COORDONATOR: PROF.DR.GABRIEL A.

TEFURA

STUDENT: ANUL 3, SERIA 2, GRUPA 21

IAI,2010

CUPRINS Cap 1. Organizare i funcionalitate la .................... 1.1. Scurt istoric 1.2. Obiect/domeniu de activitate 1.3. Organizare intern (organigram comentat) 1.4. Funcionalitate (relaii interne cu accent pe latura financiar) 1.5. Structura de personal 1.6. Relaii cu exteriorul 1.7. Structura i evoluia principalelor venituri realizate la........................ n perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influen Cap 2. Evidena, stabilirea i controlul veniturilor bugetare 2.1. nregistrarea fiscal a contribuabililor si determinarea materiei impozabile 2.2. Stabilirea impozitelor i taxelor 2.3. Inspecia fiscal 2.4. Fluxuri informaionale generate de evidena, stabilirea i controlul veniturilor bugetare Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare 3.1. Modaliti speciale de realizare a veniturilor bugetare 3.2. Executarea silit a veniturilor bugetare 3.4. Plata propriu-zis a veniturilor bugetare 3.4. Fluxuri informaionale generate de realizarea veniturilor bugetare

CAPITOLUL I. Organizarea i funcionarea DGFP IAI Scurt istoric privind Finanele Publice ale judeului Iai

D.G.F.P.J. Iai este unitatea teritoriala a Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, prin care se realizeaza in mod unitar fundamentarea si nfaptuirea publice.. Administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi, ca unitate organizata la nivel de municipiu, a functionat conform O.M.F.P.nr. 224/2001 pana la 15 iulie 2003 iar dupa aceasta data, conform O.M.F.P. nr. 790/2003 pana la finele anului 2003 prin Compartimentul de Trezorerie si Contabilitate Publica, Compartimentul de Administrare a Veniturilor Statului si servicii independente 1.1. Obiect de activitate n baza Regulamentului de organizare i funcionare al direciilor generale ale finanelor publice n capitolul I Dispoziii generale , n articolul 1 se prevede c: Direcia general a finanelor publice este unitate teritorial a Ministerului Finanelor Publice, prin care se realizeaz, n mod unitar, strategia i programul Guvernului n domeniul finanelor publice i se aplic politica fiscal a statului. De asemenea, art. 2 arat c Direcia general a finanelor publice i desfoar activitatea la nivelul fiecrui jude n baza legilor, ordonanelor Guvernului, ordinelor i instruciunilor elaborate de Ministerul Finanelor Publice. Directia general a finantelor publice si desfasoar activitatea la nivelul fiecrui judet n baza legilor, ordonantelor guvernului, ordinelor si instructiunilor elaborate de politicii fiscale prevazute prin Programul Guvernului in domeniul finanelor

Ministerul Finantelor Publice,avand n component: Directia metodologie si administrarea veniturilor statului, Directia trezorerie si contabilitate publica, Directia controlului fiscal, Garda financiara, Directia servicii interne, Serviciile independente si n subordine Administratiile finantelor publice municipale, Administratiile finantelor publice orasenesti si Administratiile finantelor publice comunale n articolul 3 sunt precizate pricipalele atribuii sarcini i rspunderi ale Direciei Generale a Finaelor Publice, cum ar fi: evidentierea ,inregistrarea si monitorizarea platitorilor de impozite, taxe si contributii sociale, surse de venituri care formeaza bugetul general consolidat al statului; Reprezentarea intereselor statului n fata instantelor de judecata in litigiile privind obiectul de activitate al DGFPJ Iasi; Colectarea veniturilor bugetului de stat reprezentand impozite, taxe si alte venituri, precum si colectarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor sociale de sanatate, bugetului fondului de somaj, cat si colectarea altor venituri; Analiza zilnica in structura a incasarilor bugetare, pentru abordarea dinamica a recuperarii arieratelor, in special prin intensificarea colaborarii cu contribuabilii, prin executarea silita si combaterea evaziunii fiscale, pentru intensificarea actiunilor care determina cresterea incasarilor ; Verificarea modului de constituire a bazelor de impozitare de catre contribuabili si identificarea abaterilor, a diferentelor de impozite si taxe, aplicarea de sanctiuni acolo unde este cazul ; Urmarirea debitelor fiscale ale contribuabililor persoanelor juridice si persoane fizice si urgentarea incasarii lor prin intensificarea masurilor de executare silita si acolo unde se impune, stabilirea raspunderii solidare; Aplicarea unitara a prevederilor financiar-contabile si fiscale care reglementeaza veniturile bugetare si activitatile contribuabililor; Administrarea conturilor de trezorerie, incasarea veniturilor bugetului consolidat al statului, efectuarea decontarii cheltuielilor si platilor unitatilor din sectorul bugetar, incadrarea acestora in creditele bugetare deschise si in limita disponibilitatilor existente in conturi, precum si verificarea soldurilor de trezorerie;

 Urmarirea obiectivelor strategice, in principal a realizarii valorilor indicatorilor de performanta si cresterea gradului de responsabilizare la toate nivelurile;.anaf.ro Prestarea serviciilor de calitate catre toti contribuabilii, prin indrumare, asistenta sicolaborare, prin accentuarea imbunatatirii comportamentului functionarilor publici de a adopta o atitudine prevenitoare si profesionista; Intarirea increderii contribuabililor in respectarea si pastrarea in siguranta a datelor aflate in bazele informationale ale DGFPJ Iasi cat si a confidentialitatii informatiilor oferite de catre acestia; Identificarea de noi solutii atat in ce priveste cresterea disciplinei financiarfiscale, incurajarea conformarii voluntare a contribuabililor, depunerea declaratiilor si efectuarea platilor catre bugetul consolidat al statului; Perfectionarea managementului, prin imbunatatirea procesului de monitorizare permanenta a activitatii, prin modernizarea modului de organizare si printr-o transparenta crescuta a rezultatelor obtinute; Aplicarea unui tratament echitabil tuturor categoriilor de contribuabili, atat personae fizice cat si persoane juridice. n ndeplinirea atribuiilor sale, n conformitate cu art. 4 din cadrul Regulamentului de organizarea i funcionare, Direcia general a finanelor publice are dreptul: S aplice sanciunile prevzute de lege pentru abaterile nregistrate n domeniul financiar, contabil i fiscal; S coordoneze aplicare de ctre organele de executare silit n cazul creanelor bugetare administrare de MFP nepltite n termen; S aprobe, n condiiile prevzute de lege, nlesniri la plata, precum i restituiri de impozite, taxe i alte vrsminte obligatorii la buget, ct i repunerea n termen a cererilor i contestaiilor; 1.3. Organizarea intern a Direciei generale a finanelor publice .Organigrama Administratiei Finantelor Publice a Municipiului Iasi

Structura organizatorica: Serviciul Tehnologia Informatiei asigura implementarea la nivelul structurii teritoriale a proiectului director de informatizare a Ministerului Finantelor Publice exploateaza sistemul de informatii Compartimentul Juridic asigura reprezentarea Administratiei Finantelor Publice Iai la instantele judecatoresti si exercita caile de atac ordinare si extraordinare pentru indreptarea hotararilor netemeinice si nelegale, pronuntate de instantele judecatoresti Adminstrarea Veniturilor Statului gestioneaza si administreaza registrul contribuabilului preia declaratiile de impozite si taxe, precum si fisele fiscale efectueaza impunerea din oficiu, emite decizii de impunere pentru stabilirea platilor anticipate si a impozitului pe venitul globalgestioneaza documentele referitoare la impunerea fiecarui contribuabil, grupate intr-un dosar fiscal unic organizeaza activitatea de executare silita pentru persoane fizice si juridice intocmeste documentatia pentru modalitatile de stingere a obligatiilor fata de bugetul de stat solutioneaza cererile de inlesniri la plata asigura contactul cu contribuabilii pentru cunoasterea de catre acestia a responsabilitatilor ce le revin privind piesele ce compun dosarul fiscal, termenele de depunere a acestora si de plata a impozitelor si taxelor datorate statului, a tuturor obligatiilor ce revin agentilor economici verifica si centralizeaza bilanturile contabile anuale, contul de profit si pierdere, anexele la bilant si raportarile semestriale ale contribuabililor verifica agentii economici persoane fizice asupra materiei impozabile reale, precum si asupra stabilirii impozitelor si taxelor datorate bugetului efectueaza actiuni de control, in vederea identificarii si impunerii cazurilor de evaziune fiscala. Serviciul de gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale persoane juridice preluarea de declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat si deconturi TVA preluarea si prelucrarea fise fiscale rectificative pe suport magnetic incarcarea programului pe suport magnetic: fise fiscale, declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat, formularele: 100 - declaratii privind obligatiile de plata la bugetul de stat 101 - declaratii pivind impozitul pe profit 102 - declaratii privind impozitul pe profitul din asociere

103 - declaratii privind impozitul pe profitul datorat de persoane juridice straine nerezidente 120 - decont privind accizele 130 - decont privind impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, 300 - decont TVA 500 - declaratie privind impozitul pe venitul din activitati de expertiza contabila, tehnica judiciara si extrajudiciara 600 - declaratie privind taxa de dezvoltare cuprinsa in tariful energiei electrice si termice emiteri certificate de atestare fiscala si adeverinte (vize) - persoane juridice preluarea si sigilarea memorii fiscale la case de marcat note de constatare pentru nedepunerea declaratiilor privind obligatiilor la bugetul de stat persoane juridice si a fiselor fiscale preluarea de declaratii informative privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiar de venit (venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din consignatie, din dobanzi, din contract de agent, din contract de comision, din pensii, dividende etc.) - formular 208 Compartiment Gestiune Dosare Fiscale inregistrarea registrului special si a cartii de interventie pentru aparatele de marcat electronice fiscale certificarea actelor societatii (copie cu originalul) in vederea intocmirii documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de comercializare conf.L.521/2002 Serviciul de gestiune registru contribuabili si declaratii fiscale - persoane fizice preluarea si inregistrare declaratii de venit realizate din cedarea folosintei bunurilor, practicarea de profesii liberale si meserii prelucrare si inregistrate declaratii venit global (cod 200) si declaratii speciale eliberare certificate stare materiala si adeverinte preluare si inregistrare declaratii (cod 100) si deconturi TVA-persoane fizice eliberare decizii returnate de la oficiul postal eliberare plicuri expediate de Ministerul Finantelor Publice, returnate de oficiul postal Serviciul de colectare, executare silita - persoane juridice stingerea creantelor bugetare depunerea documentatiei cu privire la OG 40/2002 emiterea adeverintelor si certificatelor de atestare fiscala evidenta dosarelor de insolvabilitate evidenta sechestrelor bunurilor mobile si imobile informatii cu privire la evaluarea si valorificarea bunurilor mobile si imobile organizarea de licitatii si depunerea ofertelor directe cu privire la bunurile mobile si imobile

Serviciul de colectare, executare silita - persoane fizice stingerea creantelor bugetare persoane fizice depunerea documentatiei cu privire la OG 40/2002 eliberarea adeverintelor si certificatelor de atestare fiscala evidenta dosarelor de insolvabilitate evidenta sechestrelor bunurilor mobile si imobile informatii cu privire la evaluarea si valorificarea bunurilor mobile si imobile organizarea de licitatii si depunerea ofertelor directe cu privire la bunurile mobile si imobile Compartimentul cu atributii specifice speciale pentru monitorizarea societatilor cu rambursari de TVA, restituiri si compensari de impozite si taxe Inregistrarea si solutionarea cererilor de rambursare TVA, restituire si compensare de impozite si taxe Emiterea certificatelor de atestare fiscala Biroul asistenta contribuabili persoane juridice acordare de asistenta de specialitate contribuabililor persoane juridice Birou asistenta contribuabili persoane fizice asistenta contribuabili persoane fizice Compartimentul aplicare acorduri fiscale internationale eliberarea certificatelor de rezidenta fiscala Compartimentul bilanturi preluarea si verificarea bilanturilor contabile si a darilor de seama contabile preluare bilanturilor contabile pentru lichidare, fuziune sau divizare vizarea registrelor de contabilitate vizarea registrului fiscal eliberare dovezi cifra de afacere cf.L133/1999 preluare deconturi TVA si declratii impozite si taxe la unitatile monitorizate primirea de cereri rambursare TVA si declaratii impozite si taxe la unitatile monitorizate eliberare certificate de atestare fiscala la unitatile monitorizate Serviciul control fiscal persoane fizice verifica agentii economici persoane fizice asupra materiei impozabile reale, precum si asupra stabilirii impozitelor si taxelor datorate bugetului efectueaza actiuni de control, in vederea identificarii si impunerii cazurilor de evaziune fiscala Trezorerie si contabilitate publica conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri, precum si evidenta analitica pe platitori a veniturilor analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si inregistreaza operatiunile respective in evidenta sintetica si analitica conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, precum si a fondurilor speciale si a mijloacelor extrabugetare conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice subordonate asigura pastrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice a documentelor cu regim special, a certificatelor de

trezorerie conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea in conturile sintetice si analitice efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar asigura preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de incasari si plati ale agentilor economici. Serviciul incasare si evidenta veniturilor bugetare conduce evidenta veniturilor pe bugete, componente si fonduri, precum si evidenta analitica pe platitori a veniturilor analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si inregistreaza operatiunile respective in evidenta sintetica si analitica Serviciul verificarea si decontarea cheltuielilor publice conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, precum si a fondurilor speciale si a mijloacelor extrabugetare conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice subordonate Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de incasari si plati ale agentilor economici Serviciul administrarea contabilitatii trezoreriei statului asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea in conturile sintetice si analitice Serviciul casierie tezaur, vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparate pe emisiuni, pe termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire. In vederea dezvoltarii spiritului de initiativa si a raspunderii personale in realizarea atributiilor si sarcinilor ce revin compartimentelor de munca, sefii acestora, precum si oricare lucrator din aparatul administratiei finantelor publice municipale pot solicita, pe cale ierarhica, sprijin in rezolvarea operativa a problemelor mai deosebite, de care depinde indeplinirea obligatiilor de serviciu prevazute in prezentul regulament.

