PROTECIA JURIDIC A FLOREI

1. REGIMUL JURIDIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, AL CONSERVARII HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE 1.1.Concepte si termeni 1.2.Reguli generale 1.2.1.Instituirea regimului de arie naturala protejata 1.2.2.Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national 1.2.3.Managementul ariilor naturale protejate 1.3.Conservarea habitateleor si speciilor salbatice de flora 2. PROTECTIA JURIDICA A FLOREI 2.1.Notiunea de flora 2.2.Necesitatea protectiei juridice a florei 2.3.Protectia juridica a florei spontane 2.3.1.Mijloace juridice de protectie a florei spontane 2.4.Protectia juridica a plantelor cultivate 2.4.1.Organizarea activitatii de protectie a plantelor cultivate 2.4.2.Fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de protectie a plantelor 2.5.Protectia plantelor cultivate pe plan international 3. RASPUNDERI SI SANCTIUNI 4. BIBLIOGRAFIE 5. ANEXE

REGIMUL JURIDIC AL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, AL CONSERVARII HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE
Avnd n vedere necesitatea i urgena compatibilizrii depline a legislaiei naionale cu cea a Uniunii Europene n domeniul proteciei naturii i innd cont de faptul c prevederile Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de flor i faun slbatice trebuie transpuse n legislaia naional, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecia speciilor de flor i faun slbatic prin reglementarea comerului cu acestea, cu modificrile i completrile ulterioare, trebuie creat cadrul instituional i sanciunile pentru nclcarea prevederilor coninute n acestea. Prin Ordonana de urgen 57/2007 s-a dat o noua reglementare regimului ariilor naturale protejate, conservarii habitatelor naturale, a florei si a faunei. Scopul ordonanei de urgen l constituie garantarea conservrii i utilizrii durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major i component fundamental a strategiei naionale pentru dezvoltare durabil. Regimul juridic astfel instituit reglementeaz: a) asigurarea diversitii biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei pe teritoriul Romniei; b) meninerea sau restabilirea ntr-o stare de conservare favorabil a habitatelor naturale i a speciilor din flor; c) identificarea bunurilor patrimoniului natural care necesit un regim special de protecie, pentru conservarea i utilizarea durabil a acestora; d) categoriile de arii naturale protejate, tipurile de habitate naturale, speciile de flor, alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de protecie, conservare i utilizare durabil; e) constituirea, organizarea i dezvoltarea reelei naionale de arii naturale protejate, precum i a regimului acesteia; f) regimul de administrare a ariilor naturale protejate i procedurile de instituire a regimului de protecie. 3

1.1.Concepte si termeni. n sensul ordonanei de urgen, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: 1. conservare - ansamblul de msuri care se pun n aplicare pentru meninerea sau refacerea populaiilor de specii de flor slbatice, ntr-o stare favorabil; 2. specii de interes comunitar - speciile care pe teritoriul Uniunii Europene sunt: a) periclitate, cu excepia celor al cror areal natural este situat la limita de distribuie n areal i care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile n regiunea vest-palearctic; b) vulnerabile, speciile a cror ncadrare n categoria celor periclitate este probabil ntrun viitor apropiat dac aciunea factorilor perturbatori persist; c) rare, speciile ale cror populaii sunt reduse din punctul de vedere al distribuiei sau/i numeric i care chiar dac nu sunt n prezent periclitate sau vulnerabile risc s devin. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restrnse sau sunt rar dispersate pe suprafee largi; d) endemice, speciile de plante care se gsesc exclusiv ntr-o regiune/locaie i care necesit o atenie particular datorit caracteristicilor habitatului lor i/sau impactului potenial al exploatrii acestora asupra strii lor de conservare; 3. specii prioritare - pentru a cror conservare Comunitatea European are o responsabilitate special datorit proporiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. 4. sit/arie - zon definit geografic, exact delimitat; 5.mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor i proceselor fizico-geografice, biologice i biocenotice naturale, terestre i acvatice, avnd calitatea de pstrtor al vieii i generator de resurse necesare acesteia; 6. patrimoniu natural - ansamblul componentelor i structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice i biocenotice ale mediului natural, ale cror importan i valoare ecologic, economic, tiinific, biogen, sanogen, peisagistic i recreativ au o semnificaie relevant sub aspectul conservrii diversitii biologice floristice i faunistice, al integritii funcionale a

ecosistemelor, conservrii patrimoniului genetic, vegetal, precum i pentru satisfacerea cerinelor de via, bunstare, cultur i civilizaie ale generaiilor prezente i viitoare; 7. bun al patrimoniului natural - componenta patrimoniului natural care necesit un regim special de protecie, conservare i utilizare durabil n vederea meninerii n beneficiul generaiilor prezente i viitoare; 8.arie natural protejat - zona terestr i/sau acvatic n care exist specii de plante, cu valoare ecologic, tiinific ori cultural deosebit, care are un regim special de protecie i conservare, stabilit conform prevederilor legale; 9. conservare "in situ" - protecia i conservarea bunurilor patrimoniului natural n mediul lor natural de genez, existen i evoluie; 10. specii indigene - speciile de plante i animale slbatice care se regsesc n mod natural n Romnia i nu ca urmare a introducerii accidentale sau forate de ctre om de-a lungul secolelor; 11. specii protejate - orice specii de flor care beneficiaz de un statut legal de protecie;

1.2.

Reguli generale. Categorii de arii naturale protejate

Potrivit art. 52 din Ordonana de urgen numarul 195/2005, in ariile naturale protejate sunt interzise: desfasurarea programelor, proiectelor si activitatiilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor, ariilor naturale protejate, schimbarea destinatiei terenurilor, activitatii comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare. 1.2.1 Instituirea regimului de arie naturala protejata. Instituirea regimului de arie natural protejat se face: a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal; b) prin hotrre a Guvernului, pentru rezervaii tiinifice, parcuri naionale, rezervaii naturale, parcuri naturale, zone umede de importan internaional, rezervaii ale biosferei, , arii speciale de conservare;

