Sunteți pe pagina 1din 11

CAP. IV.

Studiu de caz- Fondul Monetar Interna ional i Romania

Romnia este membr a Fondului Monetar Interna ional (FMI) din anul 1972, cu o cot de participare care n prezent este de 1 030,2 milioane DST sau 0,47% din cota total . Romnia de ine 10 552 voturi, reprezentnd 0,48% din total. n cadrul FMI, Romnia face parte din grupa de ri (constituen a) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Her egovina, Croa ia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de ri este reprezentat n Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Age Bakker n cadrul biroului directorului executiv, Romnia are un reprezentant care ndepline te func ia de consilier al acestuia. Guvernatorul Romniei la FMI este Guvernatorul BNR; guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei i Finan elor cu responsabilit i n domeniu. Romnia a acceptat obliga iile prev zute n Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restric ii cu privire la efectuarea pl ilor i transferurilor pentru tranzac ii interna ionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, f r aprobarea/consultarea FMI. Asisten a financiar Una dintre responsabilit ile principale ale FMI este s acorde mprumuturi rilor care au dificult i de balan a de pl i, oferind acestor ri posibilitatea de a- i reface stocul de rezerve interna ionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a pl ii importurilor i de reinstaurare a condi iilor de cre tere economic . Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acord mprumuturi pentru proiecte specifice. Asisten a financiar pentru Romania s-a materializat n programe de mprumut de tipul Acord Stand-by. Incepnd cu 1972, Romania a folosit resursele FMI n unsprezece ocazii (detaliate mai jos) ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totu i, Acordul stand-by aprobat n iulie 2004 a fost unul de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorit ile romne nu au inten ionat s fac trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat. In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, n valoare de 11.44 milarde DST (12.95 miliarde EUR), ca parte a unui pachet financiar interna ional care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balan ei de pl i, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale i 1 miliard de la alte institu ii interna ionale. Totalul creditelor nerambursate la sfar itul lunii octombrie 2009 se ridic la 6088 milioane DST, respectiv 690.95% din cota.

Tipul Acordului Data Aprob rii Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by Stand-by preventiv Stand-by 10/03/75 09/09/77 06/15/81 04/11/91 05/29/92 05/11/94 04/22/97 08/05/99 10/31/01 07/07/04 05/04/2009

Data Expir rii sau Rezilierii 10/02/76 09/08/78 01/14/84 04/10/92 03/28/93 04/22/97 05/21/98 02/28/01 10/15/03 07/07/06 03/15/2011

Suma Aprobat (milioane SDR) 95.0 64.1 1,102.5 380.5 314.0 320.5 301.5 400.0 300.0 250.0 11443.0

Suma Tras (milioane SDR) 95.0 64.1 817.5 318.1 261.7 94.3 120.6 139.75 300.0 0 (nefinalizat)* 6088

Suma tras este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind incheiat . Asisten a tehnic Asisten a tehnic oferit de FMI sprijin dezvoltarea resurselor productive ale rilor membre, ajutandu-le s - i formuleze politici economice i fiscale n sprijinul cre terii economice. FMI ajuta aceste ri s - i consolideze capacit ile umane i institu ionale, i s formuleze politici macroeconomice, structurale i fiscale corespunz toare. Asisten a tehnic reprezint aproximativ o cincime din bugetul opera ional al FMI. Finan area asisten ei tehnice se face att din resurse interne ct i externe, cele din urm reprezentnd fonduri din partea donatorilor bilaterali i multilaterali. FMI a oferit Romniei asisten tehnic n numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscal i vamal , politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea b ncii centrale, supraveghere bancar , intirea infla iei, statistic i practici procedurale i institu ionale pentru prevenirea sp larii banilor. Rolul i activit ile Biroului Reprezentan ei Rezidente a FMI n Romnia Biroul Reprezentan ei Rezidente n Romnia desf oar o gam larg de activit i n scopul de a contribui activ la implementarea recomand rilor de politic economic ale Fondului de c tre autorit i, ct i la men inerea unei strnse leg turi ntre sediul central al FMI i autorit ile din Romnia. Biroul se ocup cu: Explicarea opiniilor Fondului n chestiuni legate de politici i consilierea autorit ilor romne n implementarea programelor macroeconomice ncheiate cu FMI, n principal n contextul solicit rii Romniei pentru sprijin financiar din partea Fondului (cum ar fi acordurile

stand-by). Aceast activitate implic o strns guvernamentale ct i cu sediul central al FMI.

