Pentru cricul studiat s-a ales un rulment axial. Utilizarea rulmentului poate conduce la chetuieli suplimentare (materiale , manopera), dar prezinta avantajul unor momente de frecare de cel putin 10 ori mai mici decat lagarul de alunecare. Totodata durabilitatea unui asemenea lagar este mult mai mare . Rulmentul se va folosi ori de cate ori momentele de frecare mari conduc la sisteme de

8 actionare ancombrante sau atunci cand actionarea este frecventa si se doresc momente de actionare mici pentru micsorarea efortului uman . Sistemul de actionare montat pe capul surubului poate impune o serie de restrictii in proiectarea rulmentului axial . De exemplu , parghia cu clichet trebuie sa treaca peste capul surubului . Indiferent de tipul reazemului ales trebuie avuta grija ca dimensiunile surubului sa permita insurubarea in piulita pe unul din capete . Capacitatea statica de incarcare ,Co, trebuie sa fie la rulmentu axial cu bile , cel putin egala cu sarcina de preluat de catre surub Estimarea momentului de frecare din rulment se face cu relatia : d 41 M f = M 41 = F m = 0,01 7000 = 1435 2 2 d + Dr 30 + 52 = = 41mm unde dm : d m = r 2 2 =0,0080,01 conform STAS 3921-80 pentru forta de 7000 N - Dr=52 mm si dr=30mm rulment 51206.

CAPITOLUL III Dimensionarea,proiectarea si verificarea piulitei

3.1.1 Definirea numarului de spire

Numarul de spire necesare a fi in contact intre surub si piulita , rezulta din calculele efectuate la punctul 2.6 si este :

Z=

4F = 6.089 6spire d D12 as

Inaltimea piulitei se calculeaza dupa formula :

H p = z p + = 6 5 + 4 = 34 mm hg = ( 0,2 0,25 ) Hp h g = 0,25 34 = 8,5mm

unde :

inaltimea degajarii filetului surubului . Se considera constructive =4 mm . z- numarul de spire in contact p-pasul filetului

3.1.2

Dimensionarea piulitei

Piulita este plasata in fulxul de forta intre surub si corpul ansmblului .Astfel , piulita preia sarcina de la surub prin intermediul spirelor filetului si o transmite corpului ansmblului . Este posibila si situatia inverse cand sarcina este preluata de piulita si transmisa apoi surubului . Corpul piulitei este solicitat la tractiune F2=F1=F si la rasucire M12=M21 conform diagramelor de eforturi din capitolul I. Din aceasta solicitare se va determina diametru exterior al corpului De. F 2 Amin = ( De2 D4 ) = c 4 ac
Fc = F1 = 1,3 12124 .35 = 15761 .65

F 2 ( De2 D4 ) = c => 4 ac De2 = (

2 Fc D4 4 4 Fc 2 + ) = > De = + D4 = ac 4 ac

4 15761.65 + 22.5 2 = 29.63mm 30mm 3,14 54

rc 270 = = 54 MPa C rc 5 Crc=56 Diametrul gulerului , inaltimea gulerului piulitei se determina cu relatia :

Pentru bronz sau fonta : ac =

D g = (1,3 1,5) De => D g = 1,5 30 = 45 mm hg = (0,2 0,25 ) H p => hg = 0,25 34 = 8,5mm

10

CAPITOLUL IV Proiectarea Sistemului de actionare

1.1 Proiectarea la scara a sistemului de actionare Datele de intrare pentru acest capitol sunt: Mtot momentul total care trebuie aplicat si dimensiunile determinate in pasii anteriori. 1.1.1. Actionarea cu parghie simpla Se determina raza Ra, la care trebuie aplicata forta muncitorului Fm:
Ra = M f + M t1 M tot = = 118 .7 Fm Fm

Forta dezvoltata de un muncitor variaza intre Fm=(100150)N. Se determina diametrul minim necesar pentru parghie dp. Considerand parghia ca fiind incastrata in capul surubului, ea va fii solicitata la incovoiere cu momentul incovoietor maxim:
M i = Fm Lc = 150 102 .2 = 15330

unde:
Lc = Ra Dc = 118 .7 16.5 = 102 .2 2

Pentru cricuri diametrul capului surubului, Dc a fost precizat la proiectarea celui de-al doilea reazem.
' Dc = d p + 2hc

