Sunteți pe pagina 1din 4

01.

Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare: simplitatea in procesul de lucru; durata redusa de prelucrare precizie mare a dimensiunilor; calitate superioara a suprafetelor prelucrate,productivitate mare; pierderi de material prin deseuri minime sculele aud o durata mare de functionare ; procesele de productie pot fi micronizate , automatizate , robotizate; 2. Prelucrari tehnologice prin forfecare: Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri ascutite. Utilajul tehnoligic este foarfecele cu lamele paralele sau foarfecele cu discuri 3. Prelucrari tehnologice prin stantare: Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in 2 sau in mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numita stante. Stanta este alcatuita din mai multe parti principale: a) placa taietoare ; b) poansonul In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, tunderea, slituirea. 4. Tipuri de stante: in functie de operatiile pe care le executa stantele pot fi: stante cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura, un contur inchis, de exemplu alezajul de ax de la tola rotor. In timpul lucrului unei stante simple de decupat, tola este strapunsa de poanson, iar elementul decupat cade liber prin alezajul din placa de taiere. In timpul cursei de intoarcere, tola este scoasa de pe poanson de catre un dispozitiv special numit aruncator astfel incat la sfarsitul cursei stanta este pregatita pentru o noua actionare; cu actiune succesiva: pot executa mai multe operatii de stantare prin deplasarea succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului; cu actiune combinata: pot efectua in timpul unei curse a presei mai multe operatii: decupare, indoire, ambutisare; 5. Factori de influenta in procesul de stantare: procesul de stantare este influentat de anumiti factori tehnologici, si anume: duritatea materialului, jocul dintre poanson si placa taietoare, calitatea muchiilor taietoare ale poansonului si ale placii de taiere, forma sectiunii transversale a alezajului din placa de taiere, starea suprafetei semifabricatului. Daca jocul dintre poanson si placa de taiere este prea mic pot aparea fisuri in semifabricat, suprafata de taiere nu rezulta neteda, iar impingerea materialului necesita forte foarte mari. Un joc prea mare duce la deformarea presei si obtinerea de bavuri exagerate. Acest joc trebuie sa fie intre 4% si 18% din grosimea materialului, iar la tole de 6-8%. 6. Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod substantial comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii. In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere (cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea. Apar modoficari in structura (grauntii cristalini se alungesc), modificari ale proprietatilor fizice (de exemplu conductibilitatea electrica). Ansamblul acestor modificari ce afecteaza materialul deformat s.n. ecruisare. O importanta deosebita o are influenta ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin faptul ca la un anumit grad de deformare, plasticitatea scade in asemenea masura incat prelucrarea in continuare prin deformare plastica nu este posibila din cauza rezistentei crescande opuse de material si pericolului aparitiei fisurilor. 7. Ambutisarea: procedeu de deformare la rece prin care semifabricate plate se transforma in piese cave prin una sau mai multe operatii succesive. Forta de ambutisare se poate determina considerand ca tensiunile admisibile in sectiunea periculoasa trebuie sa fie mai mici decat cele de rupere. FA<Frupere. Ambutisarea pieselor adanci nu se poate face printr-o singura operatie de ambutisare ci prin mai multe operatii => ambutisare succesiva. In timpul operatiei de ambutisare, joculdintre poanson si matrita are o mare influenta asupra calitatii piesei. Daca jocul e prea mare, piesa se obtine conica si cutata. Daca jocul este prea mic semifabricatul se subtiaza deci riscul aparitiei fisurilor este mai mare. In plus FA creste. Exista si cazuri de ambutisari cu subtierea materialului, jocul fiind calculat mai mic decat grosimea materialului. 8. Tragerea: prelucrarea plastica la rece realizata prin trecerea fortata a semifabricatului printr-o scula numita filiera a carui alezaj are o sectiune mai mica decat dimensiunea materialului initial => la tragere suprafata sectiunii initiale a semifabricatului prelucrat se micosreaza, iar lungimea lui creste (volum constant). Pt ca materialul sa poata fi tras trebuie sa aiba un anumit grad de maleabilitate. De aceea otelurile cu un continut de carbon ridicat, cuprul si aluminiul se supun recoacerii in vederea inmuierii. Otelurile moi se pot prelucra si fara a fi recoapte. In timpul operatiei de tragere, materialele isi pierd plasticitatea (se ecruiseaza) de aceea este obligatoriu in procesul de

