Sunteți pe pagina 1din 21

U.C.D.

C FACULTATEA DE MANAGMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Caracterizarea pieei, prezent i perspectiv a vinurilor COTNARI

Putin, ca tot ce este bun, Si bun, ca tot ce este rar Acesta-i vinul de Cotnar

GR.16

BUCURESTI 2011

I. Principalele coordonate ale activitatii intreprinderii


1.1. Prezentarea intreprinderii
Scurt istoric SC COTNARI SA a luat fiinta in anul 1948, ca sectie a unei ferme de stat, avand la vremea aceea 128 hectare plantatii de vie. In anul 1956, SC COTNARI SA devine unitate de sine statatoare. Intre anii 1966 si 1968 se construieste un combinat modern, avand o capacitate de prelucrare de 500 tone de struguri in 12 ore si 10500 tone pentru depozitare, din care 5520 tone pentru maturare. Incepand cu anul 2000, SC COTNARI SA se privatizeaza prin metoda MEBO (Management-Employees Buy-Out). La nivelul anului 2004, in combinat isi desfasurau activitatea cca 300 de salariati permanenti si aproximativ 400 de muncitori sezonieri, pentru perioadele cu activitate in vie. Din cei 300 salariati, fac parte si 50 specialisti care lucreaza in laboratoarele combinatului sau in vii, pentru obtinerea unor noi soiuri de vita de vie si a unor noi cupaje de vinuri. La contactul cu podgoria Cotnari ramai frapat de originalitatea si pitorescul dealurilor si colinelor domoale, incarcate cu vii, adevarate altare bahice. Una din bijuteriile pretioase ale podgoriilor romanesti este cea de la Cotnari atestata documentar de mai bine de 500 ani 1448, unde vinul este produs inca din timpuri stravechi. Situata la limita de nord a vinului romanesc, podgoria COTNARI poate fi comparata cu cele mai vestite podgorii din lume. Dealurile sale inalte amintesc de legende cu semnificatii profunde pentru vin si istoria sa. COTNARIUL aceasta podgorie miracol, prin pozitia sa geografica situata la intersectia coordonatelor geografice 47 25 latitudine nordica si 26 25 longitudine estica, se plaseaza spre limita nordica a podgoriilor de calitate din tara noastra si chiar din Europa. Perla Moldovei si a tarii, vinul de Cotnari a stat la masa cu marii demnitari, imparati si regi, patriarhi si mitropoliti, cu doamne si domnite, amendandu-l fiecare pe limba lui, numai cu superlative. Conditiile naturale ale acestei podgorii sunt favorabile soiurilor deosebite de vin. Solul calcaros si minunatul efect al mucegaiului nobil (Botrytis cinerea) alaturi de recoltatul selectiv al strugurilor stafiditi, contribuie la calitatea unica a vinului de COTNARI .

Turistii se pot bucura de vizitarea combinatului modern, a vechilor crame precum si a castelelor de la Carjoaia si Paraclis, a ruinelor de la Palatul Harlau, construit in timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504), sub domnia caruia podgoria a cunoscut prosperitatea. COTNARI S.A. este cel mai important producator din podgoria COTNARI. Situat in inima podgoriei, numele producatorului se identifica pe buna dreptate cu cel al podgoriei, iar cel ce vrea sa guste un adevarat vin de Cotnari are grija sa comande vinul cu elementele de identificare de pe butelie care certifica autenticitatea producatorului Cotnari S.A.

Insemnele grafice prezente pe orice sticla care contine vin produs de SC Cotnari SA sunt:

Holograma de pe eticheta

Castelul regelui Blanc Denumirea Cotnari de pe dopul de pluta Cotnari de pe eticheta si capison Localizare Compania Cotnari S.A.

Adresa: Comuna Cotnari 10, 707120 Cotnari, Jud. Iasi, Romania Tel/Fax: +40 232 ; 730 393 E-mail: sales@cotnari.ro Web: www.cotnari.ro Persoana de contact: Ioan Matei (Director comercial ) sales@cotnari.ro Fondat in: 1948 Tip activitate: Producator -in special exportator Viile: Viile Cotnari

1.2.Domeniul de activitate
S.C. Cotnari S.A. are ca domeniu de activitate producerea si fabricarea vinului. Firma COTNARI este una dintre cele mai cunoscute firme de producie i distribuie a vinurilor din Romnia.

