Sunteți pe pagina 1din 5

Geografia este vazuta ca disciplina ce se ocupa cu descrierea,analiza spatial,temporal,varitia fenomenelor pe suprafata Pamantului.

Aceasta include diverse subiecte din domeniul stiintelor sociale si din stiintele naturale.Acesta diversitate a sugerat ca un obiect cu astfel de multe domnii de cercetare trebuie sa trateze acestea intr-o maniera superficiala,insa daca ne referim la studierea unei regiuni,a unui peisaj care incepe intodeauna cu o descriere fizica,relief sic lima,chiar daca aceasta divizie este artificial considerate este si necesara Ces divisions taient dj considres comme artificielles, mais ncessaires, condition dtre suivies par une description des liens troits entre relief, climat, place et rle des hommes dans cet espace dinteraction.( Les Mots Cles de la Geographie,pag.9) Geografia fizica reprezinta stiinta despre suprafata Pamantului,clasifica si analizeaza formele de relief,explica procese hidrologice,geomorfologice. Geografia umana este un domeniu major al geografiei care este preocupat in special de modul in care locul,spatiul si mediul sunt conditia si consecinta activitatilor umane .Istoria geografiei ca un organism systematic si ordonat de cunoastinte a fost mult timp dominat de stiintele naturale si fizice. Acest lucru nu a mpiedicat studiile axate pe varia ia activit ilor umane pe suprafa a P mntului dar sensul modern al geografiei ca un mod disciplinat de anchet intelectual a aparut prin formatiunile stiintifice si interesul sau de a da un sesn al naturii. Aparenta slabiciune a geografiei ascunde argument ale specificitatiii sale ca stiinta precum si pe cele ale unitatii sale fundamentale(Octavian Groza). In cadrul geografiei,disputa asupra existentei a doua geografii,fizica si umana,a fost legata de modificarea balantei puterii,perioada epistemiologica continuand rupture dintre geografiii fizicieni si cei umanisti.Insa datorita analizei istorice a confruntarilor a adus o intelegere in randul geografilor ,care au inteles ca indifferent de natura conflictelor nu acestea contureaza o disciplina,ci evolutia unei societati nu conflictele interpersonal fie ele si stiintifice,pot controla mersul unei discipline,ci dinamica generala a societatii.(Octavian Groza). De-a lungul timpului au existat afirmatii,definitii,care au sustinut sau nu unitatea geografiei. n cazul nostru, geografia unitar nu ar putea fi descris i definit n mod direct. Pentru a-i proba existen a trebuie s fie analizate componentele sale, respectiv disciplinele i subdisciplinele sale. In cadrul disciplinelor,cat si a subdisciplinelor exista atat diferentieri cat si asemanari care conduc la unitatea geografiei., diferentieri legate de obiectul de studiu,de mecanismele de functionare.Legat de mecanismele de functionare care se gasesc la originea unui fenomen oarecare putem afirma ca geografia fizica si geografia umana din acest punct de vedere sunt diferite,diferente gasite de epistemiologul Ron. J. Johnston. Astfel ca in geografia fizica mecanismele determina fenomene,fenomene ce nu sunt identice si care depind de o multitudine de mecanisme ce se schimba lent odata cu trecerea timpului fenomenele nu snt niciodat identice i nu depind de un anume mecanism ci de o combina ie de mecanisme multiple, nu toate cunoscute, dar care au o dinamic temporal lent , schimbndu-se foarte pu in odat cu trecerea timpului (O.Groza).,pe cand in geografia umana,mecanismele sunt ele insele produsul unei evolutii rapide si continue.Ritmul de transformare a mecanismelor nu ramane constant,o diferenta clara fata de mecanismele

geografiei fizice.Putem spune prin urmare ca o concluzie ca tiin ele naturii ncearc s n eleag mecanisme relativ stabile, n vreme ce tiinle umane lucreaz cu mecanisme aflate ntr-o transformare rapid i nentrerupt . Totodata Jacqueline Bonnamour considera ca a fost o eroare sa se considere evident separarea geografiei fizice de cea umana,fiacare ajungand sa aiba o serie de spacializari:geomorfologie,climatologie,geografie urbana si rurala).
[n anii 60] prima eroare a fost s se considere ca un fapt evident separarea geografiei fizice de geografia uman , fiecare din cele dou separndu-se la rndul lor ntr-o serie ntreag de specializ ri: geomorfologie, climatologie, biogeografie n geografia fizic , geografie urban i rural n geografia uman . (Jacqueline Bonnamour Le bonheur d tre gographe).

