http://str.calificativ.ro/news/preview/evaluare_initiala_matematica_cls09_model_test_3_ore7511.pdf http://www.calificativ.ro/Teste-initiale/Invatamant-liceal-sui1068/p-8 http://creativemonkeyz.

com/ robotii

Mara de Ioan Slavici (rezumat pe capitole)

Actiunea romanului se petrece in nordul Banatului, pe valea Muresului, in localitatile Lipova, Radna si Arad. In primul capitol, romanul urmareste destinul Marei, precupeata de la Radna, si al copiilor ei, Persida si Trica, pe parcursul trecerii acestora spre varsta adulta. Naratorul ne prezinta monografia satului, a targului, locul actiunii si personajele, acestea fiind Mara, vaduva intreprinzatoare, precupeata banateanca, podarita si mama a doi copii, Persida si Trica. In cel de-al doilea capitol, desi vaduva, eroina reuseste, datorita spiritului ei intreprinzator, sa ii asigure Persidei, cu minimum de efort financiar, o buna educatie la calugarite, insa afland de supararile fratelui sau, hotaraste sa plece impreuna , sa fuga de la manastire. Dar luand luntrita au inceput necazurile. In timp ce luntrita era luata de valuri, alte doua luntrite de vaslasi voinici se grabeau sa o ajunga. Intr-un final, cei doi copii scapa, iar Persida se intoarce la manastire impreuna cu maica Aegidia. In cel de-al treilea capitol, Mara cauta mult si in zadar sa-l dea pe Trica ucenic la un cojocar. Pana la urma, ramane ucenic la Bocioaca. In cel de-al patrulea capitol, Persida isi gaseste iubirea, prin simplul fapt ca intr-o zi de primavara ea a deschis

fereastra manastirii, ce dadea spre macelaria unde lucra Natl, fiul Hubaroaiei si a lui Hubar. Izbindu-se vantul in una din ferestre, aceasta s-a spart, iar Persida s-a dus repede sa vada ce s-a intamplat. Atunci, l-a vazut pe Natl si astfel s-au intalnit pentru prima oara. In vacanta de Paste, Persida a plecat acasa impreuna cu fratele ei, iar pe drum s-a reintalnit cu Natl, care era foarte fericit sa o revada. Iar ea, din acea zi facea orice ca sa il intalneasca. In cel de-al cincilea capitol, Mara impreuna cu Trica si Persida, pleaca la Arad stabilindu-se temporar la familia Claici. In Arad, Persida il cunoaste pe preotul Codreanu, care se indragosteste de ea. Tot in Arad il reintalneste pe Natl.
In cel de-al saselea capitol, Persida devine o eroina dilematica, osciland intre sentimentele incercate fata de cei doi pretendenti. In cel de-al saptelea capitol, Persida si Natl se reintalnesc dupa mult timp. Dintre o multime de persoane, numai Persida ar mai fi putut sa il recunoasca atat de jerpelit. Dupa ce s-au plimbat si au vorbit, ea a dorit sa se intoarca singura acasa, ramanand cu o impresie proasta despre el. In cel de-al optelea capitol, Persida doreste sa se intoarca acasa cu mama sa, dupa ce a realizat ca tine la Natl. Dupa ce i-a zis totul mamei sale, Mara a hotarat ca ar fi mai bine sa se intoarca la manastire, alaturi de maica Aegidia si s-o asculte pe aceasta intru totul. In capitolul al noualea, Codreanu e tot cu gandul la Persida, iar Natl chiar ii face o vizita la manastire. In cel de-al zecelea capitol, Mara se descurca din ce in ce mai bine in afaceri, iar Persida se gandeste din ce in ce mai mult la Natl. Insa la culesul viilor participa toata lumea, inclusiv Persida si Natl. Seara, pentru a-i atrage atentia Persidei, Natl trage cu pusca dar totul e in zadar, deoarece descarcatura pierduta in vant suna ca in sec. Dar totusi, cei doi s-au intalnit in fata cramei, timp in care au dansat si au vorbit. In capitolul unsprezece, Persida intalneste un prieten de-al lui Natl, care o pune in dificultate, in legatura cu sentimentele sale fata de Natl. Datorita acestei discutii Persida se hotaraste sa se intoarca la manastire. In capitolul doisprezece, Persida are taria de a-l refuza pe Codreanu si de ase decide sentimental in favoarea lui Natl. Timp de aproape doi ani cei doi se intalnesc pe furis, cu momente de atractie neinfranata, dar si de oscilari si chiar de respingeri, pasionalitatea tiranizand firea omeneasca cu manifestarile ei imprevizibile, fapt recunoscut de Persida insasi.

