Introducere

Lucrarea noastr are drept obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate a societ ii comerciale ALRO.SRL n vederea realiz rii unei investi ii. Din dorin a de m rire a capacit ii de produc ie i extindere, societatea ini iaz fundamentarea unui proiect de investi ii, care const n achizi ionarea XXXXXXXXXXXXXXXXX. n urma analizelor financiare, investi ia se dovede te a fi oportun , genernd fluxuri superioare. Mai mult dect att, adoptarea acestui proiect prilejuie te firmei accederea la un nivel superior din punct de vedere economic, pe o pia ce cunoa te o dezvoltare continu pia berii din Romnia. n cadrul prezent rii generale a companiei am prezentat obiectul de activitate al firmei,locul de inut de aceasta pe pia ,precum i alte aspecte legate de produc ie. n cadrul diagnosticului juridic am pus accent pe litigiile existente ale firmei. Prezentarea produselor, a principalilor concuren i, clien i, furnizori ai firmei, modul de aprovizionare i distribuire a produselor din aceast industrie, cota de pia de inut de societate fac parte din diagnosticul comercial . n cadrul diagnosticului tehnic, am luat n vedere calitatea tehnologiei existente, uzura fizic i moral a echipamentelor. n cadrul diagnosticului resurselor umane am specificat structura conducerii i a personalului n subordine, precum i reglement ri privind administrarea fondului de salarii. n cadrul diagnosticului financiar, am analizat i intrepretat evolu ia indicatorilor echilibrului financiar, a performan elor financiare, a indicatorilor de rentabilitate i risc n perioada 2008-2010. Pentru a demonstra c investi ia propus este una fezabil , am supus-o analizei n mediu cert i incert. n cadrul analizei n mediul cert, am interpretat semnifica ia principalilor indicatori (valorea ad ugata net , indicele de profitabilitate, rata intern de rentabilitate, termenul de recuperare) precum i maniera n care ace tia sunt utiliza i n alegerea proiectelor de investi ii. n cadrul analizei n mediu incert, am abordat modele de analiz precum tehnica scenariilor, analiza de sensibilitate.

Prezentarea general a societ
ii Alro SA este, cu o produc ie de 288.000 de tone metrice de aluminiu primar n 2008, cea mai mare companie produc toare de aluminiu din Europa Central i de Est (exceptnd Rusia). Compania reprezint ast zi una dintre cele mai mari companii din Romnia, avnd o contribu ie important la dezvoltarea economiei locale i na ionale.Compania face parte din grupul interna ional industrial i de investi ii Vimetco N.V. care i desf oar activitatea n industria aluminiului. Ac iunile societatii Alro SA sunt tranzac ionate la Bursa de Valori Bucure ti.Societatea are ca obiect de activitate productia aluminiului, comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how,consulting, expertize, asistenta tehnica, proiectare; producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu si aliajede aluminiu; activitati de ambalare, transporturi si prestari servicii; colectarea, prelucrarea si livrarea deseurilor refolosibile. Capacit ile de produc ie a aluminiului primar se afl n Slatina i cuprind o sec ie de electroliz , capacit i de prelucrare, laminoare la cald i la rece i o sec ie de extrudate. Compania mai de ine i combinatul de alumin Alum SA din Tulcea.

Diagnosticul juridic: Alro este o societate comercial pe actiuni cu sediul n Romnia nregistrata la Bursa de Valori Bucuresti, cu capital majoritar privat. Conform documentelor existente la Direc ia Juridic la data de 31 decembrie 2010, un num r de 50 de dosare sunt n curs de judecare la diferite judec torii sau sunt n stadiu de executare silit . Aceste dosare sunt clasificate n func ie de natura lor, dup cum urmeaz : - 7 litigii comerciale, dintre care 5 dosare sunt in procedur de faliment; - 15 litigii de munc , dintre care 3 dosare sunt in stadiu de executare silit ; - 16 procese civile; - 12 procese penale, dintre care n 5 dosare ALRO este parte civil (un dosar este in procedur penal preliminar ) i n 7 dosare ALRO a depus plngere penal ; Conducerea a considerat, pe baza opiniei avoca ilor societ ii, c aceste ac iuni nu vor avea un efect advers semnificativ asupra rezultatelor economice i a pozi iei financiare a societ ii.

