Sunteți pe pagina 1din 68

Arborele cotit

Arborele cotit

Condiii funcionale
Arborele cotit este unul din elementele mecanismului biel manivel care transform micarea rectilinie de translaie n micare de rotaie. Acesta are rolul manivelei n descrierea teoretic a acestui mecanism, micarea de rotaie n jurul axei fusurilor paliere fiind transferat la fusurile manetoane cu o raz de rotaie egal cu jumtate din curs. De aceea distana dintre axa fusurilor paliere i axa fiecrui maneton este constant.

Condiii funcionale
n timpul funcionrii, arborele cotit este supus sarcinilor variabile datorit forelor de presiune a gazelor i forelor de inerie. Aceste fore provoac apariia unor eforturi compuse de ncovoiere, torsiune,ntindere i comprimare. Sunt dou poziii ale manivelei n care acestea sunt mai periculoase: poziia corespunztoare pistonului n p.m.s., cnd forele normale au valori maxime, poziia manivelei rotit cu 30-40 grade atunci cnd componenta tangenial are valoare maxim.

Condiii funcionale
Aceste fore se aplic pe diverse zone ale arborelui cotit i din combinarea acestor fore rezult diverse solicitri n diverse seciuni. O verificare corect a arborelui cotit trebuie s in cont de forma geometric a acestuia, ordinea de aprindere a cilindrilor (care va genera forele i momentele de la doi cilindri alturai), modul n care sunt amplasate contragreutile pe brae. Fusurile paliere, ca i fusurile manetoane, sunt solictate la ncovoiere i torsiune. Braele cotului sunt solicitate ncovoiere i torsiune.

Condiii funcionale
Sub aciunea acestor fore arborele cotit se deformeaz. Deformaiile trebuie s fie minime pentru a nu perturba funcionarea motorului. Se apreciaz c nclinarea fusului palier n raport cu axa geometric nu trebuie s depeasc +2mm pentru a nu compromite pelicula de ulei

Condiii funcionale
Deformaiile arborelui cotit dau natere ca n orice sistem cu mase materiale unor oscilaii mecanice: de ncovoiere, de torsiune i axiale. Oscilaiile de ncovoiere se produc ca urmare a deformaiilor radiale. Ca urmare a acestor deformri se produc deplasri axiale ale fusurilor paliere n lagre, arborele putnd oscila n plan axial. Oscilaiile de torsiune se produc ca urmare a deformaiilor unghiulare i conduc la eforturi de torsiune suplimentare. Pentru reducerea acestor oscilaii se pot prevedea amortizoare de vibraii torsionale montate pe arbore.

Condiii funcionale
Ca urmare a solicitrilor complexe la care este supus, construcia arborelui cotit trebuie s satisfac urmtoarele cerine: rezisten ridicat la oboseal, mare rigiditate, rezisten ridicat la uzur a suprafeelor fusurilor, s fie echilibrat dinamic, s nu ajung la rezonan datorit oscilaiilor, s fie executat la o nalt precizie de fabricaie ca dimensiuni i form.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Particulariti constructive. Forma general a arborelui cotit depinde de o serie de factori, i anume: tipul motorului, numrul i distribuia cilindrilor, ordinea de aprindere, echilibrarea motorului, materialul utilizat. Constructiv, la un arbore cotit se disting urmtoarele pri componente: captul anterior, fusurile paliere, fusurile manetoane, braele, contragreutile, captul posterior. Tot pe arbore mai este montat volantul i amortizorul de vibraii.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Arborele cotit poate fir realizat din o singur pies (cazul general al motoarelor n 4 timpi) sau poate fi fcut demontabil (cazul motoarelor n doi timpi). Aceast din ultim construcie permite montarea de lagre cu rostogolire (rulmeni) n loul fusurilor manetoane, construcie ce permite eliminarea sistemului de ungere. De asemenea exist i variante de arbore cotit demontabil la motoarele cu 4 timpi, cu carter tunel (variant utilizat la motoarele navale mari).