c) prin hotrri ale consiliilor judeene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judeean sau local. Propunerile pentru instituirea regimului de arie natural protejat se pot face din iniiativa oricrei persoane fizice sau juridice i se nainteaz autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor, n vederea promovrii actului normativ de desemnare a acestora. Autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor stabilete lista siturilor de importan comunitar i a ariilor de protecie special avifaunistic, pe care o transmite Comisiei Europene. n momentul primirii documentaiei necesare instituirii regimului de arie natural protejat, autoritile competente pentru protecia mediului trebuie s ntiineze deintorii i administratorii de terenuri i s iniieze consultri cu toi factorii interesai. Pan la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecie a ariilor naturale protejate, deintorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaia terenurilor, vor aplica i vor respecta msurile de protecie, conservare i utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritile competente pentru protecia mediului, n condiiile prezentei ordonane de urgen. 1.2.2Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national Ansamblul ariilor naturale protejate, desemnate conform prevederilor ordonanei de urgen, constituie reeaua naional de arii naturale protejate. Responsabilitile de administrare a ariilor naturale protejate i a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecie i conservare, revin: a)autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor, pentru ariile naturale protejate, declarate prin lege, prin hotrre a Guvernului sau prin ordin al conductorului autoritii publice central pentru protecia mediului i pdurilor; b) Administraiei Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" pentru Rezervaia Biosferei "Delta Dunrii"; c) autoritilor administraiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotrri ale acestora. 6

Administrarea ariilor naturale protejate i a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate n reeaua naional de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridic, n subordinea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor; b) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridic i aflate n subordinea unor regii autonome, companii i societi comerciale naionale, autoriti ale administraiei publice locale, servicii descentralizate ale administraiei publice centrale, instituii tiinifice de cercetare i de nvmnt din sectorul public i privat, muzee, organizaii neguvernamentale, constituite potrivit legii i aflate n coordonarea metodologic a autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor; c) structuri de administrare constituite n baza unor parteneriate publice sau publicprivate de comanagement, n care autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor, prin direcia de specialitate ori prin instituiile subordonate, este partener la funcionarea structurilor de administrare; d) persoane fizice i juridice care au calitatea de custode i se afl n coordonarea metodologic a autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor; f) Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii", aflat n subordinea autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor, pentru Rezervaia Biosferei "Delta Dunrii". 1.2.3 Managementul ariilor naturale protejate Zonarea intern a parcurilor naionale i naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor, prin definirea i delimitarea, dup caz, a zonelor de protecie strict, a zonelor de protecie integral, a zonelor-tampon i a zonelor de dezvoltare durabil a activitilor umane. Zonele cu protecie strict sunt zonele din parcurile naionale i naturale, de mare importan tiinific, ce cuprind att rezervaii tiinifice, ct i zone slbatice n care nu au existat intervenii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus.

n aceste zone se interzice desfurarea oricror activiti umane, cu excepia activitilor de cercetare, educaie ecologic, activiti de ecoturism, cu limitrile descrise n planurile de management. Zonele de protecie integral cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcurilor naionale i naturale. n zonele prevzute sunt interzise: a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum i orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecie i/sau de conservare; b) activitile de construcii-investiii, cu excepia celor destinate administrrii ariei naturale protejate i/sau activitilor de cercetare tiinific ori a celor destinate asigurrii siguranei naionale sau prevenirii unor calamiti naturale. Prin excepie, se pot desfura urmtoarele activiti: a) tiinifice i educative; b) activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii; c) utilizarea raional a pajitilor pentru cosit i/sau punat numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunitilor care dein puni sau care dein dreptul de utilizare a acestora n orice form recunoscut prin legislaia naional n vigoare, pe suprafeele, n perioadele i cu speciile i efectivele avizate de administraia parcului, astfel nct s nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flor i faun prezente; d) localizarea i stingerea operativ a incendiilor Zonele-tampon, parcurile naionale denumite zone de conservare durabil i n parcurile natural denumite zone de management durabil, nu se includ n zonele cu protecie integral, strict sau de dezvoltare durabil a activitilor umane i care fac trecerea ntre zonele cu protecie integral i cele de dezvoltare durabil. n zonele de management durabil se pot desfura urmtoarele activiti: a) tiinifice i educative; b) activiti de ecoturism care nu necesit realizarea de construcii-investiii; c) utilizarea raional a pajitilor pentru cosit i/sau punat numai cu animale domestice, de ctre proprietarii care dein puni sau care dein dreptul de utilizare a acestora n orice form recunoscut prin legislaia naional n vigoare, pe suprafeele, n perioadele i cu speciile i 8

efectivele avizate de administraia parcului, astfel nct s nu fie afectate habitatele naturale i speciile de flor i faun prezente; d) localizarea i stingerea operativ a incendiilor; e) interveniile pentru meninerea habitatelor n vederea protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice care constituie obiectul proteciei, cu aprobarea planului de aciune provizoriu de ctre autoritatea public central pentru protecia mediului i pdurilor, cu avizul administraiei ariei naturale protejate, n baza hotrrii consiliului tiinific i valabil pn la intrarea n vigoare a planului de management; Zone de dezvoltare durabil a activitilor umane sunt zonele n care se permit activiti de investiii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de prevenire a oricror efecte negative semnificative asupra biodiversitii. 1.3.Conservarea habitatelor si a speciilor salbatice de flora Habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice si subterane in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice. a) masuri de conservare Pentru speciile de plante terestre, acvatice si subterane precum si speciile incluse in lista rosie nationala si care traiesc atat in arile natural protejate cat si in afara lor, sunt interzise: -orice forma de recoltare, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stagiile ciclului lor biologic; -recoltarea florilor si a fructelor, culegerea, taierea, dezradacinarea sau distrugerea cu intentie a acestor plante in habitatele lor naturale, aflate in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; -detinerea, transportul, comertul sau schimburile in orice scop ale exemplarelor luate din natura; b) masuri privind prelevarea si exploatarea exemplarelor de plante Prelevarea din natur i exploatarea exemplarelor de plante apartinand speciilor cu regim de protecie se vor face n condiii compatibile cu meninerea acestor specii ntr-o stare de conservare favorabil, lundu-se, dup caz, urmtoarele msuri: a) reglementarea accesului n anumite zone i/sau anumite perioade; 9

b) interdicia temporar i/sau local a recoltrii anumitor specii; c) reglementarea perioadelor, a modurilor i a mijloacelor de recoltare d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltrii transportului i comercializrii; e) ncurajarea cultivrii n vederea reducerii presiunii asupra populaiilor naturale; f) evaluarea msurilor adoptate. Prin excepie, se stabilesc derogri, cu condiia s nu existe o alternativ acceptabil, iar msurile derogatorii s nu fie n detrimentul meninerii speciilor respective ntr-o stare de conservare favorabil n arealul lor natural, numai n urmtoarele situaii: a) n interesul protejrii florei slbatice i al conservrii habitatelor naturale; b)in scopuri de cercetare tiinific i educaie, de reintroducere a acestor specii, precum i pentru rspndirea artificial a plantelor; Derogrile se stabilesc prin ordin al conductorului autoritii publice centrale pentru protecia mediului i pdurilor, cu avizul Academiei Romne.