In capitolul treisprezece, aflam ca Hubar se inchide din ce in ce mai mult in sufletul si in casa lui. Natl dupa trei saptamani de calatorie, ii trimite o scrisoare mamei lui, in care o anunta ca a ajuns cu bine la Buda, la varul ei, dar nu a pomenit nimic de tatal sau. Pe Persida au vrut sa o marite cu Bradeanu, dar aceasta iar s-a dus la manastire. Hubar, suparat ca Mara nu mai vrea sa faca afaceri cu el, doreste sa se razbune pe aceasta. Natl se intoarce din calatorie si urmeaza sa isi faca taietura de maestru. Astfel, se va stabili ziua taieturii, in urma unei intruniri in care s-a citit cartea de calatorie, de Sf. Ilie. Apoi, Natl s-a dus la biserica din Radna, sa o vada pe Persida, dar din nefericire cei doi au atras atentia. In capitolul paisprezece, ne este prezentata povestea Reghinei, o femeie care a ratacit prin paduri si ajunsa la manastire a fost primita cu bratele deschise. Insa, cand l-a nascut pe Bandi, a paralizat, iar cand acesta a implinit opt ani, a murit. Persida l-a intalnit si l-a luat la ea acasa. Toata lumea si-a facut o parere proasta despre Natl, deoarece si-a batut propriul tata. Persida insa nu credea acest lucru, asa ca i-a dat intalnire in dosul Sarariei. Acolo, Natl i-a explicat Persidei ce s-a intamplat, iar aceasta l-a certat. In capitolul cincisprezece, Marta doreste ca Trica sa ii devina ginere. Natl nu mai pleaca, dar tot nu se impaca cu tatal sau, desi maica Aegidia si preotul au incercat. Apoi, Trica il urmareste pe Natl, sa vada unde se intalneste cu sora sa, si il ia la bataie, dar Persida reuseste sa ii desparta. Intr-un final cei doi tineri, Persida si Trica, hotarasc sa fuga de acasa, fiind ajutati de Trica. In capitolul saisprezece, Persida era foarte fericita, deoarece era maritata cu Natl. Cei doi isi inchiriasera o casa si in fiecare zi, ei vizitau Viena, locul in care fugisera. Dupa ce totul mergea bine, relatia lor, a inceput sa se raceasca asa ca Natl i-a propus Persidei sa se intoarca acasa. In capitolul saptesprezece, cei doi, se intorc acasa unde isi deschid un birt in Sararie, in care Persida era carciumareasa si facea toate treburile, in timp ce Natl nu o ajuta deloc, ci din contra, incepuse sa o bata, pana cand ea nu a mai suportat si a plecat de acasa. In capitolul optsprezece, Mara este chemata de catre Tulita la Persida, deoarece aceasta se simtea tare rau. Persida este foarte bucuroasa ca isi vede mama si ii spune ca ea si Natl sunt casatoriti, dupa care fuge si pierde copilul pe care il asteapta. In capitolul nouasprezece, Persida si Natl, Marta si Bocioaca, impreuna cu Mara cauta o modalitate de a-l scapa pe Trica de armata, dar mai akes de razboi. Toti strang bani astfel incat sa ajunga ca sa il poata rascumpara pe Trica.

(Sfarsit)

REZUMATUL ROMANULUI ADOLESCENTULUI MIOP de MIRCEA ELIADE

VOLUMUL I PARTEA I 1. Trebuie s scriu un roman Elevul de 15 ani,dorea foarte mult s scrie un roman,a zis c nu i trebuie imaginaie doar trebuie s povesteasc viaa lui de adolescent cu crize i fericirea acestei vrste.Dar ca orice oper are nevoie de un titlu s-a gndit s-l numeasc:Dragoste de copil sau Flori de primvar sau La aptesprezece ani ntr-un final i-a rmas titlulRomanul adolescentului miop.Dar nu tie cine s fie eroul romanului.El avea un avantaj citea foarte mult dar totui nu se descurca la matematic. 2. Gloria lui Robert Avea un prieten,Robert,pe care s-a gndit s l fac protagonistul romanului dar el(Mircea Eliade) l crease ca fiind un personaj ridicol,Rober i-a zis dac vrea s l pun ca protagonist atunci s i gseasc al rol deoarece el nu vrea s fie un personaj ridicol,acesta a fost un motiv de conflict ntre cei doi prieteni.El mpreun cu prieteni lui mergeau n parcul Carol unde se ntlneau toate perechile de liceeni.Prietenul lui avea un defect care i deranja i pe ceilali dintre prieteni lui,era ludros,n ceea ce privete fetele. 3. Jurnalul de clas El cnd a decis s scrie un roman tia c trebuie s i-a cteva notie asupra vieii lui de adolescent i acas dar i la coal.Ora de istorie n aceast or era ascultat o coleg de a lui care nu tia nimic,dar cineva tot se gsea s sufle,dar sufla prost ca s nu se plictiseasc.Ora de muzic fiind ultima din acest an,maestrul a venit cu un teanc de note muzicale i cu o nou roman,Crinul.Ora de chimie ,Aguletti a plns pt c mai luase uninsuficient iar Fnic a luat bine.Ora de matematic era un chin pt el i pt ali din situaia lui.Problemele care se lucrau n clas nu aveau un grad mare de dificultate dar pentru dar el nu le gsea rezolvarea. 4. ntre don Juani ntr-o sear vine Robert i Dinu la el acas s se plimbe prin Cimigiu i s mai cunoasc nite fete,se duc n parc dar cum Robert este ntotdeauna ludros povestea peripeiile lui cu fetele i noile experiene n materie de fete. 5. Un prieten Prietenul lui,Marcu,aveau n comun dragostea pentru lectur,dar dragostea lui Marcu era mai intens dect dragostea lui pentru c el nu citea i n timpul orei aa cum fcea Marcu,prietenul lui i cnd era pe

punctul s l asculte cineva care l nelegea i fcea semn,acesta nu se pricepea la chimie dar asta nu l mpiedeca s citeasc. 6. Luni 8-9,German. Dei citea foarte mult el nu era un elev strlucitor,i ca toi elevi nu se descurca la anumite materi cum ar fi:francez,romn i mai ales german dovada acestui lucru este c a rmas corigent n clasa I.El nu se descurca la german or care o avea cu un profesor care i fcea astfel dobitoci,tmpii la care el termina ntotdeauna cu insuficientdeoarece nu tia s pronune corect cuvintele. 7. Corigen El a rmas aa cum a mai rmas i n ali ani corigent la matematic tia c d examen aa c i-a fcut un program destul de riguros pe care ar dori s l aplice dar ntotdeauna exista ceva care s-l deranjeze.El nu putea s nvee matematic n trei zile aa c i-a propus s nvee la toamn pentru c are mai mult timp s nvee matematica i regurile sale. 8. Premianii Era ziua de decernare a premilor pentru cei mai buni elevi dar ziua n care corigeni i vedeau numele pe list,uni copii aveau premi cu coroni adic dovada faptului c exista elevi foarte buni n aceea coal dar i n clasa lui.De la clasa 9 erau patru corigeni printre care se afla i el dar i prietenul lui Dinu,care erau n aceeai situaie adic corigen,undeva n mintea lui tia c trebuie s nvee la matematic. 9. Vacana Bineneles vacana este ateptat de toii copiii dar era mai fericit i mai distractiv dac nu rmnea corigent la matematic la matematic.El mergea cu prieteni lui n Cimigiu,dar gndul i fugea la matematica care i-a scricat vacana,cum este vara foarte cald el sttea n cas i citea dar cu toate astea nu mai scrisese nimic la Romanul adolescentului miop. 10. Jurnal de var Au trecut zile n ir i el nu mai deschise caietul de matematic,pn la 9 septembrie cnd i planifica cte zile mai sunt pn pe 15 septembrie.Venise ziua examenului de corigen,pe data de 18 septembrie Vanciu i promovase pe toi elevii. PARTEA II 1. Mansarda Mansarda pentru el era totul,acolo sttea,acolo i amintea de cele mai plcute momente dar i momentele lui dificile,mansarda era pentru el o bun prieten care tia toate secretele lui,acolo n