prelucrare sa introducem tratamente termice paentru a-si recapata plasticitatea prin recoaceri intermediare. Avantaje: se obtin dimensiuni precise, se obtin produse cu suprafata de calitate superioara, sunt utile pentru procesare de sarme, tevi cu pereti subtiri etc. 9. Deformarea plastica in camp electromagnetic: procedeu de modificare a formei geometrice a unor piese procesate din materiale conductoare din punct de vedere termic prin actiunea fortelor electromagnetice. Metoda se aplica pentru procesarea unor piese relativ complicate si dificil de realizat prin procedee conventionale. Pe o bobina de formare este introdusa piesa de prelucrat. Pe aceasta bobina se descarca o baterie incarcata in prealabil printr-un redresor de tensiunea U, energia inmagazinata CU2/2. Energia bateriei este descarcata pe bobina obtinandu-se un curent oscilant armonizat. Pentru o scurta perioada de timp 10-50s se creaza un camp magnetic intens care induce in piesa tubulara din bobina curenti intensi (indusi). La interactiunea dintre campul magnetic produs prin bobina si curentul indus in piesa de prelucrat rezulta forte electromagnetice care deformeaza piesa. Deformarea in camp electromagnetic se utilizeaza la asamblarea pieselor metalice, asamblari metal/izolant, asamblari in mediu controlat, desfacerea unor asamblari. 10. Asamblarea pieselor cu ajutorul penelor: Imbinarile cu pene sunt des utilizate in ingineria electrica datorita simplitatii si usurintei de montare si demontare. Penele au rol de organe de fixare, de ghidare, de reglare a pozitiei relative a unor piese. In constructia masinilor electrice au rolul de a transmite cuplul motor de la arbore la fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul magnetic pe arborele masinii. Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarile cu pene longitudinale. asamblari cu pene longitudinale cu strangere: asamblarea se realizeaza prin apasarea exercitata de fetele penei asupra fundului canalului de pana din piesele imbinate asamblari cu pene longitudinale fara strangere: se realizeaza cu pene paralele la care momentul se transmite prin presiune exercitata de butuc si arbore pe fetele laterale ale penei.

11. Sudarea WIG, MIG, MAG: Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram. Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz inert protector poate fi argon, heliu sau amestecuri de gaze in care arcul electric arde liber intre un electrod de wolfram si piesa. Materialul necesar completarii zonei de imbinare este obtinut prin topirea sarmei. Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediu de gaz inert, gazul este argon in amestec cu oxigen, heliu iar in acest mediu arcul arde liber intre electrodul fuzibil si baia de metal topit. Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector, gazul fiind activ, gazul este CO2 sau amestecuri de gaze. 12. Parametrii tehnologici ai procesului de sudare: arcul electric este descarcarea electrica stabila intre un electrod si baiade metal topit functionand cu mare densitate de curent intr-un mediu de gaze ionizate. Principalii parametrii care determina calitatea , caracterul cordonului de sudare sunt : intensitatea curentului electric de sudare : valoarea efectiva a curentului ce trece prin arcul electric tensiunea arcului electric : valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile arcului electric intre electrod si baie. viteza de sudare lungimea arcului electric: lungimea dintre capatul electrodului si baia de metal topit forma si polaritatea tensiunii de alimentare (continua alternativa) tensiunea de mers in gol a sursei de alimentare cand descarcarea electrica este intrerupta: amorsarea arcului electric; pentru a asigura o amorsare sigura a arcului electric, tensiunea de mers in gol a sursei electrice de alimentare trebuie sa fie cat mai mare. Pe de alta parte, din motive de protectie a muncii, mai ales in perioada de atmosfera umeda, tensiunea de mers in gol trebuie sa fie cat mai mica, de regula este mai mica de 80 V. diametrul electrozilor de sudare: se alege in functie de grosimea componentelor care se asambleaza dar si in functie de puterea sursei de alimentare intensitatea curentului de sudare trebuie corelata cu diametrul electrodului.La sudarea cu curent mai mic decat cel recomandat, arcul electric e instabil si rezulta cusatura cu intreruperi . La sudarea cu curent mai mare decat cea recomandata conduce la inclazirea excesiva a electrodului (inrosirea lui) si degradarea invelisului. Pentru alegerea intensitatii curentului de sudare pate fi utilizata relatia: I=(m+nde)de , unde m~=20, n~=6, de = diametru electrod. Tensiunea arcului electric este intre 18-40V. Sudarea cu valori reduse a

