Sunteți pe pagina 1din 117

Swami Vishnu Devanda

PUTEREA MINTII

Descoperirea şi disciplinarea for ţei mentale

Cuprins:

PROLOG

6

CAPITOLUL I

10

DE CE MEDITĂM?

10

Mecanica minţii

11

Puterea gândului

13

Fiinţa

14

Karma şi reîncarnarea

15

Ce legătură are Yoga cu toate acestea?

17

Sănătatea şi importanţa ei pentru practica meditaţiei

20

0 dietă paşnică

23

Karma-yoga

26

CAPITOLUL III

29

CONCENTRAREA: TEORIE

29

SWAMI SIVANANDA, Concentrare şi meditaţie

29

Puterea de concentrare

29

Cel mai bun prieten, cel mai mare duşman

33

CAPITOLUL IV

36

CONCENTRAREA: PRACTICĂ

36

SWAMI SIVANANDA, Concentrare şi meditaţie

36

Cei opt paşi

36

Atenţia

38

Stabilitatea practicii

41

CAPITOLUL V

43

MEDITAŢIA

43

SWAMI SIVANANDA, Practica Yoga

43

Mintea: stăpână sau servitoare?

43

De la ireal la Realul Ultim

46

CAPITOLUL VI

52

MEDITAŢIA JNANA-YOGA: PRACTICA VEDANTINĂ

52

SWAMI SIVANANDA, Sadhana

52

„Neţi, Neţi “: „asta nu, asta nu “

52

Sakshi Bhav: atitudinea martorului detaşat

53

Abheda Bodha Vakia: eliminarea numelui şi a formei

54

Laya Chintana: absorbţia

55

Panchiakarana: doctrina multiplicării în cinci

57

CAPITOLUL VII

59

ELEMENTE MULTIPLICATE ÎN CINCI

59

Mahavakias sau marile proclamaţii

60

Bhagatiaga Lakshana

64

CAPITOLUL VIII

67

MEDITAŢIA BHAKTI-YOGA

67

SWAMI SIVANANDA, Lecţii practice de Yoga

67

Transfigurarea emoţiilor

67

Forme de devoţiune

70

CAPITOLUL IX

74

MEDITAŢIE Şi JAPA: TEORIA MANTRA-YOGA

74

SWAMI SIVANANDA, Japa Yoga

74

Sunetul - originea întregii materii

75

Sunetul ca Energie

77

Folosirea vibraţiilor sunetului în meditaţie

79

Iniţierea în Mantra

80

CAPITOLUL X

82

JAPA ŞI MEDITAŢIA: PRACTICA VEDANTINĂ

82

SWAMI SIVANANDA Practica Yoga

82

Mantrele pentru Japa

85

Mantre abstracte

89

CAPITOLUL XI

93

OBSTACOLE ÎN CALEA MEDITAŢIEI

93

SWAMI SIVANANDA Educaţie religioasă

93

A înceta brusc practica

93

Sănătatea şi dieta

94

Trândăveală şi somnul

95

Complicaţii în viaţa cotidiană

96

Conversaţiile inutile

97

Eradicarea ego-ului

99

Emoţiile

100

Descurajarea

102

Mintea

105

CAPITOLUL XII

107

MEDITAŢIA AVANSATĂ

107

CAPITOLUL XIII

109

YOGA KUNDALINI

109

Kundalini Shakti

110

Chakras-urile

111

MULADHARA CHAKRA

113

SVADISHTANA CHAKRA

114

MANIPURA CHAKRA

114

ANAHATA CHAKRA

115

VISHUDA CHAKRA

116

AJNA CHAKRA

116

SAHASRARA CHAKRA

117

PROLOG

Acest volum pretinde s ă înl ă ture confuziile care persistă asupra problematicii MEDITA Ţ IEI YOGA.

Aceia care caută în această carte secrete ascunse, inovaţ ii excentrice, noi tendin ţ e şi mode excitante în câmpul autoperfec ţ ion ă rii, nu vor întâlni nimic de genul acesta. Metodele de meditaţ ie pe care le prezentă m aici provin din cele patru c ă i clasice:

RAJA-YOGA, KARMA-YOGA, JNANA-YOGA ş i BHAKTI-YOGA, ale c ăror înv ăţă turi sunt reflectate f ăr ă niciun fel de degradare a mesajului lor, de ş i consideraţ iile pe care le-am f ăcut asupra lor sunt pe în ţ elesul min ţ ii occidentale şi adaptate tradi ţ iei ş tiin ţ ifice. Medita ţ ia este o tradiţ ie universal ă care î ş i are originile cu mii de ani înainte de instaurarea civiliza ţ iei actuale. Ş tiin ţ a meditaţ iei a supravie ţ uit probelor exhaustive ş i neîntrerupte pe mă sur ă ce a trecut din generaţ ie în generaţ ie. Dac ă această ş tiin ţă a medita ţ iei s-a p ă strat în forma ei original ă , acest lucru s-a datorat faptului c ă tr ă s ă turile esen ţ iale ş i cele mai distinctive ale disciplinei Yoga au r ă mas mereu Toleran ţ a, Universalitatea ş i Simplitatea. Înl ă untrul cadrului ei simplu sunt depozitate principalele înv ăţă minte care compun substan ţ a tuturor religiilor, disciplinelor ş i filosofiilor cunoscute. Când cineva în ţ elege cele patru c ă i spre meditaţ ie devine în stare s ă descifreze parabolele şi elementele considerate misterioase ale oric ă rui sistem religios sau filosofic. Actualmente, au proliferat c ă r ţ ile care trateaz ă/despre „noile realiz ă ri ale min ţ ii umane", teorii ş i puncte de vedere asupra meditaţ iei; totu ş i, numeroş ii lor autori sunt ca niş te orbi încercând s ă-i c ă l ă uzeasc ă pe al ţ i orbi, oameni care nu au niciun fel de experien ţă care s ă le autorizeze metodele pe care le preconizeaz ă . Aceş tia sunt fanaticii îngu ş ti la minte, negustorii de mantras ş i autentici şarlatani. Al ţ ii promit câ ş tigarea rapid ă a puterilor psihice. Dintr-o altă categorie fac parte propagandiş tii spirituali moderni. Printre to ţ i ace ş tia, dac ă îi po ţ i num ă ra pe degete pe cei câţ iva mae ş tri autentici care ne conduc în mod cu totul dezinteresat spre Adev ăr. Adevă rata medita ţ ie yoga constă în eliberarea noastr ă din ghearele simţ urilor ş i din capcanele min ţ ii inferioare. Prin definiţ ie, meditaţ ia este transcendental ă . Totu ş i, acest cuvânt („transcendental") nu este cel care corespunde sloganului comercial, ci, dimpotriv ă , unul care presupune, pentru frumuseţ ea medita ţ iei, transcenderea (dep ăş irea) tuturor temerilor, dorin ţ elor obscure, anxietăţ ilor şi emo ţ iilor negative. Cel sau cea care mediteaz ă poate atinge o stare de supracon ş tien ţă în care devine capabil de a se identifica cu Fiin ţ a binecuvântată . În această stare transcendental ă

nu mai există con ş tiin ţ a proprie corporalităţ ii, nici a propriei min ţ i, nici chiar dualitate. Cel ce cunoaş te se confund ă cu obiectul de cunoscut ş i cu însu ş i procesul cunoaş terii. Nu există nicio necesitate de a recurge la mistere sau secrete asupra mantrelor sau a vreunui tip de meditaţ ie. Nu există niciun precept spiritual care s ă interzic ă comentarea propriei mantre. O mantr ă este o energic ă mistic ă con ţ inută într-o structur ă sonor ă . Vibraţ iile ei afecteaz ă direct chakras-urile sau centrele de energie ale corpului, liniş tind mintea ş i conducând la o pace a meditaţ iei. În acest volum sunt incluse toate acele mantras care sunt adecvate meditaţ iei. Combinaţ iile de silabe care au fost vândute în Occident sunt, în mod evident, false. Aceste „mantras" (sau, mai degrab ă , pseudomantras) pot conduce la o relaxare profund ă , dar la nimic mai mult. La fel de bine se poate proceda cu oricare cuvânt ales la întâmplare sau cu oricare fraz ă , repetate continuu. Orice om poate s ă- ş i regleze pulsul ş i respiraţ ia şi s ă - ş i determine sc ă derea presiunii sangvine, r ă mânând culcat sau imobil ş i concentrându-se

în tic-tac-ul unui ceas sau în pic ă turile unui robinet.