evolutia pretului actiunilor ALRO S.A. (ALR)

Diagnosticul tehnic Exist patru sectoare de produc ie angrenate n ciclul de produc ie a aluminiului electrolitic care, ulterior, este procesat n produse din aluminiu: sectia anozi,electroliza,turn toria,uzina de aluminiu prelucrat. Pe lng aceste sectoare, n Alro func ioneaz o serie de sec ii auxiliare si de ntre inere, necesare asigur rii func ion rii sec iilor de baz : sec ia de transformare i de redresare a curentului electric, sec ia de repara ii metalurgice, sec ia de repara ii cuve i cuptoare, sec ia de fabricare a pieselor de schimb, sec ia de transport intern i depozitele. Sec ia anozi produce anozii necesari pentru procesul de electroliz , sec ia electroliz produce aluminiul electrolitic,celula de electroliz fiind unitatea principal de produc ie a aluminiului electrolitic din aceast sec ie.n sectorul turn toria, aluminiul electrolitic este procesat n produse din aluminiu primar, iar n uzina de aluminiu prelucrat sleburile sunt laminate la cald i la rece n pl ci, table i bobine. Procesul tehnologic si produsele Alro sunt certificate conform standardelor ISO9001,ISO 14001 si ISO 18001 (OHSAS 18001).n prezent Alro are turnatorie cu o capacitate de productie de 265.000tone de aluminiu electrolitic, 300.000 tone de produse din aluminiu primar si 135.000 tone de produse din aluminiu prelucrat. Tone 2007 2008 2009 2010 Aluminiu primar 283.449 288.156 228.630 241.186 Aluminiu prelucrat 30.324 25.231 31.724 44.277 Amortizarea este stabilit pe baza clasifica iei i duratelor normale de func ionare ale mijloacelor fixe, societatea aplicnd metoda de amortizare liniar pentru toate mijloacele fixe.Pentru mijloacele fixe noi de natura echipamentelor tehnologice, respectiv ma ini, ultilaje i instala ii de lucru, computere i echipamente periferice ale acestora, puse n func iune dupa data de 01.07.2002, pentru stabilirea amortiz rii fiscale (luat n calcul a determinarea impozitului pe profit) s-a utilizat regimul de amortizare accelerat . Compania Alro SA de ine certificarea ISO 14001 pentru managementul protec iei mediului nconjur tor i a primit Diploma de excelenta pentru performante deosebite in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator. Alro a nlocuit tehnologia de epurare umed a gazelor cu con inut de fluor cu tehnologia de epurare uscat a gazelor, m rind astfel randamentul de re inere de la 65% la peste 99%, toate emisiile de poluanti sunt conforme cu standardele privind cele mai bune practici in domeniu, emisiile de gaze cu efect de ser au fost reduse de cateva zeci de ori fata de anul 1989, colectarea selectiva a tuturor deseurilor in europubele, construindu-si pentru deseurile eliminabile primele halde ecologice din judet.

Diagnosticul comercial SC. ALRO Slatina este unicul produc tor de aluminiu primar din Romnia, sub form de lingouri, leburi (pl ci), srm i bare omogenizate, fiind al aptelea produc tor ca dimensiune din Europa. Principalele produse ale firmei sunt: -sarma laminate din aluminiu; -bare AIMgSi si aluminiu omogenizate; -sleburi din aluminiu si aliaje din aluminiu; -lingouri de aluminiu si aliaje din luminiu; -placi din aluminiu din aliaje moi,medii si dure;