colaborare i consultare att cu institu ii

Schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale B ncii Modiale, Uniunii Europene, BERD, agen iile Na iunilor Unite, precum i cu ambasadele t rilor membre ale FMI, pentru a asista autorit ile din Romnia n implementarea unui program macroeconomic coerent i cuprinz tor Monitorizarea evenimentelor i a evolu iei economice n scopul de a ajuta la evaluarea performan elor financiare i economice ale programelor i politicilor macroeconomice ale Guvernului.Biroul se bazeaz pe o gam larg de surse de informare, care includ Banca Na ional a Romniei, Ministerul Finan elor i Comisia Na ionala de Statistic . Biroul Reprezentan ei Rezidente a FMI joac un rol important n asigurarea transparen ei politicilor FMI n Romnia. Biroul este disponibil pentru ntlniri cu oamenii de afaceri romni i str ini, reprezentan i din domeniul bancar i pentru schimbul de opinii referitoare la economia romneasc i politicile economice. Reprezentantul Rezident este singurul purt tor de cuvnt al Fondului n Romania i este disponibil pentru contacte periodice cu ziari tii. n acest context, Reprezentantul poate face declara ii de pres i poate participa la interviuri de pres i televiziune, prezentnd viziunea Fondului n probleme legate de economia romaneasc . Mai mult decat att, Reprezentantul Rezident al FMI particip ocazional la conferin e i ntlniri organizate de institu ii publice, organiza ii financiare interna ionale, organiza ii neguvernamentale, sindicate i alte grup ri care se dezbat probleme generale de macroeconomie i referitoare la economia romaneasc . Biroul nostru este, de asemenea, gata s colaboreze cu universit i i institute economice interesate n activitatea desf urat de FMI. Biroul Rezident acord , totodat , o aten ie deosebit posibilit ilor de instruire profesional care contribuie la n elegerea i tratarea de c tre participan i a problematicii FMI. n acest sens, Reprezentantul Rezident al FMI particip la preselec ia candida ilor care solicit participarea la cursuri i seminarii organizate de FMI i Joint Vienna Institute. FMI are un rol bine definit n economia Romniei, acela de a crea un sistem financiar i monetar puternic i de-a ncuraja dezvoltarea economic durabil .

Romnia i programele de instruire sprijinite de FMI

FMI asigur instruire profesional prin intermediul cursurilor i seminariilor organizate la sediul s u central i prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute nct s fie la nivelul cerin elor n cre tere ale rilor membre. n acest scop, programul de baz include cursuri elementare, medii i avansate despre programare i politici financiare i management macroeconomic, statistica balan ei de pl i, opera iuni monetare i valutare, conturi na ionale i statistici guvernamentale etc. Obiectivul de baz al acestor programe este instruirea profesional a oficialilor din rile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a cre te nivelul calitativ al elabor rii politicii economice n rile membre i de a mbun t i n elegerea reciproc a unor chestiuni, de c tre oficialii rilor membre i personalul FMI.

Pn acum, prin programele sale, Institutul FMI a contribuit la instruirea profesional a unui num r de peste 65 de persoane oficiale din Romnia n domeniile: programare i politic financiar , tehnici de analiz i programare financiar , politici de sector extern, finan e publice, opera ii valutare i monetare, statistic . Peste 120 de oficiali romni au participat la cursuri i seminarii organizate la Joint Vienna Institute n domeniul analizei i politicii macroeconomice, cheltuielilor publice, politicii i opera iunilor de schimb valutar, politicii i reformei fiscale, managementului politicii fiscale i statisticii.