Viaţ a în Occident s-a computerizat, s-a compartimentalizat ş i s-a orientat c ă tre ob ţ inerea rezultatelor imediate. Dar tradiţ ia din care deriv ă cele patru c ă i yoginice este de natur ă integral ă , deja în ea se g ăsesc integrate ş tiin ţ a, religia, filosofia, sociologia ş i igiena. La fel,

diversele tehnici clasice de meditaţ ie care au fost folosite de-a lungul timpului se bazeaz ă pe o disciplin ă solid ă ş i pe o practic ă milenar ă . Respiraţ ia adecvată , exerciţ iul adecvat, relaxarea adecvată , dieta care trebuie şi gândirea pozitiv ă sunt o baz ă necesar ă pentru a medita cu succes. Aceste teme sunt tratate cu o anumită am ă nun ţ ime în capitolele urm ă toare, dar, pentru o mai bun ă în ţ elegere a lor şi a altor aspecte de hatha-yoga ş i de raja-yoga, se poate citi cartea mea anterioar ă : „CARTE DE YOGA “. Dac ă acest volum va reu şi s ă clarifice metodele şi obiectivele meditaţ iei, înseamn ă c ă î ş i va fi atins scopul propus. C ă utarea spiritual ă este o potec ă spinoas ă care, în final, trebuie parcurs ă în singur ă tate. Propria mea c ă rare a fost supravegheată ş i

binecuvântată de c ă tre hotă râta, miloasa ş i nesfâr şita în ţ elepciune

a Maestrului meu, marele sfânt ş i în ţ elept indian Sfin ţ ia Sa SRI

SWAMI SIVANANDA MAHARAJ, astă zi mort. Dac ă prin mine, ca printr-un instrument, ecoul cuvintelor lui ş i al discern ă mântului s ău poate c ă l ă uzi paş ii c ă ută torilor spirituali din lumea occidental ă şi de

oriunde, eu voi fi considerat c ă misiunea mea pe acest p ă mânt se va fi împlinit. Swami Vishnu Devanda

CAPITOLUL I

DE CE MEDIT ĂM?

„F ă r ă ajutorul medita ţ iei nu e posibil s ă atingi cunoaş terea Fiin ţ ei. F ă r ă ajutorul ei nu poţ i intra în starea divin ă . F ă r ă ea, nimeni nu se poate elibera de capcanele min ţ ii spre a cuceri nemurirea. Meditaţ ia este unicul drum real pentru dobândirea libertăţ ii. E ca o scar ă misterioas ă care duce de la p ă mântia cer, de la eroare la adev ăr, de la obscuritate la lumin ă , de la durere la fericire, de la disperare la pacea durabil ă , de la ignoran ţă la cunoaş tere. De la starea de muritor la nemurire." SWAMI SIVANANDA, Bliss Divine Cine sunt eu? Care este scopul existen ţ ei mele? De ce unele persoane par s ă duc ă o viaţă mai vesel ă decât altele? De unde vin ş i încotro m ă duc? Acestea sunt întreb ă ri clasice, pe care practic oricine şi le pune m ă car o dată în viaţă . Al ţ ii î ş i înceteaz ă c ăutarea sau, pur ş i simplu, las ă întreb ă rile deoparte, fiind absorbi ţ i de rutina cotidian ă ş i de treb ă luielile zilnice. Dar există al ţ ii care afl ă r ă spunsurile ş i duc o via ţă de plenitudine şi fericire. Sensul vie ţ ii trebuie s ă -l c ăută m cufundându-ne foarte-foarte profund în noi în şine. Totu ş i, oamenii, distraş i de afacerile vie ţ ii, rareori se reţ in un moment de la preocup ările lor pentru a lua cuno ş tin ţă de ceea ce se petrece în interiorul lor. Abia dac ă mai sesizeaz ă c ă mintea lor e încontinuu bombardată de percep ţ iile prin simţ uri. Adesea, multe persoane, pân ă nu ajung într-o situaţ ie critic ă de extrem ă nefericire, nu stau o clip ă s ă gândeasc ă ce e cu ele ş i ce fac cu viaţ a lor. Medita ţ ia este practica prin care se prilejuie ş te o constantă observare a min ţ ii. Reclam ă un timp ş i un loc care s ă fie utilizate regulat în scopul de a descoperi acea fântân ă infinită de în ţ elepciune care există în interiorul nostru. Capitolele urm ă toare v ă vor oferi o tratare clar ă a filosofiei ş i tehnicilor meditaţ iei. Totu şi, e de preferat mai întâi s ă explor ă m psihologia meditaţ iei ş i s ă fix ă m terminologia folosită cu privire la acest subiect, pentru a u şura accesul la ceea ce ne-am propus.

Mecanica min ţ ii

C ăutarea fericirii pe care omul preconizeaz ă s ă o g ă seasc ă

tinde, în mod invariabil, s ă se îndrepte c ă tre obiecte ş i întâmpl ă ri

externe. Mul ţ i gândesc: „dac ă aş putea s ă-mi cump ă r o maş in ă

sau „dac ă aş fi capabil s ă pun mâna pe postul acela

",

“, sau „dac ă

Mintea se poate liniş ti ş i poate

r ă mâne paşnic ă un scurt interval de timp, o dată ce a dobândit obiectele dorite, dar, cu timpul, va sfâr ş i plictisindu-se s ă se tot joace cu noile juc ă rii, ş i î ş i va începe c ăutarea de pl ă ceri în altă parte. Obiectele exterioare eşueaz ă de fiecare dată în încercarea lor

de a aduce fericirea c ă utată . Cineva poate cuceri noi posesiuni materiale, un post cu mai multă responsabilitate, faim ă şi, deci, mai bine pl ă tit, o vil ă pe malul m ă rii, dar mintea sa va r ă mâne mereu aceeaş i. Autentica satisfac ţ ie deriv ă din atitudinea faţă de lumea exterioar ă , şi nu de la obiectele în sine. Toată lumea trece prin momente mai dificile în viaţă , totu ş i, se tr ă ie ş te mai fericit când obstacolele sunt înfruntate cu o minte senin ă . Marele pariu constă , deci, în a dobândi control asupra lumii interioare. Mintea converseaz ă tot timpul cu ea îns ăş i: îş i aminte ş te de evenimente trecute, î ş i reface istoriile diverselor etape care i s-au p ărut mai convenabile, face planuri de viitor, dezbate în termeni de pro ş i contra asupra problemei cutare sau cutare. Reducând în chip metodic acest dialog intern ş i focalizând aten ţ ia în obiecte pozitive ş i inspiratoare spiritual, se poate începe o în ţ elegere profund ă a mecanismului psihic ş i se poate dezvolta o viaţă mai eficientă . Dar amintirea este un animal foarte în şel ă tor ş i nu e aş a de u şor de domesticit. Există numeroase teorii despre forma în care func ţ ioneaz ă . Totu ş i, procesul mental uman continu ă s ă r ă mân ă intangibil ş i misterios. De ce se afl ă cineva, deseori, sub presiunea aceloraş i probleme ş i a aceloraşi frustr ă ri? Există o voin ţă liber ă , un liber arbitru, dar numai când se utilizeaz ă cu scopul de a distruge tabieturile formate de-a lungul unei vieţ i. Se spune c ă tr ă im într-o societate liber ă , dar adev ă rul este c ă fiecare individ este sclavul propriilor lui dorin ţ e ş i emo ţ ii. Ia gândiţ i-v ă la acel prieten care fumeaz ă şi care ia hotă rârea s ă se lase de acest viciu „mâine". Timp de câţ i ani a stat prins în această capcan ă ? El, realmente, vrea s ă se elibereze din ghearele obişnuin ţ ei, dar îi lipse ş te controlul minim necesar asupra propriei

aş tr ă i în America, aş fi fericit

".