II. Continutul si dimensiunile pietei


Caracteristici generale ale pietei vinurilor Scurt istoric
Piata vinului este o piata matura afecatata puternic de evolutiile favorabile sau defavorabile determinate de obisnuintele alimentare si comportamentul de cumparare al consumatorilor. Chiar daca pietele dominante (europeana si nord americana) par mai degraba stabile, tendintele au o scadere constanta a cererii si o modificare a preferintelor consumatorilor catre vinul de calitate in detrimentul vinului de masa. In tarile traditional producatoare si consumatoare de vin, consumul de vin ordinar se diminueaza rapid, in timp ce consumul vinului de calitate creste lent. Comportamentul pietei pare sa fie determinat de deviza sa bei mai putin, dar sa bei mai bine. Desi vinul este comercializat international nu exista o piata internationala a vinului in sensul curent al pietei internationale. Aceasta deoarece tarile consumatoare sunt in acelasi timp producatoare asigurandu-si aprovizionzrea in proportie de 100%. Piata vinului cuprinde mai multe segmente. Segmental cel mai important este cel al vinurilor stabilizate care poate fi divizat in mai multe grupe: vinuri de calitate medie catre mediocre si vinuri de calitate superioara supusa unor reglementari si specificatii stricte. Piata vinului in general dar in particular, cea europeana se caracterizeaza prin excedente structurale. Productia de vin depasesta potentialul de consum national si eventualele cantitati destinate pietelor internationale. In final sistemul de distributie a vinului reproduce aceeasi schema peste tot in lume, si anume, el este foarte fragmentat cu un numar foarte mare de detailisti raspanditi peste tot in teritoriu. Se constata in ultimii ani o evolutie discreta constand in deplasarea cantitatilor distribuite prin canalele de vanzare en-gross (hoteluri, restaurante) catre canalele de distributie en-detail destinate consumatorului intern (lanturi de supermarket-uri). Acest tip de distributie permite ameliorarea competitivitatii produsului in termen de pret si avantajeaza modelele de consum modern si comportamentul de cumparare.

2.1. Aria pietei


Vinul produs de COTNARI S.A. este distribuit atat pe piata interna cat si cea externa (Japonia, Grecia, Statele Unite ale Americii etc). Reteaua de distributie interna acopera intreg teritoriul Romaniei.

2.2. Structura pietei


Produse COTNARI :

Francusa sec Francusa, vinul sec al podgoriei Cotnari reuseste sa adune parfum fin, lejer si aroma particulara, conferindu-i o nota florala autentica. Culoarea galbena cu nuante verzui bucura ochiul, iar gustul unic, datorat unei note invioratoare este sustinut de o buna aciditate. Aroma delicata si parfumul sunt caracteristicile strugurelui bine copt, nota de prospetime si fructuozitate fiind inconfundabila.

Chateau Cotnari sec Specialistii au "topit" calitatile soiurilor Tamaioasa Romaneasca, Feteasca Alba si Francusa intr-un cupaj ce si-a constituit o personalitate distincta si unica. Aceasta "opera de arta oenologica" reuneste trasaturile celor trei soiuri nobile locale, intr-o personalitate puternica, acoperind astfel o mare diversitate de gusturi si preferinte ale iubitorilor de vin sec.

Blanc Cotnari demisec Este reprezentantul noii generatii de vinuri de Cotnari, nascut prin imbinarea fericita dintre vigoarea si generozitatea soiurilor traditionale romanesti si tehnologia moderna de vinificatie. Acest vin alb demisec, de o remarcabila consistenta si armonie, in care aromele florilor de camp si cele de citrice se impletesc cu savoarea proaspata si rafinata a gustului, va incanta toate simturile.

Grasa de Cotnari dulce Grasa de Cotnari 2007 este vinul unui an de exceptie. Buchetul cald si eterat, ce surprinde pana si pe cunoscatori, este generat de botritizarea boabelor de strugure, fenomen ce apare doar in cateva podgorii ale lumii, dar care ofera garantia unui vin de mare clasa. Gustul catifelat si extractiv, savoarea care persista timp indelungat il recomanda ca un etalon in memoria celor mai rafinate placeri.

Tamaioasa Romaneasca dulce Tamaioasa romaneasca, vinul ce te poarta intr-o simfonie a simturilor: culoarea este de un galben stralucitor, cu reflexe verzui sau galbui in 6 functie de trecerea anilor, iar aroma sa inegalabila ingemaneaza parfumul de busuioc si fan cosit in soare. Generos, inviorator, vitalizant, plin de seva si corp, are gustul complex de pere busuioace si fragi de

Francusa sec Cu o identitate usor de recunoscut prin nota vioaie sustinuta de o buna aciditate Francusa se distinge prin aroma fina de fructe. Culoarea galben-pala sau galben-verzuie, aroma vegetala de strugure parguit si gustul echilibrat si catifelat, confera vinului toate calitatile care incanta deopotriva simturile. Iubitorii unui vin sec, fructuos si reconfortant prefera Francusa inaintea celorlaltor vinuri din podgorie.