tensiunii corespunde unui arc electric mai mic si asigura o protectie a baii de metal lichid dar este o operatie mai dificila si impune calificare superioara a sudorului. 13. Care sunt avantajele impregnarii infasurarilor: Inpregnarea infasurarilor prezinta urmatoarele avantaje: mareste conductibilitatea si stabilitatea termica a bobinei prin umplerea golurilor de aer cu lac; mareste rezistenta mecanica; elimina posibilitatea deplasari spirelor unele de altele; mareste rigiditatea dielectrica; creste rezistenta la umezeala. 14. Descrieti principalele metode de impregnare cu lacuri: Lacurile electroizolante sunt materiale lichide in timpul utilizarii care se solidifica dupa aplicare formand o pelicula electroizolanta. Lacurile pt impregnare trebuie sa aiba:-vascozitate mica,pt a patrunde intre spirele infasurarii;-proprietati de incleiere bune, - rigiditate dielectrica buna,- rezistenta la umiditate si- stabilitate termica. Corespunzatoare clasei termice.Avem lacuri de impregnare si lacuri de acoperire(destinate protectiei superficiale a inf.impotriva patrunderii umiditatii). Avem 3 metode de impregnare: -impregnare in aer prin pulverizare;prin cufundare la cald in lac-imersie la presiune atmosferica;-prin cufundare la cald in lac,mentinerea in vid,creare de presiune. ?15. Trasformatorul pt sudare cu sunt magnetic: Transformatoarele pt sudare se obtin prin dispunerea nr de spire din primar si secundar pe coloane diferite. Este un dintre cele mai utilizate transformatoare pentru sudare. Dpdv constructiv, transformatorul are plasat pe una din coloane infasurarea primara (1) si o parte a infasurari primare, pe coloana a-2-a este plasata cealalta parte a infasurari primare (3) infasurarea de reactie. Suntul magnetic este pozitionat intre cele 2 coloane prin modificarea pozitiei suntul pe o directie perpendiculara pe planul transformatorului se modifica fluxul magnetic 1 si sunt si deci intensitatea arcului din arcul electric ?16. Generatoare de cc pentru sudare: Generatoare rotative antrenate de motoare electrice (convertizor de sudura ) - grup electrogen in situatia in care generatorul este antrenat de un motor dizel surse de sudare de tensiune contiunua statice intre generat , rotative tensiunea la bornele generatorului este data de relatiile infasurarea de demagnetizare este parcursa de curentul de sarcina si este reglabila in prepte cu ajutorul acestui comutator , fluxul magnetic prin generator este determinat de definita dintre fluxul de magnetizare creat de infasurarea de excitatie si fluxul magnetic de demagnetizare creat de curentul de sudura. ?17. Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puterii: In general o sursa cu tensiune continua cu redresor este alcatuit dintrun transformator de adaptoare (TA), (VTA ) variatia tensiuni alternativea , filtru , un redresor cu diode si circuite de comanda si reglare. Prin care comanda unghiului de deschidere la VTA se obtine tensiune directa si practic valoarea inpusa a curentuli de sudare