Geografia ca stiinta de interfata a trebuit sa umeze doua directii: a)Structura interna pentru a putea incadra complexitatea sistemului territorial diferentiindu-se astfel geografia fizic pentru analiza aspectelor spa iale ale sistemelor ecologice naturale, geografia uman pentru analiza aspectelor spa iale ale sistemelor ecologice sociale i geografia regional pentru analiza diferen ierilor spa iale; b) Integrarea n cadrul ansamblului de tiin e ale civiliza iei actuale, cu scopul de a beneficia de cuno tin ele specifice tiin elor naturii pe de o parte i tiin elor sociale pe de alt parte. Dihotomia dintre natura si sociatate este de o vechime indelungata si puternica.Acestea au fost considerate a fi distincte ce se exclud reciproc. For a long time(in the Western world) these two realms have been thought to be ontologically separate, mutually exclusive.(Key texts in human geography),natura fiind separata de sociatate. Analiza, inclusiv dihotomia conduce la ideea ca segregarea geografiei fizice si geografiei umane sustine Hartshorne este in detrimental scopului declarat al geografiei(..)ap rut nu dintro nevoie intern a geografiei, ci dintr-o abstrac iune filosofic ce ncearc separarea omului de restul naturii. George P in Les methods de la geographie definea geografia ca o stiinta de sinteza la intersectia diferitelor metode de stiinta defiinid in mod evident refuzul delimitarii naturii de societate,.El mai adauga ca geografie din pct de vedere metodologic este eterogena. , "Prin natura sa, geografia, care este n mod necesar eterogen metodologic."(par sa nature,la geographie est donc neccessairement methodologiquement heterogene). Pentru a- i finaliza eforturile, cercetarea geografic , oricare ar fi obiectul asupra c ruia s-ar focaliza, este nevoit s fac apel la ntreaga cunoa tere de specialitate disponibil la un moment dat Octavian Groza afirma ca Cercet rile geografice nu pot apar ine n exclusivitate unei singure subdiscipline geografice,astfel ca .parametrii si functiile spatiale, relatiile dintre diferite categorii de procese si fenomene,dinamica acestora,modul de integrare sistematica a geocomponentilor in structuri complexe,dimensiunile umane perceptuale,sociale,comportamentale nu sunt in fond decat fatete distincte,necesare si complementare ale demersului geografic.Toate la un loc converg,si se reunesc in aceeasi unitate integratoare ce constituie obiectul cercetarii geografice.chiar daca unul din obiective este etichetat drept cel mai important,este limpede ca cercetarea geografica nu poate fi restransa excusiv la problematici fizice,umane,spatiale,istorica sau oricare alta.

