Lucrare Licenta Mechel Buna

Impactul cotarii la Bursa de Valori asupra rezultatelor financiare ale SC.
MECHEL Targoviste SA
Bursele de valori din Romnia scurt prezentare
Piaa de capital din Romnia a nceput s funcioneze de curnd dup o lung perioad de interdicie, ca parte a unei arii extinse de piee emergente din Europa de Est, dezvoltate dup cderea regimului comunist. Piaa de capital din Romnia este format din dou burse de valori separate, una n Bucureti i cealalt la Sibiu, avnd active suport diferite. Bursele de marfuri, care au o traditie de peste 70 de ani, au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemnand, in anul 1881, aparitia primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri. Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate. Dupa ce s-a incheiat criza economica din 1929 1933, si s-a refacut activitatea economica, Bursa de efecte, actiuni si schimb in Bucuresti, a cunoscut un curs ascendent, anul 1939 reprezentand apogeul perioadei interbelice. Trebuie spus ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor. Terminarea celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie data acestui sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat. Revolutia care a avut loc in anul 1989, a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti.
Impactul cotarii la Bursa de Valori asupra rezultatelor financiare ale SC.MECHEL Targoviste SA
Astfel, avand o sansa uneori unica in viata, un grup de specialisti din diferite sectoare economice a reconstruit aceasta piata, piata ce isi regaseste inceputul in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si continuand cu cel de educare a publicului larg. Acest proces continua si astazi toti cei implicati invata zilnic, ceea ce la Bursa de Valori reprezinta o institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei in peisajul economic confera un element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a inscris economia romaneasca dupa anii 90. Bursa de Valori Bucuresti se ghideaza si functioneaza dupa o serie de elemente si principii, si are propria viziune, rol si misiune. Viziune Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Bursa de Valori si-a propus construirea celei mai performante piete de capital din regiune. Misiune Misiunea acestei institutii este aceea de a constitui un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenorilor, oferind servicii, norme si mecanisme pentru a atrage si a aloca resursele financiare eficient intr-o deplina transparenta si siguranta.Mai mult decat atat, asigura si de asemenea promoveaza o piata eficienta, corecta care sa influenteze tendintele economice si institutionale.
Rol Rolul acestei institutii este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public.
Principii Principiile ce stau la baza functionarii institutiei ca piata organizata de valori mobiliare sunt: -Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa. -Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea. -Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general. -Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital.
Evoluia Bursei de Valori Bucureti intre anii 20072011
2007 Bursa de Valori Bucuresti a debutat in anul 2007 ca operator bursier in cadrul pietei financiare unice europene. Tot anul 2007 a reprezentat si implinirea a 125 de ani de la infiintarea primei institutii bursiere in Romania, in anul 1882. Anul 2007 poate fi considerat unul cu totul special pentru intreaga societate romaneasca. datorita faptului ca Romania a aderat la Uniunea Europeana. Capitalizarea cumulata a celor doua piete administrate de catre BVB a urcat la finalul anului la 110 miliarde lei, in crestere cu 31% fata de nivelul la care se situa acelasi indicator in urma cu un an, iar valoarea totala a tranzactiilor din 2007 a fost de peste 18 miliarde lei, cu aproape 70% peste rulajul total inregistrat n anul precedent. Capitalizarea bursiera si valoarea tranzactiilor atinse in anul 2007 au fost valori record pentru istoria moderna a BVB. Cresterea activitatii de tranzactionare s-a regasit si in performantele financiare obtinute de BVB. Veniturile totale s-au ridicat la 54,2 milioane lei, cheltuielile totale au fost mentinute sub pragul de 20 milioane lei, ceea ce a condus la realizarea unui profit net de 29 milioane lei. Evolutiile anului 2007 de la Bursa de Valori Bucuresti au stat sub semnul modificarii perceptiei investitorilor straini asupra economiei romanesti si perspectivelor sale de dezvoltare. In conditiile unui mediu financiar international favorabil investitiilor, in prima parte a anului 2007 moneda nationala si-a continuat tendinta de apreciere fata de principalele valute, dobanzile din piata monetara interbancara au coborat cu pasi destul de rapizi, iar indicii pietei bursiere au atins noi maxime istorice. In a doua jumatate a anului pietele financiare internationale au intrat insa intr-o perioada de turbulente, care au marit volatilitatea, au ingreunat accesul investitorilor la finantare, au ridicat costul acesteia si au determinat scaderea apetitului investitorilor fata de risc. Efectele s-au vazut
si pe piata bursiera romaneasca, unde tendintele conturate in prima parte a anului nu au mai continuat. Caracteristic pentru Bursa de Valori in 2007 au fost urmatoarele: A crescut sensitivitatea pietei la procesele care au loc la nivel international. A crescut semnificativ ponderea pe care o detineau investitorii straini in rulajul total al pietei din anii trecuti, si totodata au devenit mult mai prezenti pe piata bursiera romaneasca Diversificarea gamei de instrumente financiare oferite: astfel, in luna septembrie a fost lansata la BVB piata la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la dispozitia investitorilor au avut ca activ suport indicii BET si BET-FI. De asemenea, pe finalul anului au debutat tranzactiile cu drepturile de alocare care au insotit actiunile emise de catre Transgaz S.A. in cadrul ofertei publice primare initiale. Capitalizarea cumulata a celor doua piete administrate de catre Bursa de Valori Bucuresti a depasit in 2007, in premiera, pragul de 100 miliarde de lei si a atins la finalul anului valoarea de 110 miliarde RON, in crestere cu +31% fata de nivelul la care se situa acelasi indicator in urma cu un an. Valoarea tranzactiilor negociate pe parcursul anului 2007 in cadrul celor doua piete administrate de catre BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total inregistrat in anul anterior. Media zilnica a operatiunilor bursiere realizate pe piata reglementata s-a situat la 55,2 milioane RON, in vreme ce pe piata Rasdaq s-au realizat in medie tranzactii in valoare de 17 milioane lei pe zi. Ritmurile de crestere inregistrate de capitalizarea bursiera si de valoarea tranzactiilor au fost sensibil mai ridicate in cazul pietei Rasdaq, ceea ce arata ca fuziunea realizata in urma cu doi ani intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq a reusit sa aduca un plus de vizibilitate pentru titlurile tranzactionate pe piata Rasdaq. Indicii bursieri au incheiat anul 2007 la valori superioare celor de start, dar sub maximele istorice pe care le-au atins acestia la mijlocul perioadei analizate: cu +22% pentru BET, cu +32,6% pentru BET-C si cu +24,8% pentru indicele sectorial BET-FI.
Ca o particularitate a anului 2007 se remarca faptul ca de aceasta data nu s-a mai respectat paternul sezonier cu care in ultimii ani se obisnuisera investitorii si observatorii pietei bursiere autohtone: valori de tranzactionare mai ridicate in primele si ultimele luni ale anului, cu o perioada de relativa acalmie pe parcursul lunilor de vara, nivelurile maxime ale lichiditatii fiind atinse de aceasta data in perioada mai august.
2008
Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori Bucuresti si pentru toti participantii pe piata bursiera autohtona una dintre cele mai complicate perioade din istoria moderna a pietei de capital din Romania. Dupa aproape un deceniu in care principalii indicatori si indici ai BVB au descris o tendinta ascendenta, accentuata si sustinuta in ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, 2008 a fost marcat de inversarea abrupta a trendului crescator al cotatiilor si de diminuarea sensibila a lichiditatii generale a pietei bursiere. Primul an al crizei financiare mondiale a determinat scaderi pentru indicele compozit BET-C dupa ce evoluase ascendent incepand cu anul 2000. Capitalizarea totala a pietei reglementate administrate de catre BVB a pierdut in doar un an aproape 20 miliarde de euro, iar valoarea tranzactiilor realizate in 2008 s-a redus la mai putin de jumatate fata de rulajul inregistrat in anul precedent. Cu toate ca in ultima perioada s-au inregistrat scaderi ale activitaiti pe toate pietele bursiere, iar contextul economicofinanciar nu a fost deloc unul favorabil pietelor de capital, BVB a reusit sa inregistreze un rezultat pozitiv pentru exercitiul financiar 2008, foarte apropiat de nivelul propus prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli.