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Captul anterior (captul din fa) este utilizat pentru montarea distribuiei, fulia de ventilator (pe care uneori se monteaz i amortizorul de vibraii). La unele construcii de la captul anterior se acioneaz pompa de ulei i mecanismul de echilibrare a armonicii de ordinul II. Tot n aceast zon se poate monta i cuzinetul axial pentru preluarea mpingerilor axiale. Tot aici se monteaz i inlele de etanare pentru baia de ulei.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Fusurilor paliere Dac se dorete un arbore cotit rigid este utilizat construcia cu fus palier ntre dou fusuri manetoane. Acesta va conduce la o lungime mai mare fa de situaia n care se pot prevedea un fus palier la dou manetoane. Creterea rigiditii arborelui la acest tip de arbore se face prin creterea dimensiunii braelor i a fusurilor. De asemenea, ca o regul, nclinarea braului intermediar nu trebuie s depeasc 15 grade fa de vertical. Pentru reducerea concentratorilor de eforturi la arborele cotit trebuiesc prevzute raze de racordare mari. Pe fusurile paliere trebuiesc montate i inele de etanare care s preia forele axiale.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Fusurile manetoane La stabilirea dimensiunilor acestora se are n vedere, n afara solicitrilor, ca diametrul stabilit s permit obinerea bielei cu asemenea dimensiuni care s permit trecerea capului bielei prin cilindru pentru montaj. O soluie eficient pentru reducerea concentrrii tensiunilor n zonele de trecere de la fusuri ctre brae o reprezint gurirea fusurilor, prin care se asigur o distribuie favorabil a fluxurilor de fore. Pentru a asigura o rigiditate satisfctoare a arborelui cotit se realizeaz o suprapunere a seciunilor fusurilor.

Construcia arborelui cotit


Braele arborelui cotit sunt realizate n diverse variante funcie de tipul motorului i de necesitile proiectantului. La majoritatea motoarelor braele se realizeaz eliptic, cu seciune eliptic, pentru a avea o bun rezisten la oboseal. De asemenea braele se pot executa i sub form dreptunghiular, cu capetele rotunde. Contragreutile sunt ataate pe brae, la unele variante constructive fcnd corp comun cu arborele, iar n alte situaii montate pe bra. Pentru motoarele n doi timpi i pentru cele cu carter tunel braele servesc i drept lagr palier, fiind de form cilindric.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Contragreutile Sunt destinate reducerii forelor de inerie de rotaie ale echipajului mobil. Forma lor constructiv este aceea de sector circular. Exist variante de arbore cu contragreuti ataate la arbore i altele n care acestea sunt corp comun cu arborele. Dac acestea sunt ataate montarea lor trebuie executat n aafel nct s nu se genereze dect eforturi de ntindere n uruburi. De aceea suprafaa de mbinare trebuie atent prelucrat i cu un umr pentru a prelua celelalte eforturi.

Construcia arborelui cotit


Captul posterior Aceast zon este solicitat de momentul total al motorului, fiind captul dinspre utilizator. Partea terminal este prevzut cu o flan pentru montarea volantului, care se va monta cu o serie de uruburi pentru a asigura o strngere la un moment de frecare mai mare dect al momentului motor. Etanarea captului din spate este asigurat de inele de cauciuc sau psl. La unele motoare se poate prevedea mecanismul de antrenare al distribuiei n fa.

Construcia arborelui cotit

Construcia arborelui cotit


Volantul Pentru uniformizarea momentului de rotaie al arborelui cotit se prevede un volant al crui rol este acela de a mri momentul de inerie al sistemului. Acesta se realizeaz sub forma unui disc cu obad care va fi montat cu uruburi pe volantul arborelui cotit. Momentul motor este transmis de la arborele cotit la volant prin frecare, de aceea strngerea uruburilor pe volant trebuie realizat n condiii foarte precise. De asemenea precizia de realizare a gurilor trebuie s fie mare.