Confuzia intre obiect si metoda este notavila in geografia,in masura in care metoda,a fost folosita pentru a delimita obiectul.( la confusion entre "object et methodes" est notaire en geographie dans l'exacte mesure ou les methodes ont servi a definir l'object.citat din agenda) Dificultatea restrangerii unui obiect propriu de cercetare nu ramane la nivelul unei separari artificiale a geografiei fizice si a celei umane.Chiar in interiorul geografiei fizice consacrata ca fiind mai clara din pct de vedere teoretic si metodologic este imposibil sa se delimiteze cu claritate un obiect de studiu propriu fiec rei subdiscipline.Octavian Groza propune si un exemplu in favoarea acestei afirmatii si spune ca pedogeografia este de fapta o suma a informatiilor provenite atat din stiintele naturale(geomorfologie,geologie,biofizica,biologie,etc) cat si din stiintele sociale. Pedogeografia este n esen o sum de informa ii sintetizate din geologie, geomorfologie, biochimie, biofizic , agronomie, climatologie, biologie sau din tiin ele sociale. Disputele ridicate de existen a a dou geografii, fizic i uman , au fost ntotdeauna legate nu att de dinamica intern a tiin ei n sine ci de modificarea, n perioadele de criz , a balan ei puterii n structurile administrative,fenomen urmarit nc de la constituirea geografiei moderne:conflictele ntre vidalieni i anti-vidalieni n Fran a, ntre ritterieni i adep ii lui Humboldt n Germania. Comanda sociala a avantajat in timpul crizei epistemiologice geografia umana,geografia fizica fiind marginalizata,acelasi lucru intamplnadu-se si in Rusia unde geografia fizica a fost lasata sa evolueze liber pe cnd geografia uman a fost constrns s r mn la nivelul idiografic.In Rusia i n fostele ri comuniste din Europa Central-estic , unde geografia fizic , inert din punct de vedere ideologic, a fost l sat s evolueze liber ntre 1950-1990, pe cnd geografia uman a fost constrns s r mn la nivelul idiografic de la nceputul secolului al XXlea. Confrunt rile artificiale dintre geografii fizicieni i cei umani ti, este datorat i genezei geografiei moderne, respectiv originii sale duale: mai apropiat de tiin ele naturale n Germania i mai apropiat de tiin ele sociale n Fran a. L. Febvre lansa ideea dualismului geografic care s-a impus. ndeosebi dup al doilea r zboi mondial. Dualismul reprezint divizarea preocup rilor i implicit, a obiectului de studiu, n dou p r i ( tiin e) separate: Geografia Fizic respectiv,Geografia Uman . Falsa prezum ie a dualismului este faptul c ntre cele dou ramuri nu exist leg turi organice pe motivul c , prima ar fi guvernat de legi fizice, iar a doua de legi sociale i economice. Viziune dep it , impus , la un moment dat, prin constrngere ideologic :cerin a de a evita determinismul geografic, acea concep ie burghez i reac ionar ) Ioan Donis analizeaz nceputurile dualismului n cadrul domeniului de cercetare geografic , , explicnd i rela iile in cauza care au dus la apari ia acestui dualism. Astfel el consider c importan a tot mai mare a geografiei umane reiese din teama unora de a nu fi suspecta i de determinism geografic(I. Donis ). Aceast gandire (cea a segreg rii) porne te de la ideea c legile sociale i cele naturale sunt, daca nu paralele, cel pu in divergente. Prima data a existat o impartire intre geografia fizica si cea economica,separarile evoluand ajungandu-se astazi la existenta unei multitudini de subdomenii ale geografiei fizice si umane evidentiind sau nu interdependentele dintre ele. Lucrarea lui I dionisa Bazele teoretice i metodologice ale geografiei contine concepte ce sustine unitatea geografiei. I. Dionisa exprima cele doua directii,uman si fizic,prin doi termini si anume,sociogeosistem si natursociologie.Prin definirea celor doi termini,I Dionisa

ajunge la concluzia ca interactiunile fizic-umane determina aparitia unui sistem complex in care legile sociale se intrepatrund cu cele fizice si a caror rezultate neputand fi studiate separat trebuie analizate dintr-o perspectiva integratoare,ceea ce inseamna ca studiul vizeaza nu separarea partii din intragul territorial prin urmarirea caracterelor ce-l diferentiaza de celelalte componente ale acestuia ci analiza legaturilor ce il incorporeaza in intreg(Vintila Mihilescu Geografie teoretica,1968)fapt ce este realizat de o stiinta unitara. Din punct de vedere al dihotomiei geografiei umane-geografiei fizice,Vintila Mihailescu o accepta doar la nivelul metodei de cercetare nefiind admisa la nivelul obiectului de studiu.Acesta departate cele doua elemente,metoda de cercetare si obiectul de studiu ce individualizeaza o stiinta.de la bun inceput. In conceptia lui Vintila Mihailescu, Geografia descrie i explic ntregul teritorial (de la localitate la planet ) nedisociat nici chiar n timpul analizei lui pe regiuni sau pe componente(Vintila Mihailescu,Geografieteoretica.Principii Fundamentale.Orintare generala in stiintele generale,1968,pag 40) ,acesta considerand ca obiectul de studiu ar trebui sa fie intregul teritorial de la regiune la planeta. Totodata Dionsa defineste metoda dialectica de studiu si care afirma el trebuie sa fie urmata de metoda sintezei ce presupune extragerea esentei din informatiile acumulate prin cercetare separata apoi introducerea lor intr=un sistem,definirea corelatiilor dintre ele pentru ca rezultatul sa capete o finalitate geografica.Aceasta metoda o completeaza pe cea a analizei. Regiunea este punctul de intersectie a geografiei fizice si a geografiei umane in cadrul geografiei unitare,derivand din munca lui Ritter. The region as a concept and methodology of
geographical enquiry was derived principally from Ritters work and served to unify the identity of the subject internationally.(International Encyclopedia of Human Geography).Cu privire la acest subiect

