Sunteți pe pagina 1din 29
pecan raeseatanRRsS PARTEA iNTAL RAZBOIUL GANDURILOR *Atundi cand omul le vede pe toate cu gandurl bune, se curafa $1 prt- meste Har de la Dumnezeu. Prin gan- durile cele de-a stanga el il judeca st it nedreptateste pe celia, impledicand astfel venirea Harulul dumnezeiesc $1 séndul pe diavol sa lucreze Uber in eb. CAPIrOLUL 1 Gandurile bune s1 gandurile rele’ Puterea gandutul bun px, ‘In Vechiul Testament, in Cartea a lV-a a Macabeilor se spune: Gandul eviavios nu este distrugator al patimllor, cl potrivnic’. Ce inseamna aceasta? = la ascultal Patimile sunt Inradacinate adénc inlauntrul nostru, dar gandul eviavios, gindul bun, ne ajuta s nu fim robiti de ele. Atunci cand omu! eultiva numai gandurl bune sl Ist intareste o stare bund, + prin cunt find” in maj ascetic se itclege le un ging simpits ce trece prin mine, fle 0 migeare a sufletulul spre bine Saupe rau fle o inclinabe, buna sau tea, la eave oa ajuns prin mpreunaincrorea ming, 2 constintel, a simgiil sa vointe Deomrece gandurie premery orcarel faple. pentru ca nevotnit fecarul eredincios, dar mai ales a monahulul, 88 fle corect, te- Dule ca cintra inceput su ae cercetoze gindurite cu atest, astfe] eit se calive cele bune s sd fle tonite cele rele. * fy Nac. 5,5. In anurite eal ae Billel lene este cuprinsa sl aceasta Carte apoctif. a Hacabellor ce au apare fp versiunea Fomaneasca a Sfintel Sera! (3, e4. Tom), Ww patimile inceteaza sa mai lucreze, de parca nu ar mai exista. Adica gandul eviavios nu _dezrddacineaza patimile, ci le razboleste, puland chiar sa le rapuna, Cred ca scriltorul descrie cele pe care le-au suferit cei sapte prunci, mama lor, Sfanta Solomor Tor, Sfantul Eleazar, din pricina cugetari evlavioase’, tocmal ca sa arate puterea gindulul bun. ‘Un gand bun are aceeasi putere cu o priveghere de ‘multe ceasurl, Are mare putere. Precum astazi uncle arme nol blocheaza cu raze laser racheta chiar la baza cl si 0 impiedicd 5A se lanseze, tot astfel si gandurile Dune apuca inainte si paralizeaza gandutile rele pe -Aeroporturile” dlavolulul, de unde pomesc. De aceea Incercali, pe cat puteti, sa plantafi ganduri bune mai Imalnte de a apuca dlavolul sa va planteze el gandurile cele rele, astfel incat inima sa vi se faca gradina de flor, lar rugaclunea sa va fle insofita de mireasma dubovnlceasca a Inimil voastre. ‘Atunci cnd cineva tine, fle gi pentru putin timp, un. gand dea stanga, adica rau, asupra culva, orice nevolnta ar face, fle post, priveghere etc., se plerde. La ce il va ajuta asceza daca in paralel nu se nevoieste sa nu primeascd gandurile rele? De ce s4 nu goleasc mal ital chiupul de depunerile din untdetemn, care sunt Dune numai pentru sapun, s1 doar apol sa puna unt- delemnul cel bun, ci pune untdelemnul cel bun impre- tuna cu cel nefolositor, stricandus in acest fel? Un gand curat, bun, are putere mal mare decat orice nevointa. Un tanar oarecare, de pilda, este 18 razboit de diavolul cu gandurt necurate si face prive- heri, postil, posturi de te! zlle ca sa se slobozeasca de ele, Ins un gand curat, ce il va aduce, are putere ‘mal mare decat privegherile si postitle pe care le face ‘111 ajuta mal eficient. = Parinte, atunct cand spune(i .gind curat” va referiti numal la subiecte speciale sau si fa cele mal generale? ~ $i la cele mal generale. Pentru ci atuncl cand ‘mul le vede pe toate cu gandurl bune, se curata st primeste Har de la Dumnezeu. Cu gindurlle dea stanga judeca si nedreptateste pe ceilalt, impiedica venirea Harulul dummezelesc sl las pe diavolul sa: lucreze liber in el. = Parinte, deoarece judeca, prin aceasta tl da wolulus dreptul sa faca orice vrea cu el? = Da, Temelia este gindul cel bun. Aceasta este cea ced ridica pe