In toate compartimentele de specialitate din aparatul administratiei finantelor publice municipale, conducatorii acestora sau inlocuitorii lor, vor repartiza sarcinile care decurg din prezentul regulament, precum si cele care se ivesc pe parcurs, pe fiecare post din statul de functii, urmarind sa asigure un grad proportional de incarcare a tuturor persoanelor in raport cu functia pe care o ocupa, cat si cu pregatirea si capacitatea profesionala a acestora. In exercitarea atributiilor si sarcinilor ce le revin, conducatorii compartimentelor de specialitate pot stabili si alte sarcini decat cele prevazute in regulament, in limita normelor legale in vigoare, a statutului pentru personalul din cadrul acestora. Directorii adjuncti, sefii serviciilor si sefii lucrarilor raspund in fata directorului de respectarea intocmai a prevederilor prezentului Regulament de organizare, si functionare si de realizarea atributiilor si sarcinilor ce le revin. Conducerea Administratiei Finantelor Publice a Municipiului lasi Administratia Finantelor Publice Municipale este condusa de un Sef Administratie ajutat de doi sefi administratie adjuncti, unul pentru Activitatea de Administrare a Veniturilor Statului si unul pentru Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica.In indeplinirea atributiilor sale, seful emite dispozitii care au caracter de act administrativ, de autoritate, individual si pot fi suspendate sau anulate potrivit competentelor legale.Seful administratiei reprezinta Administratia Finantelor Publice municipale in fata conducerii Directiei Generale a Finantelor Publice si a tertilor. El poate da mandat de reprezentare altor persoane din subordine. Seful administratiei asigura indeplinirea atributiilor Administratiei Finantelor Publice Municipale, in conformitate cu prevederile legale, ordinele, instructiunile si dispozitiile Directiei Generale a Finantelor Publice, in care sens raspunde de organizarea, conducerea si controlul intregii activitati a unitatii. In acest scop, stabileste atributiile sefilor de administratie adjuncti sefilor de servicii, birouri si compartimente, si poate antrena in rezolvarea atributiilor sale directorii adjuncti, sefii de serviciu si alti specialisti din cadrul institutiei a caror participare o apreciaza utila, in raport cu obligatiile de serviciu si competenta acestora. Seful de administrate are calitatea de ordonator tertiar de credite pentru activitatea proprie Principalele compartimente din aparatul propriu al Directiei Generale a Finantelor Publice, sunt: 1. Directia metodologie si administrarea veniturilor statului;

2. Directia trezorerie si contabilitate publica; 3. Directia controlului fiscal; 4. Garda financiara; 5. Directia Servicii intrne; 6. Servicii independente: -Compartimentul analiza, sinteza, rapoarte si relatii cu mass -Serviciul de control si audit intern; -Compartimentul de solutionare a contestatiilor pentru audit intern; -Serviciul (biroul) juridic; -Serviciul (biroul) solutionarea contestatiilor; -Serviciul (biroul) tehnologia informatiei financiare; Sefii compartimentelor de munca din aparatul Directiei generale a finantelor publice au urmatoarele atributii, competente si raspunderi: organizeaz activitatea, atat pe compartimente ct si pe fiecare lucrator din subordine; intocmesc programele de activitate ale compartimentelor si le prezinta spre aprobare directorului care conduce (coordoneaz) activitatea; stabilesc msurile necesare si urmaresc ndeplinirea n bune conditii a obiectivelor din aceste programe; urmaresc si raspund de elaborarea corespunzatoare si n termenele stabilite a studiilor, analizelor, informarilor, rapoartelor si celorlalte lucrari sau actiuni cuprinse n programele de activitate sau dispuse de conducerea Directiei generale a finantelor publice; asigur respectarea disciplinei n munca de ctre personalul subordonat, a prevederilor Regulamentului de ordine interioara, lund n acest scop, msurile ce se impun; n limitele competentelor stabilite de directorul general, reprezint compartimentele pe care le conduc n relatiile cu alte compartimente de specialitate din aparatul propriu sau cu agentii economici, institutiile publice si persoane fizice; urmaresc si verific activitatea profesionala a lucratorilor din cadrul compartimentelor pe care le conduc, ii ndrum si sprijina n scopul sporirii media;

operativitatii, capacitatii si competentei lor n ndeplinirea sarcinilor incredintate; asigur cunoasterea reglementrilor legale specifice domeniilor de activitate ale fiecarui compartiment; organizeaz si urmaresc documentarea de specialitate a personalului din subordine; repartizeaza pe salariatii subordonati, sarcinile si corespondenta ce revine compartimentelor respective, dand indrumarile corespunzatoare pentru solutionarea acestora; verific, semneaza sau vizeaza dupa caz, potrivit competentelor stabilite de conducerea Directiei generale a finantelor publice - lucrarile si corespondenta efectuate de personalul din subordine; ntocmesc fisele de evaluare individuala ale acestora, pana la nivelul competentelor lor; directorii si sefii compartimentelor de specialitate, prin semnarea actelor care angajeaz resurse materiale si bnesti rspund de realitatea operatiunilor consemnate n actele respective; supravegheaza la respectarea normelor de conduita si deontologie de ctre personalul din subordine n raporturile cu agentii economici si ceilalti contribuabili; toti sefii de compartimente rspund n fata directorului general de realizarea tuturor sarcinilor de serviciu si atributiilor ce le revin; indeplinesc orice alte atributii prevzute de lege sau dispuse de conducerea Directiei generale, n legatura cu domeniul lor de activitate. Pentru ndeplinirea atributiilor ce i revin, Directia general a finantelor publice judetean are urmtoarea structur organizatoric: Director general; Directori generali adjuncti (2); Directia metodologie si administrarea veniturilor statului; Directia trezorerie si contabilitate public; Direcia controlului fiscal; Garda financiar - secie; Directia servicii interne;

 Compartimentul analiz, sinteza, rapoarte si relatii cu mass media; Serviciul (biroul) juridic; Serviciul (biroul) solutionare contestatii; Serviciul (biroul) tehnologia informatiei care include si doua birouri: Biroul administrare baze de date si Biroul exploatare echipamente si comunicatii; Serviciul de control si audit intern care include doua birouri: Biroul (compartimentul) de audit intern si certificare si Biroul (compartiment) de inspectie pentru audit intern; Compartimentul de solutionare a contestatiilor pentru audit intern. Administratiile finantelor publice municipale; Administratiile finantelor publice orasenesti; Administraiile finantelor publice comunale. Prin aplicarea O.M.F.P. nr. 790/2003 s-a modificat att numarul salariatilor ct si structura compartimentelor functionale, astfel nct la sfarsitul anului 2006 administratia Finantelor Publice a Municipiului Iasi inregistra un numar de 176 salariati, din care: 1 Sef administratie; 2 Sefi administratie adjuncti; 73 salariati la Trezorerie si Contabilitate Publica; 85 salariati la Administrarea Veniturilor Statului; 15 salariati la servicii independente; Activitatea de administrare a venitulor statului se realizeaza prin urmatoarele compartimente: 1. COMPARTIMENTUL TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA Serviciul - incasarea si evidenta veniturilor statului Serviciul - verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice Serviciul - administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice Serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei Serviciul caserie- tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie 2. COMPARTIMENTUL DE ADMINISTRARE A VENITURILOR STATULUI Birou Gestionare Registru Contribuabili si Declaratii Fiscale

 Serviciul Gestiune Registru Contribuabili Declaratii Fiscale Persoane Fizice Serviciul de Colectare, Executare Silita Persoane Juridice Serviciul de Colectare, Executare Silita Persoane Fizice Compartimentul asistenta contribuabili persoane juridice Compartiment Aplicare Acorduri Fiscale Internationale Compartiment bilanturi Birou Control Fiscal Persoane Fizice 3. SERVICII INDEPENDENTE Compartiment juridic Serviciul Tehnologia Informatiei Serviciul de Colectare, Executare Silit Persoane Fizice si Juridice 1.4. Funcionalitate rspunderi i competene Conform art. 6 din Regulamentul de organizare i funcionare al direciilor generale ale finanelor publice judeene, ntreaga activitate a unitilor teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice, la nivel de jude, este condus de directorul general. n ndeplinirea atribuiilor sale, directorul general emite decizii care au caracter de act administrativ de autoritate individual. Directorul general rspunde fa de Ministerul Finanelor Publice de aducerea la ndeplinire a atribuiilor i sarcinilor rezultate din legi, hotrri de Guvern, ordine i regulamente de funcionare. Directorul general are calitate de ordonator secundar de credite. Astfel, acesta coordoneaz direct: Garda financiar; Direcia de servicii interne; Unitile fiscale subordonate direciilor generale (Administraiile finanelor publice municipale, oreneti i comunale) din teritoriu; Serviciile independente (juridic, soluionare contestaii, tehnologia informaiei, control i audit intern); Compartimentele independente (analiz, sintez, rapoarte i relaii cu mass media).

MINISTERUL FINANELOR PUBLICE

Director general al DGFP IAI

Garda Financiar

Direcia de Servicii interne

Uniti fiscale subord DGFP

Compart. Independente

Directorul general are urmtoarele atribuii i rspunderi: Organizeaz activitatea pe direcii, administraii ale finanelor publice municipale, oreneti i comunale i pe servicii, birouri i compartimente, n vederea asigurrii ndeplinirii la toate nivelurile a atribuiilor ce revin din Regulamentul de organizare i funcionare; Analizeaz operativ i periodic activitatea privind impunerea i ncasarea veniturilor bugetare pe ansamblul direciei generale, ct i pe uniti subordonate i ia msuri pentru eliminarea abaterilor de la reglementrile n vigoare. Organizeaz, potrivit legii, exercitarea controlului fiscal preventiv; Supravegheaz aplicarea legislaiei fiscale n domeniile privind impozitarea veniturilor realizate din Romnia de persoane fizice i juridice nerezidente i ia msuri n cazul cnd se constat unele abateri de la legislaia n domeniu.

 Coordoneaz activitatea direciilor de specialitate, a Seciei Grzii Financiare i a celorlalte uniti i servicii n realizarea unei colaborri eficiente cu organele de poliie i alte organe de control de specialitate; Asigur respectarea disciplinei n munc, aplic sanciuni disciplinare i acord recompensele prevzute de lege; Organizeaz perfecionarea pregtirii profesionale a personalului din aparatul direciei generale i unitile teritoriale subordonate acestora; Numete n funcii publice, avanseaz i sancioneaz personalul din cadrul tuturor unitilor, direciilor i compartimentelor aflate n cadrul DGFP Vaslui, cu excepia celor care intr n sfera conducerii MFP; n baza art. 12 din regulament, directorul general, n exercitarea atribuiilor sale, are dreptul s controleze personal activitatea profesional a oricrui salariat al direcii generale i al unitilor teritoriale subordonate. Art. 13. n conducerea activitii DGFP Vaslui, directorul general este ajutat de 2 directori generali adjunci care, n lipsa sa, temporar, reprezint direcia n raporturile cu terii i exercit atribuiile, mai puin cele viznd avansarea personalului n funcii de conducere. Un director general adjunct coordoneaz direct urmtoarele direcii: direcia metodologie i administrarea veniturilor statului; direcia trezorerie i contabilitate public. Al doilea director general adjunct coordoneaz direct Direcia controlului fiscal.

Director general al DGFP Iai

Director adjunct(1)

Director adjunct (2)

Dir.metod.i adm.veniturilor statului

Dir.trezorerie i contabilitate public

Direcia control fiscal

De la Direcia metodologie i administrarea veniturilor statului sunt transmise, lunar, ctre MFP- Direcia general de administrare a veniturilor publice i a monopolurilor, msurile luate pentru creterea gradului de colectare a veniturilor bugetului de stat de la marii contribuabili. Tot spre aceeai destinaie se ndreapt prezentarea rapoartelor, sintezelor privind modul de realizare al sarcinilor din programele de activitate i efectuarea propunerilor pentru mbuntirea activitii de control, de la Direcia de control fiscal din cadrul DGFP Iai ctre Ministerul Finanelor Publice Direcia general de ndrumare i control fiscal.

Principalele atribuii, competene i responsabiliti ce revin compartimentelor din aparatul propriu al DGFP Vaslui 1. Direcia metodologie i administrarea veniturilor statului

Art. 14. Direcia metodologie i administrarea veniturilor statului funcioneaz sub directa coordonare a unui director general adjunct i are urmtoarele atribuii principale: propune repartizarea pe trimestre i luni a veniturilor bugetului de stat, n funcie de termenele de plat a impozitelor, taxelor i celorlalte venituri; ntocmete rapoarte asupra realizrii evalurilor bugetare, n corelaie cu aspectele economice i fiscale la nivelul judeului; Informeaz periodic conducerea DGFP Vaslui asupra mersului ncasrilor,; Analizeaz realizarea veniturilor bugetului de stat pe unitile teritoriale fiscale, propunnd msuri ce se impun; Organizeaz, conduce i coordoneaz activitatea de informare, educare i asisten a contribuabililor; Organizeaz administrarea marilor contribuabili nregistrai ca pltitori de impozite i taxe pe raza judeului; Organizeaz activitatea de nregistrare fiscal i evidena pltitorilor de impozite i taxe; Lunar, va transmite la MFP Direcia general de administrare a veniturilor publice i a monopolurilor msurile luate pentru creterea gradului de colectare a veniturilor bugetului de stat de la marii contribuabili; Asigur organizarea i desfurarea edinelor comisiei pentru aprobarea eliberrii autorizaiei de comercializare prevzute de lege; Asigur preluarea i valorificarea n condiiile legii, a bunurilor devenite proprietate de stat; ndeplinete orice atribuii i sarcini stabilite de directorul general i de directorul general adjunct; Art. 15. Direcia metodologie i administrarea veniturilor statului (DMAVS) are urmtoarea structur organizatoric: biroul metodologie, asisten pentru contribuabili persoane juridice; biroul metodologie i asisten pentru contribuabili persoane fizice; biroul de aplicare a conveniilor privind evitarea dublei impuneri; biroul metodologie bilanuri; biroul de gestiune registrul contabil i declaraii fiscale;

biroul administrare monopol; serviciul administrare contribuabili mari; serviciul de ndrumare, colectare venituri; biroul valorificare bunuri.