Dealul Catalina demisec Vin de inalta clasa, extractiv, elegant si scanteietor. Acest vin demisec obtinut natural numai din soiuri nobile locale, de o aroma inconfundabila era cunoscut in Evul Mediu sub denumirea de "Perla" sau "Floarea Moldovei" iar in zilele noastre a obtinut numeroase medalii de aur. Impresioneaza prin unicitatea miresmei florale.

Feteasca Alba demidulce Feteasca alba este vinul ce te cucereste prin culoarea galbena cu reflexe verzui, ce devine galbena aurie prin maturare si invechire precum si prin aroma fina de fructe. Memorabil prin parfumul de mare complexitate, acesta sugereaza mirosul degajat de o vie inflorita. Superb, cu aroma inconfundabila caracteristica strugurelui copt asemanatoare cu cea a mierii de albine, Feteasca alba prezinta un buchet tipic.

Grasa de Cotnari demidulce Cu o culoare verzuie cand este tanar, pana la galben aurie dupa invechire, asemanatoare culorii de toamna a frunzelor de vita de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nuca, impletit cu nuante de stafide si de samburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari ramane unicat intre vinurile dulci romanesti si straine. Optim in combinatii cu deserturi rafinate.

Grasa de Cotnari dulce Bijuterie a oenologiei romanesti, Grasa este un privilegiu mostenit de secole pe plaiurile vestite ale podgoriei Cotnari. Originalitatea si secretul acestui vin stau in recoltatul tarziu al strugurilor cand mustul din boabe se concentreaza foarte mult datorita putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomanda la servirea deserturilor.

Tamaioasa Romaneasca dulce Tamaioasa Romaneasca este un vin alb de inalta tinuta, puternic aromat, cu o savoare inegalabila. Aroma sa inegalabila ingemaneaza parfumul de busuioc si fan cosit in soare. Generos, inviorator, vitalizant, plin de seva si corp, are gustul complex de pere busuioace si fragi de padure si un post-gust lung, de inalta clasa.

Tamaioasa Romaneasca dulce Soi aromat, din care, in toamnele lungi si insorite ale podgoriei Cotnari, se obtine un vin de inalta tinuta: Tamaioasa Romaneasca. Senzualitatea rafinata a gustului se armonizeaza fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distinctie prin vigoare si personalitate. Parfumul sau deosebit, asemanator busuiocului, este cel care i-a inspirat pe localnici sa denumeasca acest soi si Busuioaca de Moldova.

Casa de Piatra demisec Casa de Piatra este un vin festiv, cu o particularitate a gustului si a aromei bine conturata. Plin de prospetime si fructuozitate vinul este caracterizat de parfumul discret de flori de vita. Savoarea inegalabila se impune prin echilibru si distinctie. Un vin care sta la masa cu voia buna.

2XL demisec Vin impresionant prin caracterul sau fructuos, 2XL este energic dar echilibrat, pastrand o aroma incantatoare, eleganta, de fructe bine coapte. Usor corpolent, evidentiaza o armonie a gustului. Savoarea si parfumul unic il fac foarte placut.

Vin selectionat demidulce Vin de calitate superioara, catifelat, se incadreaza in categoria vinurilor cu aroma puternica si buchet tipic. Surprinde prin calitate si savoare inegalabila. Un cupaj deosebit din Francusa, Feteasca alba si Tamaioasa Romaneasca. Ideal pentru petreceri. Stropeste bucatele alese si voia buna cu un vin de spirit.

2.3. Capacitatea pietei


Producatorul de vinuri Cotnari estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de circa 27 milioane euro, similara cu cea de anul trecut. La capitolul vanzari, Cotnari a comercializat, in primul trimestru din 2009,

10

3,7 milioane de sticle. Compania se asteapta ca productia de vin din acest an sa fie de circa sase milioane litri, in usoara scadere fata de cea din 2009. In primele noua luni au fost vandute 7,5 milioane de sticle de vin. Statia de imbuteliere produce 5.000 de sticle de vin pe ora, iar in 2009, Grasa de Cotnari a fost cel mai bine vandut sortiment.