om, il schimba in bine. Flecare tre- buie a ajunga a punctul in care le vede pe toate ‘curate. Este ceea ce a spus Hristos: Nu judecat! dupa fata, cl facet! Judecata dreapta'. Dupa aceea, omul ajunge Intro stare in care le vede pe toate cu ochi ‘duhovnicestl lar nu cu ochi trupestl, Pe toate le justi- ficd in sensul cel bun. ‘Trebule 4 Iuam aminte s4 nu primim telegramele. viclene ale dlavolulul, ca 84 nu intinam focasul Duhulul Sf? si astfel sa se departeze Marul lui Dumnezeu si ‘84 ne intunecam. Duhul Sfant, atuncl cand vede inima noastra curata, vine si Se salasluleste inkduntrul nos- Sim, 28 *16or6, 19.93.86. 19 tru, pentru ca lubeste curajia ~ de aceea si este re- prezentat ca un porumbel. Cea mal mare boalé: gindurile dea stinga = Parinte, ma nelinistesc avat de mult atunci cand am de rezolvat 0 problema, incat nici nu pot dormi, = Problema ta sufleteasca sunt gandurile cele mul- te, Daca nu ai avea aceste ganduri de multe feluri, ai putea da mult mai mult atat in ascultarea ta, cat si in nevointele tale duhovnicesti. Asculta un mod de a evita gandurile cele multe: Cand iti vine in minte 0 treaba pe care va trebul, de pilda, sa o faci maine, ‘s41 spul gandulul: “Treaba aceasta nu este pentru ‘astazl; ma vol gandi la ea maine”. De asemenea, cand trebuie sa hotarésti Intro problema, nu te chinul cu ‘gandul sa afli ceca ce este mal bun si sa amani mereu. ‘Alege ceva si mergi inainte. Lasd dupa aceea pe Dumnezeu sa Se ingrijeasca de celelalte, Sileste-te 52 ‘evil scolasticismul, casa nufi ametesti mintea, Sa fact ‘cea ce pofl, cu marime de suflet, sa te misti simpiu $1 ‘cu multa Incredere In Dumnezeu, Atuncl cand fi Incredinfam tul Dumnezeu viltorul si nadejdile noastre, Il obligam intrun anume fel sa ne ajute. Prin gandurile cele multe si un om sdnatos se netrebniceste. Unul care suferd, este indreptatit 54 le aiba, atunci cand se mahneste. insa cel care, flind sanatos, se ameteste si suferd din partea gandurilor dea stanga, unul ca acesta este bun de legat. Sa fie sanatos si totusi sa Ne chinuit de gandurile lute 20 In vremea noastra, cea mal mare boala se dato- reaza gandurllor desarte ale oamenilor jumesti. ‘Oamenit le pot avea pe toate in afara de gandurile cele bune. Se chinulesc pentru ca nu infrunta lucrurile duhovniceste. De pilda, cineva pomeste ca sa mearga undeva, dar motorul maginii Iul pageste ceva gl intarzie putin la destinafie. Daca are gandul cel bun, va spune: {Se vede ca Bunul Dumnezeu a randuit sd apara pied- Ca aceasta. Altfel poate c& as fl patit vreun accident, daca nas fi avut aceasta Intarziere. Cum sal mulfumesc, Dumnezeul meu, pentru aceasta?”, $H. sldveste pe Durmnezeu, Dar daca nu are gandul cet bun, nu va infrunta situafia duhovniceste, ci se va supara pe Dumnezeu sl va hull: .latd. am intarziat! AS fl putut merge mai repede! Ce Iucru anapodal Uf, ce Dumnezeu...”, Atunci cdnd omul primeste cele ce i se intampla cu gand dea dreapta, se ajuta. In timp ce, daca lucreaza in partea stinga, se chinuleste, se topeste, se zapaceste. Odata, cu maj multi ani in lurma, Ca si mergem de la Uranopolis la Salonic am Intrat intr-un camion ce avea band de lemn. inauntru crau claie peste gramada valize, porto- cle, peste, ladije ce miroseau a peste, copil de la Athoniadat ~ dintre care unit stateaui pe bancl, iar alii in picioare ~ calugari, mireni... Un mirean a venit si sa agezat langa mine. Era si gras si, deoarece era cam Inghesuit. a inceput sa strige: «Ce condifii sunt aces- teal...”, Mai Incolo era un monah care, sarmanul, era acoperit pana sus de ladije; numal capul fi ramasese © Athoniada ~ Seminaral teologfe athontt.aflat la Schl Sfantulud Apostol Andrei de langa Karyes (ned. om.) at

S-ar putea să vă placă și