sale min ţ i. Mintea este, în mod sigur, ca un disc. Con ţ ine ş an ţ uri sau impresiuni, numite samskaras în limba sanscrită . Aceste samskaras se formeaz ă atunci când anumite gânduri, sau vrittis-uri, devin o obişnuin ţă . Spre exemplu, un om trece prin faţ a unei vitrine de patiserie ş i vede o pr ă jitur ă de ciocolată . În mintea lui survine un vritti: „Ce delicioas ă! Vrea s ă mi-o cump ă r imediat!" Dac ă ar ignora acest vritti ş i ş i-ar îndrepta aten ţ ia asupra altui lucru, impresiunea nu ar grava un şă n ţ ule ţ pe discul min ţ ii, adic ă o samskara; dar, dac ă se identific ă cu gândul atractiv, îi d ă viaţă acestuia în propria lui minte. Ş i se formeaz ă o nou ă impresiune. Cump ă r ă pr ă jitura ş i decide s ă se desfete dup ă mas ă . S ă presupunem c ă are drum prin faţ a aceleiaş i patiserii în toate zilele de mar ţ i şi joi. De fiecare dată îş i va aminti de acea delicioas ă pr ă jitur ă iniţ ial ă şi î ş i va cump ăra alta. Ceea ce a fost la origine un flash în mintea lui s-a transformat acum într-o forţă care îi dirijeaz ă via ţ a. S-a format un samskara. Samskaras-urile nu trebuie s ă fie în mod necesar negative. Pot exista în minte impresiuni care înal ţă ş i inspir ă , altele care tulbur ă ş i deprim ă . Scopul imediat al meditaţ iei este acela de a crea şan ţ uri mentale noi şi pozitive, eradicându-le pe acelea care sunt destructive. E un proces absolut ş tiin ţ ific, dar, în acelaş i timp, este un scop spiritual. Nu e suficient s ă elimini ceea ce e negativ. Trebuie f ăcute eforturi pentru a cultiva dragostea, compasiunea, spiritul de slujire a celorlal ţ i, bucuria ş i amabilitatea ş i toate celelalte calităţ i care nu numai c ă ne ajută s ă ducem o viaţă fericită , ci, de asemenea, iradiaz ă c ă tre ceilal ţ i, stimulându-i s ă fac ă la fel cu ei în şiş i. Toată lumea vrea mai-binele. Tuturor ne-ar pl ă cea s ă gândim c ă suntem perfec ţi, dar, în ciuda repetatelor hotă râri, cu to ţ ii ne surprindem de cele mai multe ori c ă suntem mai pu ţ in decât ceea ce ne-ar fi pl ăcut s ă fim. Cauza acestei autoiluzion ă ri periculoase este akamkara, care în sanscrită înseamn ă „ego “. Sri Sankara, unul dintre oamenii cei mai în ţ elep ţ i ai tuturor timpurilor, a confirmat în cartea sa Vivekachiudamani:

„Toate calamităţ ile omeneş ti se datoreaz ă egoului. Agoniile umanităţ ii se datoreaz ă egoului. Dorin ţ a e cauzată de sclavia egoului; nu există un du şman mai mare ca egoul “. Această akamkara este cauza întregii sclavii ş i este obstacolul principal în experimentarea Realităţ ii interne.

Ego-ul este aspectul auto-arogant al min ţ ii. Este cel ce separ ă individul de umanitatea lui cu ceilal ţ i ş i cu propria sa natur ă interioar ă , sus ţ inând „egoismul". Akamkara este cel mai uriaş obstacol pentru liniş tea min ţ ii, pentru c ă este cea care ocup ă toate min ţ ile, independent de cum sunt indivizii, fie mai buni sau mai r ă i, fie c ă au mai multe sau mai pu ţ ine bog ăţ ii, mai multă sau mai pu ţ in ă putere. Formele ei sunt: dorin ţ a, orgoliul, mania, decep ţ ia, avariţ ia, geloziile, desfrâul ş i ura. Este aspectul min ţ ii cel mai greu de controlat, pentru c ă natura sa este atât de în şel ă toare, încât e foarte greu de dep ăş it. Prin meditaţ ie ne transformă m în spectatori ai propriei noastre min ţ i. În stadiile iniţ iale, nu se poate s ă ajungem la mai mult decât la o m ă rire a propriei în ţ elegeri de sine, observând cum egoul se afirm ă pe sine însu ş i în mod constant Dar, cu trecerea timpului, jocul lui devine familiar şi meditatorul preferă în locul lui satisfac ţ ia liniş tii. Când, pân ă la urm ă , egoul este supus, energiile pot, atunci, s ă se utilizeze într-un mod constructiv în dezvoltarea personal ă ş i în serviciul celorlal ţ i.

Puterea gândului

Orice persoan ă proiecteaz ă în jurul ei un anumit tip de vibra ţ ie. Există persoane a c ă ror companie este o autentic ă pl ă cere. Par s ă aib ă o anumită prana, sau energie vital ă , pe care o împ ă rtăşesc tuturor. Există , de asemenea, negativii ş i deprimaţ ii, care ne dau impresia c ă absorb prana celorlalte persoane din preajma lor. Motivul acestui fapt este c ă există o anumită putere pe care o con ţ ine gândul şi care e foarte subtil ă , dar foarte puternic ă . Noi to ţ i, con ş tient sau incon ş tient, transmitem ş i recep ţ ion ă m gânduri. Acest fapt explic ă cum unii indivizi pot s ă aib ă experien ţ e parapsihologice întâmpl ă toare. Sunt unii care le numesc coinciden ţ e, dar nu sunt. Abilitatea de a comunica ş i de a primi gânduri este în mod special dezvoltată la anumite persoane, dotate cu o mare intuiţ ie. Orice gând are greutate, form ă , m ă rime, culoare, calitate ş i putere. Un meditator experimentat poate vedea toate aceste aspecte în mod direct, cu ajutorul ochiului s ău interior. De exemplu, un gând spiritual are culoarea galben ă , în timp ce un gând înc ă rcat de mânie ş i ur ă are culoarea ro şu-închis. Gândul este ca un obiect. În acelaşi mod în care se poate d ă rui unui prieten un m ă r ş i apoi I se poate lua, tot aş a e posibil s ă îi oferim cuiva un gând puternic ş i apoi s ă i-l retragem. Binele ş i R ăul, prietenul şi du ş manul nu sunt decât creaţ ii ale

min ţ ii. Fiecare om creeaz ă , cu propria sa imaginaţ ie, o lume de virtu ţ i ş i de vicii, de pl ăcere ş i de durere. Aceste calităţ i nu provin de la obiectele însele, ci apar ţ in strict atitudinii mentale interne. Ceea ce pentru unii constituie o bucurie, pentru altul e o nefericire. Gândurile unui om îi controleaz ă acestuia viaţ a, îi modeleaz ă caracterul, îi deformeaz ă destinul şi pot afecta ş i persoanele din jur. Când a fost bine priceput poten ţ ialul cuprins într-un gând, va începe

o nou ă er ă de înflorire spiritual ă , atât pentru individ, cât ş i pentru întreaga umanitate.