III. Dinamica pietei


Piaa consumatorilor de vinuri a evoluat, oferta de produse la nivelul intregii piee coninand vinuri super premium, premium, i medii, fiecare segment avand consumatori dedicai. Piaa produsului nostru cuprinde: - Nonconsumatori absolui persoane care nu vor cumpra niciodat vin; acetia au un procent destul de redus, circa 8%. Din aceast categorie fac parte persoanele crora le este interzis alcoolul sau care sunt impotriva acestuia (de ex. din motive religioase). - Nonconsumatori relativi persoane care ar consuma produsul, dar din anumite motive nu o fac: fie din lipsa banilor, fie c nu au consumat niciodat i nu cunosc gustul vinului (de ex. copii). Procentul acestora este de aproximativ 15%. - Consumatori efectivi persoane care consum vin. Conform Statisticilor Asociaiei Productorilor de Vin 78,67% din totalul populaiei consum vin. Piaa int este format din consumatorii de buturi alcoolice, cu vrsta cuprins ntre 18-60 de ani, cu venitul mediu spre mare.Potrivit cercetarii pietii vinului s-a aratat faptul ca barbatii consuma preponderant soiuri seci, iar femeile prefer soiurile demiseci si demidulci. Interesant de subliniat este faptul c, pentru consumatorii de peste 35 de ani, soiurile dulci dispar din opiunile de consum, iar n cazul grupei de vrst de peste 64 de ani, preferinele se ncadreaz n tipurile sec i demisec.

3.1. Etapele evolutiei pietei vinurilor Cotnari


Promovarea ar trebui sa devina obsesia numarul unu in 2010.

La sfritul unui an destul de zbuciumat, Compania Cotnari face bilanul i poate spune c, n ciuda problemelor generale, 2010 a fost un an bun. Pentru viticultur a fost ns un an

11

foarte capricios. Cu toate c n iarn temperaturile au sczut pn la -25 grade Celsius, plantaiile viticole de la Cotnari au suferit pierderi nesemnificative. A urmat apoi o primavar cu cteva zile de canicul i cu un exces de precipitaii n luna mai, care au creat condiii pentru apariia manei n plantaiile viticole. Vara a nceput cu precipitaii la fel de bogate, mult peste media anilor precedeni. n zilele fr ploaie din lunile iunie i iulie au fost temperaturi foarte ridicate i s-au creat astfel condiii pentru atacul de finare. Pe toate cele 1.300 hectare de vie pe rod i cele 400 de hectare de plantaii viticole am reuit s facem la timp toate tratamentele contra manei i a finrii, pe un total 1.700 hectare. Producia de vin a fost de 8 milioane de litri. Compania Cotnari i-a continuat programul investiional, n anul 2010 replantnd 240 de hectare cu vi de vie, iar pentru 2011, propunndui alte 350 de hectare, i continund modernizarea hrubelor. Pe lng soiurile dj consacrate (Gras de Cotnari, Frncua, Tmioasa Romneasc i Feteasca Alb), Compania Cotnari are n podgorie n acest moment 105 hectare cu Feteasc Neagr i 40 de hectare cu Busuioac de Bohotin. n acest fel, Compania Cotnari i ntregete gama de soiuri romneti, intrnd i pe soiurile roii. n doi ani, Compania Cotnari va iei pe pia cu vinuri roii i roze DOC. Compania Cotnari ncheie anul 2010 cu o cifr de afaceri de 25 milioane de euro, cu peste 10 milioane de butelii cu vin vndute. n 2010, Compania Cotnari a obinut titlul de cea mai puternic MARC ROMNEASC DE VINURI i locul 8 n TOPUL TUTUROR MRCILOR ROMNETI, n urma unui studiu fcut n randul consumatorilor . Campania COTNARI-VINUL DE AUR a fost o campanie cu un efect extraordinar, Compania Cotnari primind lunar mii de plicuri nscrise la Concurs. S-au acordat lunar, ncepnd cu februarie 2010, cte 10 medalii de aur i cte o MARE medalie de aur. Pe 15 ianuarie 2011 va avea loc Marea Extragere pentru STICLA DE AUR - un lingou de 500 grame de aur. Extragerea va avea loc la sediul Companiei din localitatea Cotnari, din judeul Iai, sub privirile reprezentanilor presei, a notarilor i televiziunilor. Pe plan competiional, Compania Cotnari a obinut n Concursurile Internaionale de Vinuri nu mai puin de 21 de medalii, din care MAREA MEDALIE DE AUR - BERLIN 2010, trofeu rvnit i care nu se obtine prea des. Pe plan extern, vnzrile Companiei Cotnari au crescut cu 15 % fa de 2009, tot mai muli poteniali clieni artndu-se interesai de vinurile de Cotnari. Un fapt nbucurtor este c interesul vine, pe lng piaa european, i din pieele din SUA, CANADA, JAPONIA, RUSIA, CHINA .

