Sunteți pe pagina 1din 29

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia

Student: Ionascu Anca Grupa 1329, Seria B

2011

Cuprins:
I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita 1.1. Pozitia geografica 1.2. Vecini 1.3. Suprafata si structura acesteia 1.4. Relieful 1.5. Reteaua hidrografica 1.6. Clima 1.7. Resurse naturale 1.8. Populatia si structura acesteia II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita 2.1. Agricultura 2.2. Industria 2.3. Serviciile

III. Spatiul rural al judetului Ialomita 3.1. Populatia 3.2. Ocupatia 3.3. Forta de munca 3.4. Infrastructura fizica si sociala

IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita V. Concluzii si propuneri

Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii Sud-Muntenia

I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita


1.1.

Pozitia geografica Judetul Ialomita se afla n partea de sud-est a tarii, n Cmpia Baraganului, diviziune

estica a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul Marii Negre.

Fig. 1. Pozitia judetului Ialomita in cadrul Romaniei Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele: spre Nord 44051latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu, comuna Jilavele); spre Sud - 44020 latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti); spre Est 28006 longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica); spre Vest 26018 longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea, comuna Brazii).

1.2. Vecini Vecinii judetului Ialomita sunt: la Nord - judetele Braila si Buzau ; la Nord-Vest judetul Prahova ; la Vest judetul Ilfov ; la Sud judetul Calarasi ; la Est judetul Constanta

Fig. 2. Vecinii judetului Ialomita 1.3. Suprafata si structura acesteia Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tari, din care : 3.736 km2 suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2 terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive.. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita. La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 3 municipii (Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti-Targ), 49 comune si 130 sate. Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tranzit intre Orient (prin Constanta) si Occident. 1.4. Relieful Judetul Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane ocupand circa 2/3 din Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges Buzau.
4

Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra. Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Zona cea mai inalta 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se Piscul Crasani 81 m si Campul Grindu 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea. 1.5. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde : ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.); limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele. lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ; lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ; lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2). Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 7 m in lunci si 5 30 m in cea mai mare parte a judetului. Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu o temperatura de 400C. Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele colectoare hidrografice ale judetului. Dunarea, ce delimiteaza la est judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaeni, Vladeni) si Dunarea pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu stuf, lacuri si paduri, azi utilizata agricol, dupa amenajarile din anii 50-60 si doar pe margini forestier. La Giurgeni, Dunarea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s din care 61% se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare. Raul Ialomita intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg). El izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.350 km2 suprafata bazinului hidrografic. Pe teritoriul judetului curge pe ultimii 212 km, cu o panta medie a profilului longitudinal de 0,025%. La intrarea in judet debitul este de 14,5 mc/s apoi primeste raul
5

Prahova, langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit de 27,3 mc/s , iar la Urziceni pe Sarata (0,2 mc/s). Caile navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea hidrografica bogata, reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de raurile Ialomita si Prahova. Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si Bentu, lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer, Strachina, Fundata, Saratuica, Maia, Ratca, Malu Rosu. 1.6. Clima Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu nuante excesive in partea de nord si vest, caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o amplitudine termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse; in ultimii 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre 2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o constituie regimul vanturilor. Directiile lor predominante fiind din nord-est si nord.Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 10,5-11C . Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia 700 mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual). Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti), catre Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la 32,50C la Armasesti (25 ian.1942), iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o amplitudine termica maxima de 76,50C. Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate in Lunca Dunarii, iar cele mai mari fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii dominante nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si suhoveiul. Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarca inghetul, bruma si viscolul, in perioada rece, seceta, roua si grindina, in perioadele calde ale anului. 1.7. Resurse naturale
6

Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si brun roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate solonceacuri si soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita. Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de : petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ; loessul cu o textura foarte fina Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ; nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ; namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata. izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii. izvoare termale de adancime(peste 3.000 m) Giurgeni, Amara. Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalninduse urmatoarele tipuri : de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare furajera; de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului, Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, garnita, salcam ; de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosambesti), Beslesti Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, cornul, sangerul. de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ; lacustra orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ; alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc. Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel : animale de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de camp, dihor de stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche, soarecele de camp, nevastuica, capriorul,
7

mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau, soparla de stepa, soparla de camp. S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in 1940 (in vestul judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945. pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc. ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn, nisetru, morun, etc. O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de valoare si interes cinegetic, constituind o resursa pentru dezvoltare locala durabila. 1.8. Populatia si structura acesteia La recensamintele organizate in ultimele decenii, populatia judetului a inregistrat urmatoarele cifre: Tab.1. Populaia si densitatea populaiei la recensminte
Numrul locuitorilor 205844 244750 274655 291373 295965 306145 296572