Fiin ţ a

Ce este spiritualitatea? Timpurile care au trecut au fost considerate ca epoci de decaden ţ a ş i alienare, în care tradiţ iile ş i religiile antice au fost respinse. Mii de c ă ută tori ai „noii ere “au început s ă experimenteze un întreg evantai de produse chimice ş i filosofice. Persista sentimentul c ă adev ă rul se afla undeva pe aproape. Dar unde? Într-o anumită m ă sur ă , concluzia era c ă trebuie s ă m ă rim un pic perspectivele. În orice societate, religia stabilită con ţ ine practici culturale ş i tehnici care au fost transmise din generaţ ie în generaţ ie. Dar, când mijloacele au început s ă fie confundate cu scopurile, membrii ei au început sa caute în altă parte - caută o inspiraţ ie vie care s ă aib ă un efect practic şi notoriu în vie ţ ile lor zilnice. Atâta timp cât o persoan ă

duce o viaţă spiritual ă independentă , f ăcând sau nu parte dintr-o tradiţ ie institu ţ ionalizată , scopul r ă mâne acelaş i: dobândirea perfec ţ iunii interioare, puritatea şi pacea mental ă sau auto-realizarea. Există o Putere, o Energie, cu care toate persoanele pot intra în contact. Această for ţă inspir ă , anim ă , stimuleaz ă ş i d ă tă rie tuturor celor ce caută într-o direc ţ ie pozitiv ă . Mul ţ i, totu ş i, nu sunt con ş tien ţ i de această fântân ă interioar ă sau o interpreteaz ă gre şit. Sunt ca acei ţă rani care, o dată ajun şi într-o locuin ţă de la oraş , tr ă iau pe întuneric, pentru c ă nu ş tiau la ce folose ş te butonul acela ciudat înfipt în perete. Lumina există ş i e la îndemâna tuturor. Tot ceea ce trebuie s ă facem e s ă ne conectă m la sursa de curent. Această fântân ă de

în ţ elepciune e Fiin ţ a. Fiin ţ a nu e nici corpul individual, nici mintea,

ci acel aspect profund din l ăuntrul fiec ă rei persoane care cunoaş te Adev ă rul.

Ea există în orice creatur ă şi, totu ş i, are o existen ţă totodată independentă de aceasta. Unii îi spun Dumnezeu, alţ ii au numit-o

Yehova, Allah, Brahma, Con ş tiin ţ a Cosmic ă , Atman, Sfântul Duh, sau Mintea Universal ă . Numele şi drumurile c ă tre ea sunt nenumă rate, dar există o unic ă Esen ţă care le impregneaz ă pe toate. E imposibil s ă în ţ elegem Fiin ţ a cu niş te simţ uri ş i cu o minte limitată . Mintea uman ă nu poate capta Infinitul ş i Eternul, de aceea se folose ş te, deseori, o vizualizare pentru a ajuta indivizii s ă se concentreze în Cel Suprem. Cre ş tinii se pot concentra asupra imaginii crucii sau asupra figurii cristice. Hindu ş ii o pot face asupra imaginii lui Shiva (care, în tradiţ ia lor, reprezintă acea Energie care distruge formele învechite pentru a preg ă ti venirea noului, renaş terea unui nou ciclu de viaţă ), reprezentat printr-un enorm ascet, pururi tân ă r, meditând pe piscurile himalayene. Cine cunoaş te Absolutul în termeni mai abstrac ţ i se poate concentra asupra unei fl ăc ă ri de lumânare, asupra unei chakra (sau centru de energie al corpului), sau în sunetul OM. Dar toate acestea nu sunt decât impresii par ţ iale de Adev ă r. S ă ne imagin ă m un om de ş tiin ţă cu calificare înaltă . Cunoaş te diverse teorii matematice, ş tie cât de enorm e spaţ iul ş i cât de infim - atomul, ca ş i diferen ţ a dintre viaţă ş i moarte. Poate explica toate acestea în detaliu ş i exact. Dar cunoaş terea lui este exclusiv teoretic ă . Nu există o formă în care s ă se poată defini ş i descrie ceea ce este nelimitat. Cunoaş terea Absolută nu se poate dobândi decât prin intermediul unei experien ţ e directe, şi nu cu ajutorul intelectului sau al simţ urilor. Practica prelungită a meditaţ iei cumin ţ e ş te tendin ţ ele exteriorizatoare ale min ţ ii, dezvoltă intuiţ ia ş i atinge această infim ă parte din Cel Suprem care zace înl ă untrul nostru.

Karma ş i reîncarnarea

Medita ţ ia activeaz ă imensul poten ţ ial al omului. Oprind continuele agita ţ ii ale min ţ ii şi înv ăţ ând-o pe aceasta s ă - ş i focalizeze puterea de concentrare, se poate dobândi un control asupra ei. A lua cunoş tin ţă de propriile noastre gânduri contribuie la dezvoltarea puterii de transmitere a acestora c ă tre ceilal ţ i. E nevoie, totu ş i, s ă fim foarte aten ţ i s ă emitem numai energie pozitiv ă , vibrantă , amabil ă şi reveren ţ ioas ă . Ca s ă în ţ elegeţ i de ce e nevoie de o asemenea precau ţ ie în emiterea gândurilor, trebuie s ă trecem în revistă problema karmei ş i a ideii de reîncarnare. Există o lege fizic ă ce stabile ş te c ă „orice ac ţ iune provoac ă o reac ţ ie opus ă de aceeaşi intensitate* 4 . Iisus înv ăţ a: „Faceţ i celorlalţ i

tot ceea ce aţ i dori ca ace ş tia s ă fac ă pentru voi “. Ambele principii sunt exprimate în legea Karmei, sau a cauzei ş i efectului. Această lege ac ţ ioneaz ă ca un bumerang. Orice gând sau faptă care provine de la o persoan ă se întoarce mereu la aceasta. E posibil s ă nu se prezinte din nou sub aceeaşi formă , dar, mai târziu, toată lumea are de înfruntat rezultatele propriilor ei ac ţ iuni. O persoan ă vesel ă ş i generoas ă ob ţ ine imediat în jurul ei un r ă spuns de simpatie ş i dragoste. Egoismul, dimpotriv ă , e automat respins de ceilal ţ i, pân ă când va înv ăţ a s ă elimine din el această calitate negativ ă . A şa e legea! Reac ţ iile karmice nu se produc într-un mod imediat. Deseori,

lec ţ iile nu se învaţă cu u şurin ţă şi atitudinile negative se pot

prelungi timp de mul ţ i ani. O singur ă viaţă nu este suficientă pentru

a atinge Perfec ţ iunea. Toate persoanele se reîncarneaz ă de mai

multe ori. Acesta este motivul aparentei inegalităţ i între indivizi. Unii sunt s ă raci, iar al ţ ii - bogaţ i. Unii sunt veseli, iar al ţ ii sunt triş ti. Unii

sunt s ă n ă to ş i, iar al ţ ii sunt bolnavi. Cauza acestor discrepan ţ e nu trebuie c ăutată în vreun destin crud sau într-un Dumnezeu indiferent la soarta oamenilor, ci în propria Karma. Acum se poate pricepe de ce nimeni nu trebuie s ă se lase în şelat de fachiri sau de negustorii de mantre magice şi de re ţ ete de iluminare instantanee. Ace ş ti fal şi guru care preconizeaz ă o realizare imediată a Adev ă rului absolut, în final nu aduc decât ş i o mai mare decep ţ ie, pentru c ă fiecare om trebuie s ă înfrunte, mai devreme sau mai târziu, efectele propriilor lui fapte. Viaţ a fiec ă ruia este propria lui responsabilitate. A invoca dificultăţ ile sau circumstan ţ ele nefericite, a da vina pe p ă rin ţ i c ă le-a lipsit o psihologie adecvată pentru educarea noastr ă , înseamn ă

a ocoli abil problema. Numai ş i numai când vom în ţ elege s ă ne

spiritualiz ă m vie ţ ile, vom putea rupe roata naş terilor ş i mor ţ ilor noastre ş i vom g ăsi pacea în uniunea cu Fiin ţ a. Reîncarnarea nu este o credin ţă exclusiv oriental ă . E un fapt de via ţă la care se referă , într-o formă sau alta, aproape toate principalele religii ş i filosofii mistice. Investiga ţ iile au dat la iveal ă