12

Preconizm c 2011 va fi un an bun pentru exportul vinurilor de Cotnari. Toate aceste rezultate ne fac s privim cu optimism anul 2011 i Compania Cotnari i propune ca viitorul an s fie peste cel actual

3.2 Evolutia pietei vinurilor Cotnari


Vinurile pot fi cumparate direct de la producatori fie din orice lant de magazine supermarketuri sau din orice magazin alimentar sau on-line de pe situl producatorului. Acestea pot fi achizitionate in numar mare sau la bucata. Distribuia realizeaz legtura dintre productor i consumator i influeneaz n sensul satisfacerii nevoilor de consum . Vinurile au vrste cuprinse ntre 2 i 64 de ani i provin direct din rezerva productorului, n total conformitate cu documentele staiunii de cercetri vini-viticole COTNARI. Fiecare vin este atestat de ctre un Certificat de Autenticitate care garanteaz att originea i identitatea, ct i faptul c nimeni nu a intervenit n a eluda datele originale.

3.3. Raporturile cu pietele altor produse


Principalele companii concurente, producatoare de vinuri din Romania sunt : Jidvei Murfatlar Pietroasa

3.4 Metode de dezvoltare a pietei


Piata vinului a cunoscut o dezvoltare destul de ridicata. Datorita integrarii Romniei n Uniunea European, cei mai mari actori de pe aceasta piata isi dezvolta capacitile de producie, apar noi institute de cercetare-dezvoltare n sectorul vitivinicol. Tot mai des au loc prezentri, trguri de vinuri, unde actorii de pe aceasta piata isi prezint capacitatile de productie, prezinta consumatorilor finali ultimele lor produse, si le ofera pentru degustatie cele mai bune vinuri care poseda. Piata vinului s-a dezvoltat pe cale intensiva. E bine cunoscut faptul, ca pe parcursul unui an, nu poti mari capacitatea de productie a vinului datorita faptului ca, plantatiile de vie, pentru a da roada, sunt necesari cativa ani pentru a dezvolta butaii de vi de vie. Pentru dezvoltare pietei vinului, sunt necesare mai multe legaturi dintre piata vinului si piata horeca, legaturi, care, conform specialistilor din domeniu, lasa mult de dorit, si astazi, precum si pentru anul 2010. Capacitaile de productie a vinului s-au mrit nu datorti cresterii numrului de plantaii de vii, ci a cresterii calitaii managementului si a marketingului din acest sector vitivinicol. Totusi dezvoltare intensiva nu a vut loc.

13

IV. Relatiile intreprinderi cu mediul extern


4.1Relatiile de piata
Producatorul de vinuri Cotnari pariaza pe soiurile autohtone Anul 2009 a fost bun pentru viticultori, poate si din cauza secetei. S-a facut vin mai putin decat in 2008, dar calitatea este mai buna. La Cotnari, singurul producator roman care are in portofoliu numai soiuri autohtone, primul vin din recolta noua, Francusa a si fost scos pe piata la doar o luna de la cules. A devenit deja o traditie. Permite si tehnologia, urmare a investitiilor importante realizate in ultima vreme. Trebuie retinut insa ca fiind un vin sec, Francusa se consuma cat mai proaspat, peste un an doi nu mai are aceleasi calitati ca in primele zile. In schimb, Grasa si Tamaioasa stau la invechit doi ani in butoaie de stejar pentru a le putea descoperi adevaratele calitati. Cu o suprafata de circa 1.500 ha de vie, din care 1.200 de ha pe rod, Cotnari se numara intre principalii producatori de vin din Romania. Productia din acest an s-a ridicat la 9.000 kg de struguri la ha, comparabil cu anul trecut, spun oficialii companiei, care recunosc ca putea sa fie si mai mare. Peste 90% din productie este vanduta pe piata interna, restul merge la export in toata lumea. Piata locala este prioritara, poate si pentru ca pretul obtinut aici este mai mare, dar in ultima vreme s-au marit livrarile in tari precum Italia si Spania, unde sunt comunitati puternice de romani, care vor in principal vinuri dulci, preferata fiind Gasa. In Spania se lucreaza cu un distribuitor foarte mare, care a reusit sa listeze Cotnariul in Carrefourul de acolo. In prezent se poarta negocieri pentru extinderea portofoliului. De anul trecut au inceput livrarile si in Anglia, iar din acest an vinurile de Cotnari pot fi gasite si la Paris. Se lucreaza bine si pe relatia SUA, Japonia si Canada.

