METODE I TEHNICI DE EVALUARE A SRCIEI Investigarea problematicii omului, ca factor decisiv a activitatilor economico-sociale, implica relevarea atenta a efectelor

pe care acesta le resimte in viata sa biologica si sociala complexa. Omul reprezinta atat premisa dezvoltarii economiei, cat si consecinta fireasca a acesteia. Situatia omului se poate aprecia cu ajutorul unei matrice complexe in care sa se includa multiplele variabile intre care marimea si diminuarea veniturilor sale constituie un factor fundamental. Finalitatea social-umana a dezvoltarii economiei reprezinta concretizarea, in ultima faza a dezvoltarii economiei intr-un standard de calitate a vietii oamenilor, printr-un mecanism specific si apreciat sub aspect economic, material, monetar-financiar, social-cultural si moralcomportamental. Un asemenea standard incorporeaza elemente tangibile, cum ar fi bunurile si veniturile, ca si elemente spirituale, intangibile, adica bunastarea economica sau saracia economica. Ideea de bunastare a fost dintotdeauna in atentia individului. Ca element fundamental al situatiei umane, bunastarea se constituie ca o modelare a sistemului de nevoi potrivit cadrului social-economic in care este integrat individul (proprietate, nivel al consumului, stare materiala in ierarhia societatii etc.). Bunastarea, ca situatie optimala la care aspira individul, nu presupune agonisirea economica fara oprire si nu provoaca obligatoriu distanta bogat-sarac. Bunastrare implica un anumit tip de distribuire a veniturilor, potrivit caruia oamenii sa dispuna de un venit optim care sa permita accesul la bunurile materiale, serviciile si informatiile, care le definesc personalitatea. In evolutia societatii se inregistreaza grade diferite de bunastare, apreciate din perspectiva elementelor constitutive si a masurii in care oamenii beneficiaza de utilitatea lor. Aceste grade se manifesta intre limita considerata normala, decenta, si o limita maxima determinata de masura in care nevoile oamenilor se coreleaza cu resursele rare printr-o constrangere bugetara adecvata. Polii de referinta ai bunastarii sunt societatea si individul. Intre cei doi poli sociali se regasesc numeroase grupuri soiale care dispun de o bunastare modesta, ceea ce demonstreaza cerinta unei analize diferentiate a bunastarii si a aspectelor de protectie sociala. Bunastarea surprinde atat paleta nevoilor materiale, biologice, social-culturale (elementare, cat si complexe sau elevate), cat si premisele pentru satisfacerea lor prin mecanisme si instrumente specifice). Asemenea elemente au un comportament diferit, putand fi influentate, pornind de la cunoasterea teoriei pe care ele se fundamenteaza. In aest sens se pot folosi: teoria naturii umane, in sensul ca omul, prin caracteristicile sale intrinseci, urmareste sistematic realizarea interesului individual; teoria comportamentului individului decizional, in sensul ca omul alege singur bunurile economice de care are nevoie, urmareste asigurarea alegerii optime si este raspunzator de bunastarea proprie; teoria influentei nefavorabile a statului asupra comportamentului individual de consum, in sensul ca implicarea statului limiteaza drastic manifestarea personalitatii individului de a decide asupra consumului. Concentrand opiniile diferitilor autori, se pot formula urmatoarele conceptii: a) bunastarea economica are la baza o determinare cantitativa rezultand din consumul efectiv de bunuri si servicii, cu cat acest consum este mai diversificat, comlex si bogat cantitativ, cu atat bunastarea este mai ridicata. Se creeaza o corelatie direct proportionala intre consumul individului, grupului, societatii si nivelului de bunastare; b) evaluarea monetara a volumului de bunuri si servicii consumate conduce la aprecierea dupa care bunastarea depinde de cat de mult se cheltuieste pentru ea. In aceasta directie apar doua situatii apreciative: prima, dupa care consumul unei cantitati mari de bunuri si servicii se face la preturi scazute, a doua, consumul unei cantitati reduse la un pret ridicat. Bunastarea va avea in acest caz o valoare mai ridicata daca este apareciata dupa pretul produselor consumate;

c) bunastarea rezulta dintr-un grad cat mai inalt de satisfactie sau utilitate perceput de consumator. Dat fiind caracterul eminamente subiectiv al utilitatii, bunastarea ca si mecanismele producerii sale vor avea o nuanta subiectiva. Conceptul de bunastare se fundamenteaza pe notiunea de standard de viata si nivel de trai. Conceptul de standard de viata al unei colectivitati se refera la o stare a aspiratiilor respectivei colectivitati, modelate in mod special de disponibilitatile interne, dar si de cele externe, adica de sistemul de valori al acesteia. Asupra standardului de viata actioneaza doi factori in sensuri opuse: a) pe de o parte, noile bunuri si servicii inventate, care, desi nu sunt disponibile la nivel de masa, genereaza aspiratii (dorinta de a intra in posesia lor); b) pe de alta parte, inexistenta resurselor care actioneaza in sens invers, in moderarii acestor aspiratii, apropiindu-le de posibilitatile existente. O premisa teoretica a modului de abordare a bunastarii este aprecierea care se bazeaza pe urmatorele considerente: a) oamenii se deosebesc fundamental intre ei din punct de vedere al nevoilor si prioritatilor; b) oamenii nu trec in mod obligatoriu la nevoi superioare atunci cand cele inferioare sunt satisfacute; c) numarul celor care prefera sa utilizeze forta fizica este mai mare decat al celor care utilizeaza puterea mintii. Conditia umana, pozitia sociala, stilul de viata, cultura, valorile si aspiratiile se cer abordate in contextul nivelului de trai. Modelul descriptiv (structural) al nivelului de trai explica nu doar optiunile individului in procesul de consum, ci descrie si comportamentul acestuia incadrat intr-un anumit context economic si social (repartitia veniturilor, nivelul preturilor, ierarhizarea sociala in functie de venituri etc.) Modelul predicativ al nivelului de trai explica pozitia individului prin intermediul formularii anumitor presupozitii cu caracter normativ. De exemplu, participarea completa sau partiala la educatie reduce instaurarea inegalitatii economice de perspectiva, dar cresterea costurilor educatiei are un efect invers. Saracia economica Saracia, face parte din binomul specific societatii contemporane bogat-sarac, fiind generata de regula, de inegalitatea intre venituri si avere. Saracia reflecta lipsa materiala si monetar-financiara, situata sub un prag considerat minim de existenta decenta a omului. Ea este urmarea inegalitatii sanselor si a folosirii unor metode si instrumente inechitabile de distribuire si redistribuire a veniturilor. Inegalitatea reprezinta baza perpetuarii saraciei si supotul complex de natura materiala, monetar-financiara, culturala, al pozitiilor sociale nefavorabile, ce se manifesta intr-un anumit cadru concret-istoric. Conceptul de saracie poate fi abordat din mai multe perspective astfel: din perspectiva psihologica, punandu-se accentul pe consecintele dezvoltarii economico-sociale asupra comportamentului cotidian al omului; din perspectiva sociologica, punandu-se accentul pe relatia dintre om si mediul social; din perspectiva ecnomica, pornindu-se de la resursele economice de existenta a oamenilor, exprimate prin posibilitatile reduse de obtinere a veniturilor si averii. Aceasta abordare vizeaza analiza si sub aspectul accesibilitatii inegale si scazute la mecanismele care furnizeaza dobandirea veniturilor necesare, cum ar fi mecanismele pietei muncii (ocupare, reconversia fortei de munca, etc.) si mecanismele pietei monetar-financiare (dimensiunea si structura creditului, nivelul si evolutia dobanzii, cursul titlurilor de valoare etc.). 2