c ă era o doctrin ă deja acceptată , mai pu ţ in în anumite religii, în epoca lui Iisus, ş i este înc ă o parte integrantă a credin ţ elor anumitor secte iudaice. Biblia nu con ţ ine niciun fel de condamnare a principiului reîncarn ă rii. Dimpotriv ă , când Hristos a fost întrebat când se va întoarce Ilie, a r ă spuns c ă Ilie s-a întors, referindu-se la Ioan Botez ă torul. Origene, care apar ţ ine primei Biserici Cre ş tine Grece ş ti,

a scris chiar despre preexisten ţ a sufletului, ş i acest concept a fost fundamental acceptat de Biseric ă pân ă în secolul al IV-lea dup ă Hristos. Mai recent, papa Pius XII l-a numit pe Origene doctor al Bisericii Universale, prilej cu care îndemna, dac ă nu la acceptarea, m ă car la tolerarea înv ăţă turilor lui. Dar reîncarnarea nu este numai un principiu abstract. Toată lumea a experimentat memoriile vie ţ ilor trecute într-un moment sau altul al existen ţ ei. Sunt acele persoane, acele locuri, acele situaţ ii pe care avem impresia c ă le-am mai v ă zut ş i altă dată , de ş i lu ă m contact cu ele pentru prima oar ă în viaţă . Nu e chiar aşa de rar ă senzaţ ia, umblând sau vorbind cu un necunoscut, c ă experimentă m un misterios sentiment de familiaritate. Asta pentru c ă e vorba de o persoan ă cunoscută în vie ţ ile anterioare. La fel putem spune ş i despre anumite locuri. În anumite ocazii, cineva se trezeş te din vis p ărându-i extrem de familiar, de şi nu are nicio leg ă tur ă cu viaţ a sau cu ambian ţ a din jur. E vorba de un segment de viaţă trecută care a ap ă rut la suprafaţ a min ţ ii ca s ă ajute karma prezentă .

Ce leg ătur ă are Yoga cu toate acestea?

Există multe metode de a elimina incertitudinile karmice. Cu ajutorul diverselor tehnici meditative ajungem s ă în ţ elegem cum opereaz ă mintea şi, în acest fel, se începe un proces de creş tere spiritual ă . Tehnicile specifice utilizate depind de natura fiec ărui individ. În „Yoga", care în sanscrită înseamn ă „uniune", există patru c ă i principale. Raja-Yoga e un sistem psihologic, bazat pe concentrare ş i meditaţ ie. Karma Yoga constă în eliminarea egoului ş i în ataş amentul prin slujirea dezinteresată a celorlal ţ i. Jnana-Yoga este o metod ă în care este folosit intelectul pentru negarea supunerii faţă de lumea material ă . Bhakti-Yoga este calea uniunii cu divinul prin conversiunea emo ţ iilor în devo ţ iune. Mai există , de asemenea, ş i alte forme de Yoga. Între ele, Hatha-Yoga, care e în realitate un aspect din Rajayoga operând cu energiile corpului astral, prin intermediul exerciţ iilor, posturilor fizice ş i a meditaţ iei asupra lui Kundalini. În acest sistem, meditatorul se concentreaz ă într-un sunet sanskiri specific, cu scopul de a liniş ti mintea ş i a trezi energia pozitiv ă . Se spune c ă cele mai multe sunt c ă ile, dar Adev ă rul - unul singur. Fiecare individ trebuie s ă- ş i urmeze propriul drum c ă tre uniunea cu Izvorul Originar. Trebuie s ă avertiz ă m, totu ş i, c ă a te concentra excesiv asupra unei singure forme de yoga este un fapt

care poate duce la dezechilibru, inclusiv la fanatism. Pentru a duce la bun sfâr ş it un progres stabil ş i consistent, meditatorul trebuie s ă î şi aleag ă calea ce i se pare mai drag ă , dar mereu ajutându-se de tehnicile ş i în ţ elepciunea celorlalte metode. Echilibrul nu se poate men ţ ine decât printr-o sintez ă a tuturor c ă ilor Yoga. A medita în ritm regulat determin ă mintea s ă devin ă din ce în ce mai clar ă , iar motivele - din ce în ce mai pure. Subcon ş tientul elibereaz ă o cunoaş tere ascuns ă care permite în ţ elegerea formelor în care fiecare se ataşeaz ă de sine însu ş i prin tabieturile ş i obişnuin ţ ele zilnice. Amplificând în noi con ş tiin ţ a Universului ş i schimbând propria noastr ă relaţ ie cu ea, egoul începe s ă se dilueze lent. La urmă , for ţ ele supercon ş tiente, sau intuitive, se elibereaz ă , dând loc unei vie ţ i de în ţ elepciune ş i pace. Colţ de camer ă de restul spaţ iului, ş i nu permite apoi nim ă nui s ă intre acolo. Acest loc trebuie utilizat numai şi numai de tine pentru meditaţ ie ş i trebuie s ă fie l ăsat liber de alte vibraţ ii ş i asociaţ ii mentale str ă ine. Toate dimine ţ ile ş i toate dup ă-amiezile ar trebui s ă arzi tă mâie în acest loc. Punctul din centrul acestui spaţ iu special pe care l-ai consacrat meditaţ iei trebuie s ă fie ocupat de imaginea zeităţ ii preferate sau de o anumită figur ă inspiratoare. În faţ a ei te vei aşeza s ă meditezi. Pe m ă sur ă ce vei continua meditaţ ia, vibraţ iile puternice emise de tine în timpul meditaţ iei se vor r ă spândi în jur. în ş ase luni vei putea simţ i foarte acut pacea ş i puritatea atmosferic ă în locul de meditaţ ie, care va degaja o aur ă magnetic ă . În momentele tale de tensiune te vei putea aşeza aici, repetând propria ta mantr ă , timp de o jum ă tate de or ă . Vei ajunge s ă experimentezi astfel o stare special ă de u şur ă tate a min ţ ii ş i corpului, o senzaţ ie plenar ă de bun ăstare interioar ă .

4. Când te vei aşeza în postura meditativ ă , s ă o faci orientându-te c ă tre punctul cardinal nord sau c ă tre punctul cardinal est astfel, vei putea beneficia de vibraţ iile magnetice favorabile. Postura aleas ă de tine s ă fie stabil ă şi, totodată , confortabil ă , cu coloana vertical ă dreaptă şi cu umerii drep ţ i, dar nu încordaţ i. O astfel de poziţ ionare a corpului în spaţ iu va contribui la liniş tirea min ţ ii, va stimula concentrarea rapid ă ş i, ceea ce e mai mult mai important, va permite curentului psihic (kundalini) s ă curg ă f ă r ă piedici de la baza coloanei dorsale (de la nad ă ) pân ă în cre ş tetul capului. Nu este neap ă rat nevoie s ă te aşezi în padmasana, clasica

postur ă a lotusului. Orice altă postur ă confortabil ă , cu picioarele încrucişate, î ţ i poate folosi la fel de bine. Acest lucru asigur ă un fundament sigur pentru corp ş i formeaz ă un circuit triunghiular pentru fluxul de energie stimulat prin concentrare ş i meditaţ ie, flux care trebuie restrâns, ş i nu dispersat în toate direc ţ iile. Metabolismul, undele cerebrale şi respiraţ ia vor descreş te gradual, pe mă sur ă ce concentraţ ia va fi fiind ş i mai profund ă .

5. Înainte de a începe meditaţ ia, porunce ş te min ţ ii tale s ă r ă mân ă liniş tită pe timpul unei anumite perioade de timp. Uită trecutul, prezentul ş i viitorul.

6. Regleaz ă - ţ i în mod con ş tient respiraţ ia. Începe cu cinci minute de respiraţ ie abdominal ă profund ă , ca s ă oxigenezi creierul. Apoi, în mod treptat, redu intensitatea respiraţ iei pân ă când aceasta devine aproape imperceptibil ă .

7. Respir ă ritmic. Inspira trei secunde ş i expir ă tot trei secunde. Reglarea respiraţ iei conduce la stă pânirea pranei, care este energie vital ă . Dac ă se utilizeaz ă o mantra, este necesar ca rostirea ei s ă o coordon ă m în func ţ ie de ritmul respiraţ iei.