mansard crescuse i acum fiind adolescent cnd se uita pe geam l apuca melancolia i se ntrista. 2. Muza-Societate Cultural Dramatic n clasa a-III-a erau obligaii ntr-un fel s mearg la aeast societateMuza.Aceast societate producea i piese de teatru la care i el participa la pies pentru prima oar. Ca la orice pies trebuie s fie alctuit decorul care era o btaie de cap pentru toi participani la aceea pies de teatru. 3. Fnic Fnic scrisese o revist care avea titulUn liceu modali se va putea aplica la Sf. Spiridon. Fnic era talentat a scrie scenari,dar are mult imaginaie pentru a avea acest talent,la alctuirea decorului el avea ntotdeauna ceva de spus i de adugat. 4. Domnul redactor Ca orice adolescent dorea s aibe bani de buzunar aa i-a venit ideea de a merge la redacia domnului Leontescu.El i-a mai dat domnului Leontescu nite articole pe care mai ctigase nite bani,acum cnd s-a dus domnul Leontescu afost foarte mulumit de articolele lui i aa a mai ctigat i experien i admiraia domnului Leontescu. 5. Noiembrie n noiembrie cum totul s-a uscat afar,uni adolesceni devin sentimentali i vistori,privea afar pe geamul din mansrd i se ntrista.n aceast parte a capitolului el era foarte trist i melancolia era izgonit de amintiri. 6. Repetiii ncepuse repetiiile pentru operaUn liceu model,domnul Filimon era regizorul care i ajuta la fiecare pies de teatru care vroiau s o realizeze,de cte ori i ajuta piesa era un succes total.ncepuse repetiiile n adevratul sens al cuvntului,dup ce un timp a durat alctuirea decorului. 7. Drumul ctre mine nsumi El zicea c nu se cunoate aa foarte bine i c i trebuie un timp s i alctuiasc o personalitate,s aibe un singur suflet pe care poate s-l modeleze cum vrea el.dar cu dou suflete nu merge.A stat zile ntregi s descopere drumul spre sufletul lui i s i nfing temerile i s se cunoasc ct de ct bine. 8. Incipit vita nova

Textele latineti erau pentru Fnic ceva care l fcea deosebit pentru tia s citeasc i s traduc mai bine dect alii copii.El(Mircea Eliade ) a trebuit s o i-a de la capt deoarece el nu tia aa de bine, dect alii copii,nschimb Marcu nu tia s citeasc dar avea un avataj putea s traduc. 9. Cu Mo-Ajunul Corul se aduna ca n fiecare an la el acas,s repete cntecele cu care se vor duce la colind.Venise seara n care trebuia s plece la colind,au plecat pe la el,pe la Radu,uni oamenii aveau obiceiul s i serveasc i cu vin. Partea II 1. Smbt Smbta era ziua trupului i a momentelor erotice pentru toi prietenii lui i inclusiv el.Biei se ducea la fete acas i dup ce i petrecea un timp cu ele le lsa bani pe mas. El vroia s fie cu o fat ca s vad dragostea cu ochii de adolescent. 2. Papini,eu i lumea Giovanni Papini a scris n opera lui ceea ce vroia s scrie el,dar a zis c nu poate s-l copieze pe Papini i c nu poate s triasc n viaa altuia,deci povestea lui Papini era foarte asemntoare cu cea a lui. 3. Un an Dup un an nu scrisese nimic n romanul lui,fiecare diminea a sptmni o petrecea n bibliotec fiind c era unica sa prieten.Trecuse un an i avea din ce n ce mai puine amintiri. 4. Prieteni In ultimile luni nu mai trecuse nici un prieten pe la el.Toi erau studeni la Drept,altul la Filozofie.L-au ntrebat dac a scris la roman el i-a minit i le-a zis c lucreaz la partea a doua. 5. Tristei n var n var toi plecau la mare,la ar n vacan care s se distreze.Se gndea cum este s fie la universitate s nvei ca s poi s promovezi. 6. M clatin vnturile Insectele i chimia l ngrozeau dar tiinele:istoria i filozofie sunt utile pt vrsta lui. 7. Bacalaureatul. La examenul de corigen el i Marcu rspundea promt.La bacalaureat la proba oral toi sunt admii. Bacalaureatul a trecut cum a trecut examenul de corigen,i

alte examene pe care le-a dat. 8. Final Autorul a fost singurul care a trecut din seria liceului i l doare c nu a trecut i Marcu,i-a citit numele pe list i a ntrebat profesorii asupra elevilor de la bacalaureat. Nu vrea s se gndeasc la Universitate i la caietul pe care scrie,este un caiet de adolescent care va rmne pt totdeauna.l obsedeaz romanul i nu tie cum s-l scrie i nu poate s-l scrie,viaa adolescentului i l apas viaa. VOLUMUL PARTEA II 1. Decor Se uita pe geam i admira peisajul n toat splendoarea lui,cu castani umezi de la ploaie.A fcut cunotin cu o student pe care o chema Bibi. 2. Preedintele Toamna a trecut i ncepea iarna cea cumplit.La ntrunirea de la Universitate participau toi elevi universiti a mai cunoscut pe cineva,care era student acolo i o fat pe care o chema Nonora. 3. Nonora Nonora era o fat frumoas care atrgea atenia asupra ei cam tot timpul,el era ndrgostit de aceast fat.Cnd au mers cu trenul se stpnea s nu o srute. 4. Intermezzo Trecuse dou luni din iarna cea geroas,preedintele a gsit un alt sediu,s-a gndit c tinereea i-o poate petrece fr Nonora dar i fr crile lui,trebuia s inceap acea perioad maturizarea. 5. Profesorul Dup vacane,cursurile de filozofie erau tot mai puin frecventate,cursul Istoria artelori fcea pe elevi s se plictiseasc la aceea or,sau s doarm deoarece profesorul avea o voce foarte cald. 6. Primvara Primvara pt el era anotimpul amintirlor erotice cu femeile pe care le vedea pe strad,i i amintea de Nonora. 7. Muncile i zilele