-placi netratate termic; -placi,table si benzi tratate termic; -table si benzi imprimate; -table si produse extrudate ondulate si tratate termic. Clien ii Alro SA sunt utilizatori finali i comercian i de metale att din Romnia, ct i din ntreaga lume. Peste 80% din produc ia realizat de Alro este comercializat pe pia a interna ional prin intermediul Bursei de Metale de la Londra i n baza contractelor directe pe termen lung cu clien i din 25 de ri ale lumii. State din Uniunea European (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum i Turcia, rile balcanice i Statele Unite ale Americii reprezint principalele pie e de desfacere pentru produsele Alro. Cei mai importanti clienti ai societ ii Alro sunt: Prysmian Slatina,Vimetco Extrusion, Icme Bucure ti,Altur Slatina,Sapa Romnia,Iproeb Bistri a,Confezioni Melallici SRL,Arctic SA, Color Metal, Nettuno SRL, Gilinox SRL, Raal, Geplast SRL. Pe plan international, Alro are concurenti in ceea ce priveste costurile de productie pe tona, dar la calitate mai slaba. Principalii competitori sunt mari grupuri multinationale, partial sau total integrate, cum ar fi: Alcan-Aluswisse-Pechiney Canada, Hydro Aluminium-VAW Norvegia, Alba Bahrain, Egyptalum Egipt, Dubal Dubai, Krasnoyark, Bratsk, Tadzhik, Sayanarsk Rusia. Aceste companii sunt formatorii de piata in privinta standardelor tehnice si calitative in industria aliajelor din aluminiu si a produselor semi-finite.Industria aluminiului este greu de penetrat, barierele de intrare pe piata fiind reprezentat de costuri investitionale foarte mari pentru deschiderea unei uzine de procesare a aluminiului (peste 300 mil dolari). Principalii factori de productie in cazul aluminiului sunt alumina si energia electrica. In prezent Alro lucreaza cu trei furnizori de alumina: Pechiney, Trafigura si Glencore (care proceseaza bauxita in alumina la Alum Tulcea). Pentru celelalte materiale consumabile furnizorii sunt: Treibaker Austria, FDDE Vaslui, Carborundum Cehia.

Diagnosticul de resurse-umane Societatea num r 2502 de angajati n anul 2010. Managerul societatii este Ing. Dobra Gheorghe din anul 1993. Societatea este caracterizata printr-un management de inalta performanta, cu viteza mare de reactie si o adaptare continua la cerintele mediului concurential, rezultatele fiind vizibile in progresul continuu inregistrat de societate.S.C. Alro este administrat de un Consiliu de Administra ie format din cinci membri, dup cum urmeaz : Frank Muller,Marian Nastase,Gheorghe Dobra,Adrian Manaicu,Pinzari Svetlana. Fondul de salarii realizat pe anul 2010 a fost de 115.932.825 lei iar cheltuielile cu asigur rile sociale au fost de 34.818.022 lei. Salarizarea i alte forme de stimulare sunt f cute n conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Munc anual negociat ntre Consiliul de Administra ie i Sindicatul Liber din cadrul companiei i reprezentan ii salaria ilor neafilia i la Sindicatul Liber.

Diagnosticul financiar Pozi ia financiar a unei ntreprinderi este caracterizat pe baza a 4 indicatori fundamentali:

a) b) c) d)

FOND DE RULMENT (FR) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR) TREZORERIA NET (TN) ACTIVUL NET CONTABIL (SN)