In esenta, saracia este un mod de viata generat de multiple cauze interdependente, cum ar fi: sporirea populatiei in corelatie cu inegalitatea sanselor economico-sociale ale oamenilor si cu folosirea unor metode de consum irationale, risipitoare, care lezeaza resursele fundamentale ale existentei omului; accesul inegal la efectele benefice ale cresterii economice in tarile dezvoltate, in corelatie cu ineficacitatea reformelor economice in tarile slab dezvoltate; deteriorarea relatiei normale dintre om si mediul in care el traieste, ceea ce duce la degradarea mediului ambiant etc. Teoria economica actuala presupune intelegerea saraciei prin corelarea organica a cel putin doua aspecte: un model uman, definit prin ansamblul dorintelor, idealurilor, aspiratiilor, nevoilor omului in continua dezvoltare si diversificare; un model al comportamentului uman, determinat prin inegalitatile dintre oameni si din cauza diferentelor in privinta mentalitatii, optiunii, inclinatiei, dotarii intelectuale, educatiei etc. Acest comportament reflecta modul in care se imbina variabilele ce caracterizeaza omul, cu variabilele care definesc mediul creat de om. Trebuie sa se tina seama de ansamblul imprejurarilor in care ea se manifesta. In tarile slab dezvoltate, specialistii subliniaza ca in centrul procesului se afla intotdeauna acelasi mecanism: o putere corupta care face cheltuieli inutile pentru a deturna banii publici, fonduri de investitii golite imediat, sau programe de ajutor social deturnate de la scopurile initiale. Supraevaluarea saraciei poate conduce la marirea nerealista a numarului oamenilor saraci, generand deturnarea unor resurse economice de la exigentele cresterii si dezvoltarii economice, spre o parte a populatiei care este in mod artificial considerata saraca. Subevaluarea saraciei determina alocarea unor resurse insuficiente pentru protectia unei populatii care realmente este indreptatita sa solicite protectie sociala. Astfel, se erodeaza stabilitatea sociala, se stimuleaza tensiunile sociale, care afecteaza calmul necesar pentru progresul economicosocial. Impotanta aprecierii realiste determina si cerinta abordarii ei ca saracie absoluta si saracie realista. Saracie absoluta reflecta acea situatie a unei persoane sau a unei colectivitati umane care e caracterizeaza printr-un standard minim de viata, concretizat in conditii minime de hrana, de imbracaminte, incaltaminte, de sanatate cerute de mentinerea randamentului uman fizic. Aceasta acceptiune a constituit ulterior temeiul pentru definirea nivelului de subzistenta. Acesta are ca premisa consumul de alimente si se misca in raport cu trasaturile fizice personale, conditiile de clima, traditiile de munca, obiceiuri etc. Saracie relativa exprima acea situatie a oamenilor generata de resursele insuficiente in raport cu un nivel de trai normal, decent. Ea se analizeaza sub dublu aspect: sub aspect obiectiv se iau in calcul conditiile propriu-zise ale inaccesibilitatii oamnenilor la bunurile necesare; sub aspect subiectiv se examineaza manifestarea sentimentelor oamenilor, specifice inaccesibilitatii la bunurile corespunzatoare. Saracia relativa presupune anumite criterii de referinta la care se raporteaza situatia oamenilor. Criteriile de care se tine seama in compararea oamenilor cu ei insisi sunt dependente de esenta sistemului economico-social si cultural. Prin natura sa, saracia se contureaza ca o consecinta simultana a inegalitatii sanselor (in sens material-valoric) si a unei dreptati sociale insuficient controlate si verificate din punct de vedere al procedurilor sociale de redistribuire. Daca ingradirea saraciei si imbunatatirea conditilor de viata devin posibile numai datorita unei cresteri suficiente a venitului national, se impune sublinierea necesitatii de incurajare a productiei si productivitatii ca fiind singurele surse de combatere si diminuare a inegalitatilor sociale. Saracia prin esenta reprezinta un mod de viata, iar aspectele sale variate nu por fi considerate separat. Variabilele care descriu saracia se pot grupa in trei seturi cuprinzatoare: - nivelul tuturor veniturilor; - sistemul (mecanismul) de distribuire a veniturilor; 3

Nivelul si tipul transferurilor realizate de stat prin sistemul de protectie sociala. Aceste variabile pot fi exprimate la randul lor prin doua categorii de indicatori: - indicatori privind standardul de viata propriu-zis, economici prin natura lor: adica indicatori ai resurselor standardului de viata (veniturile) si ai consumului; - indicatori privind caracteristicile calitative ale vietii populatie: speranta de viata si sanatatea, calitatea hranei, educatia, participarea culturala. Acestea pot fi apreciate ca efecte ale standardului de viata, dar intr-o mare masura si ca posibilitati ale populatiei de utilizare constructiva atat a resurselor conomice existente, cat si a celor noneconomice. Cu ajutorul acestor indicatori se pun in evidenta atat numarul de saraci cat si gradul de saracie. Coordonatele majore dupa care se dimensioneaza saracia sunt: nivelul venitului, necesitatile minime de viata si situarea nivelului venitului sub nivelul minimului de trai. Dintre aceste trei coordonate minimul de viata se cere definit si caracterizat in functie de interesele practicii din fiecare tara si obiectivele fiecarei etapede dezvoltare, fiind considerat ca esential in aprecierea fenomenului de saracie. Minimul de subzistenta, sau venitul presupus a satisface necesitatile esentiale pentru supravietuire, este considerat adesea ca prag absolut al saraciei, pe cand minimul social reprezinta venitul pretins a satisface la nivel minim nevoile presupuse pentru o functionare sociala normala. Pragul de saracie este considerat ca acel nivel al venitului (unui individ sau unei familii) care nu este suficient pentrua acoperi nevoile minime ale fiecaruia, conform varstei si sexului plecand de la un anumit volum de resurse necesar trebuintelor. Nevoile minime de viata sunt in primul rand nevoile fiziologice ale omului, adica tot ce este necesar pentru mentinerea in viatasi pentru conservarea capacitatii de munca. In al doilea rand, ele cuprind si ceea ce in mod curent se numesc nevoi admise, sociale. Exprimarea cantitativa a nevoilor minime se face prin determinarea naturii si cantitatii de bunuri, servicii, considerate necesare acoperirii acestor trebuinte minime. In ceea ce priveste nevoile sociale, ele se formeaza in raport cu anumite norme sociale ale colectivitatii. Nevoile cantitative minime sunt, de asemenea, o definitie utila pentru precizarea dimensiunilor saraciei, deoarece in functie de aceasta coordonata este posibil sa se compare situatia saraciei la diferite momente, sa se determine mijloacele de combatere a acestui fenomen, precum si eficacitatea unor masuri de eradicare. In fiecare tara, puterea politica are datoria de a stabili nivelul de trai minim in raport cu nivelul economiei nationale, acesta fiind reconsiderat pe masura ce conditiile generale de viata se imbunatatesc. Important in problematica abordarii si dimensionarii corecte a saraciei ca fenomen multidimensional este ansamblul de criterii in functie de care se stabileste pragul de saracie. In general se foloseste criteriul cheltuielilor minime de trai, care pot fi determinate ca minimum de subzistenta, ceea ce nu exclude si utilizarea combinata a procesului de combatere a saraciei cu procesul de dezvoltare economica. Dezvoltarea economica reprezinta principla posibilitate de combatere a saraciei insumand intr-o viziune dinamica nu numai eforturile de acoperire a trebuintelor segmentului marginalizat social, pe termen scurt, ci si ridicarea nivelului absolut al consumului minim pe termen lung. Se poate aprecia ca saracia este un fenomen elastic si perpetuu, in concetia unor economisti ea nascandu-se odata cu civilizatia abundentei. Bunastare si saracie in Romania Romania aflata in tranzitie la economia cu piata concurentiala inregistreaza transformari profunde in situatia economica si sociala a oamenilor, reflectata prin bunastare si/sau saracie. Solutionarea acestor probleme depinde de schimbarile radicale din societate, deoarece acestea se