Richard Hartshorne aduce la cunostinta punctul de reunire a celor doua directii aparent divergente, ce este reprezentat de regiune.Dupa cum spune si Octavian Groza regiune devine piatra unghiular a geografiei moderne.Daca inca se mai vorbeste despre geografie si nu doar de geografia fizica sau umana este datorita faptu;ui ca regiunea s=a desprins din una din cele doua tabere individualizandu-se geografia regionala,devenind totodata un liant intre fratii inamici. De-a lungul timpului studiul unei regiuni,a unui peisaj sau a unui continent a inceput cu o descriere fizica,relieful si clima.aceasta divizie eraconsiderata a fi una artificial dar necesara,cu conditia ca aceasta este urmata de o descriere a legaturilor dintre relief clima spatiu si rolul omului in societate.daca geografii prefer acum sa plaseze omul in centrul analizei geografice ei nu neglijeaza cunostinele fizice esentiale descrierii ca in luarea deciziilor referitoare la spatiul de locuit. Deasemenea si Hardshore sustine unitatea geografiei bazata pe schema cauzeefecte,efectele avand o importanta mare.Dezechilibrul balantei dintre factorul uman si cel natural in construirea sociogeosistemului definit de I Donisa astefel:sociogeosistemul cuprinde forme foarte diferite de organizare a materiei: materia nevie, care se supune legilor fizice i chimice; materia vie n care ac ioneaz legile biologice; societatea omeneasc cu legile ei specifice, cu legile sociale,are ca effect dezechilibrul sistemului natural,distrugerea echilibrului lumii reale. Ratzel a conceput geografia umana ca o tiin care studiaz reparti ia oamenilor pe suprafa a p mntului, prin prisma rela iilor pe care ace tia le stabilesc cu diversele medii n care evolueaz . seeing a direct relationship between cultural forms and natural conditions. De aici apare si rezultatul acestor relatii si anume peisajul (lanschaft-ul).Astfel ca ideeile acestuia si-au gasit ecou nu numai in Germania cat si in Franta,Cele doua scoli geografice ,germane si franceza

avand in comun diferentierile geografice.Insa fata de scoala gemana,cea franceza insista mai mult pe relatiile dintre om si mediu discipolii lui de la Blache dezvoltnd rapid conceptul de regiune ca diviziune a spa iului geografic ce reflect n mod direct interela iile dintre societate i mediu s u natural.(o.Groza),lasand peisajul pe locul secundar. Influientele Natural-deterministe cu reprezentan i precum Al. von Humboldt sau Ritter) this may have been based on a deterministic approach to geography i, respectiv, cele posibiliste prin Paul Vidal de la Blache, E. Reclus etc.) s-au manifestat simultan fiind puternic determinante asupra modului de percepere a geografiei ca tiin unitar .Insa daca urmarim apari iei i devenirii geografiei regionale i a regiunii ca obiect privilegiat de studiu n ansamblul s u reiese clar faptul c disciplina n cauz , v zut adesea ca simbol al sistemului de tiin e geografice, este departe de a oferi o imagine unitar i tiin ific .(O Groza). Din punctul de vedere al geografiei moderne si din dorinta sa de a face ca complexitatea obictului disciplinei sa nu constranga geografii,deaorece pregatirea necesara pentru a intelege legile naturii difera fundamental de pregatirea necesara pentru a intelege legile sociale sa ajuns la concluzia ca exista un risc temerar ca aceeasi persoana sa patrunsa in tainele atat ale naturii cat si a sociatatii (..)una si acceasi persoana sa incerce a patrunde in tainele naturii si ale societatii in egala copetenta ,si mai ales, cu siguranta ca va obtine rezultate stiintific valabile(Vintila Mihailescu,Geografia teoretica,pag 78),de aceea se recomanda impartirea geografiei in doua stiinte independente prin obiect si metoda de cercetare,dar in stransa legatura una cu alta. Totusi daca analizam lucrurile mai indeaproape,geografia umana trecuta siintelor sociale si geografia fizica trecuta stiintelor naturale poate oare ele a mai fi considerate stiinte geografice daca au renuntat amandoua la obiectul unitar ale geografiei,prima alegandu-si ca obiect sociatatea,a doua natura? Dupa cum am vazut cele doua geografii in cerceteaza fiecare obiectul din punct de vedere geographic,revenindu-se la idea ca geografia este o stiinta fara obiect dar cu metoda proprie (vintila Mihailescu),ceea ce astazi nu mai este valabil fiind stabilit ca geografia are un obiectal sau. Desi exista pareri atat pro cat si contra asupra unitatii geografie,consider ca unitatea geografiei ar trebui sustinuta.

S-ar putea să vă placă și