PROTECIA JURIDIC A FLOREI

2.1.Noiunea de flor Pentru a defini notiunea de flora, vom porni de la realitatea ca ecosistemul cuprinde alaturi de animale si microorganisme- si complexul dinamic de comunitati de plante si mediul lor lipsit de viata. Notiunea de flora exprima plantele in totalitate, adica flora reprezinta totalitatea speciilor de plante dintr-o anumita regiune sau zona geografica, dintr-un anumit mediu caracteristic (de nisip, de saraturi, etc) sau dintr-o zona geologica. In lumea noastra inconjuratoare exista si microorganisme vegetale (bacterii, actinomicete, drojdii, mucegaiuri, etc), care se numesc flora microbiana.Flora reprezinta deci plantele. Planta este un nume generic pentru tot ce isi extrage, prin radacini, hrana din sol. Planta se caracterizeaza printr-un mod de nutritie specific, prin prezenta clorofilei, prin faptul ca membrana celulei este formata din celuloza si (in cazul speciilor superioare) prin alcatuirea corpului din radacina, tulpina si frunze.

10

Din punctul de vedere al protectiei florei, distingem flora salbatica (spontana) si plante cultivate. Flora salbatica creste spontan, in mod natural, fara interventia omului, reprezentand nu numai o bogatie naturala, ci si una estetica si de interes stiintific Plantele cultivate (plante agricole) constituie cea de-a doua forma de existenta a florei care cresc, se intretin si se recolteaza prin interventia omului. Plantele pot fi: - furajere, care servesc sau sunt folosite pentru hrana animalelor; - industriale, care sunt plante cultivate in vederea prelucrarii lor industiale; - prasitoare, care se cultiva in randuri distante; - medicinale, care sunt cultivate ori salbatice (spontane) si au proprietati terapeutice; - plante ornamentale, cultivate in parcuri, gradini sau locuinte cu scop decorativ. 2.2 Necesitatea protectiei juridice a florei Modificarile intervenite in flora salbatica si cea cultivata in ansamblu in natura constituie reactia plantelor la actiunea toxica a poluantilor, care devine vizibila la un anumit prag de concentratie caracteristic naturii poluatorului. Modificarile pe care noxele atmosferice si substantele toxice antrenate de ape sau cele care imbiba solul le provoaca plantelor sunt extreme de diverse si afecteaza multe sau chiar toate din numeroasele mecanisme ale vietii celulei si ale organismului vegetal. Omul a intervenit permanent in echilibrul biologic natural. Pe de-o parte, el planteaza masiv paduri sau le regenereaza pe cele epuizate, regiunile secetoase sunt impanzite de el de retele de canale pentru irigatii. Uzinele create de om impurifica apele, aerul si solul, datorita unui adevarat cult al chimicalelor apar suprafete din ce in ce mai lipsite de vegetatie. Aceasta poluare masiva din era noastra ameninta vegetatia cu transformari mult mai bruste decat au facut-o deceniile si secolele anterioare. Impurificarile atmosferei, ale apei si solului sunt capabile sa distruga atat flora spontana, cat si plantele cultivate, saracind lumea atat de peisajul atragator pe care-l ofera natura, cat si de imensa sursa de hrana si oxigen pe care o constituie plantele. 11

Este adevarat ca legislativ mai nou, in conditiile create prin aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, si doctrinar mai de mult se duce o lupta darza si consecventa pentru protectia mediului in general, si a florei in special. In aceste conditii si imprejurari, protectia plantelor este una din sarcinile fundamentale ale guvernelor si tuturor oamenilor, ce poate fi realizata nu izolat, ci in contextual general al protectiei tuturor elementelor de mediu. 2.3. Protectia juridica a florei spontane. Notiunea de flora spontana Prin flora spontana se intelege vegetatia care creste in diferite zone si la diferite inaltimi, fara interventia omului. Vegetatia spontana din tara noastra este reprezentata in trei zone: in zona stepelor, zona padurilor si zona alpina. Indiferent de felul lor si de inaltimea la care cresc in mod spontan, vegetatia respectiva este expusa permanent unui pericol imminent, datorita poluarii aerului, apei, solului, etc. De aceea, pentru protejarea lor, este nevoie de interventia omului prin masuri de prevenire si combatere a poluarii acestor elemente ale mediului. 2.3.1 Mijloacele juridice de protectie a florei spontane Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatii publice centrale de specialitate, stabileste regulile privitoare la masurile de protectie a ecosistemelor si conservarea biodiversitatii. Protejarea anumitor specii rare din flora spontana, amenintate cu disparitia, este indatorirea autoritatilor de protectie a mediului, masurile stabilite in acest sens, fiind obligatorie si avand prioritate in raport cu alte interese. Detinatorii de terenuri acoperite cu vegetatie spontana au obligatia de a proteja ecosistemele terestre, prin masuri adecvate de conservare, etc. In completarea celor aratate in legatura cu protectia juridica a fondului forestier, in concret in privinta protectiei padurilor, retinem ca tara noastra a aderat la doua conventii internationale foarte importante din punctul de vedere al problemelor analizate in acest loc, prin 12