Evolutia principalilor indicatori ai pietei in 2008: Capitalizarea bursiera a coborat de la nivelul de aproape 30 miliarde euro la finalul anului 2007 la numai 11 miliarde euro (Capitalizarea este calculata fara Erste Bank). Aceasta s-a intamplat pe fondul deprecierii preturilor actiunilor listate la BVB, si nu ca urmare a delistarii vreunei companii. Valoarea tranzactiilor a fost extrem de redusa pe parcursul anului 2008. Daca in anul 2007 rulajul total realizat pe pietele administrate de catre BVB a fost de 5,4 milioane euro, in anul 2008 acesta s-a redus la aproape jumatate. Scaderea valoarii totale de tranzactionare s-a datorat in primul rand evolutiilor negative ale preturilor, numarul total de tranzactii si volumul de actiuni care s-au schimbat intre investitori avand un ritm de scadere inferior celui inregistrat de valoarea de tranzactionare. Pe parcursul anului 2008, pentru indicii BVB au existat perioade in care acestia au fost intens corelati cu cei ai burselor internationale, cauzand astfel o volatilitate extrem de ridicata a pietei autohtone. Indicii BVB au inregistrat pierderi printre cele mai ridicate dintre pietele bursiere europene. Astfel, indicele de referinta al pietei BET a scazut cu 70% sub valoare de start a lunii ianuarie. Structura investitorilor a suferit schimbari in sensul reducerii ponderii investitorilor straini in totalul rulajelor inregistrate de BVB in 2008. Desi datele statistice privind lichiditatea si evolutiile total nefavorabile ale cotatiilor inregistrate pe parcursul anului 2008 au tendinta fireasca de a fi pozitionate in primplanul oricarui demers de evaluare a pietei bursiere, ele nu ar trebui totusi sa eclipseze celelalte evenimente importante pentru piata de capital din Romnia: Admiterea la tranzactionare pe piata reglementata administrata de catre BVB a primelor actiuni emise de o companie straina, Erste Bank, incepand cu 14 februarie 2008. Lansarea in 4 aprilie 2008 a noii versiuni a sistemului de tranzactionare al BVB, Arena Gateway. Aplicatia Arena Gateway are rolul de a asigura la un nivel
tehnologic superior schimbul de informatii intre sistemele intermediarilor si cele ale BVB, prin utilizarea unei interfete programabile API (Application Programming Interface). Astfel, toate functiile operatiunilor de tranzactionare din sistemul central devin accesibile si se pot integra in sistemele participantilor, optimizand fluxul operational cu platformele de tranzactionare on-line administrate de intermediari si sporind eficienta in utilizarea capacitatii liniilor de comunicatie dintre sistemul BVB si participantii la piata. S-au diversificat produsele ce erau disponibile la, iar participantii la piata au dispus si de contracte futures cu activ suport pe actiuni si pe valute. La 1 iulie 2008, BVB lanseaza 2 noi indici: BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index) si BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy and Related Utilities Index). Scopul acestora este de a reflecta miscarea in piata a preturilor celor mai lichide 25 de companii(inclusiv SIF-urile), respectiv a preturilor companiilor al caror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia. Listarea titlurilor de stat la BVB pe 4 august 2008. Listarea primului fond pe piata relementata BVB la categoria Organisme de plasament colectiv, in 22 septembrie 2008. Transferul de pe piata Rasdaq pe piata reglementata a 5 dintre cele mai lichide companii, in spiritul guvernantei corporative (Dafora, Condmag, Transilvania Constructii, Romcarbon, Ves). Lansarea in 16 decembrie 2008 a trei noi servicii de date oferite de BVB in scopul facilitarii accesului participantilor la piata si a publicului larg in general la informatii bursiere. Aceste servicii sunt: Web Mobile (ofera accesul la site-ul BVB in format standard de telefon mobil), Web Free Membership Application (ofera, prin crearea gratuita a unui cont pe baza de user si parola, posibilitatea crearii unor mecanisme automate de preluare standardizata a informatiilor burisere, eliminand astfel efortul propriu de a introduce si intretine aceste date) si Corporate Data Web Services (premite preluarea datelor corporative pentru emitentii listati la BVB).
2009
Daca anul bursier 2009 ar trebui sa primeasca o marca distinctiva, o denumire care sa-l diferentieze de ceilalti ani de functionare ai BVB, atunci acesta ar putea fi numit anul instrumentelor financiare cu venit fix. Numarul total al tranzactiilor cu obligatiuni s-a apropiat, n anul 2009, de pragul de 1.000, in conditiile in care rulajul pe piata obligatara a inregistrat la BVB un record absolut: peste 300 milioane EUR. Acest nivel a fost de aproape cinci ori mai mare decat valoarea tranzactiilor cu obligatiuni din anul anterior. Din perspectiva teoriei ciclurilor economice, evolutiile anului 2009 din cadrul pietei reglementate organizata de catre Bursa de Valori Bucuresti par a sugera finalul unui ciclu care s-a derulat pe parcursul a circa 11 ani. Piata bursiera a absorbit socurile induse de criza, dupa care a urmat o perioada de revenire. In 25 februarie 2009, indicele BET a atins un minim multianual de 1.887 puncte, in timp ce la finalul anului a fost calculat pentru 4.691 puncte, cu 62% mai mult peste nivelul de start din urma cu sase ani si cu 149% peste valoarea minima atinsa in luna februarie 2009. Aprecierea anuala a indicelui compozit BET-C al BVB (cu 37,3%) a fost in 2009 peste media europeana, pozitionand astfel piata bursiera din Romania printre cele mai dinamice din Europa. In conditiile in care anul 2009 nu a marcat listarea de noi companii care sa modifice semnificativ valoarea capitalizarii bursiere, acest indicator a fost influentat aproape in exclusivitate de dinamica preturilor de tranzactionare ale titlurilor deja listate. Desi in partea a doua a anului numarul tranzactiilor a crescut, la nivelul anului 2009 valoarea medie zilnica a tranzactiilor cu actiuni a depasit cu foarte putin pragul de 5 milioane de euro/zi. Cu o diminuare a lichiditatii generale cu 42%, fata de anul precedent, BVB se situeaza in jurul mediei europene.
10
Repere ale pietei in 2009: Companii nou listate: Farmaceutica Remedia, COMCM, BOROMIR PROD, Unitati de fond: OTP WiseRO, primul fond de investiii de tip inchis cu capital garantat, fond constituit n urma derulrii unei oferte publice initiale Obligatiuni municipale: 13 noi emisiuni; prima emisiune de obligatiuni emise de o comuna, respectiv Comuna Aninoasa Titluri de stat: 2 noi emisiuni Mecanisme de piata: eliminarea suspendarii pietei in functie de variatia indicelui BET, calcularea pretului de referinta ajustat, extinderea limitei zilnice de variatie a pretului, conturile contingente, pregatirea noului model operational, reducerea perioadei de fixing, testarea totala a solutiei de back-up, pregatirea produselor structurate, pregatirea sistemului alternativ de tranzactionare Piata la termen: introducerea in premiera a serviciilor de market-making, RBS BANK Romania devenind market maker pe contractul futures Euro/Ron.
2010
Bursa de Valori Bucuresti a devenit o companie listata din 8 iunie 2010. Primul Raport anual al Bursei de Valori Bucuresti, in calitate de companie listate, releva modificari la nivelul actionariatului, precum si imbunatatirea performantei operationale. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) reuseste sa treaca in 2010 pe profit operational(EBIT), de 0,3 mil. lei, la 31 decembrie 2010, conform datelor preliminate individuale, fata de o pierdere operationala de 1,5 mil. lei la 31 decembrie 2009. Cifra de afaceri a BVB a urcat cu 5,4% in 2010, pana la 13 mil. lei (2009: 12,4 mil. lei)
11
n contextul n care n anul 2010 au continuat s se manifeste condiii dificile de pia, BVB a reuit s elimine pierderile operaionale nregistrate n anul 2009 i s ncheie ultimul an cu un rezultat din exploatare peste cel previzionat. a declarat Stere Farmache, Preedintele BVB. Valentin Ionescu, Director General BVB: 2010 a fost, cu siguran, marcat de aversiunea fa de risc a investitorilor, pe seama incertitudinilor din planul macroeconomic intern. Reducerea rulajelor pe piaa aciunilor, n ultima jumtate a anului trecut, a determinat, per total, o cretere de doar 5,4% a cifrei de afaceri. La nivel operaional am reuit s reducem cu 13% costurile de personal i cu 35% pe cele de funcionare, cheltuielile operaionale diminundu-se cu 7%. n 2011 ne propunem s continum politica prudent de management al costurilor i s diversificm gama de instrumente disponibile la tranzacionare. 2011
Bursa de Valori Bucureti (BVB) i-a sporit cu mai mult de 127% profitul operaional1 n primele 3 luni din 2011, pn la 3,0 mil.lei (T1.2010:1,32 mil.lei) Avansul profitului operaional s-a datorat creterii cifrei de afaceri a BVB cu 34% n T1.2011, pn la aproape 6,00 mil. lei. (T1.2010: 4,45 mil.lei) i a scderii cu 4,7% a cheltuielilor operaionale, sub 3 mil. lei Rezultatele din primul trimestru indic o mbuntire semnificativ a indicatorilor BVB, precedat de un efort susinut de cretere a lichiditii prin lansarea a ct mai multor instrumente i listarea unor companii importante. Valentin Ionescu, Director General BVB: Primele 3 luni din acest au fost caracterizate de un interes mai mare al investitorilor locali i internaionali pentru bursa romneasc. mbuntirea perspectivei macroeconomice interne a determinat o intrare n pia a cumprtorilor, fapt demonstrat de avansul semnificativ la nivelul indicilor i de rulajele n cretere fa de media anului trecut. Cu toate acestea, n ultimele luni am depus eforturi mai ample pentru atragerea de noi emiteni i emisiuni, precum i de diversificarea instrumentelor tranzacionate. Rezultatele operaionale ale Bursei de