concretizeaza inevitabil in continutul, in formele si traiectoriile de miscare specifice situatiei economice si sociale a populatie. Sunt necesare criterii cum ar fi: proiectarea unui sistem de bunastare care sa tina seama de stadiul actual si de posibilitatile de crestere si dezvoltare economica in tara noastra; compararea trasaturilor sistemului de bunastare conceput cu modelele existente in lume, bazate pe economia de piata concurentiala; incorporarea diverselor servicii in functionarea normala a intregului sistem social, abandonandu-se procedeul luarii in calcul a acestora doar pentru persoanele aflate in suferinta; trecerea de la protectia distincta a unor persoane sau grupuri, catre protectia la nivelul intregii societati; urmarirea influetei factorilor economici, demografici, politici, culturali, educationali aupra tipului de bunastare si saracie in Romania; proiectarea unei politici sociale adecvate tarii noastre etc. Realitatile economiei romanesti impun necesitatea unei strategii coerente in domeniul bunastarii, tinandu-se seama de diferitele tipuri de regim de bunastare existente in lume: conservatorcorporatist, liberal, social-democrat. In acest sens, trebuie luati in calcul anumiti factori specifici, care au un rol insemnat in conturarea trasaturilor strategiei romanesti de bunastare, ca de exemplu: natura si caracterul revolutiei din 1989, influenta politica directa si indirecta a conditiilor internationale, influenta economica si monetara a organismelor internationale cum sunt Fondul Monetar International si Banca Mondiala. In tara noastra, bunastarea si/sau saracia poarta amprenta puternica a reformei economice pe baza privatizarii. Procesul complex al privatizarii este menit sa favorizeze si crearea tipului de bunastare corespunzator exigentelor romanesti, intr-un context al accentuarii integrarii economice internationale. In conformitate cu reglementarile legale, privatizarea a fost declansta, inregistrandu-se unele avansuri in diverse domenii, mai ales in sfera circulatiei bunurilor economice. Ritmul lent si discrepantele inregistrate in procesul privatizarii influenteaza direct starea bunastarii si saraciei. Privatizarea favorizeaza cresterea locurilor de munca, sporirea randamentelor, marirea veniturilor, asigurand o baza temeinica pentru manifestarea bunastarii la parametri superiori. Cu toate acestea, privatizarea nu constituie pana in prezent acel fundament esential al bunastarii, ci este un stimul pentru saracia populatiedeoarece prin modul in care se realizeaza duce la aparitia de canale de deturnare a unor importante venituri si de diminuare a impozitelor si taxelor. Saracia in Romania actuala este considerata de unii specialisti ca rezultanta a societatii in care traim, intrucat ea se manifesta concomitent cu accentuarea coruptiei, evaziunii fiscale, a inegalitatii in venituri si avere. Un aspect important al manifestarii bunastarii si/sau saraciei deriva din existenta sau inexistenta ocurilor de munca. Privatizarea devine benefica pe masura ce efectele ei economice formeza o baza pentru crearea de locuri de munca. Dezvoltarea economica inseamna investitii in structuri ce pot aduce ridicarea nivelului de bunastare, in primul rand, in structurile specifice capitalului uman, singurul care poate garanta dezvoltarea economica pe term lung, reducandu-se somajul. Se impune sa se tina seama, in acest context, de faptul ca populatia traieste pe datorie, avand perspective din ce in ce mai inguste entru acoperirea acestei datorii. Experienta Romaniei, ca si alte experiente demonstreaza ca intre piata si bunastare exista o legatura organica. O economie care rupe aceasta relatie este incompatibila cu functionarea stimulentelor corespunzatoare propriilor interese, mecanismul ei avand ca rezultat fie productia de dragul productie, in sine, fie un consum fara productie, care afecteaza bunastarea. Reforma economica in Romania trebuie sa tina seama de faptul ca privatizarea si respectarea drepturilor omului la bunastare ce rezulta de aici reprezinta o conditie necesara, dar nu si suficienta a cadrului institutional. Proprietarii privati, pe deplin protejati, trebuie constansi sub 5

aspectul comportamentului pe piata pentru a nu extinde si transforma dreptul de proprietar in dreptul de formare si impunere a pozitiilor de monopol pe piata. Respectarea derptului de proprietate, ca si garantarea intrarii si iesirii libere in/de pe piata trebuie sa se asigure prin restructurare si privatizare. Piata concurentiala separata de acesti parametri este o forma fara continut si, deci, nu-si poate indeplini nici functia de a contribui la sporirea bunastarii. O asemenea piata nu contribuie la dezvolatarea bunastarii economico-sociala, ci poate chiar sa puna in pericol starea demografica a tarii, sub multiplele sale aspecte cantitative, calitative si structurale. In Romania s-a accentuat, prin concurenta, inegalitati in venituri si patrimoniu. O alta latura a politicii sociale, menita sa favorizeze bunastarea, o constituie asigurarea unei monede nationale stabile si cu putere de cumparare ridicata. Viata demonstreaza ca guvernele au folosit si folosesc emisiunea monetara pentru a confisca valoare de la cetateni, accepta uneori erodarea drepturilor sociale ale oamenilor, pentru a serv interesele lor. Un asemenea comportament trebuie franat si limitat, prin introducerea in reforma economica si respectarea unor norme si reguli precise in domeniul monetar-financiar. Diminuarea si apoi lichidarea blocajului in acest sens reprezinta o coordonata esentiala ce trebuie infaptuita pentru asigurarea resurselor si conditiilor necesare bunastarii populatiei. Infaptuirea in practica a bunastarii implica si o seri e de principii de etica si justitie sociala, de comportament cultural si civic elevat. Din aceasta perspectiva putem delimita doua situatii: una in care participantii la activitatea economica se comporta, in general, in concordanta cu ceea ce putem numi moralitatea economica, cu efecte benefice asupra eficientei si bunastarii; a doua situatie este aceea in care participantii la activitatea economica cauta sa exploateze orice posibilitate de a realiza castiguri personale, incalcand moralitatea economica, imbogatindu-se in mod justificat. Aceasta situatie trebuie anihilata deoarece genereaza stimulente si favorizeaza tensiunile sociale. Sub aspect stiintific, istoric, social-politic, precum si psihologic, afirmarea principiilor fundamentale ale politcii economice si ale cele sociale este un proces complex in cadrul caruia autoritatea politica trebuie sa asigure cadrul legal si etic favorizant sporirii bunastarii. Acest cadru trebuie sa permita realizarea unor costuri sociale ale tranzitiei la economia de piata concurential-functionala cara sa tina seama de relatia fireasca intreeficienta activitatii economice si participarea la distribuirea si redistribuirea in favoarea intregii populatii. Abordri conceptuale i metodologice Specialitii utilizeaz trei concepte diferite n definirea srciei: Srcia absolut situaia n care veniturile sunt mai mici dect un minim absolut stabilit ntr-o manier obiectiv. Saracia absoluta reprezinta nivelul de subzistenta, ceea ce inseamna lipsa resurselor necesare mentinerii vietii umane. Acest concept este utilizat in tari foarte dezvoltate si cu o indelungata experienta in masurarea si analiza saraciei. Desi are in vedere nevoile de baza luate in mod arbitrar, notiunea de saracie absoluta ridica probleme in comparatiile in timp realizate la nivel national. n plus, problema srciei (exceptnd rile din lumea a treia) se pune din ce n ce mai mult n termeni de supravieuire social dect fizic. Srcia relativ venituri mai mici n comparaie cu alii. Reprezint un concept conform cruia identificarea persoanelor srace se face prin raportare la nivelul bunstrii ntregii populaii, masurand mai mult inegalitatea decat saracia. Unul dintre dezavantajele acestei abordari este acela ca nu permite comparatiile in timp, deoarece masurarea saraciei este legata de evolutia veniturilor la nivel national. De asemenea, in perioade de criza, reducerea nivelului de