care s-a angajat sa ia o serie de masuri, sa intreprinda numeroase actiuni pentru protejarea plantelor spontane. Este vorba de Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural, adoptata la Conventia generala ONU pentru Educatie, Stiinta si Cultura, la 16 noiembrie 1972 si Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979. Din ambele aceste conventii rezulta obligatia partilor de a depune eforturi pentru formarea si dezvoltarea constiintei de mediu la toate categoriile de oameni, prin care se urmareste realizarea unei atitudini civilizate si in domeniul protectiei florei spontane. 2.4. Protectia juridica a plantelor cultivate. Notiunea de planta cultivate Plantele cultivate constituie acea parte a vegetatiei de pe teritoriul tarii care cresc datorita activitatii omului. Reglementari legale privind protectia plantelor cultivate Prin O.G. nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protectie a plantelor, precum si pentru modificarea si abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, a fost abrogata si inlocuita Legea nr. 5/1982 privind protectia plantelor cultivate si a padurilor si regimul pesticidelor. In capitolul I din aceasta ordonanta avem reglementarea comercializarii produselor de protectie a plantelor, iar in Capitolul II sunt stabilite reguli privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de protectia plantelor pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. 2.4.1. Organizarea activitatii de protectie a plantelor cultivate Responsabilitatile organizarii asistentei de protectie a plantelor pentru toti producatorii agricoli pe teritoriul tarii revine M.A.P.D.R, prin unitatile fitosanitare. Pentru domeniul silvic, responsabilitatea revine Regiei Nationale a Padurilor- Romsilva. Autoritatea competenta pe teritoriul Romaniei, responsabila cu omologarea produselor de protectie a plantelor, este Comisia Internationala de Omologare a Produselor de Protectie a Plantelor care controleaza respectarea dispozitiilor legale referitoare la desfasurarea actiunilor de protectie a plantelor si gestionarea produselor de protectie a plantelor. 13

Laboratorul Central pentru Carantina de Protectie a Plantelor, institutie bugetara in subordinea M.A.P.D.R, organizeaza si indruma metodologic reteaua de prognoza- avertizare si carantina de protectie a plantelor, exercita controlul calitatii produselor de protectie a plantelor, organizeaza si conduce controlul vamal. Protectia plantelor cultivate se realizeaza atat prin activitatea de prevenire a raspandirii in tara si a introducerii din afara a daunatorilor si buruienilor, cat si prin combaterea acestora prin metode agrotehnice, fizico-mecanice, chimice si biologice. Aceasta activitate trebuie realizata in conditii si cu mijloace care sa garanteze ocrotirea mediului, pastrarea calitatii fizice, chimice si biologice ale solului, mentinerea echilibrului biologic si apararea sanatatii omului. Protectia plantelor cultivate si a altor forme de vegetatie utila, precum si a produselor vegetale depozitate impotriva bolilor, daunatorilor si buruienilor este o problema de interes national si constituie o obligatie pentru autoritatile publice, producatorii agricoli si pentru toti cetatenii Romaniei. A.N.F. (Agentia Nationala Fitosanitara) are urmatoarele atributii: 1. Organizeaza activitati de protectie a plantelor si de carantina fitosanitara, care sa asigure sanatatea plantelor cultivate si altor forme de vegetatie utila si a produselor agricole depozitate. 2. Coordonarea, indrumarea tehnica si controlul activitatii in domeniul fitosanitar si al omologarii si utilizarii produselor de uz fitosanitar. 3. Stabilirea normelor fitosanitare, unice si obligatorii pentru toate persoanele detinatoare de culture agricole si alte forme de vegetatie utila. 4. Elaborarea strategiei fitosanitare privind apararea sanatatii plantelor, prevenirea introducerii in diseminarii pe teritoriul tarii a organismelor de carantina si in domeniul produselor de uz fitosanitar, in concordanta cu normele Uniunii Europene, urmarind implementarea acesteia. 5. controlul aplicarii si respectarii tuturor dispozitiilor legale si normelor tehnice in domeniul fitosanitar si al produselor de uz fitosanitar 6. Organizarea unui sistem informational unic pentru monitorizarea plantelor vegetale si produselor vegetale care se exporta, se importa sau tranziteaza Romania. 7 Asigurarea controlului official al reziduurilor de pesticide din plante si produse vegetale 14

8 Asigurarea coordonarii eliberarii pasaportului fitosanitar, inregistrarii producatorilor, s.a. 9. Gestionarea aparitiei organismelor de carantina. 10. Asigurarea controlului postomologare al calitatii produselor pentru protectia plantelor. 11. Organizarea sistemului national de omologare a produselor de uz fitosanitar, conform standardelor UE. Unitatile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti efectueaza urmatoarele activitati: a. diagnoza si prognoza agentilor de daunare si avertizare a producatorilor agricoli privind aparitia si evolutia acestora. b. controlul fitosanitar al plantelor si produselor vegetale importate si exportate, care circula insotite de pasaportul fitosanitar. c. depistarea bolilor, a daunatorilor si buruienilor de carantina. d. testarea actiunii biologice a produselor de uz fitosanitar, in vederea omologarii in conditii de productie. e. abilitarea agentilor economici pentru import, comercializare si prestare de servicii cu produse de uz fitosanitar, in conditiile legii. f. prelevarea probelor pentru controlul official al calitatii produselor pentru protectia plantelor. g. prelevarea probelor pentru controlul official al reziduurilor de pesticide din plante si produse vegetale. Etc. Toate aceste activitati au ca scop principal combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura si organizarea acestei activitai potrivit cerintelor si reglementarilor UE. Masurile necesare prevenirii si combaterii daunatorilor, bolilor si buruienilor pot fi grupate astfel: - extinderea si generalizarea cultivarii unor soiuri de hibrizi rezistenti la atacul daunatorilor si bolilor, generalizarea tratarii semintelor si a materialului saditor pentru toate culturile, - respectarea rotatiei culturilor, 15