8. La început, las ă- ţ i mintea s ă hoin ă reasc ă în voie; va colinda de la un gând la altul, dar, spre final, se va concentra acumulând prana.

9. Nu î ţ i for ţ a mintea s ă se calmeze. Acest fapt ar putea produce unde cerebrale în plus, care nu vor face altceva decât s ă afecteze negativ meditaţ ia. Dac ă mintea persistă în activit ăţ ile ei necontrolate, detaş eaz ă-te pur şi simplu de ea şi observ ă -i miş carea ca şi cum ai sta s ă ţ i se prezinte un film. Se va liniş ti treptat.

10. Alege un punct focal în care mintea, precum o pas ă re care dore ş te s ă - ş i trag ă sufletul dup ă zbor, poate s ă se odihneasc ă atunci când obose ş te. Aceia care sunt tipi predominant intelectuali trebuie s ă vizualizeze obiectul concentr ă rii între ambele sprâncene. Cei care posed ă naturi mai emo ţ ionale ar trebui s ă se concentreze în plexul cardiac, în centrul pieptului. O dată ales punctul de concentrare, s ă nu îl mai schimbi niciodată .

11. Concentreaz ă-te asupra unui obiect sau simbol mental care simţ i c ă te inspir ă , ş i vizualizeaz ă-l în punctul de concentrare. Dac ă utilizezi o mantr ă repet-o mental ş i coordoneaz ă respiraţ ia cu repetiţ ia ei. Cine de ţ ine o mantra personal ă , poate repeta om. Cei care preferă o zeitate personalizată pot citi capitolele cu privire la mantra, sau pot repeta Ram ori Shiam. De ş i repetiţ ia mental ă este mai puternic ă , mantra se poate repeta de asemenea cu voce

ridicată , mai ales când, în timpul meditaţ iei, există tendin ţ a spre adormire. S ă nu schimbi niciodată mantra care ţ i-e specific ă ţ ie ş i care simţ i c ă te exprim ă integral.

12. Repetarea mantrei te va conduce la un Gând Pur, în care vibra ţ ia sunetului se une ş te ş i se confundă cu vibraţ ia gândului ş i, astfel, dispare con ş tiin ţ a semnificatului. Repetiţ ia vocal ă progreseaz ă , prin intermediul repetiţ iei mentale, pân ă se declan şeaz ă un soi de limbaj telepatic, ş i de aici se face un prim pas c ă tre gândirea pur ă sau transcendental ă , cum i se mai spune. Aceasta reprezintă un stadiu subtil de bucurie transcendental ă , în care mai este înc ă prezentă con ş tiin ţ a dualit ăţ ii, adic ă con ş tiin ţ a diferen ţ ei între subiectul care cunoaş te ş i obiectul cunoscut.

13. O dată cu practica dispare, pân ă la urm ă , ş i con ş tiin ţ a dualităţ ii ş i se poate atinge Samadhi sau stadiul de supracon ş tiin ţă . Nu te impacienta, va mai trece mult timp pân ă s ă ajungi aici.

14. Pe timpul experimentă rii stă rii de Samadhi, cel care este pacientul ei direct r ă mâne într-o stare de beatitudine provenită din senzaţ ia de plenaritate pe care o provoac ă faptul c ă Cel Ce Cunoaş te, Cunoaş terea îns ăş i ca proces ş i Obiectul de Cunoscut se contopesc şi fac una. Acesta ar fi stadiul de supracon ş tiin ţă experimentat, şi cu greu descris, de misticii tuturor credin ţ elor ş i tuturor religiilor.

15. Începi practica medita ţ iei consacrându-i o perioad ă de dou ăzeci de minute iniţ ial şi, apoi, încearc ă s ă o m ă re ş ti pân ă la o or ă . Dac ă corpul tă u va fi confruntat ocazional cu tremur ă turi, anchiloze sau cârcei, încearc ă s ă reziş ti, s ă le controlezi şi s ă men ţ ii energia internalizată , s ă nu o laşi s ă se risipeasc ă .

S ănătatea şi importanţ a ei pentru practica medita ţ iei

Pentru o dezvoltare plenar ă a corpului uman este necesar un corp s ă n ă tos. Este o condiţ ie esen ţ ial ă . Dac ă maş in ă ria fizic ă nu se afl ă în bune condiţ ii de funcţ ionare, nu poate fi un instrument adecvat pentru activitatea cotidian ă , pentru meditaţ ie ş i pentru ajutor acordat celorlal ţ i. Unii gândesc, eronat, c ă un yoghin trebuie s ă reflecte gradul de austeritate la care a ajuns printr-o figur ă scheletic ă , printr-un aer anemic, prin niş te obraji galbeni ş i extrem de sup ţ i. Dar, în realitate, austerităţ ile excesive indic ă , mai mult, o preocupare nem ă surată pentru corp. Al ţ ii gândesc, în schimb, c ă cei care urmeaz ă o disciplin ă spiritual ă nu ar trebui s ă se preocupe de corp, pentru c ă energiile

acestuia se dirijeaz ă c ă tre scopuri mult mai elevate. Ambele sunt puncte de vedere extremiste, de ş i viaţ a ne cere în ansamblul ei s ă p ăstr ă m un echilibru. Imperativele clare în direc ţ ia practic ă rii medita ţ iei sunt exerciţ iul adecvat, respiraţ ia adecvată , relaxarea adecvată , dieta adecvată ş i gândirea pozitiv ă . Pentru evitarea oric ă ror distrac ţ ii ale min ţ ii, sunt necesare un corp ş i un psihic în stare de s ă n ă tate perfectă , pentru c ă , în cazul existen ţ ei unor sup ăr ă ri de ordin fizic sau emoţ ional, meditaţ ia nu este posibil ă . Consider ă m c ă fiecare aspect din cele men ţ ionate mai sus este foarte important, pentru c ă poate conduce la o existen ţă s ăn ă toas ă , dinamic ă şi integral ă . De aceea, o s ă le analiz ă m pe rând. Exerciţ iul adecvat nu consider ă în dezvoltarea exagerată a mu şchilor, nici într-o serie de eforturi extenuante pentru a reduce greutatea care, datorită unei incorecte maniere de trai, s-a acumulat nepermis de mult în anumite p ă rţ i ale corpului. Întregul sistem fizic, atât cel extern, cât ş i cel intern, trebuie men ţ inut constant la un tonus bun. Acesta este şi scopul exerciţ iilor yoga şi al asanelor propuse de el, care se mai numesc şi posturi; aceste asanas constau într-o întindere sistematic ă a diferitelor grupe de mu şchi, ş i nu într-o contractare a lor ca în culturism. Efectele produse de practicarea asanelor sunt tonificarea muscular ă , eliminarea tensiunilor ş i reglarea circulaţ iei sangvine, dietă ş i asimilare excelente. Corpul î şi conserv ă prin practica asanelor flexibilitatea ş i, în acelaş i timp, se prilejuie ş te un teren pozitiv pentru concentrare ş i senin ă tate. Respiraţ ia yoghinic ă se numeş te pranaiama, ceea ce înseamn ă , tradus din sanscrită , control al energiei vitale. Fiecare dintre noi ar putea tr ă i o bun ă perioad ă de timp f ăr ă mâncare, f ăr ă ap ă , f ă r ă lumina soarelui şi f ăr ă somn, dar corpul nu poate supravieţ ui f ă r ă oxigen mai mult de câteva minute. Prana, for ţ a vital ă sau energia corpului, este cea care marcheaz ă diferen ţ a între viaţă ş i moarte, iar izvorul ei principal este respiraţ ia. Cantitatea ş i calitatea aerului este cea care marcheaz ă diferen ţ a între viaţă ş i moarte, iar izvorul ei principal este respiraţ ia. Cantitatea ş i calitatea aerului, ca ş i ritmul respiraţ iei, exercită un efect direct asupra creierului ş i a func ţ iunilor sale. Prana reprezintă înc ă un câmp deschis cercetă rilor ş tiin ţ ifice occidentale, care abia şi-au început investigaţ iile. Există anumite pranaiamas, sau exerciţ ii de respiraţ ie, care sporesc cantitatea de energie a corpului, cur ăţă pl ă mânii, scad nevoia de