El lucra la o revist din greu care nu avea succes i dup patru numere nu a mai supravieuit. 8. Drum de la mnstire n dimineaa Floriilor,trenul de Constana i lsase n gara mnstiri,erau aproape numai perechi de ndrgostii,el se mpcase cu Nonora.Vizitnd mnstirea,apoi au plecat s fac un picnic n pdure,unde au stat de vorb pn n zori,dei nu putuse s adoarm. 9. O cheam Nika ! El cunoscuse o fat la Scele care era tot o adolescent cu fust scurt,care i trsese atenia n tot ceeea ce fcea ea.Venise pt prima oar la el n mansard i rsfoia crile pe care le avea el n bibliotec. 10. L Heure Sexulle O nou prietenie cu Nonora l face tot mai nelinitit i se gndete tot mai mult la o veche prieten a lui Nika.n cele din urm renun la Nonora. 11. Prietenul meu iubete El cunoate un prieten cu care i va petrece tot timpul liber care i tie toate dorinele i necazurile,dar i critici ale unor opere. 12. Furtun la schit mpreun cu prietenul lui au mers la schit dar acolo i-a apucat o furtun foarte mare care n zori se oprise,ei au mai stat acolo n acest timp s-au cunoscut mai bine. 13. Plecare Se ntlnise n gar cu Marcu,s-au mbriat i au nceput s povesteac ce au mai fcut n acest timp cnd nu s-au mai vzut . 14. Sfrit de vacan Se termina vacana i s-a ntlnit cu Nika,dar care acum era logodit cu un biat pe nume Paul. 15. Taine Sptmni ntregi citea i uita de restul lumi care poate atepta ceva de la el.nva pt examene 2 zile,2 nopii primise o carte de istorie,apoi au trecut examenele. Trebuia s nvee 2 limbi orientale n acelai timp. 16. Redacia Odat cu cunoatera profesorului de logic care era i ziarist el devenise angajat la redacie.El dorete s scrie reportaje ct mai interesante.Prietenul lui Radu se ndrgostete de Viorica,iar pe Nonora

o vedea foarte rar.S-a ntlnit cu domnul Elefterescul care avea i el o problem i se schimbase foarte mult. 17. Prietena mea n toamn Pe Nonora o vedea mai des,i avea preri foarte diferite despre anotimpuri.Dragostea pentru Nonora nu-l bucura ci l mbolnvea. 18. Iaul mpreun cu Nika ajunsese la Cetuie,a vizitat revista Vieei romneti,mai scrisese n jurnal prerile lui despre oraul Iai. La toamn trebuie s i reia munca care o realiza altdat. 19. Vrjmaul lui Petre Petru era un prieten care-l cunoscuse mai curnd i erau foarte buni amici.n jurnal mai scrisese despre desprirea lui de Petre. 20. Personajele judec autorul n prima parte a acestui capitol el spunea prerea despre toi prieteni lui ca personaje ale romanului,prieteni lui care deveneau personaje i-au spus prerile despre rolurile lor n roman. 21. Moarte Vicepreedintele murise,aa cum este obiceiul l-au ngropat ntrun cimitir cunoscut,unde el i amintea de cimitirul din Iai. 22. Lumina la Roma n acest capitol el scrisese cel mai mult n jurnal de cnd l fcuse,i povestindu-i Niki cum era la Roma i vecinteilor sale,unde au avut loc la Roma. 23. Meditaie pentru dou Toamne ncepuse toamna care pentru el era anotimpul melacolia i a tristeei.Titlul acestui capitol pentru el era fals. PARTEA II Scrisorile XIII.i povestete ce a mai fcut el i c ar dori s mearg cu Bibi la el. XIV.Cea dea dou era scris pentru Nika,i scrie cu melancolie pt c ea iubea doar faptele mari,dar era mai bine dect singurtate,pt el era o foarte bun prieten. XV.i scrise Nika care i spunea c sufer mult singur. XVI.Odat ce i scrie Nika el i rspunde la scrisare tot printr-o scrisoare.i povestete despre Radu i Viorica. XVII.Ea primete scrisoarea i i zice c nu vrea s aud de Radu i Viorica. XVIII.Nika i trimite scrisoare el o primete i i mulumete

pt. c i rspunde la scrisori. XIX.i scrie pentru prima scrisoare care o primete de la Nonora. XX.i scrie iar Nika,care i povestete c datorit lui a descoperit frumuseea interioar. XXI.Scrisorile pe care le primete de la Nika l ntristeaz foarte mult. XXII.I-a scris prietenul lui Petre ca s anune logodna lui. XXIII.i scrie Nika care crede c este ndrgostit de el i se gndete tot timpul la el. XXIV.i crede c acum ai ultima scrisoare a Niki trebuie s sfreasc jurnalul,i se gndete c dac l trimite jurnalul. XXV.Ea ndat ce citete jurnalul recunoate c i este drag. Partea III 8 aprilie S-a logodit Nika cu fiul cel are al familiei,era inginer. 9 pn la 20 aprilie A muncit ca un nebun,ochii i lcrmau de la orele ntregi petrecute n faa crii,vroia s o vad pe Nika i pe prieteni lui. 22 aprilie l viziteaz Viorica care lucreaz la Academie i i-a adus crii noi.Mriuca i Gaidaroff s-au desprit.Radu vrea s se clugreasc.Nonora este ndrgostit de un actor cu care se va cstori 21 august Caietul dup prerea lui trebuie s se sfreasc i mai trziu l va rsfoi. Octombrie Examenele se apropiau de sfrit i s-a ntlnit cu Nika care a putut conversa cteva minute. Profesorul de logic creea probleme n rndul studenilor. ntr-o sear venise Radu pe la el c s povesteasc cea mai fcut,el a nceput s plng dar autorul nu a plns.