trai, cumulat cu o accentuare a disparitilor n distribuia veniturilor, poate conduce la subestimarea ratei srciei. Srcia subiectiv venituri mai mici dect cele apreciate ca necesare pentru acoperirea propriilor nevoi. Se bazeaz pe opinia public referitoare la nivelul veniturilor considerate a fi suficiente pentru satisfacerea necesitilor de baz. In timp, evaluarea saraciei subiective este insconsistenta si inutilizabila in studii comparative dar arata perceptia populatiei referitoare la nivelul de trai pe care aceasta il resimte. Msurarea srciei Pragul de srcie absolut reprezint nivelul minim al cheltuielilor necesare satisfacerii nevoilor fundamentale. Pragul de srcie relativ se determin ca o proporie din resursele materiale (n termeni de venituri sau cheltuieli) medii sau mediane. Pragul de srcie subiectiv se bazeaz pe percepia i autoaprecierea indivizilor cu privire la ceea ce nseamn venituri minime necesare pentru acoperirea nevoilor proprii. Pentru definirea bunstrii s-au dat multe definiii i concepte, dar specialitii consider trei dintre ele mai importante: 1. Srcia definit n termeni de resurse sau abiliti suficiente pentru satisfacerea trebuinelor curente (aceast definiie se bazeaz pe compararea veniturilor, consumului, educaiei etc., ntre indivizi/gospodrii, cu stabilirea unui prag sub care indivizii sunt considerai sraci); 2. Inegalitatea n distribuia venitului, consumului etc. (se bazeaz pe premisa c poziia relativ a individului/gospodriei n societate este un aspect important al bunstrii sociale); 3. Vulnerabilitatea (definit ca probabilitatea sau riscul de a fi srac sau de a ajunge srac n viitor). Dinamica incidentei saraciei in perioada 1998 - 2002 (%)
% 100 80 60 40 20 0 absolut extrem relativ

1998 52,0 37,4 25,8

1999 73,0 59,7 25,4

2000 67,8 52,2 22,3

2001 54,6 38,0 23,7

2002 40,4 26,2 23,6

absolut

extrem

relativ

Asa cum se observa si din graficul de mai sus, Saracia absoluta a atins cel mai inalt nivel in 1999 (73%), inregistrand in urmatorii ani un trend descrescator ajungand in anul 2002 la nivleul de 40.4%.

Nivelul Saraciei relative s-a mentinut oarecum la acelasi nivel in perioada analizata, avand variatii foarte mici, care se mentin la nivelul de 23 %. Se poate afirma c srcia a sczut pe ansamblu, pe medii de reziden, pe regiuni i pentru aproape toate categoriile de populaie. Cteva grupuri sunt n continuare extrem de vulnerabile: familiile cu muli copii, romii, lucrtorii pe cont propriu (mai ales n agricultur), copiii i tinerii. Indicatori ai srciei Rata srciei Estimat prin metoda relativ, rata srciei exprim proporia populaiei ale crei resurse financiare se afl sub un nivel stabilit n funcie de nivelul general al veniturilor de care dispune populaia n perioada de referin. Modificarea n timp a ratei astfel calculate exprim numai influena pe care o are asupra proporiilor srciei modificarea distribuiei veniturilor, nu i evoluia (creterea sau scderea) nivelului general de bunstare. De asemenea, diferenele dintre ratele nregistrate de rata srciei de la o ar la alta evideniaz diferenele existente n configuraia distribuiei veniturilor, un grad mai mare sau mai mic de inegalitate, nu i diferenele determinate de nivelurile de bunstare. Rata srciei se calculeaz ca raport ntre numrul de persoane din gospodriile ale cror venituri sunt mai mici dect pragul stabilit (NS) i numrul total al populaiei (N): (1) N r = S 100 N conform urmtorului algoritm1: i. se estimeaz nivelul veniturilor disponibile (nete) ale fiecrei gospodrii; ii. se ajusteaz n raport cu inflaia, cu ajutorul indicelui preurilor de consum; iii. se calculeaz venitul disponibil ce revine pe adult echivalent n fiecare gospodrie, folosindu-se scala de echivalen OECD modificat, atribuindu-se acest nivel al venitului fiecrei persoane din gospodrie; iv. se sorteaz persoanele n funcie de venitul aferent; v. se calculeaz mediana veniturilor disponibile aferente tuturor persoanelor i pragul de srcie la nivelul de 60% din mediana veniturilor; vi. se numr persoanele al cror venit este mai mic dect pragul (NS) i se calculeaz rata srciei. In evaluare se utilizeaz practic doi indicatori ai veniturilor: veniturile disponibile, inclusiv contravaloarea consumului din producia gospodriei (consumul de produse agroalimentare din resurse proprii, conform statisticii bugetelor de familie din Romnia); veniturile disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii. Rata srciei se calculeaz pe: total populaie; sexe i grupe de vrst; statut ocupaional; tipuri de gospodrii; statut de ocupare a locuinei. Conform estimrii realizate pe baza datelor referitoare la veniturile disponibile ale gospodriilor (inclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii), rata srciei a fost de 17,1% n anul 2000,
1

Algoritmul de estimare a veniturilor disponibile, deflatorul i scala de echivalen sunt prezentate sintetic n Anexa 1.

17,0% n 2001 i 18,1% n 2002. Aceasta nseamn c, n 2000 i 2001, 17 din 100 locuitori, respectiv 18 din 100 locuitori n 2002, triau n gospodrii care dispuneau de venituri (bneti i n natur) mai mici dect 60% din mediana veniturilor de care dispuneau toate gospodriile n fiecare din cei trei ani. Rata srciei a fost egal n 2000 i 2001 i a crescut uor n 2002, chiar dac nivelul general al veniturilor a crescut n 2001 i 2002 (veniturile disponibile medii reale au fost n ianuarie 2001 i 2002, cu 3,8% i, respectiv, cu 9,0% mai mari dect n ianuarie 2000). Aceast evoluie a ratei srciei este determinat de faptul c, potrivit esenei metodei relative, pragul se modific odat cu modificarea nivelului general al veniturilor, iar rata indic proporia celor care dispun de venituri mici n raport cu nivelul general. Pragurile de srcie aferente anilor 2001 i 2002 sunt mai mari dect pragul anului 2000, cu 44,8% i respectiv 92,5% n termeni nominali i cu 3,5%, respectiv 8,9% n termeni reali (Tabelul 1.5). Rezultatele evalurii (Tabelele 1.1 - 1.4) evideniaz faptul c frecvena persoanelor srace nu difer semnificativ n rndul populaiei masculine i feminine (18,0% i 18,1%, n 2002). Incidena srciei este mai mare n cazul: copiilor (0-15 ani) i al tinerilor (16-24 ani): 23,8%, respectiv, 21,5%; femeilor vrstnice (65 ani i peste): 23,0%; persoanelor inactive i al omerilor (20,4%, respectiv 32,7%, fa de 14,4% n cazul persoanelor ocupate, iar n rndul acestora din urm este de aproape zece ori mai mare n cazul lucrtorilor pe cont propriu (32,6%) dect n cel al salariailor (3,6%). persoanelor singure (24,7%), n special al vrstnicilor singuri (30,0%) i al femeilor singure (27,6%); familiilor monoparentale (25,3%); cuplurilor cu trei i mai muli copii (38,0%); gospodriilor formate din mai muli aduli i copii (gospodrii multigeneraionale, n principal): 24,0%; gospodriilor care ocup locuina cu chirie (28,7% fa de 17,8% n cazul celor care dein locuina n proprietate); populaiei din mediul rural (27,8% fa de 10,1% n mediul urban).
40 35 30 procente 25 20 15 10 5 0 S alariai Lucrtori pe cont propriu omeri 2000 2001 Pensionari 2002 Ali inactivi
3 ,8 5 ,0 3 ,7 1 ,1 3 1 ,7 3 1 ,2 4 3 ,0 3 3 ,0 0 3 ,6 4 2 ,8 9 2 ,6 7 2 ,5 1 2 ,0 1 2 ,7 2 3 ,7 2