somn, calmeaz ă nervii, liniş tesc mintea, înc ălzesc sau r ă coresc sistemul fizic ş i, mai ales, contribuie la trezirea lui kundalini, energia spiritual ă con ţ inută în corp. O relaxare adecvată este, de asemenea, necesar ă pentru a men ţ ine s ă n ă tatea fizic ă , mental ă ş i spiritual ă . Asanele ş i pranaiama, men ţ ionate mai sus, includ tehnici speciale de relaxare. Aceste tehnici ajută la conservarea ş i utilizarea eficace a energiilor con ţ inute în corp. Multe persoane gândesc c ă relaxarea ar consta în c ă utarea departe de cas ă a vreunui loc exotic, acolo unde mintea va putea fi bombardată în voie de tot felul de stimulente, sedative şi de toată gama de veninuri delicioase. Nu e deloc de mirare c ă putem auzi astfel de comentarii de tipul: „Doresc s ă îmi termin vacan ţ a ş i s ă m ă întorc acas ă s ă m ă odihnesc!". Autentica relaxare constă în eliminarea stimulilor vizuali, gastronomici etc. ş i sincronizarea min ţ ii cu con ş tiin ţ a intern ă . Ca o maşin ă puternic ă ş i bine construită , corpul fizic ş i mentalul omului pot rezista anumitor abuzuri înainte de a manifesta simptome clare de protest. Din nefericire, Occidentul s-a transformat, A devenit aici o practic ă comun ă , ş i considerată ca fireasc ă , ignorarea normelor de baz ă ale s ă n ă tăţ ii. O pilul ă acum, un medicament mai încolo, care nu fac altceva decât s ă u şureze durerea sau simptomele bolilor, nu s ă le ş i vindece definitiv, au devenit sursele „sigure" de bun ăstare. Adev ă rul stă cu totul altfel. Durerea resimţ ită de corp este un semnal avertizor, ca beculeţ ul ro şu în tabloul de bord al unui automobil. A lua cutare sau cutare amestec chimic ca s ă aline simptomele e ca ş i cum ai utiliza un ciocan ca s ă spargi becule ţ ul ro şu care î ţ i deranjeaz ă privirea. Problema nu se rezolv ă , îns ă , aşa. Dimpotriv ă , cu cât par mai utile, cu atât agraveaz ă mai tare situaţ ia. Multe dintre produsele chimice care sunt ingurgitate de populaţ ie nu aduc niciun beneficiu real corpului şi, mai mult, se acumuleaz ă în sistemul fizic. Aceste medicamente se combin ă cu aditivii pe care îi con ţ in alimentele. Rezultatul este o înveninare a sistemului, iar efectele pot dura ani de zile. Omul de-abia începe s ă devin ă con ş tient de cantitatea de boli pe care o societate avansată tehnologic le poate aduce cu sine. Acest fapt nu implic ă neap ă rat c ă medicina modern ă nu ar trebui s ă fie necesar ă , dar, adeseori, lumea consider ă c ă doctorii cunosc în chip absolut toate problemele de s ă n ă tate uman ă . Multe consultaţ ii pe la medici ş i psihiatri ar putea fi eliminate dac ă s-ar respecta normele

unei vieţ i s ăn ă toase. Majoritatea bolilor ar putea fi evitate dac ă s-ar ţ ine cont de importan ţ a pentru minte şi corp a urm ă toarelor principii fundamentale:

1) exerciţ iu adecvat, 2) respiraţ ie adecvata, 3) relaxare adecvată , aceste trei stadii fiind incluse în Hatha-yoga. Acum s ă examin ă m ceilal ţ i paş i r ă ma ş i: 4) dietă adecvată ş i 5) gândire pozitiv ă ş i meditaţ ie.

0 diet ă paş nic ă

Eficacitatea func ţ ion ării creierului este direct legată de ceea ce intr ă în corp prin alimentaţ ie. Studii recente au demonstrat c ă anumiţ i coloran ţ i din produsele alimentare (în special, cei de culoare ro şie) provoac ă hiperaciditate la copii, ş i zah ă rul alb, rafinat, poate cauza insensibilitate emo ţ ional ă . Acestea sunt numai dou ă exemple de substan ţ e care, adesea, se consum ă neglijent, ignorându-se efectele pe care le pot produce asupra corpului ş i min ţ ii. O persoan ă care ş i-a stabilit un program regulat de meditaţ ie trebuie s ă fie în mod special con ş tientă de influen ţ a acestor substan ţ e» pentru c ă şi numai consumul pe o singur ă zi poate afecta calitatea procesului meditativ. O dietă lejer ă este optim ă pentru cei ce doresc s ă mediteze yoga. Acest lucru nu înseamn ă neap ă rat c ă mâncarea nu trebuie s ă fie gustoas ă , apetisantă , ci c ă aceasta trebuie preparată eliminându-se acele elemente care pot afecta psihismul. Sosurile foarte picante, usturoiul, ceapa, sarea, cafeaua, ceaiul negru şi foarte concentrat, carnea sunt alimente care tulbur ă mintea uman ă şi fac foarte dificil procesul interior de control al gândurilor. Există alte alimente ş i substan ţ e care amor ţ esc gândirea ş i o cufundă într-o stare de somnolen ţă , împiedicând concentrarea min ţ ii. Exemplu de substan ţ e nocive: produse semig ă tite, grele ş i uleioase, ş i, evident, alcoolul Marijuana sau ţ ig ă rile simple chiar, de şi nu sunt alimente, intr ă în această categorie a substan ţ elor nocive. De bun ă seam ă , o parte însemnată din articolele men ţ ionate mai sus se afl ă pe lista de preferin ţ e ş i gusturi rafinate a majorităţ ii populaţ iei. Nu putem spera ca toată lumea s ă fie în stare s ă duc ă la bun sfâr ş it procesul necesar de schimbare radical ă ş i imediată a dietei, dar cei care sunt sincer doritori s ă o fac ă , pentru meditaţ ie, trebuie s ă înceap ă prin eliminarea c ă rnii şi a ţ ig ă rilor (Hattha-yoga îi poate ajuta în acest sens). Dac ă obiectivele vor fi trasate cu

