Sunteți pe pagina 1din 10

psihologia dezvoltarii Modul 1 unit 1 1. descrieti principalii indicatori ai maturizarii personale.

- a reliza rezolvare de succes a crizelor copilariei si adolescentei - a oferi si a primi iubire - a fi sociabil, a avea prieteni, a relationa - a fi devotat, a te darui - a fi generativ si productiv - a fi capabil de autorealizare - a indrazni 2. definiti conceptul de maturizare Maturizarea face referire la o ajustare si constientizare continua a nevilor, asteptarilor si respnsabilitatilor, este un prces cumulativ si transformativ. 3. definiti normele varstei comportamentul scial ne este prescris in termeni de permisiuni si restrictii integrate in conceptul de norme socile sau standarde de comportament impartasite de membrii grupului. Aceste standard stabilesc ceea ce este potrivit ca oamenii sa faca si ceea ce nu este potrivit, la diferite varste din aceste considerente ele devenind adevarate norme ale varstei 4. in context ontemporan, cum apreciati actualitatea acestor norme 5. enumerati principalele modificari in planul dezvltarii fizice. Dezvoltarea fizica atinge apogeul in anii tineretii, toate capacitatile fizice atngand un varf de manifestare. In planul motricitatii, viteza si precizia sunt la nivel maxim in primii ani ai perioadei, la fel si abilitatile corporale. Perioada cuprinsa intre 18-30 ani cnstituie anii vitezei si agilitatii. Un alt domeniu in care adultii tineri si cei mijlocii pot nota schimbari este vederea lor. Intre 30-45 oamenii tind sa experimenteze unele pierderi ale puterii si elasticitatii lentilei. Imbatranirea produce, de asemenea, si deteriorari in auzul uman si sitemele voale, dar acetse schimbari au consecinte minore pt acestia in perioada adultului tanar si mijlociu. 6. descrieti modelul dezvoltarii cognitive a tinerilor. Warner si Schaie au propus un model al dezvoltarii cognitive a tinerilor, in care se trece de

la "ceea ce trebuie sa stiu", la "" cum ar trebui sa utilizez ceea ce stiu", iar apoi la "de ce trebuie sa stiu.

7. prin ce se caracterizeaza gandirea tinerilor? Gandirea tinerilr este la un nivel complex, superior calitativ, care urmeaza operatiilor formale. Adultii accepta contradictiile vietii si alte sisteme de gandire, incompatibile cu ae sale, ca rezultat al extinderii campului social. 8. precizati in ce stadiu al dezvoltarii psihosociale se situeaza tinerii. In perioada tineretii (25-35-40 ani), procesul construirii identitatii de sine, inceput inca din adolescenta, se intensifica din ce in ce mai mult. Pe fondul dobandirii autonomiei, tanarul capata tot mai multa incredere in fortele proprii si tot mai mult avant spre a se descurca singur. Astfel, acesta se desparte de familia originara si isi va incepe propria traiectorie in viata. Daca la inceput va intampina probleme legate de lipsa [protectiei parinteti, acestea vor diaparea, pe masura ce tanarul isi va constientiza noul statut. 9. prin ce se caracterizeaza relatiile interpersnale ale tinerilor? Potrivit lui Erickson, adultul tanar incepe sa se axeze pe cautarea de relatii interpersonale durabile si se situeaza in stadiul intimitate (iubire, daruire)vs izolare(implicarea in relatii superficiale). Perioada tineretii constituie, in acelasi timp, si perioada cresterii si maturizarii personale, printr-un proces de transformare si transfigurare de sine, ce are in centrul sau constientizarea tensiunilor si confuziilor interioare, intelegerea realitatilor contradictorii, testarea realitatii, descperirea, responsabilitate, cunosterea si dezvaluirea personala.

10. precizati doua caracteristici ale dezvoltarii sociale si de personalitate la tineri. Relatiile interpersnale ale tinerilor imbraca forma unor prietenii clective. ei simt nevoia de a depasi gruparea cu mai multi si de a se asocia in cercuri intime de prieteni. Se angajeaza in relatii cu o mai mare incarcatura de reverie si fantezie si traiesc primele iubiri ravasitoare. Afetivitatea lor se erotizeaza si dobandeste conotatii speciale. Nevia de a fi persnal, dorinta de a fi unic, ca nimeni, de a iesi din comun, de a fi originalnevie care, daca este exacerbata, poate sa duca la singularizare sau la diverse comportamente deviante - este contrabalansata de nevoia de a se exterioriza, de a veni in contact cu altii, de a comunica si a interactiona cu ei, de a fi similar, in ceea ce simte si gandeste, cu cei din aceeasi generatie. Conduita increderii in sine alterneaza cu aceea a autoafirmarii si confruntarii deschise cu

altii, tanarul cautandu-si febril propriul eu, care va deveni o realitatea psihologica, pe masura ce isi va asuma anumite statute si roluri sociale, familiale, sexuale, culturale.