Judeul Ialomita 29 decembrie 1930 25 ianuarie 1948 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002

Locuitori / km2 46.2 55.0 61.7 65.4 66.5 68.6 66.6

Sursa: INSSE Ialomita Tab. 2. Organizarea administrativ a judeului Ialomia la 31 decembrie Suprafaa total a judetului Ialomita : 4453 KM (mediul urban: 395 KM mediul rural: 4058 KM )
Ialomia 2000 2001 2002 Numrul oraelor i municipiilor 4 4 4 din care: municipii 3 3 3 Numrul comunelor 49 49 49 Numrul satelor 130 130 130

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

4 7 7 7 7 7 7 7

3 3 3 3 3 3 3 3

50 52 58 59 59 59 59 59

130 127 127 127 127 127 127 127

SURSA: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.

Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel: Dupa mediul in care traiesc : - in mediul urban traiesc 133137locuitori, reprezentand 45.80% ; - in mediul rural traiesc 157.501 locuitori, reprezentand 54.20%. Dupa sex : - barbati - femei Dupa nationalitate : - romani - rromi - aromani - lipoveni ucrainieni, macedoneni slavi, tatari ceangai, secui, etc.) - ortodoxa - penticostali - adventisti de ziua a saptea - crestini de rit vechi etc.) 1179 locuitori - 0,4 % Densitatea populatiei era in martie 2002 de 67 locuitori/km 2. Populatia este grupata in municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori )si Urziceni ( 17.089 locuitori ), orasul Tandarei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.008 locuitori ).
9

143.459 = 49,36% 147.179 = 50,64% 282.690 locuitori 12.178 locuitori 658 locuitori 613 locuitori - 95,34% - 4,1% - 0,22% - 0,2% italieni,

- alte 25 de nationalitati (maghiari, germani, turci, macedoromani, greci, 347 locuitori 0,11% - 291.981 locuitori 1.507 locuitori 1.280 locuitori 539 locuitori - 98,48% - 0,5% - 0,43% - 0,18%

, rusi, evrei, sarbi, armeni, sasi, bulgari, polonezi,

Dupa religie, populatia judetului la ultimul recensamant se grupa astfel:

-alte religii (romana-catolica, baptista, evanghelica, musulmana, reformata, greco-catolica,

Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22,27% au intre 0-14 ani, 23,1% au intre 15-29 ani, 37,2% au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani. Tab. 3. Populaia pe grupe de vrst la 1 iulie in perioada 2000-2010
Pe grupe de vrst Ialomia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 304327 303947 294757 293969 293102 292666 291178 290563 288725 287780 286980 0 - 14 ani 59694 58118 53842 51628 49573 47663 47550 47500 47312 47008 47017 15 - 59 ani 183587 184606 179636 181164 182632 183892 182682 182153 180901 179750 162886 60 ani i peste 61046 61223 61279 61177 61167 61111 60946 61525 60512 61022 77077

Sursa: INSSE Ialomita

Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2007 a fost de 6.9 %, urmand ca in anul 2008 sa se produca o usoara scadere la 4.8% iar in anul 2009 sa creasca la 11.6%.

11.6 12 10 6.9 8 6 4 2 0 2007 2008 2009 4.8

Fig.3. Rata somajului in judetul Ialomita

10

Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o scadere accentuata din anul 2007 pana in anul 2009 datorita lipsei locurilor de munca.