2. Direcia trezorerie i contabilitate public Potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare i funcionare , Direcia trezorerie i contabilitate public din cadrul DGFP Vaslui se organizeaz n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i aplic mecanismele privind administrarea finanelor publice, execuia de cas a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor fondurilor speciale i veniturilor extrabugetare, precum i efectuarea de operaiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat ctre persoane fizice. Art. 30. Direcia trezorerie i contabilitate public ndeplinete urmtoarele atribuii principale: Exercit controlul asupra eliberrii sumelor n numerar sau prin virament din contul instituiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor; Gestioneaz conturile corespunde ale trezoreriilor din subordine; Organizeaz execuia financiar pe bugete, fonduri speciali i venituri extrabugetare pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice, administreaz contul curent al trezoreriei judeene la Sucursala Judeean a Bncii Naionale a Romniei, asigurnd efectuarea operaiunilor de decontare ntre trezoreriile locale i instituiile bancare corespondente; Asigur funcionarea n bune condiii a sistemului informaional la nivelul fiecrei trezorerii pentru organizarea contabilitii i raportarea execuiei bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, fondurilor speciale i veniturilor extrabugetare; Dispune msuri pentru asigurarea ncheierii exerciiului financiar n activitatea de trezorerie a statului la nivelul judeului; ntocmete bilanul contabil centralizat al trezoreriei la nivelul judeului, analizeaz conturile de activ i pasiv i elaboreaz proiectul de analiz; Exercit controlul financiar preventiv propriu asupra operaiunilor specifice activitii de trezorerie;

 Asigur formularele specifice activitii de trezorerie (foi de vrsmnt, dri de seam etc); ndeplinete orice alte sarcini stabilite de conducerea direciei. Art. 33. Pentru aducerea la ndeplinire a atribuiilor ce-i revin, Direcia trezorerie i contabilitate public are urmtoarea structur organizatoric: serviciul (biroul) buget i contabilitate public; serviciul (biroul)administrarea i contabilitatea contului curent al serviciul (biroul) urmrirea activitii de vnzare i gestiune a titlurilor serviciul (biroul) ndrumarea i verificarea activitii trezoreriilor

trezoreriei; de stat i certificatelor de trezorerie; locale 3. Direcia controlului fiscal Art. 38. Direcia controlului fiscal este organul de specialitate al MFP care exercit n teritoriu controlul fiscal n baza legilor n vigoare, a hotrrilor i programelor Guvernului, a sarcinilor MFP i a limitelor de competen stabilite, care din punct de vedere metodologic i al exercitrii controlului se subordoneaz Direciei generale de ndrumare i control fiscal din Ministerul Finanelor. Art. 40. Direcia controlului fiscal are urmtoarele atribuii: exercit controlul asupra respectrii de ctre contribuabili a prevederilor legale privind stabilirea, evidenierea i plata integral i la termen a obligaiilor fiscale fa de bugetul de stat; verific documente, nscrisuri, registre sau evidene contabile ale contribuabililor necesare realizrii obiectului controlului; constat contraveniile i aplic amenzile prevzute de legile fiscale i dispune msurile necesare ndeplinirii corecte de ctre contribuabili a obligaiilor fiscale ce le revin; confisc, n condiiile legii, bunurile sustrase de plata impozitelor i taxelor precum i sumele n lei i valut dobndite ilicit; acioneaz prin mijloace specifice pentru identificarea i combaterea evaziunii fiscale;

 primete, analizeaz i rezolv direct sesizrile, reclamaiile i memoriile primite de la persoane fizice i juridice privind fiscalitatea, administrarea i gestionarea patrimoniului public i privat al statului, abaterile de la disciplina financiar-valutar i contabil, potrivit legii. Prezint conducerii Direciei generale de ndrumare i control fiscal rapoarte, informri i sinteze privind modul de realizare a sarcinilor din programele de activitate i face propuneri pentru mbuntirea activitii de control fiscal; Propune conducerii DGFP dimensionarea posturilor din activitatea de control fiscal n raport de: numrul de contribuabili persoane fizice i juridice, uniti fiscale teritoriale, ntinderea fenomenului evaziunii fiscale etc. Verific documentele justificative prezentate de agenii economici prin care se solicit acordarea de subvenii, prime, diferene de pre de la bugetul de stat. Art.41. Direcia controlului fiscal are urmtoarea structur organizatoric: 2 directori; Biroul programare, coordonare, sintez i ndrumarea activitii de control fiscal la persoane fizice; Serviciul (biroul) de control fiscal; Serviciul de control al gestionrii i administrrii patrimoniului public i privat al statului; Serviciul de control fiscal la marii contribuabili; Biroul informaii fiscale, identificarea i combaterea evaziunii fiscale.

Direcia control fiscal

Biroul programare, coordonare i ndrumarea activitii de control fiscal

Biroul de control fiscal

Serv. de control al administrrii patrimoniului public i privat al statului

Serviciul de control fiscal la marii contribuabili

Biroul informaii fiscal, identificarea i combaterea evaziunii fiscale

4. Garda financiar Conform art.51 din Regulamentul de organizare i funcionare al direciilor generale ale finanelor publice judeene, Secia Grzii financiare este un corp de control financiar specializat al statului, care funcioneaz potrivit legii i a Regulamentului privind organizarea i funcionarea Grzii Financiare. Art. 53 Secia Grzii financiare ndeplinete urmtoarele atribuii principale: Efectueaz controale operative i inopinate pe teritoriul judeului n care este organizat, cu respectarea competenelor stabilite de lege, pe baza programelor de control i a tematicilor stabilite i aprobate la nivel central; ntocmete acte de control i propune sau aplic, dup caz, sanciuni contravenionale sesiznd n scris, sub semntur, organele de procuratur cu privire la infraciunile constatate; Verific respectarea prevederilor legale privind conducerea evidenei primare i contabile, registrele i orice alte documente sau nscrisuri n care sunt consemnate operaiuni economice; Efectueaz percheziii, cu respectarea codului de procedur penal, n locurile publice sau particulare, atunci cnd exist indicii de ascundere a unor mrfuri sau activiti;

 Aplic msuri de confiscare a obiectelor sau produselor sustrase de la plata impozitelor i taxelor datorate statului sau a cror fabricaie i desfacere sunt interzise i asigur gestionarea i predarea acestora n condiiile legii; n ndeplinirea atribuiilor ce i revin, secia Grzii financiare colaboreaz cu toate structurile direciei generale, precum i cu cele ale MFP i ale altor organ, n vederea identificrii i combaterii fenomenelor de evaziune fiscal i contrabanda; Soluioneaz obieciunile formulate de agenii economici, la actele de control ntocmite de personalul din subordine conform competenelor stabilite de lege; ndeplinete orice alte atribuii primite de la comisarul general al Grzii financiare. Art.54 Secia Grzii financiare are la nivelul judeului urmtoarea structur organizatoric: comisar ef secie 1-3 comisar ef secie adjunct divizii 1-3 conduse de ctre un comisar ef divizie.

Direcia servicii interne Articolul 60 prevede c Direcia servicii interne funcioneaz sub directa coordonare a directorului general i asigur ndeplinirea atribuiilor ce revin acesteia referitoare la: ncadrarea i perfecionarea personalului; aplicarea prevederilor legale privind salarizarea pentru personalul din asigurarea i buna gospodrire a bunurilor materiale i bneti pentru desfurarea activitii financiar-contabile, a activitii de investiii asigurarea pazei i securitii bunurilor materiale i bneti. Art. 61 n exercitarea atribuiilor ce-i revin, Direcia servicii interne este condus de un director, subordonat direct directorului general. Direcia servicii interne are n structura urmtoarele compartimente:

aparatul propriu i unitile subordonate; funcionarea unitii; proprii;

 serviciul(biroul) resurse umane, salarizare i pregtire profesional care include i un birou de pregtire profesional regional pentru judeele care au nfiinate centre de pregtire zonale ale colii de Finane Publice; serviciul(biroul) financiar, contabilitate, investiii i buget propriu; serviciul(biroul) administrativ, arhiv i de gestionare a formularelor.

DIRECIA SERVICII INTERNE

Biroul ResurseUmane

Biroul financiarcontabil, investiii i buget propriu

Biroul administrativ i arhiv

7. Serviciul de control i audit intern Art.71 din Regulament prevede c Serviciul de control i audit intern se subordoneaz direct directorului DGFP i se subordoneaz metodologic Direciei generale de control i audit intern din cadrul MFP i desfoar activitatea n baza planului de audit anual aprobat de directorul general al DGFP i a tematicilor elaborate de Direcia general de control i audit intern. Art. 72 Serviciul de control i audit intern este structurat pe dou birouri: biroul de audit intern i certificare biroul de inspecie pentru audit intern.

8. Serviciul juridic Art. 78 Serviciul juridic este subordonat directorului general i are urmtoarele atribuii principale: ntocmete avize i opinii juridice n legtur cu solicitrile n acest sens de ctre direciile i serviciile din cadrul DGFP i unitilor subordonate acesteia; reprezint DGFP i MFP la instanele judectoreti i Curii de Conturi; ntocmete lucrri de sintez privind activitatea proprie; ntocmete toate actele procedurale necesare intereselor DGFP, MFP sau ale statului n vederea depunerii n faa instanelor judectoreti i Curii de Conturi; ndeplinete orice alte atribuii stabilite de directorul general. 9. Serviciul soluionare contestaii Art. 79 Serviciul soluionare contestaii are urmtoarele atribuii: soluioneaz contestaiile adresate DGFP n baza legii privind actele de control sau de impunere ale organelor din structura MFP, avnd ca obiect impozitele, taxele, contribuiile la fondurile speciale, majorrile de ntrziere, penaliti ori alte sume constatate i aplicate de organele MFP abilitate potrivit legii s efectueze acte de control sau de impunere; analizeaz cauzele care genereaz cile administrative de atac i propune msuri pentru mbuntirea activitii aparatului fiscal, de control financiar i al Grzii financiare; asigur documentaia necesar pentru audienele ce se acord de conducerea Direciei generale a finanelor publice la problemele ce intr n obiectul de activitate al serviciului; la solicitarea directorului general rspunde la sesizrile i reclamaiile adresate DGFP referitoare la activitatea serviciului; rezolv n cadrul legal contestaiile adresate DGFP, cu aplicarea strict a prevederilor legale. 10. Serviciul tehnologia informaiei Art.80 Serviciul tehnologia informaiei este subordonat directorului general i are urmtoarele atribuii:

 asigur administrarea la nivel judeean a bazelor de date aflate pe server-ele situate n DGFP i asigur implementarea procedurilor de administrare pentru bazele de date distribuite n unitile subordonate; administreaz reelele locale de calculatoare i asigur implementarea procedurilor de administrare pentru reelele locale din unitile subordonate; gestioneaz comunicaiile n reeaua larg a MFP; analizeaz comportamentul echipamentelor de calcul i comunicaii n producie, fcnd propuneri pentru modul de ntreinere, pentru piesele de schimb i consumabile necesare; ndeplinete orice alte atribuii stabilite de directorul general. Serviciul tehnologia informaiei are n subordine dou birouri: Biroul administrare baze de date; Biroul exploatare echipamente i comunicaii.

1.4.2 Relaii interne n cadrul DGFP Iai, se stabilesc o serie de relaii interne ntre compartimentele instituiei financiare. Astfel, biroul Resurse Umane colaboreaz cu toate structurile DGFP n vederea ntocmirii i realizrii programelor de pregtire profesional anual, fiind cuprini n programul de pregtire profesional un nr. de 427 salariai i au fost

prezentate

un

nr.

de

146

teme.