fig. 1. Rata srciei, dup statutul ocupaional

Rata srciei, calculat n funcie de veniturile disponibile (fr consumul din resurse proprii), a fost de 26,2% n anul 2002 (Tabelele 1.6-1.9), adic mai mult de unul din patru locuitori dispune de venituri bneti mai mici dect pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile calculate fr luarea n considerare a consumului din resurse proprii. n mediul rural, unde consumul propriu constituie principala destinaie a produciei agricole realizate de o mare parte

dintre gospodrii, ponderea persoanelor ale cror venituri (estimate fr consumul din resurse proprii) sunt mai mici dect acest prag se ridic la 45%. Ponderea celor care dispun de venituri bneti inferioare pragului stabilit pe baza veniturilor disponibile, fr consumul din resurse proprii, este mai mare dect a celor care cumuleaz venituri sub pragul stabilit cu luarea n considerare a consumului din resurse proprii, la toate categoriile de populaie. Pragul stabilit pe baza veniturilor estimate fr consumul din resurse proprii este mai mic dect cel stabilit pe baza veniturilor care includ consumul din resurse proprii (1062670 lei fa de 1386880 lei lunar pe adult echivalent). Inegalitatea veniturilor bneti este ns mai mare, fiind parial atenuat de faptul c gospodriile care dispun de venituri bneti foarte mici i acoper o parte parte mai mare din nevoile de consum din producia gospodriei.
fig. 1.2. Rata srciei, estimat pe baza veniturilor disponibile, inclusiv i exclusiv consumul din resurse proprii (2002) 50 40 procente 30 20 10 0 Total inclusiv consumul din resurse proprii Urban Rural exclusiv consumul din resurse proprii 26,2 18,1 10,1 10,2 27,6 45,3

n Romnia, rata srciei depete rata estimat, prin aceeai metod, n rile mai bogate ale Uniunii Europene (cu excepia Regatului Unit), unde aceasta variaz ntre 9% n Suedia i 15% n Frana, precum pe cea estimat pentru Cehia, Ungaria i Polonia. Incidena srciei este mai mic dect n Spania, Italia, Portugalia, Grecia i Irlanda (19-21%), fiind la nivelul celei din Bulgaria, Estonia i Lituania. Este important de menionat ns c, n timp ce n Romnia rata este estimat n raport cu un prag de 483 /an/adult echivalent (corespunztor medianei veniturilor de care dispune populaia Romniei), n Irlanda s-a nregistrat o rat de 21% n raport cu pragul de 8553 /an/adult echivalent, n Danemarca o rat de 10% la pragul de 11988 , iar n Cehia rata de 8% corespunde unui prag de 1897 . Conform estimrii, n anul 2002, persoanele din gospodriile, ale cror cheltuieli de consum erau mai mici dect costul unui co minim de consum alimentar i un minim de cheltuieli pentru produse nealimentare i servicii (determinat pe baza structurii cheltuielilor de consum din anul 2002), reprezentau 28,9% din populaia rii. Dintre acestea, 10,9 % triau n gospodrii ale cror cheltuieli de consum erau mai mici dect costul coului minim de consum alimentar i un strict necesar de consum nealimentar. Rezultatele evideniaz incidena de 2,4 ori mai mare a srciei i de 3,2 ori mai mare a srciei severe n mediul rural comparativ cu mediul urban. Se remarc, de asemenea, scderea ratei srciei i a ratei de srcie sever n 2001 i 2002, tendin care urmeaz dup o perioad de cretere a incidenei srciei n 1997-2000. Conform estimrilor realizate pentru anul 2003, restrngerea proporiilor srciei a continuat, astfel nct rata srciei a ajuns la 25,1%, iar rata de srcie sever la 8,6%.

10

Rata srciei a crescut substanial n perioada de tranziie, att rata srciei, ct i rata srciei extreme s-au dublat din 1995. Romnia este coda i n comparaiile regionale, fiind pe locul patru n privina ratei srciei n Europa Central i de Est. Numai Albania i fostele republici sovietice Moldova i Rusia au o situaie mai precar n aceast privin.

n contrast cu ateptrile comune, srcia este mai rspndit printre familiile tinere de omeri cu muli copii i printre liberii profesioniti dect printre pensionari. Peste 80% din familiile cu 4 sau mai muli copii triesc n srcie. De asemenea, familiile cu un singur printe cad mai des sub pragul srciei. Srcia se coreleaz puternic cu un nivel sczut de educaie. O gospodrie al crui cap de familie nu a frecventat liceul e de 7 ori mai predispus s triasc sub limita srciei, dect gospodria unui absolvent de universitate. Potrivit unui studiu intocmit de CASPIS, aproximativ 6,5 milioane de romani traiesc in saracie, dintre care 2,4 milioane in saracie extrema, iar 1,2 milioane de persoane nu-si permit cosul alimentar minim. Datele prezentate sugereaza o Romanie populata de oameni care traiesc de pe o zi pe alta. Cei mai afectati sunt copiii si, paradoxal, tinerii de 15-24 de ani, care au un nivel ridicat de saracie fata de adulti. Ei reprezinta 40% dintre saraci. Urmeaza apoi agricultorii, care detin 20 de puncte procentuale, pensionarii - tot 20%, angajatii - 10% si somerii - 9%. Cat priveste localizarea saraciei in grupuri etnice, romii au cel mai ridicat grad, 50% dintre ei traind in saracie extrema si doar unul din cinci avand un nivel de trai mai ridicat. O treime din populatia saraca locuieste in case aglomerate, cu trei sau mai multe persoane in camera, neavand aragaz, iar 42% dintre ei nu au nici frigider. Mai mult, trei patrimii dintre saraci nu au acces la un sistem de incalzire sau la apa curenta, iar 70% nu au baie in locuinta. In mediul urban, 50% dintre saraci nu-si pot plati la timp facturile pentru utilitati, 18% dintre ei fiind deconectati de la sistemul de incalzire si apa calda. Cat priveste viitorul tinerilor afectati de saracie, acesta este destul de sumbru, mai ales ca 40% nu urmeaza o scoala.

11

DINAMICA SRCIEI PE MEDII DE REZIDEN

% 60 50 40 30 20 10 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Rural Urban
15.2 37.6 29.2 20.2 20.6 12.5 22.2 42.3 43.0 46.3 47.8 44.7 42.4 38.0

25.9 18.8 17.6 13.8

Cei mai muli dintre sraci se afl n rural iar riscul srciei este mult mai ridicat n cadrul acestui mediu de reziden ns n urban srcia este mai profund (deficitul de consum este mai mare). Analiza altor dimensiuni ale srciei urbane dect nivelul consumului indic, pentru o mare parte a sracilor din urban, un mod de via asemntor celui din rural dar fr avantajele presupuse pentru viaa la sat: locuiesc ntro pondere ridicat la cas, nu au acces la utiliti i nu pot apela de cele mai multe ori la resursele unei agriculturi de supravieuire, au mai puine soluii expedient pentru deficitele de acces la diferite dimensiuni ale calitii vieii. Scderea srciei i a srciei severe n ultimul an analizat se regsete n evoluia ratei n cazul ambelor medii de reziden.

DINAMICA SRCIEI N FUNCIE DE VRST

199 5 28,3 31,7 21,0 30,8 200 0 41,2 44,6 31,3 35,2

2003 29,9 31,9 21,6 24,9

0 14 ani 15 24 ani 25 64 ani 65 ani i peste

Situaia bun comparativ a riscului de srcie a populaiei vrstnice nu este doar rezultatul unei evoluii recente ci i al proteciei acestei categorii de populaie fa de ocul celui de-al 2lea val de srcie anterior anului 2000, pe care la resimit n mult mai mic msur.

La fel ca n anii trecui, tinerii i copii sunt categoriile expuse la srcie n cel mai ridicat grad ns riscul este n scdere la fel ca i pentru restul populaiei. Cel mai puin vulnerabil este categoria de vrst activ.

50 40 30 20 10 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 0 - 1 4 an i 1 5 - 24 an i 2 5 - 6 4 an i 6 5 a n i si p e st e

12

CRETERE ECONOMIC I DINAMICA SRCIEI

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

PIB real

Saracie

(1995=100%)

Srcia n Romnia are o dinamic invers fa de creterea economic. Evaluarea srciei pentru perioada anterioar anului 2003, demonstreaz elasticitatea ridicat a dinamicii srciei la creterea economic (sau influena considerabil a evoluiei economice asupra ratei srciei). DINAMICA DEFICITULUI DE CONSUM AL POPULAIEI SRACE COMPARATIV CU RATA SRCIEI
40 35 30 25 20 15 10 5 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
26.44 23.75 26.20 25.89 26.51 26.70 25.91 26.26 24.19

D e ficitul d e co nsum al go sp o d ariilo r sarace

R ata sa rac iei

Consumul sracilor se situeaz n medie aproape de pragul srciei. Meninerea prognozat a ritmului de cretere economic i creterea efortului social este de ateptat s duc la o scdere nc mai pronunat a srciei monetare n condiiile caracterului puin profund al fenomenului pentru cei mai muli dintre cei afectai.

RISCUL DE SRCIE N FUNCIE DE STATUTUL OCUPAIONAL

1995 2000 17,3 3,0 44,8 57,3 50,3 31,8 6,6 60,7 67,1 2003 8,1 1,3 30,2 48,2 34,4 21,9 3,9 42,4 57,2

Salariat Patron Lucrtor pe cont propriu n activiti non agricole (inclusiv ajutor familial) Lucrtor pe cont propriu n activiti agricole (inclusiv ajutor familial) omer Pensionar Elev, student Casnic Altul (militar n termen, btrn, dependent)

11,8 1,0 30,4 50,2 40,7 25,5 3,7 39,9 49,7

Sunt de dou ori mai puini salariai n srcie fa de anul 2000. Totui, n ultimul an reducerea cea mai vizibil a riscului srciei a avut loc pentru categoriile ocupaionale cu cel mai ridicat risc, mai ales pentru lucrtorii pe cont propriu, omeri i elevi /studeni. Dinamica srciei n funcie de statutul ocupaional al indivizilor
70 60 50 40 30 20 10 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 57.3 51.3 50.1 36.7 31.1 18.5 44.9 41.0 29.2 24.6 20.7 39.3 35.5

Salariat

55.3 50.9

Lucrtor pe cont propriu n activiti non agricole (inclusiv ajutor familial) Lucrtor pe cont propriu n activiti agricole (inclusiv ajutor familial) omer

24.2 11.2

Pensionar
9.0

Elev, student

Forma de ocupare cu riscul cel mai ridicat de srcie este n continuare cea de lucrtor pe cont propriu n agricultur (estimarea srciei n rural, unde agricultura de subzisten este practicat n cea mai mare msur ine cont de costul diferit al vieii n acest mediu de reziden prin ajustarea indicatorului de consum).

COMPOZIIA SRACILOR DUP STATUTUL OCUPAIONAL 14

 er om 8 %

C asnic 8 %

L ucrtor pe cont propriu n activiti non agricole (inclusiv ajutor fam ilial) 3 %

L ucrtor pe cont propriu n activiti agricole (inclusiv ajutor fam ilial) 2% 3

S alariat 9 %

A (m ltul ilitar n term btrn, en, dependent) 1% 2

P ensionar 2% 0 E student lev, 1% 7

Valoarea ridicat a riscului de srcie pentru persoanele care lucreaz n agricultur, superioar celui nregistrat de omeri, este cu att mai ngrijortoare cu ct n 2003 mai mult de 1 din 5 indivizi sraci era prins n acest tip de activiti. Muli indivizi nregistrai astfel sunt prini n forme sezoniere de ocupare, ca zilieri. RISCUL SRCIEI N FUNCIE DE NIVELUL DE EDUCAIE N 2003
60 50 40 30 20 10 0 fara scoala scoala primara gimnaziu scoala profesionala/de ucenici liceu scoala postliceala facultate sau colegiu

55,7

37,7 29,0 19,3 10,3 4,3 1,5

Analiza srciei pentru 2003 confirm importana stocului de educaie: este cel mai important predictor al riscului de srcie. Participarea la o form superioar de educaie anuleaz aproape riscul srciei. Fiecare ciclu de nvmnt n plus absolvit nseamn o scdere abrupt a riscului de srcie. Alte aspecte Televizorul este bunul durabil aflat cel mai frecvent n dotarea gospodriilor, constituind principalul mijloc de informare i petrecere a timpului liber. Totui unul din 11 locuitori se afl n gospodrii din dotarea crora lipsete televizorul (unul din 22 locuitori din mediul urban i aproape unul din apte locuitori din mediul rural). Ponderea populaiei lipsite de televizor a sczut n 2001 i 2002 fa de 2000, n ambele medii de reziden.

15

Persoanele din gospodriile care nu au frigider reprezint o cincime din populaia rii; unul din zece locuitori din mediul urban i aproape unul din trei locuitori din mediul rural. Ponderea populaiei urbane lipsite de dotarea cu frigider a crescut fa de 2000, n timp ce ponderea celei din rural a sczut.

Coeficientul Gini
Coeficientul Gini msoar gradul de inegalitate a nivelului veniturilor, reprezentnd diferena medie relativ dintre veniturile tuturor persoanelor. Mrimea coeficientului arat care este partea din venitul total care ar trebui redistribuit dac s-ar dori s se obin o distribuie egal a venitului. Coeficientul Gini se calculeaz pe baza veniturilor disponibile pe adult echivalent aferente tuturor persoanelor, ordonate cresctor, conform relaiei: n 2 n+1 Gini = 2 iVi (17) n n V i =1 unde Vi reprezint venitul disponibil pe adult echivalent aferent persoanei cu numrul de ordine i (i = 1, 2, .....n), V - venitul mediu, iar n numrul populaiei. Algoritmul de calcul: i. se estimeaz nivelul veniturilor disponibile (nete) ale fiecrei gospodrii; ii. se ajusteaz n raport cu inflaia, cu ajutorul indicelui preurilor de consum; iii. se calculeaz venitul disponibil ce revine pe adult echivalent n fiecare gospodrie, folosindu-se scala de echivalen OECD modificat, atribuindu-se acest nivel al venitului fiecrei persoane din gospodrie (Vi); iv. se calculeaz media veniturilor disponibile pe adult echivalent V=

V
i =1

(18)

v. se ordoneaz cresctor persoanele n funcie de venitul aferent i se calculeaz coeficientul, conform relaiei (15). Nivel de agregare Coeficientul Gini se calculeaz, n general, pe total populaie. Poate fi calculat i pe: sexe; statut ocupaional; medii de reziden; regiuni. Sursa datelor Ancheta integrat n gospodrii, pentru perioada 1995-2000; Ancheta bugetelor de familie, ncepnd cu anul 2001. Coeficientul Gini indic o uoar cretere a inegalitii veniturilor estimate cu luarea n considerare a consumului din resurse proprii i o uoar reducere a inegalitii veniturilor estimate fr consumul din resurse proprii. n rile Uniunii Europene, n anul 2001, coeficientul Gini varia ntre 22% n Danemarca i 37% n Portugalia, depind 30% n Grecia, Portugalia, Regatul Unit i Spania. n acelai ani, indicatorul a fost de 23% n Ungaria, 25% n Cehia, 26% n Bulgaria, 30% n Polonia, 32% n Lituania i 35% n Estonia. 16

Coeficientul Gini
40 30 20 10 0
Veniturile disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) Veniturile disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) 2000 29,4 37,8 2001 29,5 37,5 2002 30 37,4

Veniturile disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) Veniturile disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii)

Inegalitatea n funcie de consumul populaiei rmne n mod constant la un nivel sczut n Romnia chiar i n perioadele de scdere a srciei (1995-1996, 2000-2001, 2002-2003), perioade n care, n general, se observ o cretere a inegalitii.
40 35 30 25 20 15 10 5 0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 31,6 30,8 29,6 29,3 28,6 28,6 28,0 28,8 28,1

Coeficientul Gini

Rata saraciei

Nivelul srciei relative, n funcie de venituri, este considerabil mai sczut dect n rile liberale (precum America sau Japonia) i comparabil sau n multe cazuri mai sczut n raport cu rile UE i cu cele candidate. Chiar i n funcie de pragul de 70% din consumul median, cel mai ridicat prag utilizat de UE, se nregistreaz o rata a srciei mai sczut dect prin msurarea srciei n funcie de pragul absolut utilizat n cadrul acestei analize. Totui, n viitor diminuarea srciei s duc la creterea inegalitii, n absena unor msuri de protecie social compensatorii.

17

Rata srciei - la pragurile de 2 i 4 dolari PPC/zi/persoana

Rata srciei estimat n raport cu pragul absolut internaional stabilit n dolari la paritatea puterii de cumprare, n vederea comparaiilor internaionale n domeniul srciei; egal cu ponderea persoanelor din gospodriile, ale cror cheltuieli de consum ce revin pe persoan pe zi sunt mai mici dect echivalentul n lei al pragurilor stabilite la 2 i 4 dolari la paritatea puterii de cumprare, n populaia total. Ratele aferente celor dou praguri se calculeaz ca raport ntre numrul persoanelor din gospodriile ale cror cheltuieli de consum sunt inferioare pragurilor (N2$ i N4$) i numrul total al populaiei (N): N r2$ = 2$ 100 (24) N N r4$ = 4$ 100 (25) N Algoritmul de calcul: i. se calculeaz pragurile, n lei lunar, la preurile lunii decembrie a anului pentru care se face estimarea srciei, pe baza ratei de conversie n lei a unui dolar PPC, aferent anului respectiv (RC), a indicelui inflaiei n anul de referin fa de 1990 din SUA (IPC/SUA) i a coeficientului de ajustare la preurile din decembrie (k): P2$ = 2 30,5 RC IPC/SUA k (26) P4$ = 4 30,5 RC IPC/SUA k ii. se estimeaz cheltuielile de consum ale fiecrei gospodrii; iii. se reevalueaz n preurile lunii decembrie, prin nmulire cu indicele preurilor de consum din decembrie fa de luna n care a fost cerecetat gospodria; iv. se calculeaz cheltuielile ce revin pe o persoan din gospodrie, al cror nivel se compar cu pragul, n vederea identificrii persoanelor ale cror cheltuieli sunt inferioare acestuia; v. se calculeaz ratele de srcie, conform relaiilor (24) i (25). Nivel de agregare Total populaie Sursa datelor Ancheta integrat n gospodrii, pentru perioada 1995-2000; Ancheta bugetelor de familie, ncepnd cu anul 2001. Conform rezultatelor estimrii, persoanele din gospodriile care cheltuiesc pentru consum mai puin de 2 dolari/zi/persoan reprezentau 15,7% n 2002, iar cele care cheltuiesc mai puin de 4 dolari 58,2%. Se remarc scderea sensibil a ambelor rate n 2001 i 2002 fa de 2000.
R ta s a arac i la p g l d 2 si 4 $ P /zi/p rs an ie ra u e P C e o a
8 0 6 0 4 0 2 0 0
P ragul de 2 dolari P ragul de 4 dolari 2000 20 67,2 2001 16,6 60,7 2002 15,7 58,2 20 16,6 15,7 67,2 60,7 58,2

Prag de 2 do ul lari

Prag l d 4 do u e lari

18

19

Tabelul 1.1 Rata srciei, pe sexe i grupe de vrst, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 17,1 17,0 18,1 Masculin Feminin 0 -15 ani Masculin Feminin 0 - 64 ani Masculin Feminin 16 ani i peste Masculin Feminin 16 - 64 ani Masculin Feminin 16 24 ani Masculin Feminin 25 49 ani Masculin Feminin 50 64 ani Masculin Feminin 65 ani i peste Masculin Feminin 16,7 17,6 22,5 22,1 22,9 17,2 17,4 17,0 15,8 15,2 16,3 15,6 15,9 15,3 20,5 20,6 20,4 15,3 15,7 14,9 11,7 11,6 11,7 16,9 11,3 21,1 16,7 17,2 22,1 22,8 21,4 16,7 17,2 16,2 15,7 15,1 16,3 15,1 15,5 14,7 19,9 20,4 19,3 14,8 15,3 14,2 11,8 11,2 12,3 18,8 13,0 22,9 18,0 18,1 23,8 24,1 23,5 17,9 18,6 17,2 16,7 16,9 15,5 16,2 16,9 15,5 21,5 22,4 20,6 15,7 16,5 14,8 12,8 12,8 12,9 19,1 13,6 23,0