(SFARSIT)

Tren de placere rezumat

O data cu schita Tren de placere, i l caragiale aduce din nou in prim plan trenul ca si mijloc de calatorie preferat pentru clasa mijlocie si aristocratica a acelor vremuri. Insa nu este trenul singurul lait motiv al schitelor lui caragiale, ci si familia cu un unic copil rasfatat. Iata cum marele scriitor ne introduce in viata unei familiei Georgescu, intr-o zi in care acestia hotarasc sa intreprinda o calatorie pana la Sinaia. Membrii familiei Georgescu se pregatesc asiduu (intens) pentru plecare, lasand impresia unei familii model. Desi pilonul familiei, domnul Georgescu, apare in lumina reflectoarelor putin intarziat, se remarca prin replica ascutita cu care isi abordeaza mama soacra: Cocoan! nc n-ai plecat? S tii c-ai pierdut trenul! Pn s-ajungi la tramvai, cum umbli d-ta; pn s-l apuci, c poate n-ai noroc s-i treac tocmai atunci; pn s ajungi la gar s-a isprvit! n-are s te-atepte trenul pe dumneata. Domnul Georgescu nu se simte stanjenit in a-si arata repulsia pe care i-o starneste mama sotiei sale, apostrofando in mod nemilos si lipsit de respect. Umilirea de care are parte Doamna Anica, soacra domnului Geogescu, nu se sfarseste aici. Pe cand familia Georgescu calatoreste inspre gara in birja, Doamna Anica se multumeste sa gafaie fugind la tramvai. Domnul nu isi sfarseste aici triada de rautati si o trimite pe batrana la clasa a 3, pe timpul calatoriei cu trenul, fara a mai mentiona faptul ca nu ii lasa acesteia decat cateva monede pentru cheltuiala. Precum in viata toate lucrurile isi gasesc compensatia, este randul Doamnei Anica sa isi faca ginerele sa transpire o

data cu ajungerea lor la Sinaia. Famila Georgescu se cazeaza la hotelul Regal, pe cand sarmana bunica este cazata la hotelul Mazare, acesta fiind si mai aproape de gara. Prin intermediul umorului de situatie, umorului rezultat din intamplari, Caragiale il pedepseste pe Georgescu pentru purtarea lui nedreapta si il face sa alerge timp de 5 ore pe strazile orasului Sinaia in cautarea restului de familie. Fiind lipsit de compania doamnei sale si a unicului sau baiat, domnul Georgescu apare infatisat pentrui prima data intrun moment de slabiciune si lipsit de putere. Daca pana acum, isi planuise cu minutiozitate miscarile, acestea reusindu-i in permanenta, iata-l pe dl Georgescu intr-o situatie neprevazuta, in care orizontul lui limitat si puterea lui de rationare nu il mai ajuta. Tot ceea ce mai poate el acum sa faca este sa injure : i iar o njurtur de ast dat la adresa tutulor celor trei fiine iubite pe care le caut fr s le gseasc. Din stapan, domnul devine stapanit de situatie. Pana la finele schitei, Georgescu ramane si fara sotie, aceasta plecand sa petreaca fermecata de un oarecare domn
Misu.

(Sfarsit)

Caracterizarea doamnei Georgescu, din "Tren de plcere", de I. L. Caragiale

Madam Georgescu este unul dintre personajele schiei Tren de plcere, de I. L. Caragiale. mpreun cu soul, Mihalache, fiul, Ionel i mama, cucoana Anica, pleac s se recreeze la Sinaia, la sfrit de sptmn. Acolo, membrii familiei se

rtcesc unii de alii, i-i petrec ziua cutndu-se reciproc. Dup comportament, Georgetii sunt nite parvenii. Ajuni destul de nstrii, ei pstreaz nc reflexele cptate n mahalaua de unde s-au ridicat. Aspirnd la nalta societate prin aspectul exterior, i trdeaz lipsa de civilizaie prin vorbe i comportament. Astfel, doamna i pregtete cu grij toaleta, neaprat n ton cu moda de la Paris: bluza vert-mousse, jupa fraise crase, plria asortat, umbrelua roie, mnuile albe, demibotinele de lac cu cataram, ciorapii de mtase vrgai. Asta n-o mpiedic s se comporte ca o a n tren, zborindu-se la conductorul care se interesase firesc de vrsta bieelului: Da! Dar n-a-mplinit patru ani Nu trebuie s ne-nvei dumneata regula. Evident, doamna Mia minte: Ionel avea deja cinci ani i ar fi trebuit s posede bilet. Dar Georgetii sunt calici i, dac pot s ciup ceva, nu se dau n lturi, n ciuda aerelor de lume bun. Caracterul de nimic al celor doi soi reiese i din felul cum se comport cu cucoana Anica. n timp ce ei se deplaseaz la gar cu o trsur elegant, pe btrn o trimit cu tramvaiul. n tren, ei stau la clasa I, iar cucoana Anica, la clasa a III-a, cu bagajele. La Sinaia, ei se pregtesc s se cazeze la hotelul Regal, din centrul oraului, n timp ce pe gramam (aa-i spune Ionel, de la grand-maman), o trimit (ncrcat cu bagaje) la un hotel ieftin de lng gar. Caragiale o individualizeaz pe doamna Georgescu n raport cu soul ei, presrnd ici-acolo aluzii foarte subtile c dumneaei ar fi preferat s-i petreac timpul, nu cu soul i familia ei, ci cu locotenentul Miu, acesta fiind motivul pentru care nu poate fi gsit cu niciun chip. ( De fapt, la Sinaia, ea dispare pentru cititor, doar se vorbete despre ea. ) Noaptea, n timp ce dl Georgescu doarme, obosit dup ndelungile preumblri prin Sinaia n cutarea consoartei sale, aceasta se distreaz n compania unui grup de prieteni, - din care face parte i locotenentul - pn la cinci dimineaa. Ajuns napoi la Bucureti, madam Georgescu se destinuie

mamei sale, spunndu-i ce mult i-a plcut la Sinaia, ct de fermecat a fost de plimbarea sub lun, cu trsurile la pas, acompaniat, pe de o parte, de susurul apei de munte i, pe de alta, de cntecul lutarilor i al dlui locotenent Miu: -Ah! Mamio! Menuetul lui Pederaskim-nnebunesc! Amestecul grotesc de lun, susur de ape, trsuri cu lutari i menuet cntat din gur, precum i pocirea ( trivial sexual ) a numelui compozitorului Paderewsky pun n eviden ct se poate de elocvent vulgaritatea i incultura mahalagioaicei cu pretenii de doamn, numit sugestiv Mia Georgeasca.