12
Valori Bucureti n primul trimestru sunt mbucurtoare, fiind cel mai bun profit operaional trimestrial de dup criz.
Criza financiar internaional: influene asupra pieei bursiere din Romnia
Criza financiar care a nceput n 2008 are un impact major asupra evoluiei economiilor rilor i cea mondial, inclusiv asupra burselor de valori. Impactul asupra burselor de valori s-a reflectat vizibil asupra riscului asumat de investitori, prin reducerea ctigurilor i a oportunitilor i atraciei investiiilor, descreterea valorii i volumului tranzaciilor. Bursa este un instrument foarte important al vieii economico-financiare ntr-o ar sau pe plan internaional, un indicator al activitatii lumii de afaceri i al perspectivelor economiei. Prin acest rol, aceasta devine un simbol al economiei de pia i obiect de interes nu numai pentru cercurile de afaceri, ci i pentru ntreaga comunitate. Criza economico-financiar care a monopolizat economiile din ntreaga lume n ultimii ani, a avut un impact nefavorabil asupra evoluiei pieelor bursiere. Astfel, cotaiile aciunilor marilor companii listate la bursa au scazut dramatic, lichiditatea din pieele bursiere s-a redus foarte mult i, pe acest fond, a scazut volumul tranzaciilor ca urmare a reducerii interesului manifestat de investitori i speculatori. Indicii bursieri au cunoscut o scadere pe ansamblu i o distorsionare a informaiilor oferite investitorilor poteniali ca urmare a perturbaiilor aparute n structura companiilor participante la baza de formare a acestora. Un studiu atent de zi cu zi al evoluiei Bursei de Valori Bucureti n perioada iulie 2007-noiembrie 2009 scoate n eviden un comportament specific al pieei romneti de capital. Dei toate pieele emergente din regiune au evoluat n strns corelaie cu bursele mature din America i Europa, impactul negativ al crizei asupra bursei romneti a fost n multe situaii mai puternic i mai generalizat dect ar fi fost de
13
ateptat, avnd n vedere situaia macroeconomic a Romniei i performanele microeconomice ale companiilor listate. Am observat dou caracteristici dominante ale evoluiei pieei locale de capital n aceti primi doi ani de criz: corelarea puternic la trendul burselor externe i decuplarea (cel puin aparent) de la evoluia economiei locale. Aadar, o prim observaie important este aceea c bursa (ca sector de activitate i comunitate profesional) a fost, probabil, primul domeniu mai important al economiei care a resimit efectele crizei subprime declanat n Statele Unite ale Americii. Datele statistice disponibile la finalul anului 2008 creionau pentru economia mondial un tablou total diferit fa de cel existent n urm cu doar un an. Cu economiile din zona euro i din Japonia aflate deja n recesiune (tehnic) i cu cea din S.U.A. aflat de facto n aceeai situaie, economia mondial n ansamblul su pare a avea toate datele intrrii ntr-o perioad extrem de dificil. Aa cum dealtfel s-a ntmplat de multe ori n istoria capitalismului, dificultile economiei reale au fost anticipate i chiar induse de instaurarea unei situaii de criz pe pieele financiare. ntr-un astfel de context financiar internaional ostil era practic imposibil ca pieele emergente din Europa Central i de Est (inclusiv cea romneasc) s continue evoluiile pozitive din anii precedeni. Astfel, nc de la debutul anului 2008 tradiionalul efect al lunii ianurie a fost complet ignorat de investitori i de cotaiile majoritii titlurilor listate i a devenit destul de evident ca 2008 va fi pentru Bursa de Valori Bucureti un an cu totul special. Dup scderi cu aproape -30% ale indicilor bursieri din primele sptmni de tranzacionare ale anului 2008 a urmat o perioad de relativ acalmie, care a dat impresia c suntem ntr-un scenariu n care coreciile negative ale preurilor de tranzacionare pot fi considerate oarecum fireti, dup creterile susinute i consistente marcate de indicii bursieri nainte i imediat dup momentul aderrii Romniei la Uniunea European. Cum am spus si mai sus, am observat dou caracteristici dominante ale evoluiei pieei locale de capital n aceti primi doi ani de criz: strinii au influenat puternic trendul pieei att n perioada premergtoare crizei (atunci cnd intrrile lor duceau la creteri abrupte ale preurilor aciunilor romneti), ct i ulterior declanrii acesteia
14
(cnd au nceput s ias din piaa romneasc i, ca atare, au pus o presiune puternic negativ asupra aciunilor i indicilor de la BVB). S-a ntmplat aa, pentru c, la momentul la care criza debuta n SUA, bursa bucuretean era deja puternic corelat cu pieele internaionale de capital, ca urmare a fluxurilor importante de capitaluri strine care intrau n economia romneasc. O parte a acestor fluxuri a luat calea bursei i a dus n timp la acumularea unui stoc de capital strin important. Fenomenul de contagiune global a fcut ca trendul negativ al bursei romneti s coincid ca durat i perioad de desfurare cu cel al pieelor mature de capital, momentul de final al trendului descendent al BVB fiind identic cu acela al pieelor externe, adic n ultimele zile din februarie-primele zile din martie 2009. Cea de-a doua particularitate important pe care am putut-o observa n primii doi ani de criz este aceea c, urmare a corelaiei descrise anterior, declinul activitii bursiere n Romnia a nceput simultan cu acela din SUA, nc de la sfritul lunii iulie 2007, cu aproximativ 16 luni nainte ca date statistice obiective, comunicate de Institutul Naional de Statistic i de Eurostat, s confirme nceputul tendinei de scdere a activitii economice n Romnia. Aa cum spuneam, indicii BVB au inversat tendina la finele lunii iulie 2007 i ulterior s-au nscris pe un accelerat i persistent trend descendent, dei pentru economia romneasc 2007 a fost un an foarte bun, n care PIB-ul a crescut peste potenial. De asemenea, cea mai mare parte din 2008 a adus evoluii pozitive att la nivel macroeconomic, ct i n ceea ce privete profiturile companiilor tranzacionate la BVB. Abia n ultimele dou luni de toamn din 2008 au aprut primele semnale evidente ale unor probleme economice. Totui, n acel moment, indicii BVB deja acumulaser scderi de peste 70%, adic strbtuser mai mult de trei sferturi din declinul total pe care aveau s-l cunoasc pn la finalul primei etape a crizei globale.
15
Indicii bursieri
Pe fondul unei lichiditi a pieei bursiere locale incomparabil mai mici dect n cazul marilor burse din S.U.A., Europa sau Asia fenomenul de contagiune n care s-au transformat la un moment dat corelaiile dintre indicii BVB i cei ai pieelor bursiere internaionale a cauzat un grad extrem de ridicat al volatilitii generale a pieei. Aceast situaie a fcut posibil ca pentru unele dintre cele mai importante titluri de la BVB, n cteva edine de tranzacionare din trimestrul III al anului 2008, s nu mai fie afiate ordine de cumprare n intervalul de pre +/-15% impus pentru o edint de tranzacionare. De aceea, n premier n istoria BVB, n data de 8 octombrie 2008 a fost necesar suspendarea edinei de tranzacionare, ca urmare a volatilitii excesiv de ridicate. Chiar i n condiiile existenei unui tunel mai strns de evoluie a preurilor zilnice dect cel practicat de alte piee bursiere, pierderile nregistrate n acest an la nivelul indicilor BVB au fost printre cele mai ridicate dintre pieele bursiere europene. Astfel, la finalul anului 2008 indicele BET era calculat pentru 2.901 puncte, cu 70% sub valoarea de start a lunii ianuarie. De altfel valorile maxime din 2008 ale tuturor indicilor bursieri au fost atinse n primele edine de tranzacionare ale anului.
16
Prezentarea generala a societatii S.C. MECHEL TARGOVISTE S.A.
Scurt istoric S.C. MECHEL TARGOVISTE S.A este cel mai mare combinat metalurgic din Romania, parte a grupului rus Mechel International Holdings AG care mai detine, pe langa cele din Rusia, combinatul de la Campia Turzii si unul in Lituania. Societate a fost infiintata in anul 1969 sub denumirea de Intreprinderea de Oteluri Aliate .In anul 1975 Intreprinderea de Oteluri Aliate se transforma in Combinatul de Oteluri Speciale , care devine in cele din urma S.C. COST S.A. Societatea produce si comercializeaza oteluri sub forma de produse laminate, calibrate sau forjate. Principalii competitori de pe piata interna sunt firmele din grupul Arcellor Mittal, precum si Otelinox Targoviste si Ductil Steel Buzau. Printre clientii Mechel se numara companii din domeniul constructiilor, constructiilor de autovehicule, nave, industria miniera, Anul 2002 a reprezentat un an important pentru S.C. COST S.A., deoarece atunci a inceput lansarea procesului de privatizare. Astfel, in august 2002, pachetul majoritar de actiuni al lui S.C. COST S.A a fost achizitionat de firma CONARES TRADING AG Elevetia. Ulterior, societatea ii schimba denumirea in MECHEL TRADING AG Elvetia, actualmente fiind MECHEL INTERNATIONAL HOLDING AG Elvetia. In martie 2005 denumirea a fost schimbata din S.C. COST S.A. in S.C. MECHEL TARGOVITE S.A. Compania este detinuta de omul de afaceri Zyuzin.Conglomeratul inglobeaza societati din minerit,siderurgie si prelucrarea metalelor din trei tari: Rusia, Romania si Lituania. Mechel controleaza 39% din piata rusa a produselor din oteluri speciale. In anul