claritate, multe obişnuin ţ e nocive vor disp ă rea cu vremea de la sine, datorită pur ş i simplu schimb ării de atitudine a con ş tiin ţ ei, ca urmare a meditaţ iei. Ar trebui s ă ne preocup ă m de meditaţ ia yoga înc ă de la grija pentru ceea ce cump ă r ă m ş i g ă tim în vederea consumului alimentar. Cu asta trebuie început, nu cu filosofii savante. Există multe alimente naturale u şor de preparat, şi altele, cum sunt fructele proaspete sau uscate, care se g ă sesc mult mai u şor decât caramelele sau martihi. Cump ă raţ i fructe şi vegetale. Citiţ i totdeauna lista cu ingredientele înscrise pe pachete ş i evita ţ i, pe cât v ă e cu putin ţă , acele produse care con ţ in aditivi, precum ş i semipreparatele grase. Vizitaţ i mai des, dac ă cunoa ş te ţ i aş a ceva, magazinele cu produse dietetice. Face ţ i rost de ceva c ă r ţ i în care se trateaz ă despre nutriţ ie ş i dieta vegetarian ă . Dac ă v ă men ţ ine ţ i câteva luni în acest ritm, se va produce o schimbare uimitor de pozitiv ă cu organismul dumneavoastr ă . Acum câteva zeci de ani, vegetarianismul era, într-un anume sens, o practic ă marginal ă ş i ciudată . Era privită cu o anumită curiozitate, iar vegetarienii îi intrigau pe gurmanzi. Astă zi, situaţ ia s-a schimbat. Chiar şi în cele mai mici or ăşele, în provincii, g ăse ş ti magazine cu produse dietetice ş i restaurante vegetariene. Există o convingere comun ă , în continu ă cre ş tere, c ă s ăn ă tatea noastr ă este afectată de ceea ce mânc ă m zilnic. Aproape toate bolile pot fi vindecate prin schimbarea dietei sau chiar printr-o scurtă perioad ă de post, f ă r ă niciun fel de medicaţ ie. Ş i acest fapt se refer ă nu numai de dezordinile de ordin fizic, ci ş i la cele mentale. Este de o importan ţă covâr ş itoare ca femeile gravide s ă ia cuno ş tin ţă de faptul c ă , adesea, se ivesc probleme pe timpul sarcinii pentru c ă nu au luat seama la efectele dietei asupra f ă tului în plin ă dezvoltare aflat în uterul lor. Contrar cu ceea ce se gânde ş te în mod comun, nu vegetarienii sunt cei care nu ingurgiteaz ă suficiente proteine, ci cei care sunt carnivori ingereaz ă proteine în exces. Proteina animal ă con ţ ine o concentraţ ie m ă rită de acid uric, care este un compus al azotului, ceva asemă n ă tor cu amoniacul. Nu este solubil în ap ă ş i ficatul nu se poate dispensa de el. În acest fel, de ş i se elimin ă o mic ă por ţ ie, majoritatea p ă r ţ ii de acid uric se depoziteaz ă în articulaţ ii. Rezultatul acestei acumul ă ri este cunoscut ca artrită . În Occident, unde se consum ă cea mai mare cantitate de carne de pe glob, vinovat de aceste boli este colesterolul, care tot atât de

pu ţ in poate fi eliminat de c ă tre corpul uman ş i care formeaz ă adev ă rate depozite de gr ăsimi în artere, îngro ş ând pere ţ ii acestora, pân ă într-atât încât circulaţ ia sângelui poate fi chiar blocată . Unii gândesc c ă problema colesterolului se solu ţ ioneaz ă dac ă înlocuim untul cu margarina. Principalul produc ă tor de colesterol, totu şi, nu îl constituie untul consumat ocazional, care înso ţ e ş te fiecare mic dejun, ci sutele de kilograme de carne consumate anual de om. Bolile de inim ă , ateroscleroz ă ş i artritele sunt boli comune, dar cea mai mare team ă o inspir ă occidentalilor cancerul. S-au descoperit multe substan ţ e care provoac ă cancerul la animale. De şi rezultatele cu privire la oameni par s ă indice c ă o cantitate consumată de individul mediu este insuficientă pentru a cauza cancerul, totu ş i ceea ce s-a ar ă tat este c ă acumularea de substan ţ e de acest gen pe parcursul anilor POATE ÎNTR-ADEV ĂR s ă îl provoace. Care sunt substan ţ ele nocive? Animalelor, în cresc ă torii, li se administreaz ă sub formă de injec ţ ii numeroase produse chimice - acest lucru, cu scopul de a le face s ă creasc ă mai repede în greutate ş i, astfel de a ob ţ ine venituri mai mari. Când animalul ajunge la mă cel ă rie, carnea lui con ţ ine deja, printre alte produse chimice, nitraţ i, coloran ţ i, hormoni artificiali şi, inclusiv, arsenic. Aceste substan ţ e, împreun ă cu al ţ i aditivi consumaţ i de membrii unei societăţ i industrializate, se adun ă în corp ş i se acumuleaz ă în ţ esuturi. Cancerul începe când celulele reac ţ ioneaz ă în faţ a cantităţ ii excesive de toxine, reproducându-se într-un ritm necontrolat. Dar, dincolo de ororile provocate de industria prepar ă rii c ă rnii, există alte motive de interes fizic ş i spiritual care ne îndeamn ă s ă nu consumă m carne. Unul dintre aceste motive este de ordin strict economic: este de patru ori mai mare cantitatea de cereale pe care o folosim la creş terea unor animale decât cea pe care ar consuma-o zilnic omul. Această problem ă ne conduce la o problem ă de etic ă social ă ş i se refer ă la repartiţ ia judicioas ă a rezervelor noastre de alimentaţ ie ş i pentru cei mai s ă raci decât noi. Plantele îş i constituie izvorul originar de energie solar ă prin intermediul fotosintezei. Vegetarienii nu numai c ă îş i procur ă hrana de la izvorul originar, dar dieta lor este şi mai economic ă în privin ţ a costului ş i a unei utiliz ă ri mai bune a resurselor existente în lume. De asemenea, este demn de ţ inut minte c ă sistemul digestiv al omului nu este cel al unui carnivor. Din ţ ii lui sunt adecvaţ i ruperii ş i f ărâmiţă rii de vegetale, ş i nu pentru h ă rtă nirea buc ăţ ilor de carne; tocmai de aceea, omul prepar ă , g ă te ş te sau fierbe carnea. Din punct

de vedere al propor ţ iilor, ficatul uman este mai mic decât cel al animalelor carnivore şi nu e capabil s ă filtreze veninurile con ţ inute în carnea animal ă . La fel, intestinul, care este scurt la animalele carnivore, cu scopul de a expulza imediat substan ţ ele toxice ale corpului, este mai lung la om, ca la toate animalele vegetariene. Pentru yogini, totu şi, principalul motiv ca s ă nu mă nânce carne îl constituie preceptul religios pe baza ahimsa, sau imperativul non-violen ţ ei: „S ă nu ucizi fiin ţă vie “. Animalele au sentimente ş i con ş tiin ţă , la fel ca şi fiin ţ ele umane. În India mea natal ă , vacile sunt tratate cu mare respect pentru pre ţ ioasele servicii aduse oamenilor. Muncesc câmpul, dau lapte ş i toate produsele derivate din acesta, inclusiv excrementele lor, care sunt folosite drept combustibil sau la construc ţ ia de case. Pe un gospodar hindus nu o s ă îl vezi niciodată mâncându- ş i propria lui vac ă . S ă nu ne îndoim de adev ă rul „suntem ceea ce mânc ă m". O parte subtil ă din ceea ce consum ă m se transformă în con ş tiin ţă . Animalele tr ă iesc, m ănânc ă , dorm ş i procreeaz ă . Altitudinea con ş tiin ţ ei lor nu este superioar ă acestor func ţ ii simple. Vibraţ iile unei plante sunt mult mai subtile, ş i cei ce schimb ă o dietă carnivor ă cu una vegetarian ă experimenteaz ă corespondentul rafinat al con ş tiin ţ ei care u şureaz ă meditaţ ia. Cu cât mai pur ă o s ă fie dietă , cu atât mai u şor se va putea controla mintea. În sfâr ş it, o dată cu trecerea timpului şi cu o practic ă îndelungată , succesul în meditaţ ie este ca ş i asigurat.

Karma-yoga

Medita ţ ia este o continu ă dezhipnotizare de propria identificare cu corpul, mintea, numele şi forma. Începe cu viaţ a de zi cu zi. Dac ă cineva nu este capabil s ă se deconecteze de la activităţ ile cotidiene, cu atât mai pu ţ in va reu ş i s ă închid ă ochii spre a intra în meditaţ ie. Dac ă există o constantă identificare a individului cu activităţ ile sale, aceste activităţ i ele însele vor continua s ă agite mintea, chiar dac ă corpul ar r ă mâne imobil sau aşezat în vreo poziţ ie comod ă . Ochii pot sta închiş i, mâinile împreunate şi picioarele încruciş ate, dar mintea nu se va fixa şi va continua s ă reprezinte rolul s ă u şi s ă se identifice cu jocul mental. Activitate sau inactivitate fizic ă sunt una ş i acelaş i lucru, pentru c ă mintea î ş i îndepline ş te rolul în toate circumstan ţ ele. Pentru a putea s ă se aşeze s ă mediteze, mintea trebuie s ă se deconecteze şi s ă se sustrag ă de la preocup