Acordurile Romaniei cu FMI

Romnia a incheiat, din 1972, de cnd a devenit membra a Fondului Monetar International, 10 acorduri stand-by cu FMI, dintre care trei au fost semnate inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data. Cele 10 acorduri au fost semnate in anii 1975, 1977, 1981, 1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2004 si 2009. Primul acord cu Fondul a fost aprobat in octombrie 1975 si finalizat in octombrie 1976, cnd Romnia a primit 95 de milioane DST (drepturi speciale de tragere). Al doilea acord a fost semnat in septembrie 1977, a fost finalizat in august 1998, iar Romnia a primit 64,1 milioane DST. Patru ani mai trziu, in iunie 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat in ianuarie 1984, suma aprobata atunci pentru Romnia fiind de 1,102.5 DST, iar suma trasa de 817,5 milioane DST. Dupa 1989, primul acord cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta a avut ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar. Suma aprobata a fost de 380,5 DST, memorandum-ul incheiat cu guvernul romn viznd o stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea dobnzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, stimularea procesului de economisire si a investitiilor. n mai 1992 a fost incheiat un alt acord cu FMI, pentru o suma de 314 milioane DST. Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare.

Al treilea acord stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994 si a fost reziliat in aprilie 1997. Suma aprobata de FMI a fost de 301,5 iar cea trasa de 120,6 DST. Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobnzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii. n aprilie 1997, a fost semnat un nou acord pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST. Suma trasa de catre Romnia a fost de 120,6 DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare. n august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru suma de 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine. Dupa anul 2000, Romnia a mai incheiat cu FMI inca 3 acorduri. Astfel, in octombrie 2001 a fost incheiat un acord cu FMI, in suma de 300 milioane DST, acesta fiind reziliat in 2003. Programul guvernului a vizat atunci sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. Odata cu semnarea acordului, Consiliul director al Fondului a recomandat Romniei in octombrie 2001 sa continue eforturile destinate reducerii inflatiei, punerea in practica a programelor solide din domeniul fiscal si al privatizarii, precum si reformele structurale, in special in sectorul energetic. mprumutul a fost eliberat in mai multe transe. Prima transa a fost eliberata imediat dupa aprobare, iar Guvernul a solicitat FMI sa acorde simultan urmatoarele doua transe. n luna martie 2002, Executivul a remis conducerii FMI o scrisoare suplimentara de intentie pentru acordul stand-by, ce a inclus si masurile legate de cresterea veniturilor bugetare, angajamentele Guvernului privind numarul de salariati si fondurile de salarii din sectorul bugetar, imbunatatirea gradului de colectare la utilitati si accelerarea procesului de privatizare. n vederea acordarii transelor 2 si 3 din acord, una dintre cerintele din acord a fost reducerea personalului din industrie cu 4.400 de angajati, preconditie considerata indeplinita de autoritatile romne prin concedierile facute de catre SNP Petrom, precum si de producatorii si distribuitorii de energie si sectorul minier.