Condiii tehnice
Principala conditie a unui arbore cotit este aceea de rigiditate. Datorita solicitarilor de torsiune si incovoiere deformatia sa este in mai multe planuri, generind abateri de la forma constructiva. Spre exemplu, jocul in un lagar al arborelui cotit poate sa fie redus pina la 70 microni, dar in aceste conditii deformatia acestuia depaseste jocul. Tendinta de reducere a masei arborelui prin micsorarea dimensiunilor poate conduce la micsorarea rigiditatii acestuia si pericolul de modificare a geometriei. Arborele este supus la doua tipuri de eforturi: statice si dinamice. Cele statice sint definite de eforturile preluate de la biela, piston si momente. Eforturile dinamice sunt legate de vibratiile torsionale.

Condiii tehnice
La executia arborilor cotiti, data fiind importanta acestora in mecanismul motor, se impune un grad ridicat de precizie dimensionala de forma si precizie reciproca a diferitelor parti componente si de rugozitate, precum si realizarea unui foarte bun echilibraj. Tolerantele la lungimea fusurilor paliere si ale manetoanelor se admit in limitele 0.15-0.35 mm, iar pentru fusul palier de ghidare 0.05-0.15 mm. Tolerantele privind concentricitatea spatiala se refera la concentricitatea fusurilor si rectilinitatea axei arborelui cotit care trebuie sa fie maxim 0.035 mm, precum si la neparalelismul fusurilor paliere si manetoane de maximum 0.025 mm/100 mm.

Condiii tehnice
Pentru a asigura rezistenta la uzura a fusurilor duritatea acestora trebuie sa fie 52-65 HRC, functie de materialul antifrictiune utilizat. Adincimea stratului calit este de 2.5.. 4,5 mm. Calitatea suprafetei fusurilor paliere si manetoane este estimata la 0.1..0.2 microni. Pentru a evita aparitia unor dezechilibre interne ale arborelui cotit acesta se va echilibra dinamic, operatie prin care se corecteaza masa acestuia pentru ca axa de rotatie sa coincida cu axa principala de inertie. Se admite un echilibru rezidual de (1040)*10^(-3) daNcm.

Condiii tehnice

Materiale si semfabricate
Caracteristicile materialelor La materialele de arbore cotit se impun urmatoarele cerinte: mare rezistenta la oboseala, posibilitatea obtinerii unei duritati ridicate a supafetei fusurilor, buna prelucrabilitate, usurinta obtinerii semifabricatului. Pentru a satisface aceste conditii arborii cotiti se executa din otel sau din fonta. Pentru otel, cel mai mult se folosesc otelurile de imbunatatire, cu si fara elemente de aliere. Fonta este utilizata mai ales la motoarele mai mici. Cea mai utilizata este fonta cu grafit nodular, cu o rezistenta la rupere de 650-750 MPa si o duritate de 212-270 HB. De asemenea se folosesc fonte speciale aliate.

Materiale si semfabricate
Principalele modalitati de obtinere a semifabricatelor pentru arbori sunt turnarea si matritarea. Un exemplu de arbore turnat.

Materiale si semfabricate
Forjarea in matrite inchise este procedeul prin care forma semifrabicatului se obtine prin deformare plastica la o anumita temperatura. Exista trei variante de forjare, in raport cu temperatura de lucru, respectiv rece, calda si fierbinte. In raport cu aceasta temperatura energia de deformare necesara scade odata cu cresterea temperaturii. La temperaturi reduse energia necesara pentru obtinerea semifabricatului este mai mare, dar si duritatea rezultata creste. Aceasta se datoreaza modificarii cristalelor de otel.

Materiale si semfabricate

Materiale si semfabricate
Metalele deformate la temperaturi joase sufera transformari atunci cind sunt incalzite. Duritatea nu se modifica la temperaturi joase, dar scade rapid la o temperatura mai mare ca T1. Modificarile in rezistenta sunt datorate schimbarilor microstructurale. Deformatiile importante la temperaturi scazute lasa metalul durificat cu microstructura modificata. Recristalizarea genereaza o noua structura granulara, care elimina eforturile si genereaza inmuirea metalului. Forma hexagonala a cristalelor indica o recristalizare a metalului. Temperatura T1 este cea la care metalul recristalizeaza si este o caracteristica a fiecarui metal.

