Sunteți pe pagina 1din 4

ent

0ta )sl;au
rlf

PARTE P\DOUA

eti

L!a au t,
rfe

pe rul na tii o

Geniul creator aclioneaza similar teoriei evolu{iei biologice dezvoltate de Darwin. Natura creeazd numeroase posibilitati prin procesul de selectie oarba, apoi lasd selectia naturala sd aleagdspec^.Ie care vor supravielui.95Vo dintre speciile nou apdrute dispar foarte repede. Geniul, asemeneaevoluliei biologice, necesitd generarea aleatorie a unei multitudini de alternative, din care geniul selecteazdcele mai bune idei pentru a le dezvolta qi a le comunica semenilor. Prima strategie prezentatd in Partea a doua, ,,Sa gAndegti productiv", descrie felul in care geniile produc o cantitate impresionanta de idei valoroase. Ca Ei in evolu{ie, un aspect important al acestei teorii este necesitateaunor mijloace de a produce varialia ideilor, iar pentru a fi intr-adevdr eficienta, varia{ia trebuie sA fie ,,oarbd", intAmplatoare, sa fie rezultatul unor factori independenli. in naturd, o gena lipsita de varialie nu s-ar putea adapta diferitelor circumstanle, iar consecintele ar fi fatale supravietuirii ca specie. In timp, inteligenta codificatA genetic s-ar transforma in prostie. Un proces similar are loc in fiecare dintre noi. Fiecare individ are capacitateade a crea idei, pornind de la schemelede gAndire pe care le-a asimilat in procesul educaliei gi al studiului. Fara posibilitatea varialiei, insd, ideile nu mai evolueazd, iqi pierd adaptabilitatea.Merita subliniat ceeace remarcam la un moment dat: daca gdndim mereu aqa cum am gAndit dintotdeauna, nu ajungem decAt la aceleaqivechi idei. Mintea umand produce scheme de gAndire ce ne permit sa simplificdm lucrurile, sa privim diversitatea prin prisma experienlelor traite, a educaliei, a soluliilor gasite in trecut. Vedem 6 x 6 gi automat ne vine in minte 36, fara sa ne gAndim congtient la operalia respectivd. Analizam un nou produs pentru firma noastra qi Etim cA are o prezentare bund Ei ca pre[ul este bun. Analizdm un plan de afaceri qi qtim cd planul financiar nu este bun, Facem aceste lucruri din rutin6, bazAndu-ne pe experiente

B.l

precls str trecute. Schemeledin mrntea noastra ne a.ir-rt:i execLrtAll

mar 3os: celor patru buca{i. Iata alte solulii reprezetrtate

@ @ @
Ia vechile Veli descopen o mullime de solulii daca rcnunlali scheme Ei ignorali conventiiie' creati Ia intAmir-t ,tuirr.a, mutalia geneticd este o varialic se supune regulilor plare sau datoritd unui eveniment ce nu iasA in seama selec[iet cromozomilor speciel.Apoi, natura Geniul actloneaza naturale alegereavariantei ce va supl'avre(ui originale' ignordnd similar; produce o varietate de idei qi soiu{ii noi unghiuri de a privi structurile de gAndire clasice qi cautAnd jntAm' voit modul de gAndire' acceptAnd Orofrf"-u. iqi .ckti-Ua reuqind astfel plarea, elementele fara nici o legaturi evidenti' dar sa vada altceva sa aiba accesia ceea ce avem cu totii acces' decAt vedem noi. va at'ata cum creeaza Strategrile Prezentate in Partea a dor.tir
stlategii de gAndire g e n i i l e i d e i o l i g i n a l e . P l i n adoptarea unol diferite, cum ar fi:

nol focrcombinotii l . Combinoreo mod inedit("So in .Folosireostimulilorlointomplore("sofoclconexruniinlrelucrurldif osocez conlrcrille"l opuse("So . Anolrzo perspecltve din

crs iul aEr de


a$1

ce nu coutoi")

iile ia!i
Ltre
loio

mai sus sunt doar su.eestli ,1e^creatiStrategiile enumerate creatoaret" tl:*-1-1a Sr^exnli^acceptali vitate; ele nu reproducexperienla cel mai ideea potrivit cErreia ca sa p,"t"n"""*calia: este si va urcali pe acoperigui bun mod de a vedea cartierul in sine' nu reproduceexperienla meie. Aceasta afrrmalie casei doriti u o r"a\i'a' nu ajung"-* "^l ci estedoar o ."*"t;';;;;;u

larl

; aveli :Xfi pe urcali acoperis l*Tpnvr ffi :T::#f; *"JJ] srvd sa urcali pentru a putea

rali ipre
lin

upa iia!i ocul

chile tAmrlilor ,ctiei


reazA rrAnd pnvi rtAmastfel tceva eeaza rndire

clreia g6sesc mai sus' anume ca geniiie acest modei ideea enu"lala nu este de ajuns sd vd comuinalir ingenioase, idei facand .ins[ insuqili inainte' Trebuie sa vd sa gAndili tit a" ltt'* dorili Fiecarestratea gti cum sa gandili astfel' anumitetehnici n"rrrr.t-, lucru proprii gi instrumente de gie enunlata mai sus are tehnici solud'eutilizare' pentru a obline insttt"tritl"ip'""it" specifice, qi profesional[' nevoie in viala personala liiie de care aveli sd va indevA eiiberezecreativitatea' Strategiileurmdresc sd qi sa va stimuleze de gdndire convenlionale pdrtezede schemele A contrarii' ReprezenLatea i"io'*utii dit'"tt"' chiar sd asociali liniar' de la clasicd' mintea lucreazd redd o schemdde gAndire gAndim' Atunct am fost inv6!a!i sh problemd .at'" tofitlie' Aqa analitic metoda de in fald o problemA' selectam cAnd avem din trecut gi pe educatie' nurarrar-'r" p" "*p"rienlere rezolvare, qi indreptandu-ne li'u oisibiiitate de analiza excluzand ","" direct sPre solulia clasicd'
A RePrezenloreo

Problemo

a unei minli genlale' B reda schemade gAndire Reprezentarea introduce gAndirii tradilionale qi rteazda" '"i'"*u ce se depa dezvoltarea Aceastametodapermite pe stimuli aleqila intAmplare' duc Ia solulii originaie' noi schemeO" *u"itt"' "u1" unor conform schemeiclasrce' care nu le-am ptt;; iut' *u"dt"d

B Reprezentoreo

Partea a doua se incheie cu o ultima strategie, ,,Sdtrezeqti spiritul de colaborare",ce prezintd solu[ii pentru rezolvarea unei problemeprin metodade brainstorming.

Genirle cree cAte o cantata obositsau bolnr iar Einstein, f, lucrari. Darwin alte 119 lucrari iar Masioq 16C desene,iar Pica scris 154 de son unele nu depagr nu sunt deloc v: poeme neinspira Este greqita contribuie doar cut pentru inver insf, tot el estere neatinspAnaast muncA serioasd, ,,geniul este I% mii de experime pentru a crea I incercarilede a r ceesuase mii r de Pentru el, toatr descoperirea rr a

Principiile oxe
Geniile creeaz ductivitateagAnc a gAndi productr ntqteprincipl pe