n martie 2002, Guvernul Romniei si echipa de negociatori a Fondului Monetar International au cazut de acord asupra termenilor unei scrisori suplimentare de intentie la acordul stand-by. n scrisoare se prevedea o crestere a pretului energiei electrice cu 14% de la 1 aprilie si un pret al gigacaloriei de 20 de dolari incepnd cu 1 iulie. A patra transa a imprumutului din 2001, in valoare de 55,11 milioane DST (aproximativ 75 milioane dolari), a fost aprobata de catre FMI la 25 aprilie 2003. Cerintele FMI in domeniul politicii fiscal-bugetare pentru imprumutul acordat in perioada 2001-2003 au vizat: sustinerea in continuare a procesului de reducere a inflatiei, imbunatatirea administratiei fiscale; alocarea de fonduri suplimentare pentru investitii publice si pentru sustinerea protectiei sociale in vederea atenuarii impactului cresterii pretului la energie si restructurarii companiilor de stat. n domeniul reformei sectorului energetic s-a cerut intarirea disciplinei financiare, prin cresterea gradului de colectare a facturilor la utilitati sau intreruperea furnizarii de energie pentru companiile care nu platesc facturile, precum si continuarea procesului de restructurare si privatizare. n domeniul privatizarii a fost impusa accelerarea procesului de privatizare in special a societatilor cu numar mare de salariati, implementarea unor programe de restructurare a companiilor cu pierderi pentru a le face mai atractive la privatizare; continuarea procesului de privatizare a BCR. Urmatorul acord, incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, a fost un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romnia in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. n 2005, din cauza divergentelor dintre partea romna si FMI, cu privire la evaluarea performantelor si cailor de actiune macro-economica, Acordul a fost suspendat, fara implicatii financiare, nefiind necesara accesarea fondurilor. Dupa expirarea ultimului Acord, in iulie 2006, colaborarea Romniei cu FMI in domeniul macroeconomic a continuat sub forma consultarilor anuale. Executivul si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), au convenit in perioada 14-23 iunie 2005, asupra unei scrisori suplimentare de intentie in domeniul politicilor economice si fiscale din perioada 2005-2006. n pozitia comuna a Guvernului, Bancii Nationale a Romniei si FMI privind evaluarea memorandumului stand-bay se arata ca in ceea ce priveste cresterea economica din Romnia aceasta este solida, insa exista o preocupare comuna fata de posibilitatea unei cresteri rapide a cererii agregate, ceea ce a creat la rndul ei o presiune asupra inflatiei si asupra obiectivelor legate de situatia fondului curent. FMI considera ca programul prezentat de autoritatile romne ofera o baza solida pentru temperarea presiunilor excesive pe partea de cerere, care au aparut pe finalul anului 2004,

alimentate de cresterea rapida a salariilor in termeni reali si de creditul de consum aflat intr-o expansiune puternica. Masurile discutate au luat in considerare prioritatile imediate ale autoritatilor si necesitatea de a aloca in continuare fonduri pentru combaterea efectelor inundatiilor din 2005, precum si pentru continuarea procesului de recalculare a pensiilor si pentru atenuarea efectelor majorarii preturilor la utilitati pentru familiile cu venituri mici. La 30 octombrie 2005 FMI a considerat ca Acordul stand-by poate fi considerat deraiat, deoarece, dupa prima analiza a Acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat si, in pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord. Cel mai recent acord pe care Romnia l-a incheiat cu FMI dateaza din 4 mai 2009, cnd Consiliul Executiv al FMI a aprobat, acordul stand-by cu Romnia pe o perioada de 2 ani, in valoare de 12,95 miliarde euro. Guvernul Romniei s-a angajat atunci sa finalizeze in 2009 legea sistemului unic de salarizare in sectorul public si legea reformei sistemului public de pensii. Executivul s-a angajat, de asemenea, sa finalizeze legea sistemului unic de salarizare in sectorul public pna la finele lunii octombrie, legea responsabilitatii fiscale (care va limita numarul rectificarilor bugetare) pna la sfrsitul lunii noiembrie, iar legea reformei sistemului public de pensii pna la finalul anului 2009. La 10 iunie 2009, FMI a dat publicitatii memorandumul tehnic privind acordul cu Romnia. Programul de sprijin prevede astfel cinci conditionalitati, referitoare la evolutia plafoanelor privind capitalul extern, cheltuielile guvernamentale, garantiile guvernamentale, interzicerea restantelor la datoriile externe si la datoria publica.

Acord cu FMI: avantaje vs. dezavantaje

Romania are nevoie in acest an de fonduri pentru finantarea deficitelor, oficialii romani anuntand in repetate randuri ca ar putea apela pentru acoperirea acestora la un imprumut de la Uniunea Europeana. Opiniile in privinta unui acord cu FMI sint impartite, semnalele de la Bruxelles - discrete, e drept - fiind impotriva acestei solutii. HotNews.ro a realizat o comparatie intre beneficiile si dezavantajele unui acord de imprumut cu FMI, bazata pe optiunile unor importanti vectori de opinie.