unit 2

1. evidentiati elementele ce contribuie la trainicia unei relatii de cuplu. - calitatea cmunicarii - inteligenta emotionala - maturitatea afectiva - bogatia schimburilor si interactiunilor reciproce - vitalitatea lucrurilor impartasite - toate acestea hranesc relatia. A trai in anotimpul preznt, a trai asumat, a accepta sa te iubesti, a-l primi pe celalat ca pe un cadu, a intampina miracolul imprevizibilului, a te dezarma in fata celuilalt - ita cateva ancore sacre ale iubirii si, de ce nu, ale unei relatii autentice, hranitoare si unificatoare.

2. Descrieti teoriile explicative cu privire la alegerea partenerului. Teorii cu privire la alegerea partenerului: - teoria similitudinii - teoria complementaritatii O persoana cu multa incredere in sine isi va cauta un partener care ii seamana, in timp ce o persoana care se subestimeaza isi va cauta opusul. - mecanismul proiectiei, prin idolatrizarea persoanei iubite, determina o sensibilitate acuta fata de anumite calitati ale celuilalt, pe care nu le recunoastem in noi insine. 3. Care sunt factorii care asigura satisfactia maritala? Satisfactia maritala presupune o anumita corespondenta si complementaritate in planul ideilor, atitudinilor, conceptiilor si aspiratiilor, pe de o parte, si in planul comunicarii si comportamentului erotico-sexual, pe de alta parte. Aceasta corespondenta asigura echilibrul balantei interactionale in cuplu si ofera partenerilor posibilitatea unei intermodelari reciproc satisfacatoare. 4. Prezentati cele cinci tipuri de relatii maritale.

- casatoria in grup - este forma cea mai veche a familiei si reprezinta o asociere familiala intre cativa barbati si cateva feei. -poligamia -casatoria se poate realiza intre un partemner de un anumit sex si mai multi parteneri de sex opus. Are doua forme: poliandria si poliginia. - poliandria este familia alcatuita dintr-o femeie mama, copiii ei si mai multi barbati, cu fiecare dintre barbati avand cel putin cate 1 copil. -poliginia - reprezinta casatoria unui barbat cu mai multe femei. -monogamia - reprezinta forma de asatorie dintre un sigur barbat si o singura femeie. - familia de origine (osangvina) - desemneaza familia in care se naste un individ desemneaza familia in care se naste si reste un individ; este compusa din parinti, frati, surori si eventual alte rude.

5. Definiti familia. Familia este un grup format din doua sau mai multe persoane, legate prin legaturi de sange, casatorie sau adoptie care locuiesc intr-un camin comun, interactionand si comunicand, creand si mentinand un mod de viata comun. Familia este un grup de persoane unite prin casatorie sau rudenie, care au o viata comuna bazata pe sentimente, aspiratii si interese comune. 6. descrieti structurile familiale - cuplul fara descendenti - concubinajul - familia monoparentala - casatoria deschisa - familia reonstituita - familia reorganizata - celibatul 7. Care sunt dizarmoniile vietii de cuplu? - rutina - monotonia

- constientizarea faptului ca fericirea initiala nu dureaza pentru totdeauna - tendintele manipulative ale unuia dintre parteneri sau ale ambilor - deficientele de comunicare - conflictele conjugale (violenta, abuzurile, evadarea in vicii) - adulterul - indiferenta - probleme de natura sexuala

8. Precizati motivele si nevoile luarii deciziei parentalitatii. Se considera ca a avea copii constituie o implinire a casniciei chiar, chiar motivul central al casniciei, pentru unii. Exista insa si alte nevoi pe care parentalitatea le va satisface: nevoia de a avea o relatie apropiata in familie, nevoia de a oferi educatie, nevoia de a avea un scop in viata, implinirea, continuitatea familiei, sentimentul utilitatii, castigarea ori recunoasterea statutului de adult. 9. Enumerati modelele de conduita parentala. 10. Analizati modelele de conduita parentala. - parinti prea uniti - dragostea dintre adulti are tendinta de a exclude preznta copilului, in loc sa o integreze. -parinti neglijenti - au tendinta de a se preocupa in mod deosebit pentru griji materiale, pentru construirea unei cariere profesionale, neglijand viata familiala. - parinti infantili- sunt lipsiti de maturitate si nu sunt capabili sa-si asume responsabilitatile pe cre le implica familia. din aceasta categorie fa parte femeia-copil si barbatul-copil. - parinti indulgenti - ii permit copilului sa se comporte dupa bunul plac si neimpunandu-i restrictii. - parinti autoritari - ii cer copilului sa respecte cu strictete ordinele, fara sa aiba vreun cuvant de spus. - - parintele protector este foarte atent la nevoile copilului si isi asuma fara ezitare toate responsabilitatile pe care le cere statutul de parinte. - parinti dependenti - sunt aceia care nu se pot desprinde de familia de origine pentru a pune bazele alteia noi. - parintele democratic are drept obiectiv respectarea drepturilor copilului, este flexibil,