17
2005 compania a realizat o productie de 15,6 milioane tone de carbine, 5,9 milioane tone de otel si 4,6 milioane tone de oteluri plate. S.C. Mechel Targovite S.A. are sediul social in Targovite, pe oseaua Gaeti Nr. 9 11, din judetul Dimbovita. Codul unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului este RO 913720 din 30.11.1992, iar numarul de ordine in Regitrul Comertului este J15/284/04.02.1991. Capitalul social subscris i varsat la data de 31.03.2009 a fost de 172125307,5 RON. Societatea are ca principal obiect de activitate productia de metale feroase sub forme primare i feroaliaje. Societatea isi desfasoara activitatea in producerea, prelucrarea i comercializarea de oteluri speciale (aliate i inalt aliate) pentru scule, bare, blocuri, semifabricate forjate, profile laminate i bare trase, precum i alte activitati de cercetare, proiectare i prestari servicii. S.C. Mechel Targovite S.A. este producatorul unic in ceea ce privete productia de bare forjate din oteluri preponderent medii i inalt aliate, precum i pentru barele trase i profilele mijlocii i uoare din oteluri aliate. Mechel controleaza combinatele Mechel Campia Turzii (INSI), Mechel Targoviste (COS), Ductil Steel Otelu Rosu si Laminorul Braila. In mai 2008, compania detinea 80% din productia de otel-beton din Romania. Mechel Targoviste (COS) este listata la Bursa si cotata ca fiind category a II-a, iar actiunile Mechel Campia Turzii sunt tranzactionate pe piata RASDAQ. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti. In acest fel, societatile cotate la BVB sunt impartite in doua categorii, oferind investitorilor un prim criteriu de aprecire a eficentei acestora. La sfarsitul primului trimestru din 2009, Mechel Targoviste avea un numar de 3128 de salariati.
18
Analiza financiara a societatii
Pentru a analiza o societate sau o institutie din punct de vedere financiar, trebuie avut in vedere un ansamblu de instrumente si metode care permit stabilirea situatiei financiare, a performantelor si riscurilor unei societati. Putem grupa aceasta analiza in mai multe grupe : analiza echilibrului financiar, analiza rezultatelor intreprinderii si diagnosticul financiar prin sistemul de rate.
Analiza echilibrului financiar
Nu putem face aceasta analiza a echilibrului financiar fara sa stabilim masura in care resursele societatii sunt armonizate cu nevoile acesteia. Din acest motiv, pentru acest lucru se folosesc informatiile furnizate de bilantul contabil pentru calculul unor indicatori cum sunt: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta.
Bilantul contabil
Prin sistemul conturilor, contabilitatea, urmareste, consemneaza si controleaza permanent existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale ale societatilor comerciale. Cand se trece la inchiderea exercitiului financiar (la sfarsitul fiecarui an), ca si in alte situatii (fuziuni, incetarea activitatii etc.) societatile comerciale, la fel ca toti ceilalti agenti economici si in acelasi timp subiecti contabili (persoane juridice sau fizice care potrivit legii sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitate), sunt obligate sa intocmeasca bilantul contabil, fara nici un fel de exceptii.
19
Abordari contemporane privind bilantul contabil
Vom intalni in contabilitate exista mai multe abordari asupra bilantului contabil: conceptia juridic- patrimonialista, abordarea economica, abordarea financiara. Cel mai des intalnit, in activul bilantului se includ numai drepturile reprezentate de bunuri si creante, insa evolutia contemporana a afacerilor impune redefinirea conceptului de patrimoniu, care sa includa in categoria activelor si drepturile de utilizare achizitionate de ntreprindere printr-un contract de leasing, concesiune sau alta formula. Conform abordarii economice, capitalul afacerii este privit atat ca provenienta, respectiv resurse, cat si din punct de vedere al alocarii, adica utilizarii. Din punct de vedere financiar, se urmareste evidentierea modului de finantare a afacerilor firmei, resursele de finantare, prezentate in pasiv, astfel, gruparea lor facanduse in functie de exigibilitatea lor.
Bilantul contabil in doctrina internationala
Standardul international IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare ne arata obiectivele, aria de aplicabilitate si scopul situatiilor financiare. De asemenea, standardul face si unele precizari referitoare la persoanele care au responsabilitatea de a prezenta si intocmi situatii financiare (consiliul de administratie), componentele acestor situatii financiare, considerente generale cu privire la principiile, politicile si conceptele contabile ce trebuie avute in vedere.
20
Modelul de prezentare a bilantului contabil in tara noastra
In prezent, la noi in tara se foloseste bilantul lista, bilant ce are ca particularitate ordonarea activelor in functie de lichiditatea crescatoare, de la imobilizari catre disponibilitatile banesti, iar a pasivelor in functie de exigibilitate. Este obligatoriu ca bilantul contabil sa contina sis a prezinte cel putin posturile enuntate si enumerate in formatul de bilant prezentat in Ordinul nr. 94/2001. Doar agentii economici care se incadreaza in conditiile prezentate in Ordinul 306/2002, si care pot tine o contabilitate simplificata, pot face exceptie. Fiecare element obligatoriu ce se regaseste in situatiile financiare ale unei societati poate fi dezvoltat si prezentat cu mai multe detalii decat se cere in formatul adoptat, daca aceasta detaliere duce la prezentarea unei informatii mai elocvente pentru utilizatorii de informatii. In situatia in care obiectul de activitate al intreprinderii necesita astfel de detalieri, formatul bilantului trebuie sa respecte ordinea elementelor cerute de formatul obligatoriu, iar detalierea se va face numai la pozitiile numerotate cu numere arabe. In ceea ce priveste structura bilantului , in special in ceea ce priveste formatul obligatoriu, aceasta trebuie pastrata si nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. Doar in cazuri exceptionale se admit derogari de la aceasta regula. Orice derogare trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu motivele care au determinat-o.
21
Rata activelor imobilizate
Indicatori Activ imobilizate(1) Total active (2) Rata activelor (1/2*100)
2007 25911588 0 41858502 4 imobilizate 61.91%
2008 25501898 6 49190402 0 51.84%
2009 23434466 3 44021684 6 53.23%
2010 213653097 476767501 44.82%
Putem observa un grad ridicat de investire a capitalului pe cei patru ani analizati intrucat rata activelor imobilizate a depasit aproape in fiecare an cota de 50%, mai putin in 2010. Acest lucru semnifica consolidarea i modernizarea infrastructurii intreprinderii ceea ce duce la creterea credibilitatii societatii in fata investitorilor i ai creditorilor.
Rata imobilizarilor necorporale
Indicatori 2007 Imobilizari necorporale 413580 (1) Total activ (2) 41858502 4 Rata imobilizarilor 0.099% necorporale (1)/(2)*100
2008 74172 49190402 0 0.015%
2009 57568 44021684 6 0.013%
2010 239801 476767501 0.05%
22
Pe parcursul celor patru ani analizati observam ca societeatea nu a realizat cheltuiele de cercetare-dezvoltare situatie mai putin avantajoasa, evolutia pozitiva a ratei datorandu-se cheltuielilor cu concesiuni, licente, brevete, marci comerciale.
Rata imobilizarilor corporale
Indicatori Imobilizari corporale(1)
2007 25867391 3 41858502 4
2008 25474290 5 49190402 0 51.79%
2009 23414081 4 44021684 6 53.19%
2010 213271316
Total activ(2)
476767501
Rata imobilizarilor corporale (1)/ 61.8% (2)*100
44.74%
Tabelul de mai sus , in care am calculate rata imobilizarilor corporale ne indica faptul ca societatea este foarte bine dotata, datorita instalatiilor tehnice i a utilajelor importante ca volum i grad de inovare, si totodata dispune de terenuri ce ocupa un loc important in totalul activelor imobilizate.
Rata imobilizarilor financiare
Indicatori
2007
2008
2009
2010
23
Imobilizari financiare (1) Total activ (2)
28187 41858502 4
201909 49190402 0 0.04%
146281 44021684 6 0.03%
141980 476767501 0.03%
Rata imobilizarilor financiare (1)/ 0.01% (2) *100
Ceea ce putem observa din tabelul de mai sus, este faptul ca intreprinderea are tendinta de a investi si de a deschidere filiale. In ultimii doi ani rata imobilizarilor financiare a inregistrat o stagnare.
Rata activelor circulante
Indicatori Active circulante (1)
2007 15659928 8 41858502 4 circulante (1)/ 37.41%
2008 23608789 1 49190402 0 47.99%
2009 19919350 5 44021684 6 45.25%
2010 256166419
Total activ (2) Rata activelor (2)*100
476767501 53.73%
Putem observa ca pe parcursul anilor 2007-2010 compania a inregistrat o evolutie favorabila, crescatoare. Acest lucru ne indica dimensiunea afacerii derulate de intreprindere in decursul exercitiului financiar.
24
Rata stocurilor
Indicatori Stocuri (1)
2007 70626106
2008 16893014 5 49190402 0 34.34%
2009 11471481 3 44021684 6 26.06%
2010 119361990
Total activ (2) Rata stocurilor (1)/(2)*100
41858502 4 16.87%
476767501 25.03%