4.2 Relatiile de parteneriat si cooperare 4.3 Relatiile preferentiale

4.4 Relatiile de concurenta In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei, vinurile de Cotnari participa pentru prima data la un concurs international. Astfel, la Paris, Grasa a obtinut distinctia suprema. De-a lungul timpului, atat Grasa de Cotnari, cat si celelalte vinuri de Cotnari au obtinut un mare numar de distinctii la concursurile internationale si nationale de vinuri la care au fost prezente.

14

Premii internationale castigate de Cotnari : -BERLIN 2010, MAREA MEDALIE DE AUR, 2 medalii de aur - CHISINAU 2010, 7 medalii de aur, 3 medalii de argint - PARIS 2010, 1 medalie de aur, 7 medalii de argint - MENDOZA 2009, Grasa 2002-aur, Grasa 2006-argint -BUDAPESTA 2009-Grasa 2005 selectii-aur, Grasa 1984-aur, Grasa 2000-argint,-Grasa 2005 -argint. -LJUBLJANA 2009-Grasa 2000-aur, Grasa 2005-Aur, Grasa 2005 selectii-Aur, -Grasa 1984aur. -QUEBEC 2009-GRASA 2004-argint,Grasa 2006-argint, Grasa 2002-argint,-Grasa 2000argint, Tamaioasa romaneasca 2008-argint B-ERLIN, 2009, Francusa 2008 - medalie de aur, Feteasca alba 2008-medalie de aur -CHISINAU, 2009, Grasa de Cotnari 1984- medalie de aur; Grasa de Cotnari 2002- medalie de aur; Grasa de Cotnari 2003 - medalie de aur; Grasa de Cotnari 2004 - medalie de aur; Blanc Cotnari 2006 medalie de argint; Dealul Catalina 2007,2008 medalie de argint; Feteasca alba 2008 medalie de argint; Grasa de cotnari 1999 - medalie de argint; Tamaioasa romaneasca 2005 - medalie de argint -PARIS, 2009, Grasa de Cotnari 2000 - medalie de argint; Grasa de Cotnari 2006 - medalie de argint -BUCURESTI 2009-Grasa 1984-aur, Grasa 2003-aur, Blanc 2006-aur, Grasa 2005- Aur, Grasa 2004-argint, Francusa 2008-argint, Tamaioasa 2008-Argint, Grasa 2002-argint, Feteasca alba 2008-argint, Tamaioasa 2007-argint -BERLIN, 2008, Tamaioasa Romaneasca 2007 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2000 medalie de argint; Francusa 2007 medalie de argint -BRUXELLES, 2008, Grasa de Cotnari 2005 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2006 medalie de argint -CHISINAU, 2008, Dealul Catalina 2007 MAREA MEDALIE DE AUR; Chateau Cotnari 2007 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2007 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2002 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2000 medalie de aur; Blanc Cotnari 2007 medalie de argint; Feteasca Alba 2007 medalie de argint -LJUBLJANA, 2008, Grasa de Cotnari 2002 medalie de argint; Grasa de Cotnari 2005 medalie de argint