Materiale si semfabricate

Materiale si semfabricate
Atunci cind materialul este recopt la o temperatura mai mare decit T2, cristalele de recrista;izare cresc. Sub T1 recristalizarea nu apare si reanjarea dislocarilor apare odata cu o scadere usoara a densitatii, conducind la o reducere a duritatii. Aceasta se numeste revenire. Forjarea la cald a otelului se face la o temperatura mai mare de 700 C. In timpul acestei forjari se produce atit recoacerea cit si revenirea materialului, care elimina toate eforturile acunulate, dar reduc si duritatea materialului, facind prelucrabilitatea mai buna.

Forjarea arborilor
Forjarea unui arbore se porneste de la un lingou caruia i se ajusteaza lungimea. Prin inductie sau in un cuptor cu gaz se incalzeste rapid lingoul la 1000 C (pentru a evita decarburarea sau oxidarea). Forjarea bruta va distribui materialul de-a lungul axei. Aceasta se poate realiza cu o rola de forjare. Dupa aceea se realizeaza o matritare pentru obtinerea unei forme mai apropiate de cea a rborelui, urmata de forjarea de finisare.

Forjarea arborilor

Forjarea arborilor

Forjarea arborilor
Dupa fiecare forjare se improasca apa cu lubrifiant pentru racirea matritei, operatie care reduce durata de viata a acesteia la circa 10000 operatii. Forjarea la cald poate duce la obtinerea unei forme apropiate de semifabricat, dar nu se poate obtine precizie dimensionala deoarece oxidul se acumuleaza la suprafata si trebuie prelucrat in continuare pentru finisare. Arborii cotiti necesita materiale cu proprietati deosebite, dar in general acestea au o capacitate redusa de forjare si prelucrare si de aceea sunt costisitoare.

Forjarea arborilor
Reducerea pretului pentru forjare se poate face prin urmatoarele metode:
Forjarea la temperatura redusa Folosirea de materiale mai moi pentru a reduce fortele de forjare, rezultind masini mai mici si durata de viata suplimentara a matritei. Formele superficiale care necesita caneluri superficiale in matrita nu genereaza tensiuni termice mari, ceea ce conduce la cresterea duratei de viata. Asigurarea unei deformari mici la fiecare trecere pentru evitarea defectelor Realizarea de piese in loturi mari.

Forjarea arborilor
Alegerea masinii de forjat este determinata de necesarul de precizie dimensionala si de marimea lotului de produse. Exista mai multe tipuri de forje functie de modul de actionare: cu comanda pneumatica, hidraulica, mecanica. Pentru arborii cotiti se folosesc cele pneumatice si mecanice. Acestea necesita un interval mai scurt de pauza intre piese, dar necesita un operator cu pricepere care sa faca asta.

Forjarea arborilor
Forjarea la rece este realizata la temperatura ambianta. Exista mai multe forme de forjare, toate bazindu-se pe un perforator care modifica forma lingoului. Forjarea la rece nu genereaza oxid datorita temperaturii scazute astfel incit rezulta forme destul de precise. Metalul poate fi prelucrat complet in o matrita inchisa si numarul de bucati a crescut mult in ultimii ani. Aceasta metoda reduce costurile de prelucrare ulterioara dar durata de viata a matritei scade. Aceasta metoda este utilizata mai ales la formele simple.

Forjarea arborilor
Forjarea intermediara, semi calda, este utilizata la temperaturi cuprinse intre 300-600 C. Temperatura laminatului reduce mult eforturile de deformare. Acest proces este similar cu forjarea la rece deoarece nivelul de oxizi este redus. Este aplicat la materiale deosebite sau piese mari. Forjarea in matrite inchise conduce la obtinerea unor semifabricate de buna calitate, dar cu forte mari de presare. De aceea se utilizeaza o forjare bruta la cald, urmata de o forjare la rece. Cu toate ca forjarea la rece este scumpa, reducerea prelucrarilor ulterioare o face interesanta.