Suntem obligati sa apelam la Comisia Europeana care are un fond in acest sens. Nu putem incepe discutia cu FMI inainte de a vorbi cu CE. CE ar putea spune va dam o finantare dar va cerem sa faceti un aranjament cu FMI, care poate fi precautionary sau de monitorizare. Daca ne uitam la ceea ce a finantat CE, Ungaria si Letonia, vedem ca a mers la pachet cu FMI. Deci, e foarte posibil sa fie un acord cu FMI.

Avantajele unui acord cu FMI Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank Romania: Un eventual acord cu FMI ne-ar aduce in primul rand credibilitate si o posibila finantare. "Sar putea ca CE sa ne dea suficiente fonduri si sa avem cu FMI doar un acord de monitorizare", a spus acesta.
y y Dan Popa, redactor sef-adjunct la revista Piata: Un acord cu FMI inseamna in primul rand, bani. Asta e de fapt scopul lui, sa fie o plasa financiara de siguranta. Conteaza in ochii celorlalti faptul ca ai fonduri asigurate de FMI, chiar daca nu ai in mod necesar nevoie de ele urgent. FMI impune politici clare de austeritate bugetare si le monitorizeaza, ceea ce face putin probabil un derapaj din partea autoritatilor fiscale romane. "O relatie buna cu FMI, concretizata in acorduri, e un cap de pod util in celelalte relatii economice internationale pe care Romania le dezvolta. E ca si cum ai fi in cercul de prieteni al unui bogatas".

Rozalia Pal, economist sef la UniCredit Tiriac Bank: Astfel de acorduri cu institutiile internationale se fac pentru a garanta finantarea externa a tarii. In conditiile actuale de incertitudine, un astfel de acord ar duce la o calmare si o imbunatatire de sentiment. S-ar traduce in scaderea primei de risc care va duce la reducerea dobanzilor, atat la creditele externe cat si la cele interne.

y Deblocarea finantarii ar fi astfel primul efect pozitiv al unui eventual acord. Un alt efect pozitiv ar fi cresterea transparentei. De asemenea, un acord cu institutiile internationale ar obliga Guvernul sa-si respecte promisiunile privind deficitul bugetar de 2% pentru acest an. Nu cred ca FMI ar cere un deficit mai mic. Eventual va impune penalitati daca nu se va respecta acest deficit.

Care ar fi dezavantajele unui acord cu Fondul?


y Ionut Dumitru: La acest capitol am putea trece politica putin flexibila a Fondului in ceea ce priveste politica bugetara. S-a tot discutat despre faptul ca politica bugetara a fondului este destul de dura. Nu avem insa nici o indicatie in acest sens. S-ar putea insa sa puna unele conditii de bun simt.

Dan Popa: La o prima abordare, unul din dezavantajele unui acord cu FMI este ca acesta acorda bani in conditii destul de dure, care nu incurajeaza cresterea economica, ci urmaresc cu totul alti indicatori. FMI nu isi muleaza solutiile pe nevoile economice ale tarii imprumutate, aplicand aceeasi terapie tuturor, chiar daca in anumite cazuri (vezi Coreea, Argentina) e un esec evident. Deciziile luate in cadrul boardului FMI sunt luate de tarile bogate, ale caror interese economice nu coincid intotdeauna cu cele ale statelor pe care le imprumuta.
y

