Sunteți pe pagina 1din 2

Subdialectul Moldovenesc

Subdialectul moldovenesc se vorbeste n Romnia si n afara grani elor. n Romnia se vorbeste n jude ele Suceava, Botosani, Neam , Iasi, Bac u, Vaslui, Vrancea, Gala i. Unele isoglose mai cuprind p r i variabile din jum tatea de nord-est a Transilvaniei (p r i din jude ele Bistri a-N s ud, Harghita, Covasna, jum tatea estic a jude ului Cluj, jum tatea de nord a jude ului Mures), p r i variabile din jum tatea de nord a Munteniei (nordul jude elor Br ila, Buz u, Tulcea). n afara grani elor actuale ale Romniei se vorbeste compact n Republica Moldova si Transnistria, n Bucovina de Nord si inutul Her ei (ultimele dou apar innd Ucrainei), n cele trei foste jude e romnesti de la Gurile Dun rii Cahul, Cetatea Alb , Ismail (care apar in Ucrainei). Insular se vorbeste n diferite regiuni din fosta URSS.

1.Fonetica
a) Vocalismul Tendin a de nchidere a vocalelor neaccentuate: > cas > cas e > i punem > punim o > u acoperit > acuperit Tendin a de deschidere a lui > a (n partea de nord): batai_ i, barbat, paduri. Dup consoanele s, z, s, j, , , care au caracter dur, vocalele anterioare trec n seria central , iar diftongul e_a se monoftongheaz la a: s c, s curi_a, sar , g st, buz , c, zam , cu t, s, r sn , s d_, coj , j g, jlav Dup labiale, vocala e devine , iar diftongul e_ a se monoftongheaz la a: lovesc > lov sc, s loveasc > s lovasc Diftongul e_a final se monoftongheaz la e deschis (-e_a > -_ ): ave_a > av_, spune_a > spun_ Diftongul i_a >i_ e: b i_ et, t mi_ et, mui_ et. Absen a diftongului i_ n cuvintele cine, pine, mine, mini: cne, pne, mne, mni. Conservarea fonetismelor arhaice: mblu, mplu, ntru, nflu, nour, dirept. Existen a vocalelor finale asilabice i_ si i_u: p durar i_, cojocar i_u. b) Consonantismul Existen a fonetismelor arhaice si : (< D + E, I, I_): c (< DICO) (< D + E, I + O, U) (aflat n varia ie liber cu j): os / jos (< DEORSUM) (< J + O, U): oc / joc (< JOCU). Palatalizarea labialelor este n faz avansat : p + e, i, i_ > pk > k copil > copk il > cok il b + e, i, i_ > bg > g bine> bg ini_ > g ini_ f + e, i, i_ > h sau fierbe > h erbi_ , erbi_ v + e, i, i_ > g , sau y vi el > g i l, i l, y i l m + e, i, i_ > mn > n miel >mn el >n el Africatele prepalatale devin fricative mai pu in muiate ca n Banat:

> : cine > ini_ , cer > er > : snge > sn i_ . Consoanele s, z, s, j, , si r au caracter dur. V + o ,u > h (n partea de nord): volbur > holbur vulpe > hulpe vultan > hultan

2.Morfosintaxa
Substantivele feminine (comune si proprii) terminate n -ca, -ga fac genitivul si dativul n -c i, -g i: Olg i, puic i, maic i. Caracterul dur al consoanelor s, z, s, j, , face ca la substantivele feminine si la forma feminin a adjectivelor cu radicalul terminat n aceste consoane s se neutralizeze opozi ia de num r: sg. si pl. cas , ra ; gras, frumoas. Substantivul tat are forma articulat tatul. Articolul posesiv este invariabil a: a meu, a mele. Pentru persoana a 3-a sg. si pl. a pronumelui personal se folosesc frecvent formele dnsul, dnsa, dnsii, dnsele, att pentru animate, ct si pentru inanimate. Pronumele demonstrativ de apropiere are forme de tipul aista, aiasta etc., iar pentru dep rtare a ala, a ei_ a etc. Imperfectul are la persoana a 6-a desinen a -u_: erau_ , f ceau_ . Perfectul simplu nu se foloseste deloc sau se foloseste foarte rar, numai la persoana a 3-a, cu valoarea unui timp trecut. Auxiliarul perfectului simplu este o, att pentru persoana a 3-a, ct si pentru persoana a 6-a: el o fost ei o fost, el o f cut ei o f cut. Mai mult ca perfectul are si forme perifrastice n partea de nord a Moldovei: m-am fost dus m dusesem, am fost venit venisem etc. Viitorul are forme asem n toare cu infinitivul la persoana a 3-a: (v)a veni, (v)a spune. Conjunctivul verbelor a da, a sta, a bea, a lua, a vrea este s deie, s steie, s beie, s ieie, s vreie. Imperativul verbelor a aduce si a veni este ad ! si vin ! n succesiunea a dou verbe, al doilea se foloseste la infinitiv: prindi_ a erbi_ ncepe s fiarb , ncepe a cnta. Preferin a pentru formele analitice de genitiv-dativ: D mncare la pisic .

3.Lexicul
om t, cori pojar, hulub porumbel, v dan v duv , mos b trn si unchi, prisac stupin , coromsl plnie, agud dud, povidl magiun, ciubot cizm , gheb cocoas , poame struguri, harbuz pepene verde, z mos pepene galben, gavanos borcan de lut, perj prun , marole salat verde, zarz r cais, barabule cartofi, uncrop ap fiart , cnedle g lusti cu prune, zarnacadea narcis , cacadr m ces, casnc basma mare etc.