15

QUEBEC, 2008, Grasa de Cotnari 2000 medalie de argint; Grasa de Cotnari 2006 medalie de argint; Chateau Cotnari 2007 medalie de argint BRUXELLES, 2007, Tamaioasa Romaneasca 2005 medalie de aur BUCURESTI, 2007, Grasa de Cotnari 1979 medalie de aur; Blanc Cotnari 2006 medalie de argint; Feteasca Alba 2006 medalie de aur; Grasa de Cotnari 1984 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2000 medalie de aur; Grasa de Cotnari 1994 medalie de aur; Grasa de Cotnari 1996 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2002 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 1994 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2002 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2006 medalie de aur; Busuioaca de Moldova 2005 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2003 medalie de aur CANADA, 2007, Grasa de Cotnari 2000 medalie de argint; Tamaioasa Romaneasca 2005 medalie de argint; Feteasca Alba 2004 medalie de argint; Grasa de Cotnari 2004 medalie de argint -LJUBLJANA, 2007, Tamaioasa romaneasca 2003 medalie de aur; Tamaioasa romaneasca 2005 medalie de argint; Tamaioasa romaneasca 2003 Campion national; Grasa de Cotnari 2003 medalie de argint; Grasa de Cotnari 2002 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2000 medalie de argint; Feteasca Alba 2002 medalie de aur -PARIS, 2007, Grasa de Cotnari 2003 medalie de argint; Grasa de Cotnari 2000 medalie de argint -BUCURESTI, 2006, Concurs international, Tamaioasa Romaneasca 2003 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2004 medalie de aur; Francusa, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Chateau Cotnari 2004 medalie de aur; Grasa de Cotnari 2005 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2002 medalie de aur; Tamaioasa Romaneasca 2005 medalie de argint; Feteasca Alba 2004 medalie de argint; Grasa de Cotnari 1990 medalie de argint; Grasa de Cotnari 1999 medalie de argint; Feteasca Alba 2005 medalie de argint; Tamaioasa Romaneasca 2005 medalie de argint; Grasa de Cotnari 1996 medalie de argint -LJUBLJANA, 2006, Grasa de Cotnari 2002 medalie de aur, Grasa de Cotnari 2000 si Grasa de Cotnari 1984 medalii de argint -VINANDINO, Argentina, 2005, Noiembrie, medalie de aur pentru Grasa de Cotnari 2000 -Diploma de Excelenta din partea Uniunii Europene -BUCURESTI, 2004, 5 medalii de aur pentru Grasa 2000, Grasa 2002, Tamaioasa 2002, Tamaioasa 2003, Feteasca Alba 2004 - CHISINAU, 2001, Concurs international, 1 medalie de aur -ARGENTINA, 2000, Concurs International, 1 medalie de Aur pentru Grasa 1994

16

-SOFIA, 2000, Concurs International, 1 medalie de aur -TURCIA, 1999, Concurs International, 2 medalii de aur -LJUBLJANA, 1973, Concurs International, 3 medalii de aur -BUDAPESTA, 1972, Concurs International, 1 medalie de aur si Diploma de Onoare -LJUBLJANA, 1972, Concurs International, 1 medalie de aur -BRATISLAVA, 1971, Concurs International -CRIMEA, 1970, Concurs International, 1 medalie de aur -BUCURESTI, 1968, Concurs International, 1 medalie de aur -BUDAPESTA, 1966, Concurs Interntional -LJUBLJANA, 1966, Concurs International

Ca o recunostere a calitatii produselor sale, COTNARI SA a primit din partea Uniunii Europene Premiul de Excelenta pentru calitate (2004)

V.Perspectiva de dezvoltare a pietei intreprinderii

Cotnari, cel mai puternic producator de vinuri din Romania Societatea vini-viticola Cotnari SA din judetul Iasi se claseaza pe locul 8 in topul celor mai puternice 50 de branduri romanesti si este pe cea mai inalta pozitie ocupata de un

17

producator de vinuri. In topul celor mai importante branduri romanesti, pe primele locuri se situeaza: Borsec, Dacia, Pro TV, Dorna, Poiana, Timisoreana si Izvorul Minunilor, urmate de Cotnari. Directorul de marketing al SC Cotnari SA, Catalin Grecu, a declarat, pentru Agerpres, ca cercetarea are la baza un studiu calitativ, realizat prin intermediul a 20 de interviuri in profunzime, cu persoane in varsta de 18 pana la 45 de ani, si unul cantitativ, realizat prin 1.314 interviuri telefonice. "Chiar daca succesul este deseori contestat, mai ales in Romania, in mintea consumatorilor el este real. Atata timp cat existi in mintea oamenilor - prin notorietate, imagine asociata si performanta atribuita, esti deja cu un pas in fata celorlalti. Putem spune ca locul ocupat este unul al perseverentei, al viziunii si al consecventei. Dupa numeroasele recunoasteri internationale ale calitatilor vinurilor de Cotnari, peste 100 de medalii de aur obtinute la concursuri internationale, iata ca VINUL DE AUR al Romaniei ocupa un loc de frunte si in inima romanilor", a declarat Constantin Deleanu, presedintele directorial al SC Cotnari SA.