Forjarea arborilor
Semifabricatele arborilor cotiti se supun controlului privind precizia dimensionala de forma si de pozitie pentru diverse suprafete, defectele interne si defectele de suprafata. Controlul defectelor interne se face cu metode nedistructive (ultrasunete sau izotopi radioactivi. Controlul defectelor de suprafata se face vizual, iar depistarea fisurilor se face prin feroflux sau cu ajutorul lichidelor fluorescente

Tratamente termice
Carburarea are drept scop mbogatirea n carbon a straturilor superficiale ale piesei pna la concentratii de 0,7 - 1,0 %, n vederea obtinerii unei duritati ridicate prin calire ulterioara. Deci carburarea este un tratament termic complex, careconsta dintr-un tratament termochimic de mbogatire a straturilor superficiale natomi de carbon numit carburare, un tratament termofizic de calire la martensita a acestui strat n vederea obtinerii duritatii ridicate si o revenire la temperaturi joase.Stratul carburat asigura suprafetei piesei o duritate mai mica datorata continutului scazut de carbon, asigurnd astfel o tenacitate statica si dinamica ridicata. nconsecinta, otelurile potrivite pentru carburare vor avea un continut scazut de carbon, cuprins ntre 0,1 0,25 % rareori pna la 0,3% n cazul otelurilor aliate.

Tratamente termice

Tratamente termice
Carburarea (cementarea) consta in o serie de tratamente termice: carburarea, stingerea si calirea. In prima faza concentratia de carbon este crescuta pina in jurul punctului de eutectoid (0.8 % C). Atmosfera in cuptor este plina de atomi de carbon si acestia patrund spontan in otel. Dupa aceea racirea si calirea transforma carbonul absorbit in martensita.Cu aceasta duritatea superficiala se mareste, pastrind o structura rezistenta in interior

Tratamente termice

Tratamente termice
Carburarea in gaz Carburarea in mediu gazos este realizata in o atmosfera de CO si metan. Gazul va disocia catalitic la suprafata fierbinte a piesei si va genera atomi de carbon.Acestia vor patrunde in structura otelului pentru a forma un strat imbogatit in carbon. Intreaga suprafata a arborelui poate fi tratata prin aceasta metoda, dar daca se doreste protejarea anumitor portiuni se cor acoperi cu cupru pentru a fi protejate. Otelul astfel tratat este rezistent la eforturi relative reduse, oboseala si uzura.

Tratamente termice
Carburarea prin vid Procesul la presiune scazuta de carburare prin vid este din ce in ce mai utilizat. Acest tratament utilizeaza hidrocarburi gazoase ca acetilena si/sau propanul la presiuni cuprinse intre 2 si 50 kPa. Piesa este incalzita initial in vid la o temperatura in jur de 1000C Gazul de carburare este admis sub forma unui jet si este disociat termic pentru a genera carbon elementar. Hidrogenul produs reduce oxizii de la suprafata, favorizind patrunderea carbonului in otel.

Tratamente termice
Nitrurarea Procedeu de durificarea care foloseste NH3, care se descompune la suprafata metalului pentru a genera catalitic azot, care difuzeaza in material. Acesta patrunde in structura otelului formind compusi duri (Fe4N) cu atomii de fier. Structura dilatata incluzind acesti compusi, durifica suprafata piesei. Procesul se desfasoara la temperaturi in jurul a 500 C. Pentru a obtine suprafete dure sunt necesare 40-100 ore de nitrurare. Productivitatea pentru acest procedeu este scazuta, de aceea acest procedeu se foloseste doar in cazuri speciale

Tratamente termice
Nitrocarburarea este un alt proces de tratament termic de durificare prin o combinare a azotului cu carbonul. Otelurile tinute la temperatura ridicata in o atmosfera care contine carbon si azot le va absorbi pe amindoua. Tratamentul este folosit in productia de masa, duritatea obtinuta putind fi reglata in raport cu durata de tratament. Se face, in general, in cuptoare tunel, pe o parte intrind piesa bruta si in cealalta piesa tratata.