Rata stocurilor inregistreaza o fluctuatie a valorilor in cei patru ani.Aceasta rata ne reflecta durata ciclului de fabricatie si faptul ca sectorul este caracterizat printr-un ciclu lung de fabricatie. In ultimii doi ani analizati rata stocurilor a inregistrat o evolutie asemanatoare.
Rata disponibilitatilor
Indicatori Disponibilitati (1)
2007 108607
2008 5017949
2009 133235
2010 22842589
25
Total activ (2) Rata disponiblitatilor (1)/(2)*100
41858502 4 0,026%
49190402 0 1,02%
44021684 6 0,03%
476767501 4,80%
Dupa cum putem vedea din tabelul de mai sus,rata disponibilitatilor este destul de scazuta, lucru ce indica o posibila problema de lichiditati cu care se confrunta societetea. Cu toate acestea, in 2010 lucrurile par ca reintra pe un fagas ascendent.
Rata stabilitatii financiare
Indicatori Datorii pe termen lung (1) Provizioane pentru riscuri cheltuieli (2) Capital i rezerve (3) Capital permanent (1+2+3)
2007 62842750 i 0 20735569 2 27019844 2
2008 33482438 0 31404985 5 34753029 3
2009 9321487 0 19986429 7 20918578 4
2010 9029599 4288032 42815283 56132914
Indicatori Capital permanent (1) Pasiv total (2) Rata stabilitatii (2)*100 financiare
2007 27019844 2 41858502 4 (1)/ 64,55%
2008 34753029 3 49190402 0 70,65%
2009 20918578 4 44021684 6 47,52%
2010 56132914 476767501 11,77%
26
Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse exprimand ponderea surselor straine de finantare ale societatii. Analiza celor patru ani reflecta o evolutie pozitiva in 2007-2008, pentru ca din 2009 firma sa inregistreze o scadere destul de evidenta a ratei stabilitatii financiare. Acest lucru semnifica faptul ca firma trece printr-o situatie nefavorabila cu creditorii sai.
Rata autonomiei financiare globale
Indicatori Capital propriu (1) Total pasiv (2) Rata autonomiei (2)*100 globale
2007 20735569 2 41858502 4 (1)/ 49,54%
2008 31404985 5 49190402 0 63,84%
2009 19986429 7 44021684 6 45,4%
2010 42815283 476767501 8,98%
Rata autonomiei financiare globale arata cat din patrimoniul firmei este finantat pe baza resurselor proprii. Putem vedea ca intre 2007-2009 societatea inregistreaza valori mai mari decat minimul admisibil de 33% ceea ce inseamna ca firma dispune de un grad
27
de siguranta financiara satisfacatoare. In 2010 insa, rata autonomiei financiare scade dramatic la 8.98% ceea ce inseamna ca societatea nu poate conta pe ajutorul ce ar putea veni din contractarea unor credite pe termen lung.
Rata autonomiei financiare la termen
Indicatori Capital propriu(1) Capital permanent(2)
2007 20735569 2 27019844 2
2008 31404985 5 34753029 3 90,37%
2009 19986429 7 20918578 4 95,54%
2010 42815283 56132914 76,27%
Rata autonomiei la termen (1)/ 76,74% (2)*100
Aceasta rata reprezinta proportia in care capitalurile proprii participa la formarea capitalurilor permanente, indicand raportul dintre sursele proprii de finantare i cele imprumutate. Valoare minima admisibila in acest caz este de 50% . Din tabelul de mai sus putem vedea foarte bine ca societatea noastra a inregistrat valori mult peste acest prag, lucru ce indica faptul ca resursele proprii sunt suficiente in raport cu cele imprumutate. In 2008-2009 societatea a inregistrat o evolutie foarte buna, ceea ce inseamna ca datoriile au scazut si capitalurile proprii au crescut.
Rata globala de indatorare
Indicatori Datorii curente(1)
2007 14838658 2 Datorii pe termen lung(2) 62842750 Provizioane pentru riscuri i 0 cheltuieli (3)
2008 14437172 7 33482436 0
2009 23103106 2 9321487 0
2010 261290026 9029599 4288032
28
Datorii totale (1+2+3)
21122933 2
17785416 3
24035254 9
429664186
Indicatori Datorii totale(1) Total pasiv(2)
2007 21122933 2 41858502 4
2008 17785416 3 49190402 0 36,16%
2009 24035254 9 44021684 6 54,6%
2010 429664186 476767501 90,12%
Rata globala de indatorare (1)/ (2)*100 50,46%
Tabelul de mai sus ne indica faptul ca gradul de autonomie a intreprinderi este scazut spre foarte scazut in 2010. Acest lucru denota faptul ca activitatea societatii se bazeaza in mare parte pe sursele de bani imprumutate si nu detinute.
Rata de indatorare la termen
Indicatori Datorii pe termen lung(1) Capital permanent(2)
2007 62842750 27019844 2 Rata de indatorare la termen (1)/ 23,26% (2)*100
2008 33482436 34753029 3 9,64%
2009 9321487 20918578 4 4,46%
2010 9029599 56132914 16,09%
Indicii relativ scazuti din cei patru ani ne demonstreaza faptul ca intreprinderea nu prezinta risc de insolvabilitate, cin din contra posibilitatea de indatorare este mare.
29
Lichiditatea general:
Indicator Active circulante
2007 156.599.28 8 211.229.33 2 0,74
2008 236.087.89 1 197.854.16 5 1,19
2009 199.193.50 5 240.352.54 9 0,83
2010 256.166.419 429.664.186 0,6
Datorii totale Lichiditate generala
Putem observa faptul ca lichiditatea generala a avut tendinte de scadere ceea ce poate duce la o situatie nefavorabila. Doar in anul 2008 putem vedea o usoara crestere ceea ce ar putea insemna o redresare, lucru ce nu mai reiese insa din evolutia indicelui in anii urmatori.
Lichiditatea imediat:
Indicator Disponibilitati Datorii circulante
2007 108.607 148.386.58 2 0,0007
2008 5.017.949 144.371.72 7 0,034
2009 133.235 231.031.06 2 0,0006
2010 22.842.589 261.290.026
Lichiditate imediata
0,09
30
Valorile indicatorului sunt deosebit de mici, mai ales in 2007 si 2009.Acest lucru nu poate insemna decat faptul ca societatea trece printr-o perioada grea din perspectiva capacitatii de a-si achita datoriile pe termen scurt.
Solvabilitatea general: Indicator Activ total 2007 418.585.02 4 211.229.33 2 1,98 2008 491.904.02 0 197.854.16 5 2,48 2009 440.216.84 6 240.352.54 9 1,83 429.664.186 1,11 2010 476.767.501
Datorii totale Solvabilitate generala
Datorita faptului ca valoare indicatorului este in toti cei patru ani mai mare decat 1, societatea nu prezinta riscul de a intra in incapacitate de plata. Anul cel mai bun in urma analizei solvabilitatii generale a fost 2008.
Indicatorii de echilibru financiar
Situatia neta exprima valoarea activului ce se poate realiza la un moment dat. Ea reflecta sumele ce se vor acorda asociatilor sau actionarilor in cazul in care societatea e in situatia de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ (excluzand non-valorile) asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora, si daca nu apar datorii necontabilizate. Fondul de rulment este reprezentat de diferenta dintre pasivele pe termen lung si
31
activele imobilizate. Putem avea un excedent al pasivelor pe termen lung fata de activele imobilizate care se numeste fond de rulment pozitiv, in cazul in care pasivele pe termen lung finanteaza nu numai activele imobilizate, dar si o parte din activele circulante. In caz contrar, fondul de rulment este negative, situatie intalnita cand activele imobilizate nu sunt acoperite integral de pasivele pe termen lung . Nevoia de fond de rulment reprezinta diferenta dintre activele realizabile si datoriile curente (cu scadenta mai mica de 1 an). In functie de : tipul de activitate desfasurata, volumul activitatii, caracterul sezonier al activitatii si viteza de rotatie a principalelor elemente bilantiere, fondul de rulment este influentat in bines au in rau. Trezoreria neta este reprezentata de diferenta dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment reprezinta. Ea mai poate fi prezentata si ca diferenta intre trezoreria de activ si trezoreria de pasiv. Diferenta dintre trezoreria neta a anului curent si trezoreria neta a anului precedent se numeste cash- flow.
Fondul de rulment:
Indicatori Active curente
2007 156.591.28 8
2008 236.087.89 1
2009 199.193.50 5 231.031.06
2010 256.166.419
Datoriii curente
148.386.58
144.371.72
261.290.026
32
2 Fond de rulment (1-2) 8.204.706
7 91.716.164
2 -31.831.557 -5.123.607
Incepand cu anul 2009, valoarea fondului de rulment a fost negativa. Acest lucru arata ca resursele curente sunt mai mari decat nevoile curente ( lucru relativ normal in activitatile de comercializare de bunuri). In 2007-2008 valoarea fondului de rulment a fost pozitiva, astfel firma ramanand solvabila.
Analiza rezultatelor intreprinderii
Definirea performantei firmei se face diferit in functie de interesele utilizatorilor de informatie contabila si de postulatele si principiile contabile retinute pentru determinarea rezultatului. Astfel, unii utilizatori de informatie contabila sunt interesati mai mult de informatia privind profitul intreprinderii, pe cand altii urmaresc fluxurile (viitoare) de trezorerie.
Contul de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi, in cursul unei perioade date. El pune in evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei unei intreprinderi, pentru o anumita durata.
33
Conturile de rezultate se pot imparti in: Cont de rezultate cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor in functie de destinatie, punand in evidenta rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de ntreprindere. Cont de rezultate structurat dupa natura economica a veniturilor si cheltuielilor, permitand determinarea valorii adaugate la nivelul intreprinderii si furnizarea de informatii necesare conturilor nationale.
Cifra de Afaceri
CA 2010 = 851.698.784 CA 2009 = 529.627.523 CA 2008 = 1.107.164.182 CA 2007 = 809.910.584
1200000000 1000000000 800000000 600000000 400000000 200000000 0 2007 2008 2009 2010 Cifra de afaceri
Rezultatul din exploatare