- administrarea uniforma si in raport echilibrat a ingrasamintelor naturale si chimice, - executarea lucrarilor agrotehnice in conditii care sa asigure distrugerea resturilor vegetale din sol, diminuarea surselor de agenti patogeni si daunatori, crearea conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor cultivate, asigurarea densitatii optime a culturilor, etc. Aplicarea tratamentelor cu insecticide in plantatii in perioada infloririi trebuie facuta in conditii sa asigure pe deplin protectia albinelor, prin folosirea unor produse selective, inofensive pentru acestea, prevenirea din timp a agricultorilor asupra tatamentelor ce se vor aplica. Producatorii agricoli, toti detinatorii de terenuri si culture agricole au obligatia de a aplica masurile de depistare, prevenire si combatere a daunatorilor, bolilor si buruienilor pe ternuri de culture agricole. Autoritatile publice de specialitate au datoria de a asigura asistenta tehnica si sprijinirea producatorilor agricoli in aplicarea tratamentelor de prevenire si combatere. Tratamentele de protectie a plantelor se pot efectua numai la solicitarea producatorilor agricoli si a detinatorilor de terenuri cu vegetatie forestiera si numai de prestatorii de servicii care detin autorizatie pentru prestare de servicii cu produse de protectie a plantelor. Astfel producatorii agricoli, persoane juridice, care au mijloacele necesare si personalul calificat, atestat professional de catre unitatea fitosanitara, se pot autoriza ca prestatori de servicii de protectie a plantelor, cu respectarea tuturor dispozitiilor legale in materie. Pentru producatorii agricoli, in special pentru cei din sectorul privat care nu dispun de pregatire profesionala adecvata, revine unitatilor fitosanitarem precum si specialistilor de la centrele agricole comunale, prin: informarea din timp a producatorilor agricoli asupra agentilor biologici de daunare specifici fiecarei culturi, precum si asupra masurilor de prevenire si combatere, in functie de rezerva biologica existenta si de evolutia factorilor climatici, orientarea producatorilor agricoli asupra necesarului de produse de protectie a plantelor pe care acestia urmeaza sa-l comande comerciantilor autorizati, controlul starii de protectie a culturilor si recomandarea masurilor de prevenire si combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor, indrumarea producatorilor agricoli cu privire la executarea tratamentelor cu pesticide, respective manipularea produselor, prepararea solutiilor, reglarea masinilor, etc., organizarea periodica a instruirii teoretice si practice a producatorilor agricoli, cu privire la protectia plantelor. Efectuarea tratamentelor de protectie a plantelor se face numai la avertizare. Cei care executa cu forte si cu mijloace proprii protectia plantelor, precum si prestatorii de astfel de 16

tratamente trebuie sa solicite inregistrarea lor la serviciile de prognoza si avertizare din teritoriu pentru a obtine bultinele de avertizare necesare efectuarii lucrarilor respective. Aceste servicii din subordinea unitatilor fitosanitare emit, gratuity, buletinele de avertizare pe care le expediaza centrelor agricole teritoriale, prestatorilor de servicii de protectia plantelor si, daca este posibil, producatorilor agricoli, in vederea informarii operative asupra oportunitatii tratamentelor de protectie a plantelor, etc. Legea interzice crearea de stocuri de produse de protectie a plantelor peste nevoile de utilizare. Cei care detin astfel de produse sunt obligate sa asigure folosirea acestora sau redistribuirea lor la alti utilizatori, in limita termenelor de valabilitate. Se interzic urmatoarele activitati: aplicarea cu mijloace avio a produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T), aplicarea tratamentelor la plante melifere, cat si la cele care isi realizeaza polenizarea cu ajutorul albinelor, cu produse toxice pentru albine, in perioada infloritului, tratamentele cu produse a caror remanenta depaseste timpul de pauza stabilit pentru punerea in consum a produselor recoltate, vanzarea si punerea in consum a produselor agricole recoltate fara respectarea timpului de pauza stabilit de autoritatile competente sau cu reziduuri de produse de protectia plantelor peste limitele maxime admise. 2.4.2. Fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de protectie a plantelor In Romania se produce, comercializeaza si utilizeaza numai produse de protectie a plantelor omologate de comisia internationala de omologare. Produs de protectie a plantelor (vechea denumire de produs de uz fitosanitar) este orice produs din categoria pesticidelor, s.a., conditionat si ambalat in vederea prezentarii, vanzarii si utilizarii. Pesticidul reprezinta orice substanta chimica sau combinate de substante chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si altele asemenea, care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente de protectie a plantelor ce vizeaza prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in plantatiile pomicole sau viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea materialului simincer, pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole. Prin alte produse de protectie a plantelor avem in vedere, cele ce se utilizeaza ca regulatori de crestere si fructificare a plantelor, produsele pentru 17

tratarea fructelor prerecoltate si postrecoltate in scopul prevenirii deteriorarii acestora pe timpul transportului sau depozitarii, adjuvanti la utilizarea pesticidelor, produsele cu efect atractant (capcane feromonale, fago si chromoatractive) si repelebt, bioreparatele pe baza de microorganisme, virusuri si cele pe baza de insecte entomofage, precum si alte asemenea mijloace care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei, tratarea bolilor neparazitare, reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor, ameliorarea starii lor de prozectie a plantelor si a recoltelor. Omologarea trebuie solicitata de agenti economici romani si de firmele straine interesate in producerea si/sau lansarea pe piata interna a unor astfel de produse. Produsele omologate in acest sens sunt cuprinse intr-un codex, care se actualizeaza periodic. Pentru fiecare produs omoligat comisia elaboreaza un certificate de omologare, care cupronde datele produsului respective, pentru o perioada de maximum cinci ani dupa care poate fi prelungita valabilitatea acestuia. Certificatul de omologare se supune actualizarii ori de cate ori intervin modificari importante cu privire la caracteristicile fizice, chimice si biologice ale produsului omologat sau chiar cu privire la domeniul de utilizare, la modul si la mijloacele de aplicare. Hotararea de actualizare, impreuna cu certificatul de omologare actualizat se transmit titularului acestuia in termen de 30 de zile de la data hotararii de actualizare. Certificatul de omologare da dreptul detinatorului sa fabrice sis a comercializeze pe teritoriul Romaniei produsul omologat, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Daca se constata ca produsele omologate nu mai corespund din punctul de vedere al protectiei plantelor, toxicologic sau ecologic, Comisia interministeriala de omologare anuleaza certificatul de omologare si transmite hotararea luata titularului acestuia insotita de masuri obligatorii cu termene, in termen de 30 de zile de la adoptarea ei. In ceea ce priveste fabricarea in tara noastra a unor produse de protectie a plantelor care nu sunt omologate pentru utilizarea pe teritoriul Romaniei, fiind produse in vederea exportului, aceasta se poate face numai in baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatile publice centrale de specialitate competente. Cu scopul de a proteja plantele cultivate, publicitatea acestor produse este interzisa. In art. 36 din O.U.G. nr. 195/2005 se prevede ca autoritatile publice centrale competente potrivit legislatiei specifice din domeniul chimicalelor, in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, are obligatia, sa reglementeze regimul produselor de protectie 18