Direcia Direcia trezorerie i i trezorerie contabilitate contabilitate public public

Serviciul juridic Serviciul juridic

Direcia de Direcia de metodologie i i metodologie administrarea administrarea veniturilor veniturilor statului statului

Serviciul Serviciul tehnologia tehnologia informaiei informaiei

Direcia de Direcia de control fiscal control fiscal

Garda Garda financiar financiar

D.G.F.P. IAI D.G.F.P. IAI

Servicii Servicii independente independente

Direcia servicii Direcia servicii interne interne Serviciul de Serviciul de control i i audit control audit intern intern Serviciul Serviciul soluionare soluionare contestaii contestaii

Serviciul Serviciul soluionare soluionare contestaii contestaii

Fig.1. Relaii interne ale D.G.F.P. Iai

1.5. Structura de personal La nceputul anului 2009, la nivelul DGFP Iai, structura personalului avea un total de 624 de salariai din care: dupa categoria postului: -functionari publici: -personal contractual: dupa nivelul atributiilor: -de conducere: -de executie: dupa nivelul studiilor: -studii superioare: - studii superioare de scurta durata - studii medii: - studii generale: dupa categoria de varsta: - pana la varsta de 30 de ani: - intre 30 - 40 ani: - intre 40 - 50 ani - peste 50 ani: 466 1 138 19 29 212 190 193 43 57 567 581

 dupa sex:

-femei: -barbati:

445 179 624

Dupa apartenenta la structurile organizatorice de baza :

Activitatea de Metodologie si Administrare a Veniturilor Statulu i 246 Activitatea de Inspectie Fiscala Activitatea de Trezorerie si Contabilitate publica Servicii independente, din care: -personal contractual 122 126 130 43

1.6 Relatia cu exteriorul De asemenea, Direcia General a Finanelor Publice Iai intr n relaii externe directe cu diferite instituii specializate ale statului. Dintre relatiile Trezoreriei D.G.F.P.J.Iasi cu institutiile publice enumeram: 1) Casele de Asigurari Sociale (Casa Judeteana de Pensii, Casa de Asigurari de Sanatate si A.J.O.F.M.), unitati ce au conturi deschise la Trezoreria municipiului Iasi, de unde se ridica zilnic extrasele de cont, se repartizeaza sau se retrag credite si sunt vizate executia bugetelor cat si darile de seama; B) Consiliul Judetean Iasi si Consiliile Locale ale judetului si municipiului Iasi. In cazul acestora se verifica, se centralizeaza si se intocmesc sinteze ale proiectelor de buget si ale bugetelor definitive, precum si a situatiilor financiare pe ansamblul judetului Iasi ; se repartizeaza sumele defalcate din TVA si cota din impozitul pe venit, la inceputul fiecarui an si la rectificarile bugetare, pe ordonatorii de credite, conform prevederilor Legii finantelor publice locale nr.273/2006 ; se comunica in

mod operativ unitatilor administrativ teritoriale (municipii, orase, comune) nivelul planificat al sumelor defalcate, se repartizeaza sumele pe trimestre si se urmareste incadrarea cheltuielilor in creditele bugetare deschise si aprobate. C) Relatii cu Prefectura . Acestea se concretizeaza in repartizarea sau retragerea de credite bugetare; transmiterea la Institutia Prefectului a sumelor defalcate din TVA si unele venituri ale bugetului de stat; participarea la sedintele Colegiului Prefectural, Comisia de Dialog Social; D) Relatii cu Politia: se repartizeaza sau se retrag credite bugetare. In urma Memorandului din data de 09.05.2007 incheiat intre Ministerul de Interne, Ministerul de Justitie si Secretariatul General al Guvernului, prin care s-au stabilit o serie de masuri necesare imbunatatirii activitatii publice, Trezoreria municipiului Iasi a detasat la sediul Politiei Judetene Iasi 3 salariati in vederea incasarii taxei de eliberare a cazierului judiciar si a taxei de eliberare a pasaportului.Participarea la actiuni comune sau de sprijin reciproc pentru desfasurarea activitatilor. E) Relatiile cu alte institutii: pentru toate institutiile publice se repartizeaza sau dupa caz, se fac retrageri de credite bugetare si le sunt vizate darile de seama.In vederea solutionarii contestatiilor pe parcursul anului 2008 am intreprins o serie de relatii cu institutii cum sunt: - Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi; - Garda Financiara - Sectia Iasi; - Inspectoratul General al Politiei Romane; - Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate; - Inspectoratul de Politie judetean Iasi ; - Serviciul de Investigare a Fraudelor, Cazier Judiciar, Statistica si Evidenta Operativa; - Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi; - Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi; - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi; -Parchetul de pe langa Judecatoria Harlau; - Tribunalul Iasi;- Judecatoria Iasi; - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Tertitorial Iasi. In legatura cu solutionarea unor petitii, reclamatii, sesizari cat si cu privire la indrumarea si formularea unor raspunsuri catre contribuabili si cetateni din judetul

Iasi, se intreprind relatii cu diferite institutii publice cum sunt: Oficiul pentru Protectia Consumatorului,Inspectoratul Teritorial de Munca, Inspectoratul Judetean de Constructii, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Iasi, Prefectura judetului Iasi,Consiliul Judetean, Consilii Locale, Garda Financiara, Camera de Conturi, Oficiul Registrului Comertului, Politia judetului Iasi,Politia Municipiului Iasi, Politia de Frontiera, Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale Iasi etc.

Prefectura Consilii Judeene i Locale

D.G.P.C. Iai

C.J.P. Iai

D.G.F.P. IAI

Curtea de Conturi

BCR Contribua bilul

A.J.O.F.M Iai

Fig.2. Relaii externe ale D.G.F.P. Iai Organele fiscale consider contribuabilul ca un partener i l trateaz din punct de vedere al serviciilor, atta vreme ct contribuabilul se conformeaz cu legea. Astfel, o importan deosebit se acord relaiei cu contribuabilul.

Relaia cu contribuabilul S-au luat msuri pentru aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public;reducerea termenului de rspuns la solicitrile fcute n scris de contribuabili sau pres; Serviciul de asisten contribuabil a acordat asisten la un numr de 87 persoane fizice 38 persoane juridice n vederea aplicrii unitare a legislaiei n domeniul financiar-fiscal prin mijloace specifice (telefon, internet, coresponden). Instituia a fost preocupat de mbuntirea continu a relaiei cu contribuabilul. n acest sens, serviciile de specialitate au cutat s fie prompte n a rspunde solicitrilor primite din partea cetenilor. De cele mai multe ori contribuabilul s-a adresat verbal i n scris direct serviciilor de asisten contribuabil din cadrul instituiei i administraiilor finanelor publice teritoriale. 1.7 Structura i evoluia principalelor venituri realizate la D.G.F.P Iai n perioada 2007-2009 A. Principalele venituri bugetare realizate pe total si pe bugete in anul 2008 comparativ cu realizarile anului 2007 -mii leiVenituri bugetare Buget de stat Bugetul asigurrilor sociale de stat Bugetul asigurrilor de omaj Bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate Total 2.052.402,5 8 2.422.486,1 1 118,03 2007 1.099.782,8 4 607.532,84 59.193,38 285.893,52 2008 1.207.944,2 4 818.749,35 48.822,60 346.969,92 % 109,83 134,77 82,48 121,36

Din datele prezentate in tabelul de mai sus se observa ca in anul 2008 fata de anul 2007, incasarile la bugetul general consolidat au crescut cu 118,03%. Reprezentarea grafica a incasarilor la bugetul general consolidat realizate in anul 2008:

Fondul Bugetului Unic de Asigurari de Sanatate

Buget de stat

Bugetul asigurarilor pentru somaj

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Conform graficului putem observa c n anul 2008, ncasrile la bugetul de stat a reprezentat 50% din total, 2%- Bugetul asigurrilor de somaj, 34% Bugetul asigurrilor sociale de stat, i 14% a reprezentat ncasrile la Fondul Bugetului Unic de Asigurri de Sntate.

B. Principalele venituri ale bugetului consolidat al statului realizate in anul 2008 fata de anul 2007: I. Buget de stat: 1.Total TVA realizat in: 2008 = 492.506,98 mii lei in 2007 = 476.828,90 mii lei Diferenta in plus = 15.678,08 miilei, respectiv 103,29 %; a) TVA incasat : in 2008 = 626.656,22mii lei in 2007 = 583.848,40 mii lei

Diferenta in plus = 89.807,82 mii lei, respectiv 116,73%; b) TVA restituita: in 2008 = 152.725,69 mii lei in 2007 = 100.609,11 mii lei Diferenta in plus = 52.116,57 mii lei, respectiv 151,80%; c) Majorari de intarziere aferente TVA: in anul 2008 = 18.576,44 mil lei in anul 2007 = 40.589,66 mii lei Diferenta in minus = 22.013,22 mii lei, respectiv 45,77%; 2. Impozit pe venit inregistrat: in 2008 = 465.399,95 mii lei in 2007 = 377.961,07 mii lei Diferenta in plus = 87.438,88 mii lei, respectiv 123,13%; 3. Impozit pe profit inregistrat: in 2008 = 156.184,67 mii lei in 2007 =147.724,00 mii lei Diferenta in plus = 8.466,67mii lei, respectiv 105,73%; II. Buget asigurari sociale de stat: 1. Contributia asigurarilor sociale de la angajatori: in 2008= 535.878,08 mii lei in 2007 = 369.555,69 mii lei diferenta in plus = 166.322,39 mii lei, respectiv 145,01%; 2.Contributia asigurarilor sociale de la angajati : in 2008 = 252.703,54 mii lei in 2007 = 206.724,52 mii lei diferenta in plus= 45.979,02 mii lei, respectiv 122,24%; III. Buget asigurari sociale pentru somaj: in 2008 = 7.395,10 mii lei in 2007 =18.182,70 mii lei diferenta in minus = 10.787,60 mii lei, respectiv 40,67%; IV. Buget asigurari sociale de sanatate 1. Contributia asigurarilor sociale de sanatate angajati in 2008 = 172.953,44 mii lei in 2007= 142.715,92 mii lei

diferenta in plus = 30.237,52 mii lei, respectiv 121,19%; 2.Contributia asigurarilor sociale de sanatate angajator in 2008 = 154.238,39 mii lei in 2007= 125.526,41 mii lei diferenta in plus = 28.711,98 mii lei, respectiv 122,87% Veniturile bugetului de stat realizate in 2008/2007:

Prezentarea principalelor venituri bugetare realizate pe total buget consolidat al statului i pe bugete, n anul 2009 comparativ cu realizrile anului 2008 este realizat n tabelul urmtor:

Venituri bugetare Buget de stat

2008 1.207.944,2

2009 1.073.587,3 5 857.132,07 29.559,13 321.108,55

% 88,88 104,69 60,55 92,55

4 Bugetul asigurrilor sociale de stat 818.749,35 Bugetul asigurrilor de omaj 48.822,60 Bugetul Fondului National Unic 346.969,92

de Asigurari de Sanatate Total 2.422.486,1 1 2.281.387,1 0 94,18

Din datele prezentate n tabelul de mai sus se observ c n anul 2009 fa de anul 2008, ncasrile la bugetul general consolidat au sczut cu 5,82%. Reprezentarea grafic a ncasrilor la bugetul general consolidat, realizate n anul 2009:

Fondul Bugetului Unic de Asigurari de Sanatate Buget de stat Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor de somaj

Conform graficului putem observa c n anul 2009, ncasrile la bugetul de stat a reprezentat 47% din total, 1%- Bugetul asigurrilor de somaj, 38% Bugetul asigurrilor sociale de stat, i 14% a reprezentat ncasrile la Fondul Bugetului Unic de Asigurri de Sntate.

Cap.2. Evidena, stabilirea i controlul veniturilor bugetare 2.1.nregistrarea impozabile n anul 2009 numrul total de contribuabili administrai la nivelul judeului Iai a nregistrat un numr de 55.068 contribuabili din care: persoane juridice 35.694 persoane fizice autorizate (inclusiv asociatii si intreprinderi familiale) 14.655 -alti contribuabili (asociatii si organizatii non- profit, partide, sindicate) 4.719 - contribuabili inactivi 7.064 -contribuabili aflati in situatii speciale 7.132(insolventa, reorganizare, faliment) Repartizati pe unitati fiscale ale DGFPJ Iasi , arondarea contribuabililor este prezentata astfel: fiscal a contribuabililor si determinarea materiei

Prezentarea structurii platitorilor de impozite , taxe si contributii sociale aflati in evidentele fiscale ale D.G.F.P.J. Iasi este reflectat n tabelul urmtor. Structura si arondarea la unitatile fiscale este prezentata in tabelul urmator:

Informatii cu privire la monitorizarea si depunerea declaratiilor fiscale: Din cele peste 450.000 declaratii fiscale depuse de contribuabili in cursul anului 2009, constatam ca principalele forme privind depunerea la unitatile fiscale sunt urmatoarele: pe discheta hartie on-line cod de bare total - 32.545 7,16 % 9.174 2,02% 5.181 1,15 %

- 407.273 89,67% - 454.173100 %

Din situatia prezentata, rezulta ca peste 89,67 % din totalul declaratiilor prelucrate sunt depuse sub cod de bare, 2,02% in format de hartie, 7,16% pe discheta si doar 1,15% on-line. Procentul scazut de depunere on-line este justificat de faptul ca

agentii economici nu au inca incredere in aceasta modalitate de depunere si trebuie achitata o taxa furnizorului de date pentru obtinerea semnaturii digitale. La finele anului 2009, numarul de cereri depuse de contribuabili in vederea obtinerii certificatelor digitale este de 796. In acest sens s-au luat masuri de informare a contribuabililor in vederea obtinerii certificatelor digitale (formular 150) prin distribuirea de fluturasi la ghiseele de primire a declaratiilor, prin comunicate afisate la loc vizibil . In anul 2009, gradul de depunere in termen a declaratiilor privind obligatiile la bugetul general consolidat este de 80,06 %, iar cumulat cu cele depuse peste termenul legal este de 87,09%, un procent de 8,06 % din totalul obligatiilor se declara de catre contribuabili cu o intarziere de la 1 la 120 zile. Pentru nedepunerea in termen a declaratiilor s-au transmis un numar de 36.688 notificari, s-au aplicat amenzi contraventionale in cuantum 764 mii lei si s-au dat 480 avertismente. Motivatiile pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiilor sunt: necunoasterea prevederilor legale referitoare la depunerea declaratiilor, in special de catre contribuabilii nou infiintati, care au intrerupt sau suspendat activitatea; evitarea depunerii in termen a declaratiilor de catre contribuabilii cu probleme financiaresau deficiente in contabilitate; depunerea de declaratii eronate, care nu pot fi preluate sau nu se poate citi codul de bare . O actiune ampla a reprezentat-o monitorizarea depunerii formularului 200 Declaratie speciala privind veniturile realizate pe anul 2008 , rezultand urmatoarele informatii : numar de contribuabili care au obligatia depunerii declaratiilor de venit global - 34.808 numar declaratii de venit global cu termen limita 15 mai 2009 - 26.709 grad de depunere a declaratiilor de venit global - 76,73 % notificari transmise pentru nedepunerea declaratiei de venit - 17.689 Deasemeni, in urma monitorizarii deciziilor de impunere pentru anul 2008 au rezultat urmatoarele informatii: numar decizii de impunere emise, din care : 30.986