(Sfarsit) Cele mai multe calatorii de placere ale personajelor caragialiene se fac la Sinaia.

Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si imaginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. Aspecte autobiografice "Inceputurtile mele stau sub semnul unei fabuloase absente a cuvantului" Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile

care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. "Cuvantul meu nu era cuvant, cuvantul meu nu insemna nimic" "Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti "mama" si "tata". Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i "copilul este intreg". Mama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca. A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale cuvintelor. Casa parinteasca, imaginea familiei -era al 9-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. "La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere". Descrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. Sunt reprezentate date despre "mobila din casa dinainte" despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. Casa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul Sebes-Alba si cetatea Balgradului.Era o cladire veche,masiva,ramasa familiei de la "Simion Blaga"-preot in sat. 1. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti. 2. Prezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui Care sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui? -pasiunea pentru carte -inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor "comasate". Desi preot era mare iubitor de carte care il va absorbi ocupandu-i aproape intreaga zi. Era un priceput, indemanatic, harnic- gospodar fiind preocupat de aducerea masinilor agricole in sat pentru a usura munca oamenilor. Era un foarte bun masinist. Figura mamei Motivati afectiunea autorului "Mama era o fiinta primara fiind definita 'existenta incadrata in zarea magiei". Vietuirea ei este un miracol, o sarbatoare a cosmosului, fara multa scoala. Avea instincte materne si feminine puternice. Elemente ale portretului Vitalitate, masivitate era stapanita de sacrul egoism al familiei fara gandul intors asupra ei, era "substanta activa" in jurul careia luau infatisare palpabila toate randuielile

vietii noastre, fusese o femeie frumoasa.

GriGoRe BaJeNaRu '

Grigore Popescu-Bjenaru (n. 13 decembrie 1907, Peri d. 5 februarie 1986) a fost un scriitor romn. Dup absolvirea liceului a studiat literatura i filozofia la Universitatea Bucureti. A lucrat ca profesor la mai multe coli private i de stat, iar mai trziu a avut funcii administrative la primria Bucuretiului i Galeriile de art. A lucrat civa ani pe post de comentator tiinific al ciclului de observaii astronomice anuale, n fapt ca redactor al buletinului Institutului astronomic, care era scos anual. Este cunoscut pentru romanele sale Cimigiu et Comp., n care prezint viaa de elev la Liceul Gheorghe Lazr, situat lng Parcul Cimigiu, i Bun dimineaa, biei!, n care prezint momente din viaa sa de profesor. Romane: * Cimigiu et Comp., 1942 * Bun dimineaa, biei!, Editura Ion Creang,1973; reeditare Editura Didactic i Pedagogic R.A., 2007; reeditare Editura Litera Internaional, 2009. * Mici povestiri despre oameni mari, Editura Sport-turism, 1981 Scrieri istorice: * Banul Mrcine, Editura Tineretului, 1967 * Inelul lui Drago-Vod, Editura Tineretului, 1968 * Cerbii lui Mihai-Vod, ilustraii de Ioan Deak, Editura Tineretului

1968 * Sptarul Coman de Suceava, (Roman istoric-din vremea lui Alexandru Vod. Muat), Editura Ion Creang, 1977 * Mreul rege Burebista, Editura Ion Creang, 1980 Poveti i legende: * Orologiul mpratului, Editura Tineretului, 1957 * Vrful cu dor, Editura Pentru turism Bucureti, 1973 * Grdina nelepilor, Editura Ion Creang, 1975 * Prima zi de coal a fratelui meu mai mare

Cismigiu et comp. de Grigore Bajenaru

Este vorba de un grup de elevi care isi petrec majoritatea timpului in Cismigiu. Chiar este un parc in Bucuresti langa un liceu. Elevii respectivi mai mult stateau in parc decat la ore(asa imi amintesc:am citit mai de mult cartea) si mai este vorba despre zilele de liceu ale personajului principal, cum porecleau ei profesorii si alte chestii specifice oricarui liceu. De toate astea isi aminteste personajul principal cand sta pe o banca on parc asteptandu-si fostii colegi. Sper ca te-am ajutat Macar sa fac ceva bun azi...

Alta carte pe care pot s-o recomand tuturor, indiferent ca intr-un fel sau altul ati fost sau mai sunteti legati de anii de liceu. Prin anii 1920, putem intrezari, probabil, adevarata fata a scolii romanesti. Nu fac apologia acelor vremuri. O sa constatati ca atunci, ca si acum, erau si bune, si rele Romanul lui Grigore-Popescu Bajenaru, Cismigiu & Comp se citeste cu placere Veti afla lucruri care va vor face sa va inveseliti, veti afla lucruri poate nestiute si neauzite, si , cine stie, va veti intreba cum ar fi fost daca printre profesorii de la clasa s-ar fi numarat Dimitrie Caracostea, Camil Petrescu, sau Pompiliu Constantinescu. Inainte de a va invita sa cititi ceea

ce am ales pentru dumneavoastra, vreau sa va citez ce scria Paul Cernat in prefata acestei carti. Nu-mi fac insa griji: cartile au suflet si vor fi parcurse, azi ca si ieri, cu aceeasi curiozitate si placere. Ele isi delecteaza cititorii si, delectandu-i, ii invata sa se apropie de literatura si de umanitate, sa devina oameni intregi si, daca se poate, mai buni. Credeti ca e putin? Prima zi de licean a lui Grigore Bajenaru : Intamplator, ma asezasem in banca langa un baiat mai voinic decat mine. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru varsta lui. Dupa ce un domn le dicteaza lista