Indicatori Venituri din exploatare 2007 813.877.23 0 2008 1.196.983.63 8 2009 528.922.85 3 2010 892.563.742
34
Cheltuieli din exploatare 784.937.00 4 Re(1)-(2) 28.940.226
1.073.834.67 1 123.148.967
611.306.11 1 -82.383.258
1.025.399.255
-132.835.513
Pe baza acestui rezultat ne dam seama daca activitatea este una eficienta sau nu. Din tabelul de mai sus reiese faptul ca a fost eficienta doar in 2007 si 2008, urmatorii ani fiind unii dezastruosi din acest punct de vedere.
Rezultatul financiar
Indicatori Venituri financiare 2007 18.483.73 9 2008 15.023.885 27.655.670 12.631.785
2009 9.559.542 27.224.993
2010 24.694.467 47.025.159
Cheltuieli financiare 21.316.20 6 Rf(1)-(2) -2.832.467
1 7 . 6 6 5 . 4 5 1
-22.330.692
Cred ca este mai mult decat evident faptul ca rezultatele sunt unele negative, cheltuielile fiind mult mai mari decat veniturile financiare. In plus, aceste rezultate negative cresc de la an la an in intervalul 2007-2010.
35
Rezultatul curent
Indicatori 2007 2008 2009 Rezultat din exploatare (1) 28.940.22 123.148.96 -82.383.258 6 7 Rezultat financiar (2) -2.832.467 -12.631.985 -17.665.451 Rezultat curent (1)+(2) 26.107.75 110.517.18 9 2 100048.709 2010 -132.835.513 -22.330.692 -155166.205
Desi rezultatul financiar a fost unul negativ in toti cei patru ani analizati, rezultatul curent in 2007-2008 este unul pozitiv si in continua crestere. Acest lucru a fost posibil datorita cresterii rezultatului de exploatare. Incepand cu 2009 rezultatul curent inregistreaza o evolutie negativa ceea ce spune multe despre rentabilitatea intreprinderii.
Rezultatul net
Indicatori Rezultat curent (1) Venituri extraord (2) Cheltuiele extraord. (3) Rez extraord. (4)=(2)-(3) Rez brut al exercitiului +/- (4) Rezultat net (1) 2007 26.107.759 0 0 0 26.107.759 26.107.759 2008
2009
2010
110.516.982 -100048.709 -155166.205 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -155166205
110.517.182 -100048709 106.330.964
-100020.032 -155133.955
36
Rezultatul net = Rezultatul Brut al exercitiului Impozitul pe profit In 2007 si 2008 rezultatul a fost unul pozitiv si in crestere, spre deosebire de 2009 si 2010 cand acesta a inregistrat o evolutie negativa si de asemenea in descrestere.
Capacitatea de autofinantare
Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul fianciar, degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reinoire din exercitiile viitoare. Capacitatea de autofinantare se poate calcula prin doua metode: metoda deductiva si metoda inductiva.
Rata rentabilitatii comerciare
Indicatori Rezultat curent(1) Cifra de afaceri (2) Rata rentabilitatii comerciale (1)/(2)*100
2009 2007 2008 26.107.759 110.516.982 -100048709 809.910.584 3,22% 1.107.164.182 529.627.523 9,98% -18,89%
2010 -155166205 851.698.784 -18,22%
In primii doi ani analizati, datorita ratei pozitive inregistrate, putem spune ca intreprinderea a avut capacitatea de a inregistra profit, raportat la cifra de afaceri. Acest lucru nu a mai fost insa posibil incepand cu 2009. Intre 2009-2010 rata rentabilitatii a inregistrat o valoare negativa, asemanatoare ca valoare.
37
Rata rentabilitatii economice