Dc = 1.5 d = 33

' p

= d p +1

Rezulta:
Wnec

d3 Mi p = = 32 ai

=>

dp = 3

32 M i = 13 .5 ai

M t = tot Wt

D 3 2h Wt = 2 c c 22 .9 Dc
2.82

2.82

17807 .77 33 3 2 hc =2 40 22 .9 33

11
33 2.82 17807 .77 22 .9 = 8.25 2 2 40 33 3

hc =

cu conditia:
Dc <8 hc

2<

=>

2<3.997<8

1.2.Proiectarea piulitei cricului auto cu parghii 1.2.1. Precizarea solicitarilor Cupla surub-piulita a fost proiectata pentru o forta:
F1 max = Fctg min = 12124 .35

S-au determinat : marimea filetului si numarul minim de spire in contact z. Rezulta:

H p = z p + = 6 5 + 4 = 34

1.2.2. Dimensionarea piulitei Calculele se fac pt pozitia limita inferioara =30

M iV = M iH F = 8750 4 F = ctg = 30310 .89 2
2 2 M iV + M iH = 31548 .57

Mi =

Wnec =

as

3 M i d f = => ai 32 1 F = 2 2 sin = 34 .95 df

d f = 20 .03

B1 se adopta constructiv (B1min=2d=44mm)

Mi = 1F ( B1 + 2 ) ctg min = 163678 .8 2 2 2 Hp B2 = 43 .23 = ( B2 d ) = M i => 6 ai

Wnec

CAPITOLUL V

12

Proiectarea corpului
5.1 Alegerea materialului Reguli generale 1. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa rspunda cerintelor formulate in tema proiectului ( sa indeplineasca rolul functional) 2. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o buna siguranta de functionare din punct de vedere al tuturor solicitarilor care se pun in evidenta 3. Forma si dimensiunile corpului sunt determinate si detrmina la randul lor procedee tehnologice care se vor, sau trebuie sa fie folosite. Tehnologia de fabricatie determina in mod semnificativ costul produsului si din acest motiv trebuie corelata cu seria de fabricatie 4. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure posibilitatea transportului. 5. Forma si dimensiunile corpului trebuie sa asigure o manevrare usoara si sa corespunda normelor de protectie a muncii. 6. Forma si dimensiunile corpului, ca de altfel a intregului ansamblu trebuie sa fie placuta privirii, deci sa indeplineasca si conditia de estetica. Corpul acestui cric se afla in fluxul de forta intre piulita fixa si suprafata de asezare a cricului. Pe langa aceasta functie , corpul cricului include si sistemul de blocare a piulitei. Zona de prelucrare a sarcinii de la piulita a fost proiectata. In mare parte sistemul de blocare a rotirii piulitei sau surubului este de asemenea concretizat. Pentrul corpul studiat s-a ales ca procedeu de realizare turnarea. Corpurile turnate vor avea o mina conicitate. Pentru cursa de 200mm conicitatea va fi de 1:10 cu un unghi de inclinare de Inaltimea corpului trebuie sa fie atat de mare incat in pozitia limita inferioara a surubului sa se realizeze inaltimea minima sub sarcina precizata in tema proiectului .
6o

Solicitarile elementelor sunt: Strivire intre cupa (talpa) si bolt:

13
1 F = 2 2 sin as1 d b 1

s1

d b d f d b = 10

d b1 = d b + 3 = 13

1 = 5 s1 = 70

Strivire intre bucse si parghii:

1 F s = 2 2 sin as d b1 s = 53 .84

Forfecarea boltului in planul dintre cupa (talpa) si parghii: 1 F s = 2 2 sin af 2 db 4

s = 44 .56

Proiectarea parghiilor Latimea parghiilor , bp, se dimensioneaza sau se verifica la compresiune:

1 F = 2 2 sin ac b p
b p =17 .5 18

CAPITOLUL VI
Evaluarea randamentului sistemului tehnic
In proiectarea unei masini simple de tipul unui ric, a unei prese sau a unui dispozitiv de lucru similar, randamentul constituie un criteriu de evaluare ethnic-economica. Conform definitiei cunoscute : Lu 35000 = = = 0,31 = >31% Lc 111889.52 Lu- lucru mecanic util, corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare si este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanta
Lu = F = 7000 5 = 35000

Deoarece cricul studiat prezinta doar o singura cupla surub-piulita orientate pe directia deplasarii sarcinii se considera = p

14 p- pasul filetului. Lc- lucru mechanic consumat , corespunzator unei rotatii complete a elementului de antrenare se estimeaza pe baza momentului total, Mtot, din diagramele de eforturi.
Lc = M tot 2 = 17807 .77 2 3,14 = 111889 .52