deschis la nou pentru a putea afla metode cat mai eficiente de educare, dar impune si o disciplina riguroasa pentru a-l invata pe copil sa respecte regulile si sa indeplineasca sarcinile pe care le primeste.

unit 3

1. Prezentati provcarile adaptarii profesionale Intrarea in viata profesionala incepe printr-un stagierat, ce inseamna, de fapt, adaptare. Viata profesionala influenteaza viata socio-culturala a tinerilor in masura in care acestia sunt nevoiti sa se adapteze colectivului, sa interactioneze cu acesta, sa se supuna normelor si regulilor interne si sa-si insuseasca anumite comportamente ce corespund etichetei profesionale. 2. Enumerati teoriile luarii deciziei vocationale. vezi 3 3. descrieti teoriile luarii deciziei vocationale Teoriile luarii deciziei vocationale considra ca anumiti factori determina orientarea cate o anumita profesiune. Cele mai cunoscute teorii apartin urmatorilor autori: - B. Hilton - decizia vocationala a omului e determinata de un input din mediul social; acest input este verificat de catre individ prin testul disonantei. Daca disonanta are un prag scazut de yoleranta, atunci individul se afla in situatia de a-si verifica premisele pe care s-au bazat optiunile sale profesionale. Daca individul descopera ca aceste premise nu se pot manifesta, atuni se afla in situatia de a cauta alta alternativa profesionala. Procesul se repeta pana cand alternativa ocupationala trece testul de disonanta. - L.Janis, L. Mann - luarea deciziei intervine atunci cand exista un conflict intre starea actuala si alternativele care se ivesc; au fost determinate cateva elemente ce determina luarea deciziei in cariera: - riscul continuarii actiunii in curs de desfasurare; - riscul angajarii intr-o noua atiune; -comparatie intre riscul actiunii prezente si riscul celei noi; convingerea omului ca se poate descoperi o solutie mai buna; - timpul disponibil pentru cautarea si evaluarea unei solutii. - J. Krumboltz - a formulat teoria luarii deciziei vocationale din perspectiva invatarii sociale; el onsidera ca luarea deciziei se modeleaza social, in functie de intaririle si feedbackurile pozitive si negative ale celorlalti. Modelarea sociala actioneaza prin intermediul generalizarii autoobservatiei, prin aprecierea deschisa a proprilor performante, raportate la standardele de invatare. - V. Vroom - teoria expectantei - explica luarea deciziei pe baza compensatiilor: o munca

interesanta, sanse de promovare, siguranta locului de munca, salariul, libertatea de actiune. _ G.W. Peterson - modelul de procesare cognitiva a informatiilor in luarea deciziei vocationale. atunci cand individul trebuie sa opteze sau sa aleaga o anumita profesiune, el este pus in situatia dea prelucra si procesa mai multe seturi de informatii: - primul se refera la cunoasterea de sine - al doilea set ofera informatii de natura ocupationala - al treilea set face referire la abilitatile de a lua o decizie - al patrulea set este dat de verificarea executiei procesarii informatiei si necesita anumite abilitati de monitorizare a informatiilor.

4. enumerati stadiile implinirii vocatinale staduule lui D Super si R. Havinghurst enumerate si descrise mai jos 5/6 5. descrieti stadiile lui D. Super D. Super, luand in considerare interactiunea dintre activitatea de autocunoastere a oamenilor si alegerea ocupatiei potrivite, identifica urmatoarele cinci stadii: - stadiul de crestere 0-14 ani - jucandu-se, copilul experimenteaza o serie de roluri si activitati pregatitoare pentru viata de adult; - stadiul stadiul de explorare 15-24 de ani - adolescentii isi identifica nevoile, interesele, abilitatile, oprtunitatile; spre finalul stadiului, tinerii aleg profesia potrivita si incep chiar so exercite; - stadiul de implementare 25-44 ani - chiar daca la inceput apar unele fluctuatii profesionale, in a doua jumatate a stadiului, cariera devine stabila; acestia sunt poate cei mai creativi ani sub raport profesional - stadiul de mentinere 45-64 ani - se pune accent pe mentinerea pozitiei dobandite in anii anteriori; - stadiul de declin 65+ - o data cu diminuarea capacitatilor fizice si mentale, se altereaza statutul profesional, iar, intr-un final, activitatea de munca se sfarseste. 6. descrieti stadiile lui R. Havinghurst R. Havinghurst pune accentul pe achizitia de aptitudini si capacitati necesare integrarii omului in viata profesionala si stabileste sase stadii: - identificarea 5-10 ani - copiii se identifica cu parintii lor