Pro si contra imprumut de la FMI Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat ca un imprumut de la Fondul Monetar International poate fi util Romaniei. "Nu excludem un imprumut de la FMI. In ideea acoperirii acestui gol de finantare al sectorului privat printr-un imprumut public ne gandim la un pachet. Ne gandim la bani de la UE, la bani pe proiecte de la BERD. Aici ar putea intra si bani de la Fond. Acesti bani sunt pentru a proteja rezervele valutare", declara miercuri Mugur Isarescu in cadrul unei conferinte de presa. Pe de alta parte, Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene a declarat tot miercuri pentru HotNews.ro -EurActiv.ro ca nu ar recomanda Romaniei deocamdata contractarea unui imprumut extern. "Ar fi necesara acum o puternica ajustare fiscala", a spus acesta. Europarlamentarul Daniel Daianu a spus insa ca ar trebui solicitata asistenta financiara de la institutiile europene. "Acum o luna as fi spus ca acest lucru este posibil si fara implicarea FMI, dar in acest moment cred ca e posibila orice varianta. Eu as fi preferat fara FMI", a spus Daianu. "Terapia FMI" este, in viziunea acestuia, foarte dura, ceea ce ar putea crea "daune colaterale". Potrivit lui Daianu, institutiile finantatoare trebuie sa tina cont de faptul ca tarile din zona noneuro nu sunt protejate in fata cursului de schimb valutar. La randul sau, europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat marti, in cadrul unui seminar desfasurat la Bruxelles, ca Romania ar putea sa contracteze un imprumut de la institutiile europene, dar nu fara FMI. Stolojan a precizat ca Romania nu are o problema cu deficitul bugetar, ci o problema cu dezechilibrul balantei de plati. Acest deficit trebuie finantat, a spus Stolojan. "Eu raman la ideea ca necesarul de fonduri externe, al Romaniei, este de 5-10 miliarde de euro. Aceste fonduri pot veni de la Uniunea Europeana, Banca centrala Europeana, dar nu fara FMI", a spus Stolojan. Presedintele Traian Basescu declara la jumatatea lunii ianuarie ca ultimul lucru pe care il va face Romania va fi sa se imprumute la Fondul Monetar International (FMI), deficitul de cont curent putand fi acoperit si printr-un fond european. "Stiu ca aceasta idee este controversata, dar vom merge pe zonele practice. Deficitul de cont curent il putem finanta printr-un fond european care s-a constituit pentru tarile din zona non-

euro", spunea Basescu. In data de 27 ianuarie, presedintele preciza ca o combinatie de bani europeni si un acord de supraveghere cu FMI, care sa nu impuna conditionalitati, ci doar sa vizeze respectarea angajamentelor Romaniei fata de Uniunea Europeana atunci cand ia bani imprumut de acolo, este solutia optima. Presedintele a subliniat ca acordul cu FMI nu trebuie sa impuna conditionalitati, iar UE trebuie sa-si faca datoria fata de statele membre si sa acorde imprumuturi nu doar tarilor din spatiul euro. Ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat marti, la dezbaterea din Parlament pe buget, ca Executivul nu se teme de un acord cu FMI, ca niciun imprumut nu este scump atunci cand e vorba de asigurarea stabilitatii economice a tarii si un asemenea acord ne-ar face chiar mai responsabili in cheltuirea banului public. prognoza Board-ul FMI a aprobat, vineri, a patra revizuire a acordului stand-by cu Romnia, astfel c va elibera cea de-a cincea tran din mprumut, n valoare de aproximativ 900 milioane de euro, banii urmnd s intre cel mai probabil luni n contul B ncii Na ionale a Romniei. FMI a aprobat revizuirea acordului cu Romnia i eliberarea tran ei de aproximativ 900 milioane euro (Imagine: Mediafax Foto/AFP) Consiliul Director a votat n unanimitate aprobarea celei de-a cincea tran e pentru Romnia. Semnalul este unul puternic de sus inere a reformelor din Romnia care urmeaz s fie implementate i de ncredere n modul n care lucrurile se desf oar . Board-ul a aprobat i derogarea cerut de Romnia privind inta de arierate, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul Romniei la FMI, Mihai T n sescu. El a ar tat c tran a va fi eliberat cel mai probabil luni sau cel trziu mar i. To i banii vor ajunge la BNR, pentru acoperirea deficitului de balan , ceea ce reprezint un alt semn de normalitate, pentru c fondurile de la FMI de regul acolo merg, a ad ugat T n sescu. El a precizat c vir rile anterioare de la FMI c tre bugetul de stat au reprezentat o ac iune proactiv a Fondului, care a procedat similar i cu alte state n aceast perioad de criz , pentru a sus ine deficite temporare. Romnia a ncheiat n prim vara anului trecut un acord de finan are extern cu UE, FMI i alte institu ii financiare interna ionale, n sum total de aproximativ 20 de miliarde de euro. Valoarea total a finan rilor virate Romniei de c tre FMI, n cadrul mprumutului stand-by n sum de circa 13 miliarde de euro, este de peste 9,2 miliarde de euro, dintre care pentru acoperirea deficitului bugetar s-au utilizat circa 2,2 miliarde de euro, iar diferen a a intrat n rezervele BNR. Ministrul Finan elor Publice, Sebastian Vl descu, a declarat mar i c nu s-au f cut progrese n primul semestru privind reducerea nivelului arieratelor statului c tre firme, astfel c Romnia ar putea cere o nou derogare de la inta stabilit cu FMI la acest indicator. De la nceputul acordului, Guvernul a cerut derogare pentru inta de arierate la fiecare evaluare, nereu ind s se ncadreze n valorile trimestriale asumate.