Duritatea unie piese supusa tratamentului de nitrocarburare

Tratamente termice
Durificarea prin inductie Metodele prezentate pina acum sunt bazate pe modificarea compozitiei chimice a suprafetei piesei, care conduce la durificarea acesteia. La metodele ce vor fi prezentate nu mai are loc o infuzie de atomi din alt material, ci suprafata pieselor va fi incalzita pina la austenita si apoi va fi racita cu formare de martensita, care este mai dura. O metoda este aceea de incalzire cu flacara a suprafetei, urmata de racire, care nu va afecta proprietatile miezului. Greu de controlat duritatea.

Tratamente termice
Durificarea prin inductie este o metoda extrem de versatila care poate produce durificarea unei suprafete sau a unei parti din acea suprafata. Un curent de inalta frecventa generata de o bobina incalzeste si austenizeaza suprafata , dupa care este racita cu apa. Adincimea de durificare depinde de frecventa curentului: la frecvente ridicate adincimea de incalzire este mai redusa. Dupa aceea se poate face o calire la 150 C. Se durifica in acesr mod fusurile si razele dintre fusuri si brate.

Durificarea prin inductie

Tratamente termice
Tratamentul termic este aplicat in functie de materialul folosit si comporta doua etape. In prima etapa, pentru semifabricatele din otel, se aplica un tratament de normalizare (incalzire la 840 C, apoi racire in aer), in vederea executarii operatiilor de aschiere. Pentru semifabricatele din fonta se aplica un tratament de feritizare (incalzire la 930 C, mentinere 5h, racire pina la 730, mentinere 1 h, racire pina la 600 C cu 20 C/h si apoi racire in aer). In a doua etapa, inainte de realizarea operatiilor de finisare, are loc durificarea suprafetelor.

Tehnologia de prelucrare mecanica


Aspecte particulare ale tehnologiei Datorita cerintelor tehnice deosebite, prelucrarea arborelui cotit este pretentioasa. Este necesar sa se realizeze o precizie inalta a pozitiei spatiale a manetoanelor si a diferitelor suprafete, precizie dimensionala si o buna calitate a suprafetelor de lucru. Rigiditatea relativ mica impune asezarea arborelui cotit pe mai multe sprijine si antrenarea centrala sau bilaterala. In plus arborii cotiti trebuiesc bine echilibrati.

Tehnologia de prelucrare mecanica


Etapele principale ale procesului tehnologic:
Alegerea si prelucrarea bazelor de asezare. Principalele baze de asezare si prindere sunt gaurile de centrare. Pentru prelucrarea acestora se utilizeaza masini de frezatcentruit, cu asezarea arborelui cu fusurile extreme pe prisme. Uneori rigiditatea necesara se suplimenteaza prin sprijinirea si a altor fusuri. In acest caz, acestea se strunjesc si evntual, se rectifica.

Alegerea bazelor de asezare

Tehnologia de prelucrare mecanica


Prelucrarea de semifinisare a fusurilor paliere si manetoane Operatiile de prelucrare mecanica care pregatesc suprafetele inaintea finisarii se pot efectua prin strunjire sau frezare. Pentru strunjire se utilizeaza strunguri semiautomate multicutite, care permit prelucrarea simultana a suprafetelor cilindrice si frontale ale fusurilor. Particularitati deosebite reprezinta strunjirea simultana a manetoanelor. In acest scop arborele cotit se aseaza intre virfuri si se sprijina cu fusul palier central in o lineta. Strungul este prevazut cu un numar de carucioare portcutit egale cu numarul de manetoane. Carucioarele port cutit urmaresc miscarea manetoanelor ca niste biele, fiind comandate de arbori sablon care au miscarea sicreonizata cu arborele de prelucrat.