Indicatori Rezultat curent(1) Activ total (2) Rata rentabilitatii economice (1)/(2)*100 2007 26.107.759 418.585.024 6,24% 2008
2009
2010 -155166205 476767501 -32,55%
110.516.982 -100048709 491.904.020 440216846 22,47% -22,73%
Intre anii 2007-2008 putem spune ca intreprinderea a actionat eficient in modul de valorificare a capitalului investit. Insa, din 2009, acest lucru nu a mai fost posibil, lucru ce ni-l arata valorile negative ale ratei rentabilitatii.
Rata rentabilitatii financiare

Indicatori Rezultat net (1) Capitaluri proprii (2) Rata rentabilitatii financiare (1)/(2)*100 2007 26.107.759 207.355.692 12,59% 2008
2009
2010
106.330.964 -100020.032 -155.133.955 314.049.855 199.864.297 33,86% -50,04% 42.815.283 -362,33
Din analizarea acestei rate putem observa faptul ca intreprinderea a evoluat satisfacator spre bine in 2007-2008, ca mai tarziu, 2009-2010, sa inregistreze o evolutie cu mult sub asteptari.
38
Analiza principalilor indicatori economico-financiari
2007 1.Indicatori de lichiditate Indicatorul lichiditatii curente Indicatorul lichiditatii immediate 1.05 0.58
2008 1.64 0.67 11% 18 ori 8 46 zile 24 zile 25 zile 4.34 2.25 0.34 0.15 1.54
2009 0.86 0.36 7% 0 4 94 zile 49 zile 69 zile 2.26 1.20 -0.43 -0.04 -1.45
2010 0.61 0.33 12% 0 8 46 zile 42 zile 58 zile 3.99 1.79 -3.00 -7.76 -2.25
2.Indicatori de risc Indicatorul gradului de indatorare 30% Indicatorul privind acoperirea dobanzilor 3.Indicatori de activitate Viteza de rotatie a stocurilor Numarul de zile de stocare Viteza de rotatie a debitelor clienti Viteza de rotatie a creditelor furnizori Viteza de rotatie a activelor imobilizate Viteza de rotatie a activelor totale 4.Indicatori de profitabilitate Rentabilitatea capitalului angajat Marja bruta din vanzari 5.Indicatori privind rezultatul pe actiune Rezultatul pe actiune 10 37 zile 35 zile 28 zile 3.13 1.93 0.12 0.04 0.38
Perspective ale evolutiei actiunilor din industria metalurgiei