- achizitia unor deprinderi fundamentale 10-15 ani - la scoala, copiii incep sa invete cum sasi dozeze timpul, efortul, cum sa fie atenti, concentrati, etc. - identificarea profesionala 15-25 ani -are loc alegerea ocupationala si pregatirea pentru aceasta; - devenirea profesionala 25-40 ani - adultii isi perfectioneaza capacitatile cerute de profesia lor si devin preocupati de ascendenta profesionala; - mentinerea unei societati productive 40-70 ani- se atinge nivelul de varf in planul carierei; oamenii devin interesati de responsabilitatile civice si soiale relationate cu profesiunea lor; - contemplarea unei vieti productive si responsabile 70 +- apare o atitudine contemplativa, meditativa si retrospectiva cu privire la realizarile din anii anteriori. 7. Care sunt factorii care influenteaza optiunile profesionale? - nivelul educational si de instruire - statutul socio-economic - profilul etnic - abilitatile si inclinatiile personale - profesia parintilor - prescriptiile parentale - experienta succesului si esecului Alti factori explicativi: atitudinile parentale, teoria Sinelui, teoria trasatura-factor. 8. Care este esenta teoriei trasatura-factor? Teoria Sinelui: oamenii cauta profesii care sa se potriveasca u imaginea de sine pe care si-au creat-o, atingand astfel autorealizarea. teoria trasatura- factor este axata pe legatura dintre personalitate si alegerea ocupationala: ocupatiile( profesiile) sunt definite de tipurile de trasaturi de personalitate pe care le solicita. Astfel, daca o persoana are trasaturile cerute de o anumita profesie, atunci persoana este potrivita pentru slujba respectiva. 9. Descrieti modelul lui Holland. Holland a dezvoltat un sistem de corespondenta a 6 trasaturi de persoalitate cu profesiile corespunzatoare. J. Holland considera ca oamenii manifesta interese si preferinte diferite pentru lucrul cu oameni sau obiecte, cu idei sau fapte, in functie de tipul lor de personalitate. Astfel, el a identificat 6 tipuri fundamentale de personalitate:

- tipul realist (motor) - tipul investigativ (intelectual) - tipul artistic (estetic) - tipul social ( de sustinere) - tipul intreprinzator( persuasiv) - tipul conventional ( conformist) 10. Prezentati cele mai frecvente schimbari profesinale contemporane. Printre cele mai frecvente schimbari profesionale contemporane mentionam: pierderea slujbei, fenomenul de burnout sau job burnaut (epuizare profesionala), workaholismul, fenomenul de mobbing.

Modul 2 unit 2 1. care sunt principalele manifestari ale crizei varstei de mijloc?

2.cine a consacrat termenul de midlife crisis? 3.enumerati factorii determinanti ai criziei 4enumerati simptomele crizie 5. cum se manifesta criza la femei? 6. cum se manifesta criza la barbati? 7. prezentati tipologia umana masculina identificata de Farrell si Rosenberg. -barbatul transcendent- caracterizat prin generativitate, nu resimte criza varstei de miloc si are solutii potrivite pt problemele vietii;maturitatea este o perioada de implinire si relaxare; -barbatul pseudo-dezvoltat- face fata problemelor, autosugestionandu-se ca totul e sub control, ca totul e bine; in realitate se simte confuz, pierdut si are o atitudine rigida. -barbatul aflat in plina criza - e confuz si depasit de varsta, simte ca intreaga lui lume se prabuseste; nu e capabil sa gaseasca solutii, devine depresiv. -barbatul punitiv- e nefericit, manifesta ostilitate in raport cu ceilalti, dar si cu sine.

8. cum fac fata crizie femeile si barbatii? -consum de alcool -depresie -boala -victimizare -autoinvinovatire pentru esecurile anterioare -relatii cu persoane mai tinere -preoupari intense pentru aspetul fizic -achizitii de bunuri sau produse neobisnuite sau scumpe -extravagante 9. considerati criza varstei de mijloc "un mit cultural de inspiratie vestica"? 10. exista diferente ale crizei in plan social larg?