de manuale de care au nevoie in anul scolar, intre cei doi colegi de banca incepe o conversatie pe care o citez aici, fiind hazlie si prezentata in stilul personal al scriitorului: -L-ai vazut p-ala cu lista lui de carti? Ma intreaba el confidential -Da! I-am raspuns eu, curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. -E un flet, care a venit de la normala. Auzi dumneata, de la normala sa vina el la Lazar! -Da!? Ma mirai eu, fara sa inteleg prea mare lucru, dar ca sa nu-l supar. -Si nici macar nu e petagogci supraveghetor de ordine. Admirativ, l-am intrebat: -Dar de unde stii dumneata toate astea?

La care el imi raspunde cu o coplesitoare superioritate: -Pai, eu sunt repetent! Grigore Popescu-Bajenaru- pe numele sau intreg- a avut in liceu profesori care sunt nume sonore in literatura romana. In timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. Sunt evocate cu mare maiestrie artistica trucurile folosite de elevi in acele vremuri pentru a scapa de ascultare, cu toate ca erau prezenti la ore:trucul cu sangele, durerea de masele, cazutul pe gheata. Umorul e prezent in multe pagini ale acestui roman. Un coleg, la intrebarea profesorului de istorie Ostrogotii au navalit singuri, sau au mai fost insotiti de cineva?

rsapunde:au navalit impreuna cu nevestele lor! Pe vremea aceea oina chiar era sportul nostru national. Avea ora cu clasa a VII-a reala, care daruise liceului pe cel mai indracit campion interscolar de oina ,cunoscut in toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore. Spiritul de solidaritate a functionat intotdeauna intre colegii de clasa, indiferent de situatie. orice rafuiala se facea in familie si n-am inteles niciodata, pentru nimic in lume, sa-l lasam pe vreun coleg, oricare ar fi fost acela, sa cada in ghearele razbunatoare ale zeilor didactici. Ar fi interesant de stiut ca atunci,

cam prin 1920, muzica, desenul, caligrafia, gimnastica erau socotite dexteritati, iar cei care le predau erau numiti maestri , nu profesori, intrucat multi dintre ei nu aveau liceul terminat, doar gimnaziul si o scoala de specialitate. Incultura Intr-un timp, fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica, foarte inimos si bun gospodar, insa fara o prea mare cultura generala. Nimerind la o teza de matematica in inspectie, vede ca profesorul ii lasa pe elevi sa deschida niste carti, sa scrie din ele, apoi iar sa le deschida, si asa mai departe.Subdirectorul zice atunci: -Dar bine, domnule Stoicescu, se

poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaza din carti in fata dumneavoastra? Profesorul surade ingaduitor si raspunde amuzat: -Sunt logaritmi, domnule subdirector! -Bine, binelogaritmi, logaritmi, dar sa-i invete pe dinafara! Ce regulament scolar era atunci! Cativa eram amenintati chiar cu repetentia, caci profesorul avea intentia sa ne dea rau pe trimestrul al III-lea, iar regulamentul scolar prevedea ca media rau, indiferent la ce materie, pe trimestrul al III-lea, atrage dupa sine repetentia.(In acel an se dadeau calificative, nu note.) Bacalaureat reinfiintat in 1925! trebuia sa luptam cu doua

mari incercari: examenul de clasa a VII-a ( echivalenta clasei a XII-a azi) si bacalaureatul care abia se reinfiintase de un an, in 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen, dupa ce nu se mai daduse de atata si atata vreme! Materiile principale la bacalaureat erau: limba si literatura romana, istoria romanilor geografia Romaniei. Se dadeau lucrari scrise la: romana, latina si franceza, examenul fiind eliminatoriu, daca nu obtineam media 6. La oral se examinau: romana, franceza, istoria romanilor, geografia Romaniei, filozofia si stiintele naturale. Dupa douazeci de ani

Grigore Popescu-Bajenaru incheie romanul sau autobiografic incredintandu-ne impresiile traite de el la terminarea festivitatilor prilejuite de aniversarea celor douazeci de ani de la terminarea liceului: Am plecat cel din urma din clasa. Am inchis usa incet-incet, ca si cand mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite, de acum douazeci de ani, care parca pluteau usor, aidoma unor fantasme din vremuri de poveste Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic, oglindindu-se in geamurile sclipitoare si murmurau parca infiorate de aceasta duioasa despartire, cel mai trist bun

ramas! Am convingerea ca Cismigiu & Comp. are menirea de a ne face mai buni, asa cum scria Paul Cernat in prefata acestei emotionante realizari literare. Si, daca e asa, nu-i deloc putin! CIOCOII VECI SI NOI DE NICOLAE FILIMON
Cap. XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Alesandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. Dupa ce chemase toti boierii sa le spuna ca va pleca, numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate. Acestia erau postelnicul Andronache, care acum era intr-o mizerie complecta, si Dinu Paturica. Andronache primeste o scrisoare in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile catre Costea bogasierul si altor ipochimeni, dupa care isi da seama ca toate slugiile plecasera de la curtea lui, ramanand numai o sluga la bucatarie. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea, si a platit slugile. Dupa aceasta, Andronache se duce la curtea domneasca, sa-l intalneasca pe spatar, pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. Acolo, primeste raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii, si nu poate face nimic. Apoi, Andronache se duce la Chera Duduca acasa, unde afla de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au plecat spre Sfantul Nicolae. El mai afla ca cei doi, Dinu si Chera Duduca, au plecat sa se cunune. Disperat, pleaca dupa cei doi, si , cand cei doi il vad pe postelnic, se ascund in spatele altarului, pentru a fi protejati de preoti. Dupa ce spune cum l-au inselat cei doi, cade in genunchi si cere razbunare. Cap. XXVIII

Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache, iar Paturica isi regula casa si interesele sale cum putea mai bine. Paturica avea acum trei mosii, doua vii, si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. Paturica vrea sa profite de acest eveniment, si de adeea, el se informeaza despre starea lucrurilor, si dupa ce afla numele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor, incepe sa se duce des pe la Curte si, prin lingusiri, dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Paturica invita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. frumos : cu vutcile si cafelele cele mai bune, ciubucuri siriene, jocuri de noroc, si femei cu ochi fermecatori, si toate acestea in casa lui. Intr-o zi, cand multimea fanariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica, vine o caruta de tara, in care se afla un batran. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa-l cheme, deoarece vroia sa vorbeasca cu el. Paturica, atunci cand il vede porunceste sa-l dea afara, spunand ca el nu are tata. Batranul ii reproseaza cateva lucruri, dupa care il blesteama si pleaca. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbucneste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. Paturica renunta la prieteniile cu Tudor Vladimirescu, Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ipsilant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu, promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima, iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri, iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni, cu atat va izbuti el mai bine. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scrie pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete, iar daca va stapani tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. Cap. XXIX Intr-o zi, un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute, cine ii plateste chiria casei, mancarea, si de ce a saracit. Acel strain era vataful Gheorghe, care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Cand se duce langa patul bolnavului, strainul este recunoscut de Andronache, si pleaca in graba din casa. Intre timp, Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihaivoda Sutu in Moldova. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria, fiica Banului C, era zdrobita de patima amorului, alunecand astfel la o boala care ii ameninta viata. Cap. XXX Tudor Vladimirescu, afland ca Ipsilant a intrat in tara, si-a impartit ostirea in doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica, si alta compusa din sase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti, comandati de Macedonski si Prodan, care sau asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei, formand din aceasta

localitate un lagar fortificat.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul, dobandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tudor. Paturica facuse o intelegere cu Nastase, care se infiltrase in armata lui Tudor, indemnand ostasii la furturi. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spanzurati de Tudor, dar Dinu, vrand sa fie sigur, se duce in gradina Brancoveanu. Acolo, toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor, din cauza pedepselor aspre. Paturica, impreuna cu Macedonski, Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca daca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci toti sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan, iar daca nu, vor stabili ei ce sa faca. Dupa aceasta, au trimis doi panduri dupa mancare si bautura, oaspetii infruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care, pe la miezul notpii si-au luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. Paturica isi relua discutia cu Nastase, iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 jafuri. Dupa ce ajunge la casa lui, Paturica se baga direct in pat, dar nu putea deloc sa adoarma. Cap. XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. Cap. XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache, Ghencea si Farmache si restul arnautilor, si l-a prins pe Tudor, care a fost dus la Campulung, apoi la Tirgoviste, unde a fost asasinat. Apoi, Paturica s-a dus la Ipsilanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme, deoarece nu mai traieste. Asa cum a promis, Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic la Prahova si Sacuieni. Ajuns acolo, Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit, ierbarit, tutunarit si vinarit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca, Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sa-i intepe viespele si tantarii, apoi le vindea animalele, si dupa ce ii saracea de tot, ii inchidea in cosar, ca sa nu poata reclama la stapanire. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani, dupa care ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce ia dat, adica a strans 800 de vaci, cu pretul de 3 lei, a trimis 200 lui Ipsilant, dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. Nastase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant, in care ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200.000 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. In scurt timp, revolutia se terminase, Ghica deveni domn, iar turcii se retrasera din tara. Cei patru-cinci sute de tarani, victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi, imbracati in trente, desculti, saraci, unii care purtau pe dansii semne de tortura sau hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan.Taranii ii inmanara domnului jalba, iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov, sa-l

trimita pe Paturica in ocna parasita. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. Cap. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el, unuia chiar i se facuse mila de el, deoarece statea de trei luni in ocna parasita. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe care le facuse. Cei doi se intalnesc cu Neagu, care devenise purtator al corespondentei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l scape din ocna. Ocna avea o intrare patrata, care avea o adancime de pana la 10-12 stanjeni. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii, aerul era iute si infectat de miasme. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fost prea dureroase pentru el. Intunericul cel mare, singuratatea, patul sau de paie, si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie, incat ocna urla de vaietele lui. Dupa ce trecu putin timp, el incepuse sa se obisnuiasca cu ocna, si deveni mai linistit, si mai ales era sigur ca va parasi ocna din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. Cu toate acestea, din cauza ca a stat prea mult in ocna, incepusera sa se resimta cateva efecte: reumatismul i-a cuprins tot corpul, ochii i se umflasera, nu mai auzea, si o tuse puternica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. Paturica primeste doua scrisori, una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un turc, lasand copilasii pe drumuri. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a-i despagubi pe tarani, iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roage pe Voda sa-l scoata din ocna, acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca in ocna parasita.Dupa ce citi aceste scrisori, Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu-l fiu nelegiuit, altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura, pline de sange, femei mancandu-si copii.In momente de genul acesta, mintea il parasea cu totul, capul i se inflacara, isi rodea mainile de disperare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni, nu ma lasati. In final, dupa sapte luni, Dinu Paturica se stinse din viata. Costea este tintuit (tra in teapa). Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Costea. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp, au inceput sa se auda glasurile unor preoti. Pe o ulita stramta, venea o caruta de tara cu doi cai, in care se afla Dinu Paturica, iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preoti si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fost descoperita de noul ei barbat. Iar in Bucuresti, Gheorghe se casatoreste cu Maria, fiica Banului C.

http://www.scribd.com/doc/2070070/www-referatroToate-panzele-sus-doc0f978 TUAOTE PANZELE SUS

http://www.docstoc.com/docs/doc ument-preview.aspx? doc_id=51556970

http://www.docstoc.com/docs/document-preview.aspx? doc_id=15204039 DOMNISOARA CRISTINA-CARTEA ONLINE http://referat.clopotel.ro/Domnisoara_Christina-12681.html http://www.e-referate.ro/referate/Mircea_eliade_-_la_tiganci200503-18.html http://www.e-referate.ro/referate/Mircea_eliade_-_la_tiganci200503-18.html