- cu diferente de plata la Bugetul consolidat al statului : 10.760 -cu diferente de restituit de catre Bugetul consolidat al statului : 7.690 -cu diferente zero : 12.536 diferente de regularizare rezultate: - sume de plata aferente deciziilor transmise 11.709 mii lei -sume incasate (achitate)la buget 7.964 mii lei - sume de restituit 3.872 mii lei situatia privind sponsorizarea si acordarea de burse private se concretizeaza in: - total sume acordate 3.249 mii lei - total sume virate 3.162 mii lei numar de contribuabili care au declarat ca au realizat venituri din mai mult de 5 surse de venit din cedarea folosintei bunurilor : 36. Referitor la monitorizarea formularului 208 Declaratie informativa privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, rezulta ca au fost 67 de platitor, impozitul incasat fiind de 19.864 mii lei Monitorizarea depunerii formularului 210 Fisa fiscala privind impozitul pe venitul din salarii In anul 2009 s-au depus si prelucrat 294.519 fise fiscale, din care la functia de baza (F1) 261.168 fise fiscale si in afara functiei de baza (F2) 33.351 fise fiscale. Pentru nedepunerea fiselor fiscale s-au transmis 2.193 notificari, iar pentru neconcordante s-au transmis 372 notificari. Deasemeni in anul 2009 s-au depus 24.957 declaratii informative privindlivrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriu national (formular 394) si s-au preluat 3.386 declaratii recapitulative privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri (formular 390) Tot in legatura cu structura documentelor declarative gestionate, facem precizarea ca in anul 2009 s-au efectuat si alte operatii cum sunt: inregistrari si mentiuni privind gestionarea registrului contribuabililor (denumire, sediu, forma juridica, radieri etc). 2865 s-au emis certificate de inregistrare in scopuri de TVA 1.111 s-au emis documentatii privind inregistrrea comerciantilor 36.586 corectii efectuate in vectorul fiscal 8.415

 transmiterea catre unitatile fiscale a unor dosare ale contribuabililor datorita schimbarii sediului 2.287 Certificate de cazier fiscal, din care la : 1.313 Persoane fizice 630 Persoane juridice 683 Taxa incasata aferenta certificatelor de cazier fiscal eliberate (lei) 26.120

2.2. Stabilirea impozitelor i taxelor 2.2.1 Impozitul pe profit- Baza legala Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile aduse de: Rectificarea nr. 571 / 25.05.2003; Legea nr.174 / 17.05.2004; Hotararea nr.783 / 19.05.2004; Ordonanta Guvernului nr. 92 / 24.12.2003 (republicata); Ordonanta Guvernului nr. 83 / 19.08.2004; Ordonanta Guvernuluir nr. 94 / 26.08.2004; Legea nr. 507 / 17.11.2004; Legea nr.494 / 12.11.2004; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 123 / 24.11.2004; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138 / 29.12. 2004; Ordinul nr.19 / 7.01.2005. Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza: 1. in cazul persoanelor juridice rormane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; 2. in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; 3. in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;

4.

in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

5.

in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:

1. trezoreria statului; 2. institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr.500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel; 3. persoanele 4. juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV; fundatiile romane constitute ca urmare a unui legat; utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; 6. cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; 7. institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele 5. cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt

masuri

pentru

imbunatatirea

finantarii

invatamantului

superior,

cu

modificarile ulterioare; 8. asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; 9. Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii; 10. Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii; 11. Banca Nationala a Romaniei. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite; veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica; veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului,

dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea

sanatatii, precum si de camerele de comert si Industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin.(2). Organizatiile prevazute in prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute la alin.(2) sau in prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art.17 alin.(l) sau art.18, dupa caz. Anul fiscal (1) Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Cotele de impozitare Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%,cu exceptiile prevazute la art.33 si 38.Impozitul minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive.Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. Calculul profitului impozabil. Reguli generale Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale in vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil,

cu exceptia cazului prevazut la alin. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica in cursul anului fiscal. In cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, executa lucrari sau presteaza servicii, valorificate pe baza unui contract cu plata in rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate in calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor si este irevocabila. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conventiilor la care Romania este parte, veniturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite in conformitate cu reglementarile din aceste conventii. Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului pretului pietei libere, potrivit caruia tranzactiile intre persoanele afiliate se efectueaza in conditiile stabilite sau impuse care nu trebuie sa difere de relatiile comerciale sau financiare stabilite intre intreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principle privind preturile de transfer. Venituri neimpozabile Urmatoarele venituri impozabil: dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de eel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului; diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la sunt neimpozabile la calculul profitului

persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri Cheltuieli 1. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. 2. Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor; e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti; f) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: -procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; aprobate prin acte normative.

-debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; -debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; -debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. 3. Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, in cazul contribuabilului care realizeaza pierdere in exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, in limita echivalentului in lei a 2.000 EURO anual, altele decat cele prevazute la alin.(2) lit. g) si m); g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art.22; h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23; i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;

j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentui in lei a 200 de EURO intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentui in lei a 200 de EURO intr-un an fiscal, pentru fiecare participant; l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari; m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop; n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. 4. .Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania; b. dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. c. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;

d. cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e. cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; f. cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor; g. cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere; h. cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora; i. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d); j. cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k. cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l. alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III, m.cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte; n.cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare, cu exceptia contribuabililor prevazuti la art.34 alin.(3), (4) si (7), care depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusiv. O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international. Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit. 2.2.2 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele: 1. venituri din activitati independente, definite conform art.46; 2. venituri din salarii, definite conform art.55; 3. venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art.61; 4. venituri din pensii, definite conform art.68; 5.venituri din activitati agricole, definite conform art.71; 6.venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art.75; 7. venituri din alte surse, definite conform art.78. Venituri neimpozabile In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile: a. ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca; b. sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la

societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. c. sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; d. pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat; e. contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare; f. sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; g. veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare; h. drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati; i. bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat; j. sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie; k. veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art.71; l. veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generate ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte; Cotele de impozitare (1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: -activitati independence; -salarii; -cedarea folosintei bunurilor; -pensii;

-activitati agricole; -premii; -alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. (2) Fac exceptie de la prevederile alin.(l) cotele de impozit prevazute in categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc. Perioada impozabila (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin exceptie de la prevederile alin.(l), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului. Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. (2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

2.2.3 Venituri din activitati independente. Baza legala Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile aduse de: Rectificarea nr. 571/25.05.2003; Legea nr. 174/17.05. 2004; Hotararea Guvenului nr.783/19.05.2004; Ordonanta Guvernului nr.92/24.12.2003 (republicata); Ordonanta Guvernului nr.83/19.08.2004; Ordonanta Guvernului nr.94/26.08.2004; Legea nr.507/17.11.2004; Legea nr.494/12.11.2004; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.123/24.11. 2004; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/29. 12.2004; Definirea veniturilor din activitati independente

(l).Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente. (2).Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin.(3), precum si din practicarea unei meserii. (3).Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar,consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii. (4).Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea. Venituri neimpozabile (1).Nu sunt venituri impozabile: veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului; venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. (2).De prevederile alin.(l) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50. (2) Venitul brut cuprinde: sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

 veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta; castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii,utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii; veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana; veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta. . (3) Nu sunt considerate venituri brute: aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia; sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice; sumele primite ca despagubiri; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. (4) Conditiile generate pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a. sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente; b. sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite; c. sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz; d. cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: active corporate sau necorporale din patrimoniul afacerii; activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul; boli profesionale, rise profesional si accidente de munca; persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator. (5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a. cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin.(6); b. cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin.(6); c. suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; d. cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual; e. pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie; f. cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; g. contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; h. prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; i. cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente; j. cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii; k. dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei; l. cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing; m. cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin.(6).

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol si cotizatiile platite la asociatiile profesionale. (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate; cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin.(4) lit.d) si la alin.(5) lit.h); donatii de orice fel; amenzile, confiscate, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale; ratele aferente creditelor angajate; dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare; sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare; impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit; alte sume prevazute prin legislatia in vigoare. (8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-

jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. (9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii. Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit 1. Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin.(2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit. 2. Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit. 3. Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective. 4. In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva. 5. Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati. 6. In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin.(l) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin.(l), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art.48. 7. Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art.48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

8. Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala 1. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut; contributiile sociale obligatorii platite. 2. In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut; contributiile sociale obligatorii platite. 3. In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin.(l) si (2). 4. Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla 1. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art.48. 2.Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil. 3. Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor

care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal. Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente (A) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite: venituri din drepturi de proprietate intelectuala; venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie; venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil; venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara; venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica. (B) lmpozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza: a) in cazul veniturilor prevazute la alin.(l) lit.a) - e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut; b) in cazul veniturilor prevazute la alin.(l) lit.f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; (C) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin.(l) lit.f), pentru care termenul de vlrare este reglementat potrivit titlului IV. Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art.82, cu exceptia veniturilor prevazute la art.52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa. Impozitarea venitului net din activitati independente

Venitul

net

din

activitati

independente

se

impoziteaza

potrivit

prevederilor capitolul X din prezentul titlu. 2.2.4 Impozitul pe veniturile din salarii- Baza legala. Legea nr.571/2003; cu modificarile ulterioare; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/2004; Ordinul MFP 16/07.01.2005; Ordinul MFP 85/2005; Definirea veniturilor din salarii 1. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. 2. In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii; indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii; indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

 sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice; indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitui net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. 3. Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin.(4). primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la: a. utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca; b. cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei; c. imprumuturi nerambursabile; d. anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului; e. abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal; f. permise de calatorie pe orice mijloace de transport. folosite in scopul personal; g. primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii. 4. Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit: a. ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum

este prevazut in contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei. Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget; b. tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; c. contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale; d. cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare; e. contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienicosanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; f. contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; g.sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

5. Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza. Deducere personala 1 Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin.(l) lit.a) si alin.(2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. 2 Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1001 lei si 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducerea personala. 3. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. 4. In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. 5. Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti. 6. Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului. 7. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

 persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane; persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata. 8. Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii. 2.2.5 Impozitul pe veniturile din dividende si dobanzi. Retinerea impozitului pe dividende O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, asa cum se prevede in prezentul articol. Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana. Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin.(2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii. Pierderi fiscale din perioadele de scutire Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile

viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada. 2.2.6. Taxa pe valoarea adaugata- Baza legala Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea nr.44/22.01.2004 (actualizata) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; Hotararea nr. 1.840/28.10.2004 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004; Ordin nr.l.523/12.10.2004 privind Procedura de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile si serviciile destinate pregatirii si desfasurarii in Romania, in perioada 13-14 octombrie 2004, a Reuniunii informale a ministrilor apararii din tarile membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO); -Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Sfera de aplicare 1. ln sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art.127 alin.(l); livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin.(2). 2. In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri. 3. Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt denumite in continuare operatiuni impozabile. 4. Operatiunile impozabile pot fi: operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;

 operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. In prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143 si art. 144; operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate. In prezentul titlu, aceste operatiuni sunt prevazute la art.141; operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata, prevazute la art. 142, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama. Persoane impozabile. Persoane impozabile si activitatea economica Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului. Cu exceptia celor prevazute la alin.(5) si (6), institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati. Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale. lnstitutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate publica, precum si pentru activitatile urmatoare:

 telecomunicatii; furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura; transport de bunuri si de persoane; servicii prestate de porturi si aeroporturi; livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare; activitatea targurilor si expozitiilor comerciale; depozitarea; activitatile organelor de publicitate comerciala; activitatile agentiilor de calatorie; activitatile magazinelor pentru personal,cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare. Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile. Operatiuni impozabile I. Livrarea de bunuri l. Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia. 2. In intelesul prezentului titlu, prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale. 3.Sunt, de asemenea, considerate livrari de bunuri efectuate cu plata, in sensul alin.(l): a. predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing; b. transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c. trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri; d. transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului; e. bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor prevazute la alin. (9) lit.a) si c). 4. Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. 5. Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata. 6. In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final. 7. Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu. 8. Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. 9. Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin.(l):

a. bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora; b. bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in conditiile stabilite prin norme; c. perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege; d.bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne; e. acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor; f. acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme. II. Prestarea de servicii 1. Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri. 2. Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing; transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii; intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. 3. Se considera prestari de servicii cu plata: utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor

persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane. III. Schimburi de bunuri sau servicii In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata. IV.Importul de bunuri 1. ln intelesul prezentului titlu, se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat. 2. Prin derogare de la prevederile alin.(l), atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv. 3. Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri. 4. Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive. Locul operatiuniior impozabile Locul livrarii de bunuri 1. Se considera a fi locul livrarii de bunuri: locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert; locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau; locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

 locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion; locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii. 2. In aplicarea prevederilor alin.(l) lit. e), se intelege: a. prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii, parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fara oprire in afara tarii; b. prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, daca este cazul, dupa oprirea efectuata in afara tarii; c. prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul tarii, daca este cazul, inainte de oprirea efectuata in afara tarii. Locul prestarii de servicii l. Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita. 2. Prin exceptie de la alin.(l), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi: locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare; locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul transportului de bunuri si de persoane; sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii: -inchirierea de bunuri mobile corporale;