O misiune a FMI va sosi n Romnia dup data de 20 iulie pentru a evalua performan ele economice ale autorit ilor romne pe primul semestru, dar i pentru a analiza noile prognoze pentru acest an i anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analiza i se reg se te i inta privind reducerea arieratele statului c tre companii. Cresterea economica a Romaniei din urmatorii ani va readuce PIB la nivelul din 2008 dupa caderea de 7,2% din 2009. Insa abia in 2012. Din pacate nivelul datoriilor va fi mai mare. Romania va recupera de-abia in 2012 caderea economica provocata de criza, potrivit prognozelor de crestere a PIB ale Fondului Monetar International (FMI), insa analistii bancilor sunt mai optimisti si vad revenirea la nivelul PIB in euro din anul 2008 inca din 2011, inclusiv pe seama intaririi leului. FMI estimeaza ca Produsul Intern Brut va creste anul acesta cu 1,3%, anul viitor cu 4,7%, iar in 2012 cu 5,7%. Astfel, de la un PIB de 136,8 miliarde de euro in 2008, Romania va avea in 2011 un PIB de 133,9 miliarde de euro, urmand ca in 2012 sa recuperam pierderile din perioada de criza, ajungand la 145 mld. euro. In functie de estimarile de curs de schimb utilizate in calcularea PIBului pe anii viitori, Romania ar putea ajunge la nivelul anului 2008 chiar din 2011, acest scenariu fiind sustinut de presedintele Comisiei Nationale de Prognoza Ion Ghizdeanu. "Daca ne uitam pe prognoza de toamna, Romania va depasi in 2011 PIB-ul din anul 2008. Dar nu ma refer la ritmul de crestere, ci la valoarea absoluta", a declarat pentru ZF Ghizdeanu. Analistii RBS, ING si ai Raiffeisen Bank se asteapta ca economia sa revina la nivelul inregistrat inainte de criza pana la sfarsitul lui 2011. Mai sceptici, analistii Erste Group, actionarul majoritar al BCR, considera ca Romania nu ar putea atinge nivelul PIB de dinaintea crizei mai devreme de 2012, desi pentru acest an au o prognoza de crestere a PIB de 1,9%, semnificativ mai mare decat cea avansata de FMI, respectiv de 3% in 2011. RBS prognozeaza ca Romania va ajunge in 2011 la un PIB de 137,7 mld. euro, fata de 136,9 mld. euro in 2008, in timp ce ING este chiar mai optimista si vede PIB la 149 mld. euro in 2011. Raiffeisen estimeaza o crestere a economiei cu 1% anul acesta si cu 3,5% in 2011. La sfarsitul anului viitor, PIB-ul nominal ar urma sa ajunga la 146,5 miliarde de euro, potrivit bancii austriece. "Pentru urmatorii cinci-zece ani, potentialul de crestere post-criza al Romaniei va fi cu cel putin un punct procentual mai jos fata de nivelul potential de 5,5-6% inregistrat in anii anteriori", apreciaza economistii Raiffeisen. In anii de dinaintea crizei, Romania a avut cresteri economice record, de 7,9% in 2006 si 7,1% in 2008.