a plantelor, sa organizeze la nivel teritorial, reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii produselor de protectie a plantelor, sa verifice, prin reteaua de laboratoare, concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol, recolte, furaje, produse agroalimentare vegetale si animale. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in colaborare cu alte autoritati publice centrale, este chemata sa supravegheze si sa controleze aplicarea reglementarilor privind produsele de protectie a plantelor, urmarindu-se evitarea poluarii prin acestea, a mediului. In privinta comercializarii pe teritoriul Romaniei a produselor de protectie a plantelor, art.1 din O.G. nr. 41/2007 stabileste ca aceasta activitate se poate face numai de catre persoanele inregistrate pe baza unui certificate de inregistrare elaborate de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea. Certificatul de inregistrare are o perioada de valabilitate de maximum cinci ani, cu viza anuala. Necesitatea vizei anuale, in termen de o luna de la expirarea acesteia, atrage nulitatea certificatului si interzicerea comercializarii produselor de protectie a plantelor. Cand este vorba de comert cu ridicata a produselor de protectie a plantelor, operatorul economic trebuie sa aiba personalitate juridica. Potrivit art. 6 din Ordonanta citata, pot fi inregistrate persoanele (fizice sau juridice) si din alte state, cu conditia ca acestea sa fie membre ale UE sis a fie atestate de catre autoritatile nationale competente. Comercializarea acestor produse se poate face numai in spatii special amenajate, denumite unitati fitofarmaceutice. Importul produselor de protectie a plantelor omologate in Romania se efectueaza pe baza certificatului de abilitare, emise pe o perioada de un an de la data emiterii, de unitatile fitosanitare judetene, respective a municipiului Bucuresti, din cadrul M.A.D.R. Operatorul economic importator/ beneficiar al importului de astfel de produse are urmatoarele obligatii: sa depunsa documentatia completa in vederea obtinerii certificatului de abilitare, sa anunte autoritatea emitenta respectiva cu privire la orice modificare intervenita in documentatia depusa pentru obtinerea certificatului de abilitare, in termen de 15 zile de la producerea modificarii, sa utilizeze certificatul de abilitare numai in conditiile si in scopul pentru care a fost emis. Potrivit art.12 din O.G. nr. 38/2007, certificatul de abilitare se anuleaza de catre autoritatea emitenta in urmatoarele situatii: cand cu ocazia controlului se constata ca documentele 19

insotitoare nu sunt autentice, cand se constata ulterior vamuirii, de organelle de control ale autoritatii emitente ca documentele in baza carora a fost emis certificatul de abilitare nu sunt autentice, la solicitarea operatorului economic. Introducerea pe teritoriul Romaniei a unor monstre de produse de protectie a plantelor, pentru nevoi de cercetare-testare-experimentare, in vederea omologarii, se poate face in baza avizului semnat de presedintele Comisiei interministeriale de omologare. Importul monstrelor, ajutoarelor si donatiilor de produse de protectie a plantelor din tari terte (clasificate la pozitia tarifara 38.08- produse de protectie a plantelor) este permis numai pe baza certificatului de abilitare pentru import monstre de produse de protectie a plantelor sau a certificatului de abilitare pentru import ajutoare si donatii de produse de protectie a plantelor. Utilizarea produselor de protectie a plantelor se poate face numai in scopurile pentru care au fost omologate si numai in conformitate cu instructiunile de utilizare. In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului, producatorii agricoli care utilizeaza pe terenurile lor produse de protectie a plantelor din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc. Legea prevede ca pot efectua activitati de protectie a plantelor, la solicitarea producatorilor agricoli si a detinatorilor de terenuri cu vegetatie forestiera, persoane fizice si persoane juridice, numai prestatorii de servicii care detin autorizatie pentru prestare de servicii cu produse de protectie a plantelor. Producatorii agricoli si prestatorii de servicii de protectie a plantelor sunt obligati sa returneze furnizorilor toate ambalajele recuperabile, imediat ce sunt golite de continut, in conditiile stabilite de furnizorii, care au obligatia de a reprimi, in vederea recuperarii. Legea interzice utilizarea ambalajelor produselor de protectie a plantelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate. In ce priveste ambalajele nerecuperabile ele se vor distruge de catre utilizatorii produselor, imediat dupa golire, potrivit instructiunilor inscrise pe ele.

20

2.5. Protectia plantelor cultivate pe plan international n afara msurilor legislative adoptate pe plan naional, statele au fost preocupate de protecia plantelor cultivate i a produselor obinute din acestea, mai ales ncepnd cu cea de a doua jumtate a secolului XIX, cnd datorit revoluiei tehnico-tiinificei a creterii preocuprilor pentru dezvoltarea agriculturii i a exportului de produse agricole, au aprut i situaii de rspndire transfrontier a bolilor i duntorilor acestora, precum i a comerului cu produse contaminate. Pot fi menionate n acest sens, Convenia internaional privind Phylloxera Vastatrix din 1881, Convenia adiional de la Berna din 1889i Convenia Internaional pentru Protecia Plantelor de la Roma, 1929, rennoit n 1951. Scopul Conveniei de la Roma a fost stabilirea principiilor privind: - prevenirea contaminrii i a rspndirii bolilor i duntorilor plantelor i produselor vegetale; - instituirea unor msuri de control; - adoptarea de ctre fiecare parte contractant a unor msuri tehnice, legislative i administrative Convenia instituie cooperarea internaional pe baza urmtoarelor principii: - fiecare stat parte va coopera cu F.A.O. n cadrul sistemului unitar de control fitosanitar; - fiecare stat va participa la campaniile de combatere a bolilor i duntorilor care necesit cooperarea internaional. Pentru facilitarea realizrii scopurilor Conveniei, se instituie sistemul organizaiilor regionale de protecie a plantelor. Astfel de organizaii au fost constituite prin: a) Convenia de constituire a Organizaiei Europene i Mediteraneene de Protecia Plantelor(O.E.P.P.), 1951. Este o organizaie regional de protecie a plantelor constituit n baza art. VIII din Convenia Internaional de Protecie a Plantelor, n scopul acordrii asistenei tehnice guvernelor statelor membre, n vederea prevenirii i combaterii bolilor i duntorilor plantelor i produselor vegetale, a acordrii i stimulrii campaniilor internaionale de duntorilor acestora, pentru asigurarea schimbului de fitosanitar i combatere a bolilor i privind legislaia informaii