- operatiunile corporale;

de

leasing

avand

ca

obiect

utilizarea bunurilor mobile

-transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare; - serviciile de publicitate si marketing; -serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare; Baza de impozitare Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii l. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a. pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni; b. preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, pentru operatiunile prevazute la art.128 alin.(3) lit.e), alin.(4) si (5). Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede in norme; c. suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute la art. 129 alin.(3). 2. Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata: impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata; cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului. 3. Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor; sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing; valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare; sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia; taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor. Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii: daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; in situatia in care reducerile de pret, prevazute la art.137 alin.(3) lit.a), sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii; contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se declara falimentul; in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare. Baza de impozitare pentru import 1. Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri. 2. Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli nu

au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alin.(l). Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania. Cotele de taxa pe valoarea adaugata. Cota standard si cota redusa Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii; livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii; livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarile de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar; cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu exceptia operatiunilor prevazute la art.134 alin.(5) si art.135 alin.(2)-(5), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. In cazul schimbarilor de cote, pentru operatiunile prevazute la art. 134 alin.(5), se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia operatiunilor prevazute la art. 135 alin.(4), pentru care regularizarea se efectueaza aplicand cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun. Operatiuni scutite Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii

1.Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a. spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare; b. prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari; c. prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical; d. transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop; e.livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana; f. activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste objective; g. prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament; h. prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social; i. prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara

scop patrimonial ce au objective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; 2. Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata: activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral; livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora; prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare: acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care il acorda; acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda. Platitorii taxei pe valoarea adaugata 1. Pentru operatiunile din interioriul tarii, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt: persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile realizate; beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate, prevazute la art.133 alin.(2) lit.c), indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. 2. La importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele care importa bunuri in Romania. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

2.3. Inspecia fiscal Activitatea de inspectie fiscala s-a desfasurat cu un numar mediu de 75 inspectori si consilieri activi care au verificat 2.330 de contribuabili, efectuand 2449 actiuni de control. Situatia verificarilor efectuate in anul 2009 se prezinta dupa cum urmeaza: Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Inspectii fiscale generale Inspectii fiscale partiale Controale inopinate Controale incrucisate Cercetari la fata locului Total actiuni 484 854 388 325 398 2449 19,76 34,87 15,84 13,27 16,26 100,00 Tip de aciune Numr %

Selectia contribuabililor pentru inspectii fiscale generale s-a efectuat in urma analizelor de risc pe seama informatiilor detinute in bazele de date ale administratiilor financiare, precum: cifra de afaceri raportata, debite restante fata de bugetul general consolidat, depunerea cu intarziere a declaratiilor, pierderi inregistrate in ultimii cinci ani fiscali, societati neverificate in ultimii trei ani, domenii de activitate, solicitari de la Garda Financiara sau alte institutii ale statului, precum si ca urmare a extinderii unor controale inopinate, inspectii fiscale partiale sau verificarea a unor sesizari ale contribuabililor Urmare a inspectiilor fiscale si verificarilor efectuate rezulta urmatoarele informatii reprezentative: - Valoarea sumelor suplimentare atrase : -mii leiIndicator Diferente de impozite, taxe, contributii Sociale Accesorii (majorari si penalitati de Intarziere Amenzi Valoarea bunurilor si sumelor confiscate 2008 43276 22607 4907 64 2009 48138 24381 1586

TVA fara drept de rambursare TOTAL sume suplimentare

7098 77.952

16079 90.184

Din datele prezentate in tabel se observa ca in anul 2009 s-au inregistrat sume suplimentare atrase la bugetul general consolidat al statului in valoare de 90184 mii lei, in crestere cu 12232 mii lei in 2009 fata de 2008, (15,69%). Structura veniturilor atrase suplimentar stabilite in anul 2009 este urmatoarea: T.V.A = 58563 mii lei Impozit pe profit = 23095 mii lei Contributia la asigurarile sociale = 2107 mii lei Impozit pe dividende = 1609 mii lei Amenzi = 1586 mii lei Contributia la asigurarile sociale de sanatate = 1310 mii lei Alte impozite = 868 mii lei Impozit pe venit de natura salariala = 729 mii lei Contributia la somaj = 147 mii lei Impozit pe veniturile persoanelor nerezidente = 100 mii lei Impozit pe veniturile microintreprinderilor = 70 mii lei S-au aplicat 1253 amenzi contraventionale in suma de 1586 mii lei, din care s-au incasat in timpul controlului 123 amenzi in suma de 241 mii lei. Au fost inaintate organelor de urmarire si cercetare penala pentru continuarea verificarilor si stabilirea persoanelor vinovate cat si a gradului de participare al acestora la infractiune, 36 procese verbale de control, valoarea totala estimata a prejudiciului fiind de 41387 mii lei . Deasemeni, s-au efectuat 2.567 actiuni de impulsionare in vederea maximizarii incasarii obligatiilor restante la bugetul general consolidat al statului, rezultand incasari in valoaretotala de 67.973 mii lei. Obligatiile fiscale stabilite suplimentar au avut ca principale cauze nerespectarea de catre contribuabili a prevederilor legale care reglementeaza impozitele, taxele si contributiile, dintre acestea inregistrandu-se in repetate randuri abateri cum sunt: - influentarea bazei de impozitare cu unele cheltuieli nedeductibile fiscal; - neinregistrarea in contabilitate a tuturor veniturilor impozabile;

- stabilirea incorecta a bazei de impozitare pentru accize si TVA; - calcularea si inregistrarea eronata in evidenta contabila a unor impozite, taxe si contributii datorate bugetului general consolidat. La persoanele fizice autorizate au fost efectuate 720 actiuni de control,in urma carora s-au atras suplimentar la bugetul general consolidat sume in valoare de 1840,45 mii lei, intrun singur caz s-a inaintat organelor de urmarire si cercetare penala pentru continuarea verificarilor si stabilirea prejudiciului un dosar penal cu o valoare estimata de 35 mii lei. In cursul anului 2009 s-au inregistrat si 252 de actiuni de verificare si control financiar la operatori economici din judetul Iasi, in urma carora au fost stabilite venituri totale atrase suplimentar la bugetul de stat in suma de 3.999 mii lei. Controalele efectuate au avut ca principale obiective: verificarea modului de administrare si gestionare a mijloacelor materiale si resurselor financiare la agentii economici la care statul este actionar; verificarea activitatii agentilor economici la care statul este actionar majoritar si care au raportat pierderi in perioada 2006-2008; verificarea si avizarea subventiilor alocate de la bugetul de stat; Controlul financiar ulterior privind modul de utilizare a sumelor reprezentand transferuri si subventii acordate de la bugetul statului; controlul modului de respectare a prevederilor legale privind regimul concesionarii terenurilor cu destinatie agricola, proprietate publica si privata a statului, aflate in administrarea Agentiei Domeniile Statului; controlul modului de respectare a prevederilor legale privind taxa pentru activitatea de prospectiuni, explorare si exploatare a resurselor minerale, precum si redeventa miniera; controlul modului de efectuare a inventarierii bunurilor din patrimoniul public al statului in conformitate cu prevederile Legii 213/1998 privind proprietatea publica; verificarea modului de constituire si asigurare a surselor de rambursare a ratelor de capital, plata dobanzilor, comisioanelor si/sau a altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale;

 controlul modului de utilizare a sumelor alocate din fondul de contrapartida in conformitate cu prevederile HG 794/1997 privind constituirea, administrarea si utilizarea fondului de contrapartida. Solutionarea contestatiilor formulate de catre contribuabili impotriva titlurilor de creanta, respectiv a deciziilor de impunere si a actelor administrative fiscale, se concretizeaza in datele prezentate conform tabelului urmator: Indicatori 1. Sold la 1.01.2009: 2. Contestatii inregistrate in 2009 3. TOTAL 4. Contestatii solutionate, din care: -admise -respinse -desfiintate -alte solutii(suspendari si trimise altor organe) 5. Contestatii ramase in sold la data de 31.12.2009 Din datele prezentate in tabel , se observa ca: 69 contestatii (76,25%) sunt respinse ca neintemeiate, nemotivate sau fara obiect, precum si datorita neindeplinirii conditiilor procedurale; 10 contestatii (13,96%) reprezinta desfiintari la capete generatoare de creante fiscale, cu consecinta scaderii obligatiilor din evidentele fiscale; 5 ( 0,52%) sunt contestatii admise ; 6 (9,27%) sunt contestatii cu alte solutii : 4 renuntari, 1 trimisa altor organe spre competenta solutionare, 1 suspendata pana la solutionarea laturii penale. Numr dosare 14 88 102 90 5 69 10 6 12 Capete cerere 32 119 151 130 8 94 18 10 21 de Valoare (mii lei) 643,97 7.698,93 8.342,90 6.926,97 35,80 5281,93 966,66 642,58 1415,93

2.4. Fluxuri informaionale generate de evidena, stabilirea i controlul veniturilor bugetare Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare

3.1.Modalitati speciale de realizare a veniturilor bugetare Stabilirea Taxei pe poluare pentru autoturisme In cadrul D.G.F.P.J.Iasi, incepand cu 01.07.2008 se calculeaza si se achita taxa pe poluare in conformitate cu O.U.G nr.50/2008 cu modificarile si completarile ulterioare, taxa care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si care se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului. Astfel, in perioada 01.07.200831.12.2009 s-au efectuat operatiunile necesare privind receptionarea documentelor si stabilirea cuantumului taxei de inmatriculare, precum si incasarea acesteia prin unitatile trezoreriei, fiind solutionate 14.700 cereri, din care la societati comerciale 1819 si la persoane fizice 12881 . Valoarea totala a taxei pe poluare stabilite a fost de 55.169 mii lei. Deasemeni in cursul acestei perioade s-a procedat si la rezolvarea a 2384 cereri de restituire a unor diferente de taxa in valoare totala de 5.083 mii lei Referitor la informatiile rezultate din activitatea de monitorizare si centralizare a situatiilor financiare anuale intocmite de catre agentii economici din judetul Iasi, precizam ca: Pentru exercitiul financiar al anului 2008, din 33.512 operatori economici care aveau obligatia sa depuna situatii financiare anuale, s-au prezentat 71,49 % (cu 1,09 % mai putin fata de anul 2007), respectiv 23.957 operatori economici. Dintre acestia, au raportat activitate numai 79,94% (19.151 operatori economici). Pentru semestrul I al anului 2009, au depus raportari contabile 22.499 societati, din totalul de 33.944 care aveau aceasta obligatie, reprezentand 66,28 %. Dintre acestea, au desfasurat activitate in semestrul I 2009, 16.707 societati(66,28%). Diferenta de 11.445 operatori economici (33,72%) care nu au depus raporatri contabile la 30.06.2009 sunt societati aflate in lichidare, in insolventa, declarati inactivi etc. Cifra de afaceri realizata si raportata de agentii economici a inregistrat la nivelul judetului Iasi o crestere in anul 2008 fata de anul 2007 de 21,74 % in conditii comparabile, iar in semestrul I 2009 fata de sem I.2008, diminuarea fiind de 15,67 % in conditii comparabile.

Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate este aproximativ aceeasi la finele anului 2008 si pe semestrul I 2009. Ponderea cea mai mare in activitatile desfasurate o ocupa activitatea de comert (44,86 % din totalul cifrei de afaceri a anului 2008 si 45,55% al sem.I 2009) urmata de activitatea industriala (17,23% la 31.12.2008 si 18,16% la 30.06.2009), activitatea de constructii (aproape15%, 26la 31.12.2008 si 11,28% la 30.06.2009),transport si depozitare (3,84%/31.12.2008 si 3,69/30.06.2009), 4,11%/30.06.2009). . Vanzarea bunurilor la licitatie Pentru valorificarea bunurilor sechestrate prin vanzare la licitatie organul de executare este obligat sa efectueze publicitatea vanzarii cu eel putin 10 zile inainte de data fixata pentru desfasurarea licitatiei.Publicitatea vanzarii se realizeaza prin afisarea anuntului privind vanzarea la sediul organului de executare, al primariei in a carei raza teritoriala se afla bunurile sechestrate, la sediul si domiciliul debitorului, la locul vanzarii, daca acesta este altul decat cel unde se afla bunurile sechestrate, pe imobilul scos la vanzare, in cazul vanzarii bunurilor imobile, si prin anunturi intr-un cotidian national de larga circulatie, intr-un cotidian local, in pagina de Internet sau, dupa caz, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si prin alte modalitati prevazute de lege. Despre data, ora si locul licitatiei vor fi instiintati si debitorul, custodele, administratorul-sechestru, precum si titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit. Anuntul privind vanzarea cuprinde, pe langa elementele prevazute la art.38 alin.(2), si urmatoarele: numarul dosarului de executare silita; bunurile care se ofera spre vanzare si descrierea lor sumara; pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzarii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare; indicarea, daca este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveaza bunurile; data, ora si locul vanzarii; invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sa instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilita pentru vanzare; agricultura, silvicultura si pescuit (3,46%/31.12.2008 si

 invitatia catre toti cei interesati in cumpararea bunurilor sa se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si pana la acel termen sa prezinte oferte de cumparare; mentiunea ca ofertantii sunt obligati sa depuna, ini cazul vanzarii prin licitatie, pana la termenul de vanzare, o taxa de participare reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei; mentiunea ca toti cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte dovada emisa de organele fiscale ca nu au obligatii fiscale restante; data afisarii publicatiei de vanzare. Licitatia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupa caz. Debitorul este obligat sa permita tinerea licitatiei in spatiile pe care le detine, daca sunt adecvate acestui scop. Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu eel putin o zi inainte de data licitatiei, urmatoarele documente: oferta de cumparare; dovada platii taxei de participare, potrivit alin.(ll); imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant; pentru persoanele juridice de nationalitate romana, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului; pentru persoanele juridice straine, actul de inmatriculare tradus in limba romana; pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate; pentru persoanele fizice straine, copie de pe pasaport; dovada, emisa de organele fiscale, ca nu are obligatii fiscale restante fata de acestea. Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie. Licitatia incepe de la eel mai mare pret din ofertele de cumparare scrise, daca acesta este superior celui prevazut la alin.(8), iar in caz contrar va incepe de la acest din urma pret. Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit eel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentarii unui singur ofertant la licitatie,comisia poate sa il declare adjudecatar daca acesta ofera eel putin pretul de pornire a licitatiei. Taxa de participare reprezinta 10% din pretul de pornire a licitatiei si se

plateste in lei la unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. In termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal de licitatie, organul de executare va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumparare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecarii taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu sau prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a platit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silita. Comisia de licitatie Vanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie condusa de un presedinte. Comisia de licitatie este constituita din 3 persoane desemnate de organul de conducere al creditorului bugetar. Comisia de licitatie verifica si analizeaza documentele de participare si afiseaza la locul licitatiei, cu cel putin o ora inaintea inceperii acesteia, lista cuprinzand ofertantii care au depus documentatia completa de participare. Ofertantii se identifica dupa numarul de ordine de pe lista de participare, dupa care presedintele comisiei anunta obiectul licitatiei, precum si modul de desfasurare a acesteia. (2). La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul fiscal va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite pana la data prevazuta la art. 151 Daca la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei conform art. 151 alin.(8), organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii. In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in eel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii. La a treia licitatie creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare. Pentru fiecare termen de licitatie se va face o noua publicitate a vanzarii, conform prevederilor art.151. Dupa intocmi licitarea fiecarui bun se va un proces verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei. In procesul-

verbal prevazut la alin.(7) se vor mentiona, pe langa elementele prevazute la art.38 alin.(2), si urmatoarele: numele si prenumele sau denumirea cumparatorului, precum si domiciliul fiscal al acestuia; numarul dosarului de executare silita; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele

oferite de fiecare participant, precum si, daca este cazul, mentionarea situatiilor in care vanzarea nu s-a realizat.