energetic, electronii atomului se muta de pe un nivel energetic inferior pe un nivel energetic superior, cu energie mai mare. Invers, electronii cand trec de pe un nivel energetic superior pe unul inferior emit un foton Este cazul descarcarilor electrice in gaze, inrosirea metalelor. -In cazul laserului revenirea electronului pe un nivel energetic inferior se face sub actiunea unu camp electromagnetic exterior. Un foton inductor bombardeaza atomul stimulandu-l sa emita un foton, caracteristic este faptul ca fotonul emis este de aceeasi natura cu fotonul inductor, astfel apare efectul laser. Pentru ca procesul sa nu se opreasca este necesar sa existe un nr mare de atomi intr-o stare exercitata, deci necesita pe de o parte un mecanism de pompare care sa furnizeze energie atomilor iar pe de alta parte sa realizeze un rezonator optic. Acesta este realizat de doua oglinzi fata in fata de care fotonii se reflecta si parcurg de mai multe ori mediul activ, fiecare foton producand o avalansa de fotoni asemenea lui. Procesul de amplificare nu este nelimitat intrucat oglinzile nu reflecta total una dintre ele lasand fotonu sa iasa sub forma unui fascicul intens, concentrate cu o mare densitate de energie. Radiatia laser difera de lumina produsa de sursele clasice prin: coerenta, directionalitate, monocromaticitate, intensitate. Dupa natura mediului activ sunt: cu mediu solid (cu rubin), cu mediu gazos (heliuneon), cu semiconductori, cu mediu lichid. Pompajul se poate realiza prin diverse procedee: cu pompaj chimic sau optic. Utilizari tehnologice ale pomparii laser: se bazeaza pe urmatoarele avantaje: radiatia laser are un spectru de frecventa foarte ingust realizeaza un diametru al zonei de lucru de 0,1mm posibilitatea realizarii unei densitati de putere in regim continuu de 1012 W/m2 zona de influenta termica neglijabila posibilitatea obtinerii unor impulsuri de foarte scurta durata cu o frecventa ridicata de repetitii. Sudarea cu laser se foloseste pentru sudarea componentelor cu sectiune relativ mica, pentru suduri cap-la-cap, la materiale cu grosimi relativ diferite, sudarea a doua piese cu caracterisitici fizice diferite, chiar metal pe nemetal. Puterea laserului determina adancimea de sudare. Astfel, un laser de 1kW poate suda piese de otel pana la 34mm, iar unul de 15 kW de 12mm. Taierea materialelor: metalice, nemetalice, lemn, hartie etc. Se utilizeaza la semiconductoare pentru acuratetea procesului. Dezavantaje: randament energetic scazut, cost ridicat al echipamentului, ora de functionare costa mult datorita consumului de gaz. 19. Asamblarea prin lipire. Lipituri moi, tari, feluxuri pentru lipire:Imbinarea a 2 sau mai multe piese metalice folosind un aliaj de lipit a carui temperatura de topire este mult mai mica decat cea de topire a pieselor care trebuiesc imbinate. Lipirea este o operatie foarte des utilizata in elth pentru a asigura continuitatea circuitelor electrice. Particularitati: imbinarea este nedemontabila temperatura la care se realizeaza imbinarea este mult mai mica decat temp la care se topesc metalele piesele imbinate pot fi din metale diferite si cu grosimi diferite este foarte potrivita ca imbinare de contact cu solicitari mecanice reduse dar se cere o rezistenta ce contact cat mai buna se face cu un aliaj de lipit, care in stare topita adera la suprafata de lipit, Aliajul de lipit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: temperatura de topire mai mica decat cea a metalului de baza; fluiditate corespunzatoare in stare topita adera foarte bine la suprafata de lipit sa aiba o rezistenta electrica cat mai mica sa aiba o rezistenta mecanica suficienta pentrtu a rezista la solicitari sa fie rezistent la actiunea agentilor chimici. Pentru a efectua lipitura trebuie pregatite suprafetele respective. Se face o pregatire mecanica sau/si decapare cu solutii acide. Fondanti/fluxuri: substante chimice speciale care topesc oxizii, si inlatura de pe suprafata de lipit si impedica reformarea acestora. Temperatura de topire a fondantilor trebuie sa fie mai mica decat temperatura de topire a aliajului de lipit. Nu trebuie sa intre in combinatii chimice cu aliajul, nici cu materialul pe care il lipesc. Tipuri de lipituri in functie de temperatura de lipire: lipituri tari si lipituri moi. Lipiturile moi: folosesc aliaje de lipit a caror temperatura de topire nu depaseste 4500 C. Cel mai utilizat aliaj este aliajul cositor plumb (Lp). Pentru a mari productivitatea se foloseste fludor, care se prezinta sub forma de sarma si care are inauntru niste canale cu sacaz. Fondantii utilizati: anorganici (ZnCl si HCl tehnic), organici (stearina). Ca sursa de caldura,cel mai utilizat este ciocanul de lipit electric. Lipituri tari: (peste 4500C) aliaje cupru-argint, cupru-zinc, cupru fosforos. Cel mai utilizat este boraxul. 20.Ce rol are circuitul magnetic in functionarea unui echipament electric? Functionarea masinilor electrice se bazeaza pe interactiunea intre fluxul magnetic de excitatie produs de stator si curentul rotoric. (M=k*l*i)

18. Sudarea cu laser: efectul laser consta in amplificarea lumini prin emisie stimulate de radiatii. Fenomenul de producere a efectului laser este legat de tranzitia electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Se stie ca atomii se pot gasi in diferite stari de excitatie in functie de energia pe care o poseda . Daca bombardam cu energie un atom , el poate lua un set discontinuu de valori (e=f*h, f= frecventa de oscilatie electromagnetica, h=6,625*10-34Js) si poate parasi nivelul de energie pe care se gaseste trecand pe un nivel superior.In acest transfer

Drumul pe care se dirijeaza fluxul magnetic intr o masina electrica e format din miezul magnetic.Pt constructia miezurilor magnetice se folosesc materiale cu permeabilitate mare(aliaje de fier,fonta).Aceste materiale au prop ca la intensitati mici ale campului magnetic produc inductii mari.