a altor msuri privind libera circulaie a plantelor i produselor vegetale,

precum i pentru facilitarea cooperrii tiinifice n domeniu. 21

b) Convenia de Protecie a Plantelor pentru Asia de Sud-Est i Regiunea Pacificului, ncheiat la Roma, 1956. Are ca scop principal, reglementarea importului de plante din exteriorul regiunii (n special al celor la care exist riscul de a fi purttoare de boli i duntori, expres prevzui ntr-o anex) n care scop, guvernele rilor membre se oblig s ia toate msurile de protecie fitosanitar, pentru orice produse de origine vegetal. Aceleai msuri se vor aplica i plantelor i produselor vegetale provenind din interiorul zonei de aplicare a Conveniei, n scopul prevenirii rspndirii de boli i duntori. Se instituie un comitet regional pentru determinarea procedurilor de implementare a msurilor prevzute n Convenie, precumi pentru supravegherea aplicrii acestora. c) Convenia de constituire a Organizaiei de Protecie a Plantelor din Orientul Mijlociu, Maroc, 1993 Organizatia urmareste implementarea prevederiilor Conventiei Internationale de Protectie a Plantelor in legislatiile nationale ale statelor membre, coordonarea si stimularea campaniilor de eradicare a bolilor plantelor si produselor vegetale, armonizarea masurilor de carantina fitosanitara, facilitarea cooperarii si a schimbului de informatii in domeniul protectiei plantelor.

3. RSPUNDERI I SANCIUNI
Raspunderea pentru nerespectarea regulilor referitoare la protectia florei spontane si plantelor cultivate este, de regula, contraventionala, mai rar penala si, daca prin fapta respectiva se cauzeaza si prejudiciu, civila. Desigur, in privinta raspunderii juridice, va trebui sa distingem dupa cum aceasta revine autoritatilor publice pentru protectia mediului ori altor autoritati publice centrale si locale ale puterii executive, pe de o parte, sau altor persoane juridice si persoanelor fizice, care incalca normele legale in materie, pe de alta parte. De altfel, aceste din urma aspecte sunt cele mai importante probleme ce se pun in legatura cu raspunderea juridica in dreptul protectiei mediului.

22

Potrivit legii, constituie contraventii in normele privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de protectie a plantelor urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: 1. cu amenda de la 100 de lei la 2.000 lei: nerespectarea obligatiilor ce revin detinatorilor de terenuri agricole pentru mentinerea culturilor agricole intr-o stare fitosanitara corespunzatoare, nereturnarea ambalajelor de la produsele de protectie a plantelor de catre producatorii agricoli si prestatorii de servicii fitosanitare le furnizorii produselor si neefectuarea operatiei de clatire de trei ori a ambalajului dupa utilizarea produsului, ridicarea de la furnizorii cu buna stiinta a unor produse de protectie a plantelor necorespunzatoare sub aspectul calitatii si al ambalarii, efectuarea tratamentelor fitosanitare fara respectarea instructiunilor tehnice privind utilizarea produselor, a echipamentelor si conditiile de efectuare a tratamentelor, refuzul de a permite accesul autoritatilor in locurile in care se efectueaza controlul, precum si refuzul pentru ridicarea probelor de analiza. 2. cu amenda de la 1.500 de lei la 4.500 lei: refuzul de a permite efectuarea actiunilor de prevenire si combatere a unor boli, daunatori si buruieni care constituie obiecte de carantina fitosanitare sau care, prin potentialul de daunare, constituie agenti deosebit de periculosi, de catre unitatile fitosanitare, publicitatea pentru produse de protectie a plantelor care nu sunt omologate pentru utilizare pe teritoriul Romaniei, prestarea de servicii cu produse de protectie a plantelor fara autorizatie pentru prestari de servicii, utilizarea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) fara autorizatie de utilizare, tratarea si comercializarea de samanta tratata de produse clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) de catre/si la persoane fizice sau juridice neutorizate/neinregistrate, precum si detinerea si utilizarea de astfel de samanta de catre persoane neautorizate, refuzul din partea operatorilor economici care desfasoara activitati cu produse de protectie a plantelor- fabricanti, importatori, comercianti, distribuitori si utilizatoride a transmite informatiile solicitate de catre unitatea fitosanitara, comercializarea de produse de protectie a plantelor fara etichete, cu etichete necorespunzatoare sau in ambalaje neautorizate, neprezentarea operatorilor economici inregistrati/autorizati pentru comercializarea, utilizarea sau prestarea de servicii cu produse de prestatie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) in vederea inregistrarii la inspectoratele judetene de politie, precum si la inspectoratele judetene pentru protectia muncii.

23

3. cu amenda de la 3.000 de lei la 7.000 de lei si confiscarea marfii, punerea in vanzare a produselor agricole recoltate inainte de expirarea timpului de pauza de la aplicarea ultimului tratament, comercializarea produselor de protectie a plantelor cu termen de garantie expirat sau in afara parametrilor omologati. Cheltuielile rezultate in urma efectuarii analizelor de laborator se suporta de catre comercianti, utilizarea in agricultura si in silvicultura a produselor de protectie a plantelor neomologate, punerea in consumul animalelor sau al populatiei a semnitelor tratate cu produse de protectie a plantelor sau a subproduselor obtinute prin prelucrarea acestor seminte, utilizarea ambalajelor de produse de protectie a plantelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost destinate. 4. cu amenda de la 4.000 de lei la 8.000 de lei, comercializarea produselor de protectie a plantelor fara certificat de inregistrare, vanzarea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) la persoane fizice sau la persoane juridice neautorizate, depozitarea produselor de protectie a plantelor, precum si a materialului semincer tratat in spatii neautorizate sau cu nerespectarea conditiilor de depozitare, nerecuperarea ambalajelor de la produsele de protectie a plantelor de catre fabricanti, importatori, comercianti si distribuitori, crearea de stocuri de produse de protectie a plantelor peste nevoile de utilizare, aplicarea cu mijloace avio a produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) si a celor pentru care exista reglementari nominale privind interzicerea utilizarii cu mijloace avio, aplicarea tratamentelor la plantele melifere, precum si la cele care isi realizeaza polenizarea cu ajutorul albinelor, cu produse toxice pentru albine, in perioada infloritului, fara aprobare, efectuarea de tratamente de protectie a plantelor cu produse interzise in zonele de protectie a apelor. Constatarea acestor contraventii si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces verbal incheiat, dupa caz de catre politia fitosanitara organizata de ministerul de resort si de alte ministere interesate. Amenzile contraventionale se aplica atat persoanelor fizice, cat si celor juridice, cu luarea in considerare a prevederilor O.G. nr.2/2001, cu modificarile si completarile ulterior. Desigur, contravenientul poate achita pe loc sau in termen de 48 de ore de la data incheierii procesului verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii.