Adjudecarea l) Dupa adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plateasca pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitatea a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancara, in eel mult 5 zile de la data adjudecarii. 2) Daca adjudecatarul nu plateste pretul, procedura vanzarii la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecarii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sa plateasca cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret. 3) Adjudecatarul va putea sa achite la urmatoarea licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie. 4) Daca la urmatoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sa plateasca toate cheltuielile prilejuite de urmarirea acestuia. 5) Termenul prevazut la alin.(l) se aplica si in cazul valorificarii conform intelegerii partilor sau prin vanzare di recta. Plata in rate 1. ln cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cumparatorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conform prezentului cod. Organul de executare va stabili conditiile si termenele de plata a pretului in rate. 2. Cumparatorul nu va putea instraina bunul imobil decat dupa plata pretului in intregime si a dobanzii stabilite. 3. In cazul neplatii avansului prevazut la alin.(l) dispozitiile art.153 se aplica in mod corespunzator. 4. Suma reprezentand dobanda nu stinge creantele fiscale pentru care s-a inceput executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale. . 3.2.Reguli privind executarea silita. Executarea silita se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueaza numai in masura necesara pentru realizarea creantelor fiscale si a

cheltuielilor de executare. Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege. In cadrul procedurii de executare silita se pot folosi succesiv sau concomitent modalitatile de executare silita prevazute de prezentul cod. Executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza. Executarea silita se desfasoara pana la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitatilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare. In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevazute, dupa caz, dobanzi, penalitati de intarziere sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de catre organul de executare si consemnate intr-un procesverbal care constituie titlu executoriu, care se comunica debitorului. Fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost facute publice prin oricare dintre metodele prevazute de lege. Recuperarea creanelor datorate bugetului general consolidat, prin aplicarea modalitilor de executare silit: 1. Sume realizate la bugetul general consolidate din executare silit pe categorii de contribuabili total, din care: 334.748,67 mii lei - de la persoane juridice 318.498,19 mii lei - de la persoane fizice 16.250,48 mii lei 2. Titluri executorii comunicate (nr.), total: 435.206 din care la: - persoane juridice 382.477 - persoane fizice 52.729 3. 435.206 somaii cu o valoare total de 1.061.413,16 mii lei - 382.477 persoane juridice 987.832,28 mii lei - 52.729 persoane fizice din care incasate: care 318.117,33 mii lei - ncasate 94.500,02 mii lei 5. 3.015 popriri pe venituri (la teri) n sum de, din care : 82.566,02 mii lei - ncasate 17.213,18 mii lei 6 . 29 valorificri sechestre bunuri mobile 690,27 mii lei 76.580,88 mii lei 221.319,71 mii lei

4. 61.050 popriri asupra disponibilitilor din conturi bancare n sum de, din

7. 9 valorificri sechestre bunuri imobile indisponibilizate 1.025,49 mii lei. Pentru valorificarea bunurilor mobile i imobile aupra crora au fost aplicate sechestre asiguratorii, n anul 2009 au fost organizate 111 edine de licitaii publice n urma crora s-a ncasat o valoare total de 1.715,76 mii lei; Una din modalitile folosite pentru urmrirea i recuperarea debitelor a fost emiterea a 8.879 avize cuprinznd 44.786 creane nscrise n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare n valoare total de 792.712,43 mii lei. Obligatia de informare In vederea inceperii executarii silite, organul de executare competent se poate folosi de mijloacele de proba prevazute la art.43, in vederea determinarii averii si a venitului debitorului. La cererea organului fiscal, debitorul este obligat sa furnizeze in scris, pe propria raspundere, informatiile solicitate. Precizarea naturii debitului In toate actele de executare silita trebuie sa se indice titlul executoriu si sa se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executarii. Somatia Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei.(anexa). Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu. Somatia cuprinde, pe langa elementele prevazute la art. 38 alin.(2), urmatoarele: numarul dosarului de executare; suma pentru care se incepe executarea silita; termenul in care eel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia. Drepturi si obligatii ale tertului Tertul nu se poate opune sechestrarii unui bun al debitorului, invocand un drept de gaj, drept de ipoteca sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunului, potrivit legii. Evaluarea bunurilor supuse executarii silite Inaintea valorificarii bunurilor, acestea vor fi evaluate. In acest scop, organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, care sunt obligate sa isi indeplineasca atributiile ce le revin in acest sens. Dispozitiile art. 48 se aplica in mod corespunzator. Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei. Atunci cand se considera necesar, organul de executare va proceda la o noua evaluare.

Suspendarea, intreruperea sau incetarea executarii silite Executarea silita se poate suspenda, intrerupe sau poate inceta in cazurile prevazute de prezentul cod. Executarea silita se suspenda: a) cand suspendarea a fost dispusa de instanta sau de creditor, in conditiile legii; b) la data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata, in conditiile legii; c) in cazul prevazut la art. 145; d) in alte cazuri prevazute de lege. Executarea silita se intrerupe: a) la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului; b) in alte cazuri prevazute de lege. Executarea silita inceteaza daca: a) s-au stins integral obligatiile fiscale prevazute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile de plata accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii; b) a fost desfiintat titlul executoriu; c) in alte cazuri prevazute de lege. In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereaza imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economica, cu consecinte sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, fie suspendarea temporara totala, fie suspendarea temporara partiala a executarii silite prin poprirea conturilor bancare. O data cu cererea de suspendare prevazuta la alin.(5) debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite in vederea sechestrarii, sau alte garantii prevazute de lege. Executarea silita prin poprire Executarea silita a sumelor ce se cuvin debitorilor: Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. In cazul sumelor urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati in valuta, bancile sunt autorizate sa

efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva. Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza de catre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu dovada de primire, tertului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. Totodata va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi. Poprirea nu este supusa validarii. Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta tertului poprit, si instiintarea despre aceasta a debitorului. Tertul poprit este obligat ca, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii ce i s-a facut potrivit alin.(4) si (6), sa instiinteze organul de executare daca datoreaza vreo suma de bani cu orice titlu debitorului. Poprirea se considera infiintata la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreaza sume de bani debitorului sau la data expirarii termenului prevazut la alin.(7). Dupa infiintarea popririi tertul poprit este obligat sa faca de indata retinerile prevazute de lege si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organul de executare, comunicand totodata in scris despre existenta altor creditori. Executarea silita a tertului poprit Daca tertul poprit instiinteaza organul de executare ca nu datoreaza vreo suma de bani debitorului urmarit sau nu respecta dispozitiile art.138 alin.(9)-(15), precum si in cazul in care invoca alte neregularitati in legatura cu drepturile si obligatiile partilor privind infiintarea popririi, instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei parti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pe baza hotararii de mentinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate incepe executarea silita a tertului poprit, prezentului cod. Executarea silita a bunurilor mobile. in conditiile

Sunt supuse executarii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile prevazute de lege. In cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executarii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale: bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, precum si cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrasamintele, furajele si animalele de productie si de lucru; bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel; alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de doua luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta; combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incalzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna; obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave; bunurile declarate neurmaribile prin alte dispozitii legale. Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt exceptate de la executare silita. Executarea silita a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar daca acestea se afla la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal. Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca masura asiguratorie nu este necesara o noua sechestrare. Executorul fiscal, la inceperea executarii silite, este obligat sa verifice daca bunurile prevazute la alin.(5) se gasesc la locul aplicarii sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creantei. Bunurile nu vor fi sechestrate daca prin valorificarea acestora nu s -ar putea acoperi decat cheltuielile executarii silite. Prin sechestrul infiintat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobandeste un drept de gaj care confera acestuia in raport cu alti creditor! aceleasi drepturi ca si dreptul de gaj in sensul prevederilor dreptului comun. De la data intocmirii procesului-verbal de sechestru, bunurile

sechestrate sunt indisponibilizate. Cat timp dureaza executarea silita debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea data, potrivit legii, de organul competent. Nerespectarea acestei interdictii atrage raspunderea, potrivit legii, a celui in culpa. Procesul-verbal de adjudecare ln cazul vanzarii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesulverbal de adjudecare, in termen de eel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului prevazut la art.154 alin.(l), daca bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzarii cu plata in rate, biroului de carte funciara pentru a inscrie interdictia de instrainare si grevare a bunului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii stabilite pentru imobilul transmis, pe baza caruia se face inscrierea in cartea funciara. Procesul-verbal de adjudecare intocmit in conditiile alin.(l) va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art.38 alin.(2), si urmatoarele mentiuni: numarul dosarului de executare silita; numarul si data procesului-verbal de desfasurare a licitatiei; numele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul cumparatorului; codul de identificare fiscala a debitorului si cumparatorului; pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata, daca este cazul; modalitatea de plata a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a facut cu plata in rate; datele de identificare a bunului; mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate si ca poate fi inscris in cartea funciara; mentiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza caruia se emite titlul executoriu impotriva cumparatorului care nu plateste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea sa facut cu plata pretului in rate; semnatura cumparatorului sau a reprezentantului sau legal, dupa caz.

In cazul in care cumparatorul c a r u i a i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plateste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate in temeiul titlului executoriu emis de organul de executare competent pe baza procesului-verbal de adjudecare. In cazul vanzarii bunurilor mobile, dupa plata pretului, executorul de 5 zile un proces-verbal de adjudecare fiscal care intocmeste constituie in termen titlu de

proprietate. Procesul-verbal de adjudecare intocmit in conditiile alin.(4) va cuprinde, pe langa elementele prevazute la art.38 alin.(2), si elementele prevazute la alin.(2), din prezentul articol, cu exceptia lit.f), h) si i), precum si mentiunea ca acest document constituie titlu de proprietate. Cate un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator si cumparatorului Procesul-verbal de sechestru (l).Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a facut sechestrul; numele si prenumele executorului fiscal care aplica sechestrul, numarul legitimatiei si al delegatiei; numarul dosarului de executare, data si numarul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza caruia se face executarea silita; temeiul legal in baza caruia se face executarea silita; sumele datorate pentru a caror executare silita se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza caruia a fost stabilita obligatia de plata; numele, prenumele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreuna cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane; descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecaruia, dupa aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzura si eventualele semne particulare ale fiecarui bun, precum si daca s-au luat masuri spre

neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupa caz; mentiunea ca evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunostinte de specialitate; mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupa caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate; numele, prenumele si adresa persoanei careia i s-au lasat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupa caz; eventualele obiectii facute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului; mentiunea ca, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate; semnatura executorului fiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea mentiona aceasta imprejurare. (2). Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare. (3). In vederea valorificarii organul de executare este obligat sa verifice daca bunurile sechestrate se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru, precum si daca nu au fost substituite sau degradate. (4). Cand bunurile sechestrate gasite cu ocazia verificarii nu sunt suficiente pentru realizarea creantei fiscale, organul de executare va face investigatiile necesare pentru identificarea si urmarirea alter bunuri ale debitorului. (5). Daca se constata ca bunurile nu se gasesc la locul mentionat in procesul-verbal de sechestru sau daca au fost substituite sau degradate, executorul fiscal incheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gasite cu prilejul investigatiilor efectuate conform alin.(4) se va incheia procesul-verbal de sechestru. sa semneze, executorul fiscal va

(6). Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantarea creantelor altor creditori, organul de executare le va trimite si acestora cate un exemplar din procesul-verbal de sechestru. (7). Executorul fiscal care constata ca bunurile fac obiectul unui sechestru anterior va consemna aceasta in procesul-verbal, la care va anexa o copie de pe proceseleverbale de sechestru respective. Prin acelasi proces-verbal executorul fiscal va declara sechestrate, cand este necesar, si alte bunuri pe care le va identifica. (8). Bunurile inscrise in procesele-verbale de sechestru incheiate anterior se considera sechestrate si in cadrul noii executari silite. (9). In cazul in care executorul fiscal constata ca in legatura cu bunurile sechestrate s-au savarsit fapte care pot constitui infractiuni va consemna aceasta in procesul verbal de sechestru si va sesiza de indata organele de urmarire penala competente. Custodele Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lasate in custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul fiscal, dupa caz, ori vor fi ridicate si depozitate de catre acesta. Atunci cand bunurile sunt lasate in custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii si cand se constata ca exista pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal poate aplica sigiliul asupra bunurilor. In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valuta, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de arta, colectii de valoare, acestea se ridica si se depun, cel tarziu a doua zi lucratoare, la unitatile specializate. Cel care primeste bunurile in custodie va semna procesul-verbal de sechestru. In cazul in care custodele este o alta persoana decat debitoru! sau creditorul, organul de executare ii va stabili acestuia o remuneratie tinand seama de activitatea depusa. Executarea silita a bunurilor imobile: Executarea silita a bunurilor imobile: (1) Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului. (2) Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul. (3) In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legate in vigoare.

