Sunteți pe pagina 1din 4

Dreptul Uniunii Europene-curs 6-10.11.2011 Tipurile de roluri pe care le poate avea instanta de la Luxemburg 1.

Atunci cand Curtea statueaza in cadrul unei actiuni in neindeplinirea obligatiei de catre state membre,rolul Curtii se aseamana la prima vedere cu cel al unui tribunal international.Sunt unele specificitati precum:jurisdictia Curtii de la Luxemburg(CJ) este obligatorie,sesizarea sa este realizata aproape exclusiv de Comisia Europeana care joaca un rol de gardian impartial al Tratatelor si al actelor de drept derivat adoptate in baza acestora.Desi statele membre pot aduce in fata Curtii si litigiile dintre ele cu privire la dreptul Uniunii, nu procedeaza aproape niciodata in acest mod, preferand sa lasa Comisia sa se ocupe de aceasta sarcina.De asemenea , un stat membru,subiect al unei actiuni in neindeplinirea obligatiei nu poate invoca in favoarea sa incalcarile obligatiilor state.CJ nu este o curte federala care ar putea invalida o norma nationala considerata contrara dreptului Uniunii.In masura in care autoritatile unui stat membru,si in special instantele nationale refuza sa dea efect unei hotarari a Curtii care a considerat o norma nationala ca fiind incompatibila cu dreptul Uniunii rezultatul nu este prea diferit. 2. Atunci cand controleaza masurile de executie adoptate in baza tratatelor sau a dreptului derivat, functia Curtii seamana cu cea a unui tribunal administrativ. 3. Statuand cu privire la caile de atac formulate impotriva unor hotarari ale tribunalului sarcina Curtii este analoga cu aceea a unei curti de casatie. 4. Curtea se comporta ca o Curte Constitutionala atunci cand se pronunta cu privire la compatibilitatea legislatiei derivate a Uniunii sau a unui proiect de acord international cu dispozitiile tratatelor. Rolul CJUE-art 19 TUE Actiuni : -actiunea in anulare-actele institutiilor Uniunii-art 263 TFUE,art 264,269 TFUE,art 7 si 2 TUE. -actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre(infrigement)-art 258, 259 TFUE (ex 226 si 227 CE) -actiunea in constatarea abtinerii institutiilor Uniunii de a actiona(actiune in carenta)-art 265 TFUE(ex 232 CE) -actiunea in raspunderea contractuala-art 272 TFUE (ex 238 CE) -actiunea in raspunderea extracontractuala a UE si a agentilor sai-art 268,340 TFUE(ex 235,288 CE) -actiunile in domeniul personalului UE-art 270 TFUE -judeca recursuri si reexaminari ale hotararilor -diferende intre statele membre(compromis)-art 273 TFUE

-judeca cererile preliminare adresate de instantele nationale(necontencios) -exceptiile de ilegalitate fie a actelor institutiilor Uniunii,fie ilegalitatea omisiunilor Uniunii -redacteaza avize privind compatibilitatea unor acorduri internationale cu dreptul Uniunii -se pronunta cu privire la masurile provizorii cerute de parti -se pronunta cu privire la cereri de demitere a mediatorului european, unui membru al Comisiei sau al Curtii de Conturi sau chiar a unui membru CJUE. -se pronunta asupra unor cereri de interventie -Cu privire la fostul pilon 2,(PESC )Curtea nu prea are competenta-art 275 TFUE(Coroborat cu 40 TUE) -Cu privire la fostul pilon 3,Curtea este complet competenta-art 276 TFUE -cu privire la competenta rationae personam si rationae materie,la CJ introduc actiuni de principiu reclamantii privilegiati si anume institutiile Uniunii si statele membre,iar la tribunal introduc in general actiuni resortisantii(reclamanti neprivilegiati). Tratatul de la Lisabona si CJUE Avand in vedere ca structura pe piloni a fost desfiintata de Lisabona competenta CJUE este cu privire la intregul drept al Uniunii cu exceptia cazului in care tratatele prevad contrariu.Astfel,CJ dobandeste competenta preliminara generala in domeniul spatiului de libertate-securitate justitie.In ceea ce priveste cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, competenta CJ de a se pronunta cu titlu preliminar devine obligatorie si nu mai este subordonata unei declaratii a fiecarui stat membru.In ceea ce priveste vizele,dreptul de azil,imigrarea si alte politici referitoare la libera circulatie a persoanei, Curtea poate fi sesizata acum de toate instantele nationale,nu doar instantele supreme si etse competenta sa se pronunte la anumite masuri de ordine publiza in cadrul controalelor trnsfrontiere. In plus, Carta,dobandind aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor intra in blocul de constitutionalitate in care CJ se poate pronunta.Desi notiunea de pilon dispare, PESC face in continuare obiectul unor norme speciale si a unor proceduri specifice,CJ nu este competenta sa controleze aceste dispozitii si nici actele adoptate in temeiul acestora cu 2 exceptii:Curtea este competenta sa controleze delimitarea dintre competentele Uniunii si PESC a carei punere in aplicare nu trebuie sa aduca atingere exercitarii competentelor Uniunii (art 40 TUE),CJ este competenta sa se ponunte in ceea ce priveste actiunile in anulare indreptate impotriva deciziilor care prevad masuri restrictive impotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu(in cadrul luptei impotriva terorismului).Tratatul de la Lisabona adauga o noua actiune si reclamatii:Parlamentele nationale prin Guvern si comitetul regiunilor pot introduce actiune in anulare impotriva unui act legislativ ptr incalcarea principiului subsidiaritatii. Actiunea in anulare-art 263 TFUE Actiunea in anulare consta in posibilitatea pe care o au statele membre, institutiile Uniunii, persoanele fizice si juridicce de ataca in fata CJUE un act juridic obligatoriu emis de institutiile Uniunii si de a obtine