Fondul de rulment este pozitiv n to i cei trei ani, sugernd echilibru financiar pe termen lung.Se respect regula de finan are a nevoilor permanente din surse durabile, o parte din aceste surse r mnnd i pentru finan area activelor circulante.Fondul de rulment corespunde m rimii capitalurilor permanente care permite s se finan eze activele circulante,dup finan area n totalitate a imobiliz rilor.Cea de-a doua expresie a fondului de rulment corespunde excedentului activelor circulante asupra datoriilor pe termen scurt, constituind marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatatea sa cotidian ,permi ndu-i sa- i asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare func ion rii.n anul 2009 fondul de rulment a sc zut cu 80,12% fa de anul 2008 ca urmare a sc derii datoriilor pe termen lung cu 63,49% i a reducerii capitalurilor proprii cu 7,37%.n anul 2010,cre terea fondului de rulment cu 32,26% fa de anul 2009 a fost de terminat de cre terea datoriilor pe termen lung cu 534,71% mai mult fa de perioada precendent .Odat cu cre terea fondului de rulment, marja de securitate a ntreprinderii a crescut, ceea ce arat ca o parte mai insemnat din activele circulante este finan at din capitalurile permanente. Nevoia de fond de rulment prezint fluctua ii puternice n cei trei ani analiza i.n anul 2008 nevoia de fond de rulment este pozitiv reprezentnd partea din activele curente( stocuri, crean e) care trebuie finan ate din resurse pe termen lung.Valorea ridicat a acestui indicator atrage aten ia asupra ncetinirii ncas rilor i urgen rii pl ilor.n 2009, nevoia de fond de rulment a sc zut drastic, cu 417.975.763, ajungnd sa prezinte valori negative, ca urmare a ncas rii crean elor de la clien i n suma de 155.079.613 i a reducerii cantit ii de stocuri cu 32,94%.n anul 2010, fondul de rulment, prezint iar valori pozitive, nregistrnd o cre tere de 575.422.030, ca urmare a reducerii datoriilor pe termen scurt cu 68,58% fa de anul 2009. Trezoreria net este pozitiv i n cre tere n fiecare dintre cei trei ani analiza i, ceea ce reflect un ritm superior de cre tere a fondului de rulment comparativ cu necesarul de fond de rulment.n anul 2009, trezoreria net a crescut cu 274,35% fat de anul 2008, nregistrnd un excedent de finan are datorit desf ur rii unei activit i eficiente.n anul 2010, aceasta a nregistrat o cre tere de doar 1,74%, ntreprinderea dispunnd de lichidit i suficiente, care i vor permite rambursarea datoriilor, dar i realizarea unor plasamente eficiente att pe pia a monetar , ct i pe cea financiar . n acest context ntreprinderea se bucur de autonomie financiar pe termen scurt, putnd s - i acopere n orice moment nevoia de fond de rulment din resurse permanente. Situa ia net adic capitalul propriu al ntreprinderii, este pozitiv n to i cei trei ani , reprezentnd activul neangajat n datorii, respectiv averea net a proprietarilor.ns n anul 2009 are loc o sc dere cu 7,37 % a capitalului propriu fa de anul 2008, valoarea averii ac ionarilor sc znd pe fondul sc derii profitului exerci iului financiar cu 68,36% fa de

anul 2008.n anul 2010 situa ia net a nregistrat o cre tere de 1,80% fa de perioada precedent , fiind consecin a reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare baneasca. Cre terea situa iei nete eviden iaz o gestiune financiar eficient , exprimnd o consolidare a averii proprietarilor ntreprinderii Cash flow-ul poate fi explicat prin intermediul fluxurilor de intr ri sau de ie iri de fonduri din ntreprindere, n fiecare din cele trei func iuni: de gestiune, de investi ii i de finan are.n fiecare an cash flow-ul este pozitiv, exprimnd o cre tere a capacit ii de autofinantare a ntreprinderii.n 2010 fluxul monetar net al exercitiului(cash-flow-ul perioadei exercitiului) a nregistrat o sc dere de 97,61% fa de perioada precedent . Analiza performan ei financiare n fiecare dintre cei 3 ani analiza i marja comerciala este pozitiv ,ar tnd c exist un excedent privind vnzarea de m rfuri n raport cu costul acestora, adic firma ob ine profit din activitatea comercial desf urat . Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata),precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata).Calculele efectuate arata ca PE a sc zut n 2009 cu 41,46% fa de anul 2008, i a crescut n anul 2010 cu 49,36% fa de anul 2009, varia ia stocurilor fiind elementul cu fluctua ii puternice. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezint rezultatul diferen ei dintre ncas rile i pl ile generate de ntreaga activitate a ntreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excep ionale) i opera ii de capital (investi ii, dezinvesti ii, finan are).Pentru a determina CFD dup origine, trebuie avut n vedere c din acest cash-flow de exploatare trebuie finan ate i cre terea economic dar i activele circulante nete. n anul 2009, CFD a fost de 395.555.404 iar in 2010 a nregistrat o sc dere drastic , fiind n sum de -323.319.751, din cauza cre terii economice care este cu 888.873.657 mai mare fa de anul 2009.Aceast cre tere economic s-a datorat din cauza cre terii activelor circulante nete cu 581.315.159 fa de anul 2009.
DIAGNOSTICUL RENTABILIT II cI AL RISCULUI

Ratele de rentabilitate financiar exprim eficienta utiliz rii capitalurilor puse la dispozi ia ntreprinderii de c tre proprietarii acesteia. Remunereaz proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende c tre ace tia i prin cre terea rezervelor (a averii proprietarilor). Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). Acesti factori servesc in special la alegerea directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii..

Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care sa asigure autofinantarea cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor. n anul 2008, regula de aur n finan e se respect , rata rentabilitatii financiare>rata rentabilitatii economice>rata dobanzii>rata infla iei, regul ce reiese din modelul Modigliani&Miller. Cum activul economic s-a constituit din capitaluri proprii i din cele mprumutate, tot astfel rentabilitatea economic este o rezultant a rentabilit ii financiare i a remuner rii datoriilor.n cazul nostru rata rentabilit ii economice este mai mare dect rata

dobnzii.Compania a inregistrat un efect de levier favorabil prin apel la datorii purtatoare de dobnzi, valoarea companiei prin ndatorare diind superioar valorii ce s-ar fi nregistrat dac nu ar fi apelat la datorii financiare. n anul 2009 rata dobanzii >rata rentabilitatii economice> rata rentabilitatii financiare>rata inflatiei. Aceasta situatie releva faptul ca firma nu realizeaza o gestiune financiara corecta in ceea ce priveste utilizarea capitalurilor sale.Prin contractarea de datorii pe termen lung firma isi asuma in plus un risc de indatorare, care in mod normal ar trebui sa-i aduca o rentabilitate suplimentara. Insa firma nu beneficiaza de un efect de levier. Deci, capitalurile imprumutate nu sunt utilizate eficient, iar in conditiile mentinerii constante a rentabilitatii economice, majorarea datoriilor financiare ar putea genera o situatie nefavorabila pentru firma. O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului cantitativ (rata marjei brute), insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului pret/cost. De asemenea, rentabilitatea economica poate fi ameliorata prin cresterea factorului calitativ asupra caruia nu exista restrictii exterioare firmei. Astfel, se pot fructifica avantajele unei diversificari a produselor firmei. In anul 2010, rata rentabilitatii financiare> rata rentabilitatii economice>rata inflatiei> rata dobanzii prima parte a modelul Modigliani&Miller se verifica,fiind cea mai important , numai ca rata infla iei nregistrat in anul 2010 prezint valori mai mari decat rata dobnzii din acel an. Lichiditatea general a sc zut n anul 2009 fa de anul 2008 ca urmare a cre terii datoriilor pe termen scurt concomitent cu sc derea activelor curente,determinate de sc derea stocurilor n anul 2009.Aceasta a crescut n anul 2010 de aproximativ 4 ori mai mult fa de perioada precedent ca urmare a sc derii cu 68,58% a datoriilor pe termen scurt. Lichiditatea intermediar n anii 2008, 2009 a prezentat valori aproximativ constante, iar n anul 2010 a crescut din cauza sc derii datoriilor pe termen scurt colaborat cu cre terea stocurilor. Lichiditatea imediat a urmat o linie ascedenta in fiecare dintre cei 3 ani analizati.In anul 2009 lichiditatea imediata a crescut fata de perioada 2008, datorit cresterii disponibilit ilor b ne ti ale societ ii,iar in anul 2010 aceasta a crescut pe seama reducerilor datoriilor pe termen scurt. n comparatie cu valorile referinte minime, se poate observa ca firma se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste plata datoriilor devenite scadente rezultate din operatiile curente. Cu exceptia ultimului an din perioada analizata, in care valorile ratelor de lichiditate tind catre cele de referinta, in ceilalti ani firma se afla in incapacitate de plata a datoriilor scadente sub 1 an. Rata lichiditatii generale este supraunitara in fiecare dintre cei trei ani analizati, ceea ce semnifica existenta fondului de rulment, deci firma dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante. Firma intalneste dificultati in onorarea datoriilor pe termen scurt din creante, fapt evidentiat de valorile ratei lichiditatii intermediare, care este mai mica de 0,8. Aceeasi probleme apare si in situatia achitarii obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati, acestea din urma fiind mult prea mici la un moment dat in comparatie cu marimea datoriilor devenite scadente la acel moment. Solvabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a- i asuma obliga iile pe termen lung. Aceasta se apreciaz prin gradul de ndatorare i levier.Gradul de ndatorare a sc zut n anul 2009 fata de anul 2008, ca urmare a sc derii datoriilor pe termen lung cu 63,49%, ns a crescut n anul 2010 cu 374,87% fat de anul 2009, ca urmare a cre terii datoriilor pe termen lung cu 534,71%.n to i cei trei ani analiza i ani firma nu intampina nici un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin contract. Raportul Datorii pe termen lung/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza

ca angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii.