Sunteți pe pagina 1din 5

CMPULUNG

MUSCEL

Formele de relief

Partea de N-E a judeului Arge se caracterizeaz printr-un relief aparte: muni, dealuri si podiuri piemontane. n acest cadru natural se afl oraul Cmpulung Muscel i aezrile din mprejurimi. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoreaz n special alctuirii geologice complexe. Munii se caracterizeaz printr-un aspect alpin, datorita nlimii lor si masivitii. Din creast pornesc spre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificaie accentuata. Aceste culmi sunt desprite de vi adnci. n nordul depresiunii Cmpulung, ntre Rul Doamnei si Dmbovia, se nal masivul Iezer (Harta Munilor Iezer - Ppua), unitate de relief distinct. Legtura ntre creasta Fgraului si masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea - Otic. Din masiv se prelungesc spre S si S - Sunt mai multe culmi netede: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vcrea si culmea prelunga Danciu - Portreasa Znoaga. Ceilali muni care se nvecineaz cu depresiunea Cmpulungului sunt: Ppua, Leaota i Piatra Craiului. Aceasta depresiune este una dintre cele mai bine individualizate din ar, la sud cu dealuri nalte subcarpatice

acoperite cu puni, fnee i pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.

Apele
Rul Trgului traverseaz municipiul Cmpulung Muscel pe o lungime de cca. 7,5 km. Pe sectorul de ru regularizat, cu o lungime de 2,4 km, se constat un dezechilibru major al nivelului talvegului, respectiv o coborre accentuat a acestuia, iar, ca urmare, fenomenele de eroziune a malurilor au crescut n amploare. Mai multe obiective economice i sociale sunt n pericol de a fi afectate.

Populaie i aezrile omeneti


Recensmntul din anul 2011 a scos n eviden cea mai mare descretere a populaiei din ultimii 100 de ani. Conform statisticii oficiale, fa de anul 2002, populaia Cmpulungului a sczut, n zece ani, cu aproximativ 22%. Conform datelor oficiale furnizate, populaia din Cmpulung a ajuns, n acest an, la 30.015 i asta, n condiiile n care recensmntul din 2002 arta o cifr de 38.209 de locuitori, ceea ce nseamn c populaia a sczut cu 8.194 de persoane, o cifr apropiat de cea din 1977. Cmpulungul avea, n 1912, o populaie de 17.868 de locuitori. n timpul rzboiului, aceasta a sczut brusc la 15.000 de locuitori, pentru ca, n 1930, aceasta s se situeze la 13.868 de locuitori. Recensmntul din 1948 a scos la iveal o cretere a numrului de locuitori la 18.174, pentru ca, dup 1956, s aib loc o cretere exploziv, datorit nceputului industrializrii, prin reprofilarea Uzinei Aro pe producerea de maini de teren. Prin urmare, numrul de locuitori crete, din 1956, de la 18.880, la 24.877 de locuitori, n 1966. n 1969, populaia ajunge la 26.402 locuitori, iar, n 1977, la 31.533 de locuitori. n 1989, populaia oraului Cmpulung nsuma 42.678 de locuitori, ca apoi, pn n 1992, s ajung rapid la 44.060 locuitori, iar, n 1995, s ating maximul de populaie nregistrat vreodat, 44.560 locuitori. Dup nchiderea Uzinei ARO i a Melanei, s-a nregistrat un fenomen invers de descretere a

populaiei, aceasta scznd drastic la 38.209, la ultimul recensmnt, din 2002. Municipiul este format din 8 cartiere: Centru, Tabaci, Flmnda, Rotunda, Vioi, Schei, Grui, Mrcu, Valea Rumnetilor.

Vegetatia. Umiditatea climei face ca fagul sa predomine ncepnd de la peste 1000 m altitudine pna aproape de marginea sudica a judetului, unde apar stejarii n masive compacte si ntinse. n muntii nalti nsa, pasunea alpina ocupa suprafete exceptional de mari si e urmata, n josul muntelui de foarte frumosi codri de brazi (mai ales n bazinul superior al Dmbovitei). Cum regiunea de sub munte, adica regiune muscelelor propriu-zise, a fost n vechime populata, padurea, de multa vreme taiata, a fost nlocuita cu fneata naturala, careia clima si solul i prieste aici de minune.