Cresterea economica a unei tari depinde de la o tara la alta.Dintre tarile cu o redresare semnificativa se remarca cel mai mult Germania si tarile nordice. Motivul din cauza caruia celelalte tari au avut de suferit este lipsa competivitatii la export si cererea interna slaba.
39
Industria metalurgica sta la baza multor industrii prelucratoare si este furnizorul principal de materii prime pentru ramurile si subramurile economice. Din cauza presiunilor ce apar la nivelul mediului socio-economic, multe companii apartinand sectorului metalurgic se lupta sa supravietuiasca. Cu toate acestea, vor exista si exceptii care vor inregistra rezultate superioare mediei sectoriale. Sectorul metalurgic a inregistrat in 2010 o profitabilitate negativa, in ciuda faptului ca vanzarile la nivel de sector au crescut. Totusi, nu se poate trage o concluzie unica in legatura cu evolutia firmelor din sectorul metalurgic, deoarece, nu toate firmele au stiut sa profite de oportunitati si a se fereasca de capcanele mediului economic. Sectorul metalurgic de la BVB este unul eterogen, el contine atat doua companii din domeniul produselor metalurgice prelucrate (respectiv Artrom si Zimtub), cat si doua din domeniul metalurgiei primare (respectiv Alro si Mechel). O investitie in actiuni ale unor companii din industria prelucratoare sunt mai potrivite spre sfarsitul perioadei recesioniste si inceputul celei expansioniste, in timp ce pentru metalurgia primara acest lucru ar fi valabil ulterior, spre mijlocul perioadei de relansare timpurie.Regula nu este insa stricta fiind de notorietate faptul ca parti din industria prelucratoare autohtona au cunoscut un reviriment financiar chiar in timpul recentei crize, sustinute fiind de cererea externa, precizeaza Dumitrescu.
In tabelul urmator voi prezenta indicatorii macroeconomici conform datelor EUROSTAT :
2009 201 0 PIB Consum privat Consum guvernamental -4.1 -1.5 2.1 2.0 1.2 1.3
2011 Estima t 1.8 1.3 0.3
2012 Estima t 1.8 1.6 0.2
40
Investitii
0.3 2.8 4.2 10.8 10.2 9.6 1.8 7.1
3.1 5.4 1.0 6.4 5.8 8.5 2.0 3.5
4.3 6.4 2.1 6.7 6.1 8.2 1.7 3.3
14.4 Investitii in masini si echipamente Investitii in constructii Export Import Somaj Inflatie Productia industriala 18.3 -5.7 13.1 12.2 9.3 0.8 14.2
Din tabelul de mai sus putem observa ca viitorul nu e asa de sumbru pe cat pare.Din estimarile facute, desi in 2009 valorile inregistrate de indicatorii analizati nu au fost unele positive, ele tind sa creasca sis a se redreseze de la an la an. Dintre acesti indicatori care au o tendinta crescatoare, putem enumera: PIB, consumul privat, investitiile (in toate domeniile), exportul, importul, productia industriala. Un indicator care se estimeaza ca va scadea, ceea ce este un lucru bun, este somajul. Cu toate astea inflatia se preconizeaza ca va creste de la 0.8 in 2009 la 1.7 in 2012, in scadere fata de 2011.
41

Lucrare Licenta Mechel Buna

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Mechel Buna

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impactul cotarii la Bursa de Valori asupra rezultatelor financiare ale SC.

Bursele de valori din Romnia scurt prezentare

Evoluia Bursei de Valori Bucureti intre anii 20072011

Criza financiar internaional: influene asupra pieei bursiere din Romnia

Prezentarea generala a societatii S.C. MECHEL TARGOVISTE S.A.

Analiza financiara a societatii

Analiza echilibrului financiar

Abordari contemporane privind bilantul contabil

Bilantul contabil in doctrina internationala

Modelul de prezentare a bilantului contabil in tara noastra

Rata activelor imobilizate

Indicatori Activ imobilizate(1) Total active (2) Rata activelor (1/2*100)

2007 25911588 0 41858502 4 imobilizate 61.91%

2008 25501898 6 49190402 0 51.84%

2009 23434466 3 44021684 6 53.23%

2010 213653097 476767501 44.82%

Rata imobilizarilor necorporale

2008 74172 49190402 0 0.015%

2009 57568 44021684 6 0.013%

2010 239801 476767501 0.05%

Rata imobilizarilor corporale

Indicatori Imobilizari corporale(1)

2007 25867391 3 41858502 4

2008 25474290 5 49190402 0 51.79%

2009 23414081 4 44021684 6 53.19%

Rata imobilizarilor corporale (1)/ 61.8% (2)*100

Rata imobilizarilor financiare

Imobilizari financiare (1) Total activ (2)

201909 49190402 0 0.04%

146281 44021684 6 0.03%

141980 476767501 0.03%

Rata imobilizarilor financiare (1)/ 0.01% (2) *100

Rata activelor circulante

Indicatori Active circulante (1)

2007 15659928 8 41858502 4 circulante (1)/ 37.41%

2008 23608789 1 49190402 0 47.99%

2009 19919350 5 44021684 6 45.25%

Total activ (2) Rata activelor (2)*100

Indicatori Stocuri (1)

2008 16893014 5 49190402 0 34.34%

2009 11471481 3 44021684 6 26.06%

Total activ (2) Rata stocurilor (1)/(2)*100

Indicatori Disponibilitati (1)

Total activ (2) Rata disponiblitatilor (1)/(2)*100

Rata stabilitatii financiare

2007 62842750 i 0 20735569 2 27019844 2

2008 33482438 0 31404985 5 34753029 3

2009 9321487 0 19986429 7 20918578 4

2010 9029599 4288032 42815283 56132914

2007 27019844 2 41858502 4 (1)/ 64,55%

2008 34753029 3 49190402 0 70,65%

2009 20918578 4 44021684 6 47,52%

2010 56132914 476767501 11,77%

Rata autonomiei financiare globale

2007 20735569 2 41858502 4 (1)/ 49,54%

2008 31404985 5 49190402 0 63,84%

2009 19986429 7 44021684 6 45,4%

2010 42815283 476767501 8,98%

Rata autonomiei financiare la termen

Indicatori Capital propriu(1) Capital permanent(2)

2007 20735569 2 27019844 2

2008 31404985 5 34753029 3 90,37%

2009 19986429 7 20918578 4 95,54%

2010 42815283 56132914 76,27%