Tabelul 1.2 Rata srciei, dup statutul ocupaional, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 17,1 17,0 18,1 Persoane ocupate Masculin Feminin 0-15 ani 16 ani i peste 16-64 ani 65 ani i peste Salariai Masculin Feminin Lucrtori pe cont propriu Masculin Feminin omeri Masculin Feminin Persoane inactive Masculin Feminin Pensionari Masculin Feminin Ali inactivi Masculin Feminin 13,6 14,3 12,8 50,0 13,4 13,3 27,7 5,0 5,5 4,3 30,0 33,0 27,0 29,8 32,2 26,3 19,3 18,4 20,1 13,1 10,2 15,4 21,5 20,3 22,5 13,8 14,7 12,7 54,1 13,7 13,4 29,7 3,8 4,2 3,2 33,0 35,5 30,1 27,6 29,7 24,0 18,9 18,1 19,6 13,7 10,6 16,3 21,0 20,5 21,3 14,4 15,5 12,9 60,2 14,2 13,9 32,1 3,7 4,2 3,0 34,6 36,7 31,9 32,7 36,5 26,3 20,4 19,9 20,8 14,2 11,7 16,2 22,7 21,8 23,4

20

Tabelul 1.3 Rata srciei, dup tipul gospodriei, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 17,1 17,0 18,1 Gospodrii fr copii dependeni, total Persoan singur Masculin Feminin 65 ani i peste Sub 65 ani Doi aduli fr copii dependeni ambii sub 65 ani cel puin unul de 65 ani i peste Alte gospodrii fr copii dependeni Gospodrii cu copii dependeni, total Familii monoparentale Doi aduli cu copii dependeni 1 copil 2 copii 3 i mai muli copii Alte gospodrii cu copii dependeni 13,3 22,5 17,4 25,1 27,0 16,6 14,5 24,7 17,2 28,2 30,0 17,3 14,4 24,7 18,8 27,6 30,0 17,7

Tabelul 1.4 Rata srciei, dup titlul de deinere a locuinei i mediul de reziden, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 17,1 17,0 18,1 Locuina n proprietatea gospodriei Locuina nchiriat Urban Rural 16,9 25,1 11,5 23,9 16,7 27,1 10,1 25,2 17,8 28,7 10,1 27,6

9,1 11,2 11,6 19,1 25,6 10,6 12,8 33,8 23,0

9,6 12,2 12,9 18,3 25,9 9,0 13,0 35,0 22,0

9,2 13,3 12,4 20,0 25,3 10,4 14,4 38,0 24,0

Tabelul 1.5 Valori ale pragului de 60% din medina veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) - lei lunar 2000 2001 2002 Gospodrie format din - o persoan 720430 104322 1386880 3 - un adult i un copil - un adult i doi copii - doi aduli - doi aduli i un copil - doi aduli i doi copii 115268 8 108064 5 129677 4 151290 3 936559 133019 0 163715 7 153483 5 184180 1 214876 8 1802944 2219008 2080320 2496384 2912448

Not: Se consider copii dependeni toate persoanele sub 16 ani i acele persoane de 16-24 ani, care sunt economic inactive i locuiesc cu cel puin unul dintre prini.

Mediana veniturilor disponibile, 120071 173870 2311467 lei lunar pe adult 6 5 echivalent Not: Conform scalei OCDE modificate, se consider copii persoanele de 0-13 ani; persoanele de 14 ani i peste sunt luate n considerare ca aduli.

21

Tabelul 1.6 Rata srciei, pe sexe i grupe de vrst, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 26,4 25,9 26,2 Masculin Feminin 0 -15 ani Masculin Feminin 0 - 64 ani Masculin Feminin 16 ani i peste Masculin Feminin 16 - 64 ani Masculin Feminin 16 24 ani Masculin Feminin 25 49 ani Masculin Feminin 50 64 ani Masculin Feminin 65 ani i peste Masculin Feminin 25,9 26,9 31,5 31,2 31,8 25,3 25,7 24,8 25,1 24,5 25,7 23,4 24,0 22,8 28,1 28,9 27,2 22,0 23,0 21,0 22,0 21,1 22,9 33,8 27,3 38,6 25,2 26,1 32,0 32,5 31,5 24,4 25,1 23,8 24,2 23,4 24,9 22,2 22,8 21,6 26,2 27,0 25,4 21,3 22,6 20,1 20,8 19,6 21,9 33,6 26,4 38,8 25,8 26,6 32,4 32,5 32,2 25,0 25,7 24,4 24,7 24,1 25,3 22,9 23,7 22,2 27,6 28,3 26,9 21,8 23,2 20,3 21,6 20,6 22,4 33,4 26,6 38,3

Tabelul 1.7 Rata srciei, dup statutul ocupaional, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 26,4 25,7 26,2 Persoane ocupate Masculin Feminin 0-15 ani 16 ani i peste 16-64 ani 65 ani i peste Salariai Masculin Feminin Lucrtori pe cont propriu Masculin Feminin omeri Masculin Feminin Persoane inactive Masculin Feminin Pensionari Masculin Feminin Ali inactivi Masculin Feminin 22,5 22,7 22,2 67,1 22,4 21,9 57,3 6,0 7,1 4,7 54,0 56,5 51,5 36,8 41,2 30,2 28,7 28,1 29,3 25,8 22,5 28,5 29,1 28,3 29,7 22,0 22,6 21,2 73,4 21,8 21,3 54,9 4,5 5,1 3,7 55,5 56,9 53,8 35,1 39,6 27,4 27,9 27,1 28,6 24,5 20,5 27,8 29,0 28,6 29,3 22,0 22,9 20,8 76,8 21,9 21,2 58,8 4,5 5,5 3,3 55,2 55,2 54,5 38,7 43,8 30,4 28,8 28,0 29,4 24,8 21,4 27,5 30,0 28,9 30,7

22

Tabelul 1.8 Rata srciei, dup tipul gospodriei, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) - procente 200 200 200 0 1 2 TOTAL 26,4 25,7 26,2 Gospodrii fr copii dependeni, total Persoan singur Masculin Feminin 65 ani i peste Sub 65 ani Doi aduli fr copii dependeni ambii sub 65 ani cel puin unul de 65 ani i peste Alte gospodrii fr copii dependeni Gospodrii cu copii dependeni, total Familii monoparentale Doi aduli cu copii dependeni 1 copil 2 copii 3 i mai muli copii Alte gospodrii cu copii dependeni 25,3 36,0 26,0 41,0 43,8 25,8 24,7 36,8 25,2 42,3 45,6 24,7 24,5 35,9 25,1 41,3 44,8 24,2

Tabelul 1.9 Rata srciei, dup titlul de deinere a locuinei i mediul de reziden, n raport cu pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii)

- procente TOTAL Locuina n proprietatea gospodriei Locuina nchiriat Urban Rural 200 0 26,4 26,4 27,2 11,1 44,6 200 1 25,7 25,6 29,4 9,7 44,8 200 2 26,2 26,1 30,4 10,2 45,3

17,6 28,0 21,8 27,0 30,1 15,2 17,9 43,9 34,6

16,3 26,9 21,3 23,2 31,3 13,0 20,1 45,1 32,7

16,6 27,8 20,9 27,1 29,5 14,3 19,8 47,3 33,7

Not: Se consider copii dependeni toate persoanele sub 16 ani i acele persoane de 16-24 ani, care sunt economic inactive i locuiesc cu cel puin unul dintre prini

23

BIBLIOGRAFIE: 1. www.caspis.ro Comisia antisaracie si promovare a incluziunii sociale 2. Ancheta integrat n gospodrii, pentru perioada 1995-2000 3. Ancheta bugetelor de familie, ncepnd cu anul 2001 4. Ancheta asupra veniturilor i condiiilor de via (EU/SILC), ncepnd cu anul 2005 5. ECONOMIE - editia a V a, Ed Economica - 2000, Colectivul de coordonare: Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Nita Dobrota, Ilie Gavrila, Paul Tanase Ghita, Constantin Popescu, Cornel Tarhoaca

24