Fluxul mag=B*S ; B=miu*H ; Integrala H*dr=NI Aceste materiale au caracteristici neliniare.B=f(H). Dupa aceasta dependenta avem materiale magnetice moi caracterizate printr un ciclu de histerezis si permeabilitate mare.Ele se magnetizeaza puternic chiar la H mic si nu si pastreaza starea de magnetizare dupa ce dispare H.

KFe=SFe/Sg, unde KFe este raportul dintre sectiunea neta de Fe si sectiunea geometrica. KFe=SFe/Sg <1. Pentru utilizarea corecta si buna a materialului este necesar ca KFe de umplere sa fie cat mai aproape de 1. Factori care influenteaza KFe:-calitatea tolei;-calitate stantarii;-calitatea izolatiei;-forta de presare la impachetarea miezului;-neuniformitatea grosimii tolei;-deformarile tolei;- marimea bravurilo -dubla micsorare a lui KFe.Cu cat tabla este mai groasa si izolatia mai subtire cu atat creste K. Forta de presare a pachetului de tole creste KFe, forta nu poate fi crescuta excesiv distruge izolatia cresc pierderile in Fe.(Kp = coeficientul de majorare a pirderilor in Fe.) Experimental sa demonstrat ca pierderile calculate in materiale magnetice sunt mai mari cu un coeficient de majorare. Factorii de care depind Kp sunt:volumul si calitatea prelucrarii asupra tolei;calitatea izolatiei tolei; -calitatea impachetarii tolei si a prelucrarii miezului magnetic 28.Ecruisarea este fenomenul ce se produce in timpul operatiei de stantare a tolei de-a lungul conturului de taiere deci distrugerea retelei cristaline a materialului si distrugerea stratului izolant la tabla izolanta.Ca urmare cresc pierderile dupa impachetare prin curenti turbionari si prin efectul de histerezis de aceea la tolele cu cristale orientate se apelaza la recoacerea tolei dupa stanatre (aprox 800C). 29.Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sintetizare(coacere) din pulberi de oxizi metalici de fier cu oxizi de mangan de nichel de zinc de magneziu litiu etc. Feritele se utilizeaza pentru circuitele magnetice care lucreaza la inalta frecventa datorita rezistivitatii electrice mari. Feritele au proprietati magnetice inferioare celorlalte materiale magnetice dar sunt singurele folosite la frecventa inalta,si sunt mult mai stabile din pct de vedere magnetic la solicitarile mecanice(socuri ; vibratii) 30.Proprietatile materialelor conductoare idelale sunt:rezistivitatea cat mai mica sa nu varieze cu temperatura ; sa aiba o buna rezistenta mecanica; sa aiba un grad ridicat de tehnologicitate; sa nu fie magnetice; sa aiba un cost cat mai scazut 31.Ce se intelege prin schema de izolatie? Prin schema de izolatie se intelege ansamblul de materiale electroizolante si modul de dispunere pornind de la conductorul electric pana la elemental fata de care se izoleaza. Cele mai cunoscute scheme de izolatie sunt: -scheme de izolatie in crestatura; -schema de izolatie pt capetele de bobina; -scheme de izolatie pt infasurarile transformatoarelor; -scheme de izolatie in cablurile electrice.

21. Materiale magnetice gasite in campuri magnetice variabilese incalzesc astfel au loc in mat. magnetice pierderi de energie prin histerezis si prin curenti indusi. (PH = k * f * Bn ) f frecventa campului magnetic; B inductia max ; 1.6<n<1.9 Pierderile se datoreaza curentilor indusi in corpurile feromagnetice variabile in timp. Miezurile magnetice pt campuri magnetice variabile in timp se fac din tole .