7.2 8 7 6 5 4 3 2 1 0 -1 2007 2008 2009 -0.4 3

Fig. 4. Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita

II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita

2.1. Agricultura Situat in Campia Romana, cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului de sud-est - restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii Inferioare - judetul Ialomita are o suprafata totala de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafata agricola pretabila pentru cultura plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354 ha.) precum si viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila de 349.338 ha., 85% cuprinde terenuri de tip cernoziom, cu mare potential de productie care permite obtinerea unor productii superioare cantitativ si calitativ, in conditiile gestionarii cu raspundere si profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecarei culturi.
11

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata agricola a judetului. Judetul Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc. Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine si caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.
Tab. 4. Suprafaa cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi in perioada 2000 -2010
hectare Suprafaa Cereale Ialomia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 cultivat total 335194 344355 345584 332282 355286 344059 317213 358935 342854 347439 334998 pentru boabe 222109 248434 231316 177707 214112 202229 168789 197033 209963 215923 190559 Gru i secar 100668 129724 111948 52614 75810 104667 83454 92409 106286 109082 102805 Orz i orzoaic 12680 24946 30333 10277 21146 20766 9003 15611 22255 32714 27896 Porumb 105958 89601 85343 110907 123033 74474 72941 86317 77867 68881 55487 Plante Floarea Sfecl de zahr 118 258 1270 12 Cartofi 822 759 790 867 260 630 521 280 442 392 364 Legume 5437 5595 4977 6100 10630 9243 3396 7195 10181 9316 11497

uleioase soarelui 78741 64112 79957 117570 104524 107968 114540 139604 104644 103805 117758 59599 45354 61959 96743 72198 77660 78668 62818 70394 56400 61360

Sursa: INSSE Ialomita

2.2. Industria Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor chimice, a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, in industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii, producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopseluri, productie tipografica, etc. In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral, fie majoritar privat, dintre acestia sunt 13 regii autonome si 152 de societati pe actiuni. Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt:
12

Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding
Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si

grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei, produc zahar; in industria conservelor de legume si fructe este Horticons Fetesti, Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in ceea ce priveste panificatia.
Lemnulu: Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer, Predecor,Orizont.

Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar. Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic. Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel

Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009

din care : pe clase de mrime dup Activiti (seciuni CAEN) TOTAL Industrie extractiv Industrie prelucrtoare Energie electric i termic Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri, activ.de decontaminare - total Construcii Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i ntreinere autovehicule Hoteluri i restaurante Transport ,depozitare i comunicaii nvmnt Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii Alte activitai de servicii colective, sociale i personale Sntate i asisten social Activiti serv.admin.si serv. suport Total 0-9 3834 1 365 1 27 409 1833 197 337 17 62 226 31 69 3446 1 249 1 20 353 1694 186 317 15 58 219 27 55 numrul de salariai Oct-49 314 86 2 45 121 9 18 2 4 7 4 8 50 - 249 65 24 5 11 17 2 1 5 250 i peste 9 6 1 1 1

13

Activ. de spectacole, culturale i recreative Alte activ. ale econ. naionale Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i asigurri

27 77 114 41

27 74 110 40

3 4 1

Sursa: INSSE Ialomita

Industrie extractiv Industrie prelucrtoare Energie electric i termic Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri, activ.de decontaminare - total Construcii Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i ntreinere autovehicule Hoteluri i restaurante Transport ,depozitare i comunicaii nvmnt Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii Alte activitai de servicii colective, sociale i personale Sntate i asisten social Activiti serv.admin.si serv. suport Activ. de spectacole, culturale i recreative Alte activ. ale econ. naionale Informaii i comunicaii Intermedieri financiare Fig. 5. Structura intreprinderilor active din industrie, construcii, comer i altei asigurri pe servicii, activiti i clase de mrime in anul 2009

2.3. Serviciile Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi, activitati recreative, etc. Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si companii /societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de prestari servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In
14

judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante, transporturi, administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc.

In zona pot fi oferite urmatoarele servicii: organizare evenimente amenajari interioare menaj, intretinere traduceri financiare si contabilitate foto si filmari video meditatii detectivi particulari amenajari exterioare notariat avocatura management asistenta juridica studii, sondaje de piata recuperari datorii concept si design marketing prin internet proiecte pentru turism reclama in presa scrisa reclama TV servicii de brokeraj si intermediere transport si depozitare servicii IT si Internet decorare divertisment sanatate servicii funerare agenti de comert exterior servicii de urgenta si supraveghere servicii de tiparire si ambalare dezinsectie/dezinfectie/deratizare

Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural si turism pentru vanatoare si pescuit. Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri in hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet si Miorita din Fetesti, Turist din Tandarei ), peste 600 locuri in vile si la motelurile Sinesti, Malu si Perla din Amara, 2.430 locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si 300 locuri in vilele Taberei scolare din Amara.
15

Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate indeosebi de reteaua hidrografica, cu salba de lacuri si limane fluviatile, dar si la pozitia de tranzit a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al Marii Negre. Cel mai important obiectiv turistic al judetului este statiunea balneoclimaterica AMARA, situata la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti, vestita prin namolul sapropelic si apele minerale sulfaterte, clorurale si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si in boli ginecologice.
Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre, zona

ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent incepand cu peisajul geografic, lacurile si limanele fluviatile, dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara Amara.
STATIUNEA BALNEARA AMARA

Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, statiunea balneara Amara este recunoscuta inca din 1900 datorita namolului extras din lacul cu acelasi nume, avand valori terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri, moteluri, casute si vile, iar in sezonul estival cazarea se extinde, cuprinzand si locurile din campinguri. Efectele terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate, clorurate si bromurate sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, precum si in tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afectiunilor ginecologice.
SLOBOZIA

Municipiu resedinta de judet, Slobozia este situata in Campia Baraganului, aproximativ la jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoral. Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594, iar carturarul Paul de Alep, care a trecut prin Slobozia in 1658 o aminteste in scrierile sale. Numele localitatii este legat de Matei Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. In 1993 se infiinteaza Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la Slobozia. Alte obiective de interes turistic sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judetean.
URZICENI

Cel de-al doilea municipiu al judetului, Urziceni se afla la circa 60 km. de Bucuresti, si dateaza din vremea lui Mihai Viteazul. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780,
16

fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. In apropierea orasului se poate vizita barajul si lacul de acumulare de la Dridu si manastirea-monument Pitesteanu.
FETESTI

La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept localitate de sine statatoare, iar in 1934 trece in randul oraselor. Important nod de cale ferata pe magistrala BucurestiConstanta, orasul se face remarcat prin complexul de poduri dunarene cu cale ferata dubla, construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895.
TANDAREI

Desi dateaza din epoca neoliticului, localitatea este mentionata in vechile cronici ale secolului al XV-lea, fiind declarata oras in 1968. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina, ofera posibilitati de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru vizitatorii aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crasanilor, biserica din lemn de la Poiana si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.

Tab. 6. Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2010


Ialomia Total Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni agroturistice Numr 2807 2192 15 145 50 44 105 212 26

Sursa: INSSE Ialomita

17

Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile turistice Campinguri Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni agroturistice

Fig. 6. Graficul structurii de primire turistica cu functie de cazare turistica, la 31 iulie 2010 Invatamantul Reteaua de invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare, 115 scoli primare si gimnaziale, 17 licee, o scoala postliceala sanitara, 4 universitati si 4 cluburi ale elevilor din centrele urbane. Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele unor universitati de renume: Academia de Studii Economice Bucuresti la Amara cu Facultatea de Comert, Turism si Finante Banci, in sistem de invatamant deschis la distanta, Facultatea de Drept si Stiinte Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea Bucuresti, Facultatea Spiru Haret, Facultatea Biotera si Colegiul de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, care functioneaza in municipiul Slobozia. In domeniul sportului exista un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive pe intreg judetul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal, tenis de masa si camp, scrima, box, turism, fotbal, lupte libere si greco-romane. Tab. 7. Populaia colar pe niveluri de educatie(inclusiv invatamintul particular)
nvIALOMIA TOTAL Precolar TOTAL Primar(cl.I- Gimnazial(cl.VIV) 15015 14382 14267 VIII) 18774 18221 16704 mntul special(cl.IVIII) 425 333 245

Profesio- Postliceal LICEAL nal i de ucenici 7485 7960 8717 2757 3019 3160 i de maitri 946 786 673 442 710 858 SUPERIOR