Vinul vechi de la Cotnari va intra in tezaurul BNR BNR isi va completa in curand tezaurul cu jumatate din cel mai vechi vin de la Cotnari. Potrivit reprezentantilor Cotnari, vinoteca reprezinta, pentru banci, cea mai buna garantie dupa depozitul bancar. Constantin Deleanu, presedintele directoratului Cotnari, a declarat ca de circa patru ani un numar de 650 din cele aproximativ 1.300 de sticle de vin din anul 1956 ar fi trebuit sa intre in tezaurul BNR, scrie Bursa. "Reprezentantii bancii ne-au spus ca, inca, nu au un spatiu adecvat pentru pastrarea acestui vin, dar avem promisiuni ca intr-un termen foarte apropiat va fi amenajat acest loc", a precizat Deleanu. Cotnari are aproximativ un milion de sticle cu vin de cea mai buna calitate. Fiecare sticla valoreaza peste 500-600 de euro, acest vin fiind vandut doar in cadrul licitatiilor. Doua sticle de acest gen au fost vandute recent, in scop caritabil, cu 12.000, respectiv 7.800 de lei. Vinul nu stie ce e criza Producatorul de vin Cotnari SA a anuntat ca are in plan investitii de peste 10 milioane de euro in anul 2009 pentru cresterea suprafetei cultivate, redimensionarea parcului de masini si marirea capacitatii de prelucrare si procesare. Potrivit directorului companiei, Razvan Serghiuta, Cotnari va infiinta plantatii noi de vita de vie pe o suprafata de circa 275 de hectare, investitia fiind estimata la 4,5 milioane de euro, informeaza NewsIn. De asemenea, Cotnari SA va investi doua milioane de euro pentru marirea parcului de masini si utilaje agricole din cadrul exploatatiei viticole. Alte aproximativ patru milioane de euro vor fi utilizate de catre companie, in anul 2009, pentru marirea capacitatilor de prelucrare si depozitare in cadrul combinatului de vinificatie.

18

Pentru 2008, producatorul de vin anuntase, de asemenea, investitii de peste 10 milioane de euro pentru infiintarea de noi plantatii viticole si modernizarea combinatului de vinificatie, pentru achizitia de tractoare si masini agricole, construirea si modernizarea drumurilor de incinta si pentru sistemul de canalizare si tractare a apelor reziduale, din cadrul combinatului de vinificatie. Cotnari SA estimeaza pentru anul 2008 o cifra de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro, in crestere cu peste 22% fata de anul 2007. De asemenea, profitul estimat de companie pentru 2008 este de trei milioane de euro, cu 9,3% mai mare decat in 2007. Pentru perioada sarbatorilor de iarna, Cotnari estimeaza o majorare cu 23% a vanzarilor de vin fata de o perioada normala din an, cu un volum ce se ridica la circa 2.700.000 de sticle, ceea ce reprezinta o crestere cu 11 procente comparativ cu perioada de Craciun de anul trecut.

Concluzii
Spre deosebire de alte vinuri romanesti, cele de Cotnari sunt facute din varietati locale de struguri. Pe langa componentele obisnuite ce caracterizeaza un vin bun, cele de Cotnari contin minerale: potasiu, fosfor, fier, iod, magneziu si vitamine: B1, B2, PP. Acest lucru nu trebuie insa

19

sa ne determine sa bem peste masura. Nivelul de civilizatie al unui popor este, dupa cum afirma Barbius, direct proportional cu calitatea si nu cu cantitatea de vin consumata. Plinius spunea ca vinul este cel mai folositor dintre toate bauturile si cel mai bun dintre toate mancarurile. In conceptia lui Rabelais, "Un strop de vin prelungeste viata". Platon merge mai departe afirmand ca vinul este un leac bun impotriva batranetii. Pitagora constata ca vinul este bautura pentru adulti asa cum laptele constituie hrana pentru copii. Plinius cel Batran marturisea ca a atins varsta de 122 de ani gratie vinului amestecat cu miere. O veche zicala romaneasca sintetizeaza intreaga intelepciune a poporului: Trei pahare de vin sunt suficiente: Primul pentru sanatate, al doilea pentru placere, al treilea pentru o odihna buna. Al patrulea pahar te face de rusine, la al cincilea incepi sa tipi si mai departe innebunesti.

Bibliografie :
http://facultate.regielive.ro/proiecte/marketing/caracterizarea_pietei_prezent_si_perspecti va_a_vinurilor_murfatlar-95565

20

- http://www.ziare.com/afaceri/branduri/cotnari-cel-mai-puternic-producator-de-vinuri-dinromania-1041526 - http://www.opd.ro/PDF/Vinul/vinul011.pdf - http://facultate.regielive.ro/referate/agronomie/sc_cotnari_sa-53818.html - http://www.lumeasatului.ro/vinurile-de-cotnari-pe-trei-continente_939.html - http://www.zf.ro/companii/cotnari-pe-piata-se-simte-ca-educatia-consumatorilor-este-increstere-2893992/ - http://www.capitalul.ro/macro-economie/vinul-lui-morosan-un-produs-de-cotnari-destinatcluburilor.html -http://www.bloombiz.ro/business/cotnari-exporturi-de-176-mil-euro-in-2010_1482542

21