PF =

2 f e D 2 B 2 max 6

rezistivitatea; f frecventa;D

grosimea mat Ca sa reducem aceste pierderi se introduce siliciuri pana la 5% pt a mari rezistivitatea . 22. Miezurile magnetice se clasifica:- cu flux magnetic variabil in timp;cu flux magnetic constant in timp Dupa forma constructive : miezuri magnetice masive (fonta, otel) ; miezuri magnetice din pulberi (ferrite) . Dupa forma constructiva:- miez magn compacte;-miez magn divizate . 23. Obtinerea tablei elth, obtinerea tolei utilizate in constructia miezurilor magnetice ( tabla silicioasa) se poate face in 2 moduri : a) laminare la rece ; b) laminare la cald .Laminarea la cald poate fi facuta normal sau in camp magnetic . Tabla silicioasa laminata la rece poate fi cu cristale orientate sau neorientate Tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald prezinta pierderi specifice mai mici De asemenea solenatia de magnetizare este mai mica la tabla laminata la rece in comparatie cu tabla laminata la cald. 24.Tabla Amorfa: -aliaj din fier, boriu, siliciu; -grosimi 0,025-0,05 mm Avantaje:-proprietati magnetice bune: 1. pierderile specifice de 3-5 ori mai mici decat tabla silicioasa 2. puterea de magnetizare de 4-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa 3. permeabilitatea scaderea curentului de magnetizare/ mers in gol Dezavantaje:1. pret 3$/kg pe cand tabla silicioasa 1,46$;2. pret asamblare 4$/kg fata de 3$/kg tabla silicioasa; Utilizari: transformatoare de distributie, transformatoare de impuls, aplificatoare magnetice. 25.Ce rol are adaosul de siliciu in tabla electrotehnica. Descrieti influenta procentului de siliciu. Adaosul de siliciu mareste campul de magnetic de magnetizare.Dezavantaje:-material mai dur;-materialul devine casant;sculele stantele/foarfecele se uzeaza mai repede;-folosirea materialelor mai bune in constructia lor;-cost mai mare.Cresterea procentului de siliciu nu numai ca strica sculele, strica procesul de magnetizare.

34.Desen

35.Descrieti tipurile de infasurari ale transformatoarelor(dupa forma constructiva) Dupa forma constructive,bobinele transformatoarelor sunt: -cilindrice;-spiralate;-stratificate;-in galeti. Bobinele cilindrice sunt utilizate de obicei la transformatoarele mici si medie putere. Deoarece spirele invecinate sunt strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui cilindru. Fig. Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai multe spire si conductoare de sectiune mica se divizeaza intr o serie de bobine mai mici numite galeti separate prin canele cu distantieri pt a imbunatati racirea.Modul de legarea al galetilor poate fi normal sau al doilea galet intors. Fig. 36.Ce se intelege prin transpunerea conductoarelor intr o infasurare;desen. In cazul in care un conductor real e format din mai multe conductoare in parallel dispuse radial se cauta pe inaltimea coloanei ca fiecare conductor sa ocupe pozitii identice.

26.Coeficientul de umplere, Coeficient de majorare a pierderilor in fier, marimile de influenta.

Aceasta schimbare se numeste transpunere. Fig. 37.Ce semnifica termenii in relatia:Z=2mpq? Z=nr de crestaturi;m=nr de faze ;p=nr de perechi de poli; q=nr de crestaturi pe pol si faza. 38. Tipuri de colivii pt masini asincrone; tehnologi de fabricatie: Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv tehnologic in 2 mari categori : - colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezate in crestaturile miezului magnetic ale rotorului si scurtcircuitate de inele, de regula, din acelasi material ca si barele.Principalele tipuri de colovii sudate :colivie simpla cu bare rotunde din cupru;colivie dubla cu bare rotunde de cupru si alamainele de scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte. - colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vederea eliminarii volumului mare de munca care se depune la coliviile sudate. Turnare coliviilor se face din aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realiza diverse forme de bare. Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga, turnarea sub presiune. 39. in procesul tehnoligic de fabricare al bobinelor precum si la bobinarea efectiva se pot produce anumite defectiuni cum ar fi -distrugerea izolatiilor intre spire -ditrugerea izolatiilor fata de masa -efectuarea lipiturilor de calitate prosta -efectuarea legaturilor gresite Pt identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari :-dupa executarea bobinelor ;-dupa executarea infasurarilor;dupa montarea masinii. Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt controlul nr de spire ; masurarea rezistentei bobinajelor ; masurarea rezistentei de izolatie fata de masa ; verificarea infasurari la scurtcircuit intre spire; incercarea la tensiune marita.