2000/2001 53639 2001/2002 53246 2002/2003 51166

7795 7835 6542

34214 32936 31216

18

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011

51963 51042 50623 48987 48195 46859 46334 45350

6859 6823 7587 8099 8497 8489 8658 8721

30247 28438 27432 26756 26068 25114 24580 23999

14930 14424 14034 13607 12792 12474 12237 11882

15132 13882 13275 13062 13276 12640 12343 12117

185 132 123 87 82 88 90 118

9542 9948 10108 9739 9871 9765 10636 11153

3985 4765 4728 3887 3275 3011 1730 801

538 449 422 356 418 480 415 386

812 619 346 150 66 315 290

Sursa: INSSE Ialomita

Sanatatea Activitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din judetul Ialomita se desfasoara in 4 spitale cu 900 de paturi din care un spital judetean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la Fetesti si Urziceni, si unul orasenesc, la Tandarei, precum si Serviciul judetean de Ambulanta, Centrul de Transfuzii Ialomita. In reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de unitati private: 130 cabinete medicale individuale de familie, 40 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3 laboratoare de tehnica dentara, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice si 2 depozite farmaceutice, 4 centre de optica medicala. La nivelul judetului in reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici, 1180 cadre medii sanitare, iar numarul de salariati in sectorul sanitar numara peste 2.200. Tab. 8. Paturile n spitale i personalul medico-sanitar la 31 decembrie
numr Personal sanitar mediu 1388 1350 1333 1325 1348 1402 1326 1315 1315 1320

Ialomia 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
1) 2)

Paturi n spitale1) 1252 1252 1157 883 898 898 888 881 891 891

Medici2) 284 290 279 288 283 274 252 246 274 283

Stomatologi Farmaciti 43 47 53 50 52 57 59 58 57 60 36 48 45 47 48 50 52 58 68 75

inclusiv paturile din unitatile de sanatate inclusiv stomatologi

Sursa: INSSE Ialomita

19

Asistenta Sociala Ministerul Sanatatii pe raza judetului Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de paturi, din care un spital judetean la Slobozia, 2 spitale municipale la Fetesti si Urziceni; unul orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti, l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7 policlinici, 3l farmacii (din care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice. In materie de asistenta sociala, la nivelul judetului Ialomita sunt organizate:
Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita ; Centrul de asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg, judetul Ialomita ; Caminul pentru persoane varstnice ing. Vadim Rusu Balaciu, judetul Ialomita. Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si functioneaza cu bune

rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Ialomita, cu :


8 centre de plasament (5 in Slobozia si cate unul in Urziceni, Movila si Fierbinti-

Tirg) ;
2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp de zi copii care provin din

familii cu grad crescut de abandon ;


1 centru de primire a copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii

deosebite ;
1 centru maternal care ofera gazduire mamei si copilului pe o perioada determinata ; 118 asistenti maternali profesionisti.

Tab. 9. Cantine de ajutor social


Ialomia Cantine de ajutor social - numar Capacitate - locuri Beneficiari - persoane 2002 1 200 54 2003 2004 2005 2006 1 120 68 2007 1 120 85 2008 1 120 86 2009 1 200 66 mii lei 2010 1 200 131

Sursa: INSSE Ialomita Mass media In judetul Ialomita mass media este reprezentata de un studio de televiziune apartinand postului de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private Radio Campus, care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de 87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite
20

la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite la Fetesti pe lungimea de 99.1MHz., de 9 publicatii: Tribuna Ialomitei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomita, Gazeta de Sud - Est, Stirea si Jurnajul de Ialomita.

III. Spatiul rural


Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 49 comune care au in componenta lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului. 3.1. Populatia Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural, populatia din mediul rural al judetului este de 157.501 locuitori, ceea ce reprezinta 54.20% din totalul populatiei judetului Ialomita. Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriinduse in tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un important fenomen demografic, social si economic. Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ . Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici. Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile cele mai mari de populatie . 3.2. Ocupatia Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura, acestia inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu
21

toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus. In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii. Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau capre.Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des. 3.3. Forta de munca Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate. Populatia este ocupata in mare parte in agricultura in exploatatiile agricole familiale, acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri la sat de cat in mediul unban chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit. Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate compensa cu alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, etc. Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.
22

In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.