Tehnologia de prelucrare mecanica


Prelucrarea de semifinisare a fusurilor paliere si manetoane. O metoda moderna pentru prelucrarea arborilor cotiti, in special cei de mari dimensiuni, este frezarea. Prin frezare se obtin ridicarea productivitatii, mare precizie dimensionala, uzura redusa a sculelor. Frezarea se poate face cu freze cu dantura exterioara sau cu freze cu dantura interioara. Rezultate superioare sunt obtinute cu freza cu dantura interioara.Modul de prelucrare este legat de miscarea frezei pe linga arborele cotit care se roteste pe axa fusurilor palier.

Frezarea fusurilor

Tehnologia de prelucrare mecanica


Operatii de gaurire La arborii cotiti gaurile din flansa, locasul pentru rulmentul de presiune si alte gauri se executa pe masini semiautomate bilaterale. Gaurirea canalelor de ungere prezinta anumite particularitati determinate de faptul ca fac parte din categoria gaurilor adinci, care ridica probleme legate de ghidarea sculei, racirea acesteia si eliminarea spanului. Prelucrarea canalelor se face pe masini de gaurit multiax, in doua etape: 1. adincirea si tesirea gaurii la un diametru mai mare pentru a inlesni ghidarea burghiului in pozitie inclinata 2. gaurirea canalului de ungere.

Tehnologia de prelucrare mecanica


Operatii de finisare a fusurilor paliere si manetoane Dupa tratamentul termic de durificare se trece la finisarea acestor suprafete prin rectificare. Rectificarea fusurilor paliere se poate face individual, pe perechi sau simultan prin asezarea acestuia intre virfuri si aducerea acestuia pe axa masinii de rectificat. Fusurile manetoane se rectifica cu ajutorul unui dispozitiv care aduce axa acestuia tangenta la discul de rectificat. Pentru rigidizare se poate folosi o lineta. Rectificarea se face in doua faze, degrosarea si finisarea. Dupa aceasta se face operatia de superfinisare sau lustruire.

Echilibrarea arborilor cotiti


Operatiile de echilibrare dinamica se introduc pentru corectarea masei arborelui cotit astfel incit centrul de inertie sa coincida cu axa de rotatie. Echilibrarea se face pe masini speciale, cu lagare mobile, care permit determinarea pozitiei in care este suplusul de material din arbore. Eliminarea surplusului de material se face in marea majoritate prin gaurire, metoda care se realizeaza usor. Daca arborele cotit are contragreutati aplicate, echilibrarea acestuia trebuie facuta cu contragreutatile montate.

Tehnologia de prelucrare mecanica


Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Denumirea operatiei Frezarea suprafetelor frontale si executarea gaurilor de centrare Strunjirea fusului palier din mijloc in vederea utilizarii ca baza de asezare Strunjirea fusurilor paliere Rectificarea fusurilor paliere Strunjirea fusurilor manetoane Rectificarea fusurilor manetoane Gaurirea simultana a canalelor de ungere Executarea gaurilor din flansa Frezarea canalelor de pana Tratament termic de durificare Control calitate Roluire Redresare Masina unealta Masina speciala de frezat si centruit Strung adaptat Strung semiautomat multicutit Masina de rectificat Strung semiautomat multicutit Masina de rectificat Agregat de gaurire Masina de gaurit Masina de frezat Agregat de calire prin inductie Masina de roluit Presa

Rectificarea de semifinisare a fusurilor paliere Masina de rectificat Rectificarea de semifinisare a fusurilor manetoane Echilibrarea dinamica Rectificarea de finisare a fusurilor paliere si manetoane Superfinisarea fusurilor paliere si manetoane Control final Masina de rectificat

Masina de rectificat Masina de superfinisat

Controlul arborelui cotit


Se realizeaza pe parcursul prelucrarilor si la sfirsit pe dispozitive speciale sau prin masurare directa pentru obtinerea unei piese corespunzatoare tehnic.