in anumite conditii desfiintarea acestuia totala sau partiala.Poate fi introdusa impotriva actelor:actelor administrative,actele normative,actele fara caracter legislativ(actele Consiliului ,al Comisiei si ale BCEaltele decat avizele si recomandarile,actele ale Parlamentului European si ale Consiliului European menite sa produca efecte fata de terti,actele organelor,oficiilor sau agentiilor Uniunii destinate sa produca efecte fata de terti).Indiferent de la ce institutie emana actul acesta trebuie sa fie unul obligatoriu adica sa produca efecte juridice.CJ ia in considerare obiectul si continuul actului si nu denumirea acestuia.Nu poate fi introdusa o actiune in anulare impotriva unor acte precum: -avize si recomandari -acte adoptate de guvernele statelor membre -acte preparatorii -acte atipice(soft law) Legitimarea procesuala activa in cadrul actiunii in anulare: y y Statele membre,Consiliul,Comisia si Parlamentul European-titulari superprivilegiati-pot introduce o actiune in anulare fara sa indeplineasca nicio conditie. Banca Centrala Europeana,Curtea de Conturi si Comitetul Regiunilor-titulari semi-privilegiati-pot sa introduca actiune in anulare doar ptr a-si apara prerogativele lor asa cum sunt reglementate in Tratate. Particularii(neprivilegiati)-pot introduce cu respectarea a 2 conditii:actul normativ pe care il ataca trebuie sa le fi fost destinat sau sa-I priveasca in mod individual si direct,actul legislativ pe care il ataca trebuie sa-l priveasca direct si sa nu presupuna masuri de executare.

Legitimarea procesuala pasiva: y y y y y y Parlamentul si Consiliul-impreuna Consiliul Comisia BCE Consiliul European sau Parlamentul European(numai ptr actele menite sa prduca efecte fata de terti) Organele,oficiile sau agentiile Uniunii(numai ptr actele menite sa produca efecte fata de terti)

Procedura Termenul in care se poate formula actiunea este de 2 luni care curg dupa caz de la publicarea actului in Jurnalul Oficial al UE sau de la notificare actului catre destinatar sau data la care institutia a luat cunostiita de continutul exact al actului,in cazul in care actul nu a fost modificat insa,cu conditia sa fi cerut comunicarea acestuia intr-un termen rezonabil din momentul in care a aflat de existenta actului. Se adauga un termen invariabil de 10 zile numit termen de distanta.

Cauzele care pot fi invocate in cazul anularii 1. Motivele de necompetenta a Uniunii Europene-in tratate nu exista baza legala ptr actul respectiv. 2. Incalcarea unor norme fundamentale de procedura 3. Lipsa motivarii sau motivarea insuficienta 4. Lipsa autentificarii textului in toate limbile oficiale 5. Incalcarea tratatelor sau a altor acte adoptate aplicarea lor 6. Abuzul de putere Motivele pot privi intregul act atacat sau numai o parte a acestuia. In cerea introductiva trebuie cuprinse toate motivele pe care reclamantul le invoca nemaifiind psibile invocarea unora noi pe parcursul procedurii.CJ va aprecia caracterul intemeiat sau nu al motivelor invocate prin raportare la momentul adoptarii actului.Introducerea unei actiuni in anulare nu suspenda executarea actului anulat.CJUE poate decide sa suspende executarea,dar suspendarea nu are loc automat. Executarea hotararii Curtii prin care un act se declara nul. Institutiile al caror act a fost declarat nul de Curte trebuie sa ia masurile necesare ptr punerea in execurare a hotararii Curtii.Curtea nu poate ordona instantelor in acest sens si nici nu poate sa-si asume rolul acestora.Actul declarat nul si neavenit dispare din ordinea juridica a UE ex tunc de la data intrarii in vigoare,astfel partile trebuie puse in situatia anterioara incheierii actului.Hotararea are efect erga omnes. Curtea poate sa limiteze in functie de circumstante efectele retroactivitatii.Poate sa mentina actul anulat pana cand institutia adopta un alt act care sa-l inlocuiasca. Exceptia de ilegalitate a unui act este reglementata de art 277 TFUE,cand a expirat termenul de 2 luni de anulare a actului respectiv.Poate privi acte cu caracter general,adoptate de institutii,organe ,institutii si agentii ale UE.Poate fi invocata de oricare dintre parti,motivele sunt aceleasi ca la anulare.Diferenta majora dintre anulare prin actiune sau exceptie este ca pe cale de exceptie Curtea poate doar sa considere actul inaplicabil ptr parti