3.4. Infrastructura fizica si sociala Infrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite artere principale de circulatie nationala sau internationala. In afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural sunt pietruite, sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile judetene si comunale modernizate au o pondere de 8,35%, restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare. Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari de reparatii se fac foarte rar. Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de telefonie mobila si-au instalat antene si in aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il reprezinta Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia fiind din ce in ce mai proaste. In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511 comunitati rurale existente in regiune, 432 sunt alimentate cu apa potabila in sistem centralizat. In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, populatia rurala nu este asigurata cu conditii acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare. In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii:
tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole

rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere nivel redus de pregatire a fortei de munca starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri gradul scazut de dotare cu utilitati publice infrastructura pentru educatie satisfacatoare

23

IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita


Puncte forte
Agricultura este cel mai mare atu al regiunii

Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii Existenta resurselor naturale
Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol Fertilitate ridicata a pamantului Forta de munca calificata in agricultura

Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole Existenta infrastructurii pentru irigatii Mediu de viata nepoluant Grad ridicat de electrificare a gospodariilor
Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal

Puncte slabe Conditii tehnice precare a drumurilor locale Facilitati portuare pe Dunare nefolosite Utilitati publice urbane degradate
Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici

Nivel scazut al atragerii investitiilor straine Lipsa marketingului si promovarii regionale Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata Pondere redusa a activitatilor neagricole Lipsa managementului performant Nivel scazut al educatiei
24

Acces greu la pietele de desfacere Putere financiara scazuta a populatiei Scaderea populatiei active si ocupate
Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural

Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala Industria slab dezvoltata Sectorul serviciilor slab dezvoltat

Oportunitati Construirea autostrazii(Constanta Bucuresti) Modernizarea infrastructurii de transport Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare Dezvoltarea industriei turistice Implementarea Programului ISPA Diversificarea produselor agricole si animaliere Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice Implementarea Programului SAPARD Reteaua de apapotabila se poate dezvolta in scurt timp Turismul in scop curativ Amenintari Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor Dezvoltare redusa a economiei rurale
Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential

Migrarea tinerilor catre zonele urbane Dezvoltare lenta a economiei rurale


Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta Migrarea fortei de munca inalt calificata 25

Schimbarile climatice pot afecta economia

V. Concluzii si propuneri
In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva concluzii, si de ce nu propuneri. Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine municipii, care sunt caracterizate de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele acestea sunt de dimensiuni foarte mici, si au luat aceasta denumire de oras in ultimii ani. Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine, deoarece locuintele din spatiul urban sunt reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou declarate chiar si ocupatia principala este agricultura de subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic de sate. Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita profilului de campie. Contrar reliefului, datorita schimbarilor climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza agricultura, deoarece volumul lor este din ce in ce mai redus. Agricultura a inceput sa fie afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii. Acestea sunt folosite in special de producatorii care isi valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia au o situatie financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste Dunarea, dar si raul Ialomita si cateva rauri care vara seaca datorita secetei, doar primavara si toamna curg apa prin albiile acestora. Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au, deoarece au un continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului. Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici isi poate castiga existenta mai usor. In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai scazut, cu toate ca se spune ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de migratie din mediul rural in mediul urban, din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa se modifice, astfel ca locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor. Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici,
26

castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o procura singuri, insa si comoditatea si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care locuitorii din spatiul urban se retrag catre spatiul rural. In urma restructurarilor si disponibilizarilor, care au avut loc dupa revolutie o mare parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de munca, acest fapt favorizand mutarea in spatiul rural. Sustinerea din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile programelor de dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone, dezvoltarea infrastructurii. In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au fost inzestrate cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul localitatilor. Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede nici o schimbare, fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei, fabrica de zahar. Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune ca se vede o mica imbunatatire a acestora. Infrastructura este inca slab dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de drumuri amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins considerabil in ultima perioada. Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul inconjurator, deoarece poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise. Cele mai afectate, in Ialomita, sunt solurile datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati mari pentru agricultura. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita cantitatii de deseuri deversate in aceasta. Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona. In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le aloca pentru agricultura, astfel agricultura este in special de subzistenta. Agricultorii produc pentru propria familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei. Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce priveste fondurile pentru agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea. Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt persoane in varsta, acestia trebuie instruiti mai riguros.
27

Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece tinerii pleaca la orase, iar persoanele mai in varsta din orase se retrag catre spatiul rural. In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna, cel mai mare impact avadu-l ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura ecologica. Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri decat agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai poata practica.

28

Bibliografie:
Directia judeteana de Statistica- Ialomita : www.ialomita.insse.ro Consiliul judetean Ialomita: www.cicnet.ro Prefectura Ialomita : www.prefecturaialomita.ro Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia: www.adrmuntenia.ro Jandarmeria Ialomita : www.jandarmeriaialomita.ro

29