24

4. BIBLIOGRAFIE:
1. LUPAN, Ernest, Tratat de Dreptul proteciei mediului, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2. DUU, Mircea, Dreptul Mediului, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2008 3. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului 4. Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor nationale, a florei si a faunei salbatice 5. Legea 37/2006 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor cu modificarile si completariile cuprinse in legea 93/2007 6. Ordonanta guvernului 38/2007 privind importul in romania al produselor de protectie a plantelor si al monstrelor, a ajutoarelor si donatiilor de produse de protectie a plantelor din ri terte 7. Ordonanta guvernului 41/2007 privind comercializarea produselor de protectie a plantelor 8. www.mmediu.ro 9. www.scribd.com

25

ANEXE: CONFORM ORDONANTEI DE URGENTA 57/2007 CU MODIFICARIILE ULTERIOARE (ULTIMA MODIFICARE PRIN LEGEA 49/2011) ANEXA 1. SPECII de plante a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic Interpretare 1. Speciile prezentate n anex sunt indicate: a) prin numele speciei ori subspeciei; sau b) prin toate speciile care aparin unui taxon mai mare sau unei pri din acel taxon. Un asterisc naintea numelui speciilor semnific faptul c este o specie prioritar la nivelul Uniunii Europene. b) PLANTE PTERIDOPHYTA Marsileaceae - Marsilea quadrifolia (Trifoia de balt) Aspleniaceae - Asplenium adulterinum (Ferigu, Rugini) ANGIOSPERMAE Alismataceae - Caldesia parnassifolia (Limbari) - Luronium natans Boraginaceae - Echium russicum (Capul arpelui) Campanulaceae - Adenophora lilifolia - Campanula romanica (Clopoel dobrogean) - * Campanula serrata (Clopoel) Caryophyllaceae - * Dianthus diutinus (Garofi) 26

- Moehringia jankae (Merinan) Chenopodiaceae - * Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Plmid) - * Serratula lycopifolia (Glbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Trtan) - Draba dorneri (Flmnzic) - Thlaspi jankae (Punguli) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firu de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiol) - Iris aphylla ssp. hungarica (I. hungarica) (Iris) - Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria) (Iris) Lamiaceae (Labiatae) - Dracocephalum austriacum (Mtciune) Liliaceae 27

- Colchicum arenarium (Brndu) - Tulipa hungarica (Lalea galben) Oleaceae - Syringa josikaea (Liliac transilvnean, Lemnul vntului) Orchidaceae - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei) - Liparis loeselii (Moioare) Paeoniaceae - Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor) Ranunculaceae - Pulsatilla patens (Dediei, Sisinei) - Pulsatilla grandis - * Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediei) Rosaceae - Agrimonia pilosa (Turi) - Potentilla emilii-popii (Buruian cu cinci degete) Rubiaceae - Galium moldavicum Santalaceae - Thesium ebracteatum (Mciulie) Saxifragaceae - Saxifraga hirculus (Ochii oricelului) Scrophulariaceae - Tozzia carpathica (Iarba gtului) Apiaceae (Umbelliferae) - Angelica palustris (Angelic de balt) - Apium repens (elin) - * Ferula sadleriana (Aerel) 28

PLANTE INFERIOARE Bryophyta - Buxbaumia viridis - Dichelyma capillaceum ANEXA 2. SPECII DE INTERES NAIONAL Specii de plante care necesit o protecie strict Speciile care figureaz n aceast anex sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor care aparin unui taxon superior sau unei pri din acel taxon b) PLANTE Asteraceae - Achillea impatiens - Andryala levitomentosa - Artemisia lerchiana - Centaurea ruthenica - Centaurea varnensis Brassicaceae - Alyssum caliacre Caryophyllaceae - Dianthus dobrogensis - Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus - Silene thymifolia - Stellaria longifolia Cyperaceae - Carex chordorrhiza - Carex lachenalii - Rhynchospora alba 29

- Schoenus ferugineus Euphorbiaceae - Euphorbia carpatica Fabaceae - Astragalus excapus Dipsacaceae - Cephalaria radiata Ericaceae - Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii ursului) - Vaccinium uliginosus Gentianaceae - Lomantogonium carinthiacum Liliaceae - Tofieldia calycuta Linaceae - Linum pallasianum ssp. borzaeanum Lycopodiaceae - Lycopodium inundatum Salicaceae - Salix bicolor Scrophulariaceae - Pedicularis sylvatica (Vrtejul pmntului) Paeoniaceae - Paeonia tenuifolia (Bujor) Poaceae - Corynephorus canescens - Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de mare) - Leymus sabulosus (Perior) - Sesleria uliginosa Polygonaceae - Polygonum alpinum (Troscot de munte) 30

Portulacaceae - Montia minor Rosaceae - Potentilla haynaldiana Zygophyllaceae - Nitraria schoberi (Grdurari) ANEXA 3. SPECII DE INTERES COMUNITAR Specii de plante de interes comunitar, cu excepia speciilor de psri, a cror prelevare din Natur i exploatare fac obiectul msurilor de management Speciile care figureaz n aceast anex sunt indicate: a) prin numele speciei ori al subspeciei; sau b) prin ansamblul speciilor ce aparin unui taxon superior ori unei pri din acel taxon. b) PLANTE LICHENES Cladoniaceae - Cladonia subgenus Cladina BRYOPHYTA MUSCI Leucobryaceae - Leucobryum glaucum Sphagnaceae - Sphagnum spp. (Muchi de turb) PTERIDOPHYTA - Lycopodium spp. (Pedicu) ANGIOSPERMAE Amaryllidaceae - Galanthus nivalis (Ghiocel alb) Asteraceae (Compositae) - Amica montana (Arnic) 31