(4) Dispozitiile alin.(3) nu sunt aplicabile in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni. (5) Executorul fiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru, dispozitiile art. 140 alin.(9) si (10) si ale art.141 alin.(l) si (2) fiind aplicabile. (6) Sechestrul aplicat asupra ipoteca legala. (7) Dreptul de ipoteca confera creditorului fiscal in raport cu alti creditor! aceleasi drepturi ca si dreptul de ipoteca, in sensul prevederilor dreptului comun. (8) Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de indata biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru. (9) Biroul de carte funciara va comunica organelor de executare, la cererea acestora, in termen de 10 zile, celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, precum si titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea pretului. (l0) Creditorii debitorului, altii decat titularii drepturilor mentionate la alin.(9), sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la inscrierea procesului-verbal de sechestru al bunului imobil in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organului de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv. Instituirea administratorului-sechestru La instituirea sechestrului si in tot cursul executarii silite, organul de executare poate numi un administratorsechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv. Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridica. Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate potrivit alin.(l) la unitatile abilitate si va depune recipisa la organul de executare. Cand administrator-sechestru este numita o alta persoana decat creditorul sau debitorul, organul de executare ii va fixa o remuneratie tinand seama de activitatea depusa. Suspendarea executarii silite a bunurilor imobile (l). Dupa primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare, in termen de 15 zile de la comunicare, sa ii aprobe ca plata integrala a bunurilor imobile in temeiul alin.(5) constituie

creantelor fiscale sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de eel mult 6 luni. (2). De la data aprobarii cererii debitorului, executarea silita inceputa asupra bunului imobil se suspenda. (3). Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silita imobiliara inainte de expirarea termenului de 6 luni. (4). Daca debitorul persoana juridica caruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin.(2) se sustrage ulterior de la executare silita sau isi provoaca insolvabilitatea, se vor aplica in mod corespunzator prevederile art.25. Executarea silita a altor bunuri Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini. (1). Executarea silita a fructelor neculese si a recoltelorprinse de radacini, care sunt ale debitorului, se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentului cod privind bunurile imobile. (2). Pentru executarea silita a recoltelor si a fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentului cod privind bunurile mobile. (3). Organul de executare va hotari, dupa caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de radacini sau dupa ce vor fi culese. Executarea silita a unui ansamblu de bunuri (1) Bunurile mobile si/sau imobile proprietate a debitorului pot fi valorificate in ansamblu daca organul de executare apreciaza ca astfel acestea pot fi vandute in conditii mai avantajoase. (2) Pentru executarea silita a bunurilor prevazute la alin.(l) organul de executare va proceda la sechestrarea acestora, potrivit prevederilor prezentului cod. (3) Prevederile sectiunii a 3-a privind executarea silita a bunurilor mobile si ale sectiunii a 4-a privind executarea silita a bunurilor imobile, precum si ale art.154 privind plata in rate se aplica in mod corespunzator. Valorificarea bunurilor Valorificarea bunurilor sechestrate (1) ln cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fara efectuarea altei formalitati, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executarii silite.

(2) Pentru a realiza executarea silita cu rezultate cat mai avantajoase, tinand seama atat de interesul legitim si imediat al creditorului, cat si de drepturile si obligatiile debitorului urmarit, organul de executare va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate in una dintre modalitatile prevazute de dispozitiile legale in vigoare si care, fata de datele concrete ale cauzei, se dovedeste a fi mai eficienta. (3) In sensul alin.(2) organul de executare competent va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin: intelegerea partilor; vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile; vanzare directa; vanzare la licitatie; alte modalitati admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societati de brokeraj, dupa caz. (4) Daca au fost sechestrate bunuri perisabile sau supuse degradarii, acestea pot fi vandute in regim de urgenta. (5) Daca din cauza unei contestatii sau a unei invoieli intre parti data, locul sau ora vanzarii directe sau la licitatie a fost schimbata de organul de executare, se vor face alte publicatii si anunturi, potrivit art.151. (6) Vanzarea bunurilor sechestrate se face numai catre persoane fizice sau juridice care nu au obligatii fiscale restante. (7) In sensul alin.(6), in categoria obligatiilor fiscale restante nu se cuprind obligatiile fiscale pentru care s-au acordat, potrivit legii, reduceri, amanari sau esalonari la plata. Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii partilor se realizeaza de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sa se asigure o recuperare corespunzatoare a creantei fiscale. Debitorul este obligat sa prezinte in scris organului de executare propunerile ce i s-au facut si nivelul de acoperire a creantelor fiscale, indicand numele si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta din urma va achita pretul propus. Pretul propus de cumparator si acceptat de organul de executare nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.

Organul de executare, dupa analiza propunerilor prevazute la alin.(l), va comunica aprobarea indicand termenul si contul bugetar in care pretul bunului va fi virat de cumparator. lndisponibilizarea prevazuta la art.140 alin.(9) si (10) se ridica dupa creditarea contului bugetar mentionat la alin. (3). Valorificarea bunurilor prin vanzare directa Valorificarea bunurilor prin vanzare directa se poate realiza in urmatoarele cazuri: pentru bunurile prevazute la art. 148 alin.(4); inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, daca se recupereaza integral creanta fiscala; pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau dupa finalizarea ei, daca bunul nu a fost vandut si o persoana ofera eel putin pretul de evaluare. Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces-verbal care constituie titlu de proprietate. In cazul in care organul de executare inregistreaza in conditiile prevazute la alin.(l) mai multe cereri, va vinde bunul persoanei care ofera eel mai mare pret fata de pretul de evaluare. Reluarea procedurii de valorificare 1). Daca bunurile supuse executarii silite nu au putut fi valorificate prin modalitatile prevazute la art. 148, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea masurii de indisponibilizare, pana la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare si va putea, dupa caz, sa ia masura numirii, administratorului-sechestru ori custodelui. 2). In cazul in care debitorii carora urma sa li se restituie bunuri potrivit alin.(l) nu se mai afla la domiciliul fiscal declarat si, in urma demersurilor intreprinse, nu au putut fi identificati, organul fiscal va proceda la instiintarea acestora, cu procedura prevazuta pentru comunicarea prin publicitate potrivit art.39 alin.(3), ca bunul in cauza este pastrat la dispozitia proprietarului pana la implinirea termenului de prescriptie, dupa care va fi valorificat potrivit dispozitiilor legale privind mentinerii ori schimbarii

valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privata a statului, daca legea nu prevede altfel. 3). Cele aratate la alin.(2) vor fi consemnate intr-un proces-verbal intocmit de organul fiscal. 4). In cazul bunurilor imobile, in baza procesului-verbal prevazut la alin.(3) in conditiile legii se va sesiza instanta judecatoreasca competenta cu actiune in constatarea dreptului de proprietate privata a statului asupra bunului respectiv. Darea in plata ln tot cursul executarii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridica, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare in conditiile art.156 alin.(l), creantele fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice si cele ale bugetelor locale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau, dupa caz, a unitatii administrativ-teritoriale a bunurilor imobile supuse executarii silite. Prevederile alin.(l) se aplica si in cazul in care executarea silita este suspendata ca urmare a aprobarii unei inlesniri la plata obligatiilor fiscale, potrivit art.115. In scopul prevazut la alin.(l) organul abilitat sa efectueze procedura de executare silita, potrivit legii, va transmite cererea, impreuna cu un exemplar al dosarului de executare silita si propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finantelor publice sau, dupa caz, de catre unitatea administrativteritoriala, care va decide asupra modului de solutionare a acesteia si va dispune organului abilitat sa efectueze procedura de executare silita, incheierea procesuluiverbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil si stingerea creantelor fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice sau a celor locale pentru care s-a inceput executarea silita. Comisia prevazuta la alin.(3) va decide stingerea creantelor fiscale prin trecerea in proprietatea publica a unor bunuri imobile supuse executarii silite, numai in conditiile existentei unor solicitari de preluare in administrare, potrivit legii, a acestor bunuri. De la data depunerii cererii de catre debitor pana la data intocmirii procesului-verbal de trecere in proprietatea publica, bunul imobil ramane indisponibilizat. Procesul-verbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al darii in plata, este scutita de taxa pe valoarea adaugata. Bunurile imobile trecute in proprietatea publica conform alin.(l) pot fi date

in administrare in conditiile legii. In cazul in care bunurile imobile trecute in proprietatea publica conform prezentului cod au fost revendicate si restituite, potrivit legii, tertelor persoane, debitorul persoana juridica va fi obligat la plata sumelor stinse prin aceasta modalitate. Cheltuieli. Cheltuieli de executare silita Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului. Suma cheltuielilor cu executarea silita se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la baza documente privind cheltuielile efectuate. Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale se avanseaza de organele de executare, din bugetul acestora. Cheltuielile de executare silita care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate in scopul executarii silite nu sunt in sarcina debitorului urmarit. Sumele recuperate in contul cheltuielilor de executare silita se fac venit la bugetul din care au fost avansate, cu exceptia sumelor reprezentand Cheltuieli de executare silita a creantelor fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care se fac venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita Sumele realizate din executare silita (1). Suma realizata in cursul procedurii de executare silita reprezinta totalitatea sumelor incasate dupa comunicarea somatiei prin orice modalitate prevazuta de prezentul cod. (2). Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin.(l), in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acesteia. (3). Daca suma ce reprezinta atat creanta fiscala, cat si cheltuielile de executare este mai mica decat suma realizata prin executare silita, cu diferenta se va proceda la compensare, potrivit art. 105, sau se restituie, la cerere, debitorului, dupa caz. (4). Despre sumele de restituit debitorul va fi instiintat de indata. Ordinea de distribuire (1). ln cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea ori distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti

creditori titlurile lor, organele prevazute la art.126 vor proceda la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel: creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie; creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii; creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale; creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat; creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi; creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; alte creante. (2). Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia. Reguli privind eliberarea si distribuirea Creditorii fiscali care au un privilegiu prin efectul legii si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a bunului mobil au prioritate, in conditiile prevazute la art. 131 alin.(7), la distribuirea sumei rezultate din vanzare fata de alti

creditori care au garantii reale asupra bunului respectiv. Accesoriile creantei principale prevazute in titlul executoriu vor urma ordinea de preferinta a creantei principale. In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta in conditiile art.141 alin.(6) si ale art.143 alin.(9), organul de executare este obligat sa ii instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea pretului. Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita, numai pana la data intocmirii de catre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume. EIiberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va face numai dupa trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupa caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile. Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se va consemna de executorul fiscal de indata intr-un procesverbal, care se va semna de toti cei indreptatiti. Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere executorului fiscal sa consemneze in procesul-verbal obiectiile sale. Dupa intocmirea procesului-verbal prevazut la alin. (6) nici un creditor nu mai este in drept sa ceara sa participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silita. Contestatia la executare silita Persoanele interesate pot face contestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu incalcarea prevederilor prezentului cod de catre organele de executare, precum si in cazul in care aceste organe refuza sa indeplineasca un act de executare in conditiile legii. Contestatia poate fi facuta si impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea, in cazul in care acest titlu nu este o hotarare data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevazuta de lege. Contestatia se introduce la instanta judecatoreasca competenta si se judeca in procedura de urgenta. Termen de contestare Contestatia se poate face in termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cand:

a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somatiei sau din alta instiintare primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod; b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit.a), de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare; c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit.a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta. Contestatia prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa eel mai tarziu in termen de 15 zile dupa efectuarea executarii. Neintroducerea contestatiei in termenul prevazut la alin.(2) nu il impiedica pe cel deal treilea sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun. Judecarea contestatiei (l) La judecarea contestatiei instanta va cita si organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite ori, in cazul executarii prin poprire, isi are sediul sau domiciliul tertul poprit. (2) La cererea partii interesate instanta poate decide, in cadrul contestatiei la executare, asupra impartirii bunurilor pe care debitorul le detine in proprietate comuna cu alte persoane. (3) Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insesi, anularea sau lamurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata. (4) In cazul anularii actului de executare contestat sau al incetarii executarii insesi si al anularii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotarare sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire. (5) In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost exercitata cu rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei. Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitati. Insolvabilitatea

Creantele fiscale urmarite de organele de executare pot fi scazute din evidenta acestora in cazul in care debitorul respectiv se gaseste in stare de insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate este aplicabila in urmatoarele situatii: cand debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile; cand dupa incetarea executarii silite pornite impotriva debitorului raman debite neachitate; cand debitorul a disparut sau a decedat fara sa lase avere; cand debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut si la acestea ori in alte locuri, unde exista indicii ca a avut avere, nu se gasesc venituri sau bunuri urmaribile; cand, potrivit legii, debitorul persoana juridica isi inceteaza existenta si au ramas neachitate obligatii fiscale. Pentru creantele fiscale ale debitorilor declarati in stare de insolvabilitate, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata. In cazurile in care se constata ca debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmaribile dupa declararea starii de insolvabilitate, organele de executare vor lua masurile necesare de redebitare a sumelor si de executare silita. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau faliment Organul de executare este obligat ca pentru creantele fiscale datorate de comercianti, societati comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugaresti sau persoane fizice sa ceara instantelor judecatoresti competente inceperea procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului, in conditiile legii. Cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului se vor inainta instantelor judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni. Anularea creantelor fiscale (1) ln cazuri exceptional, pentru motive temeinice, Guvernul, respectiv autoritatile deliberative la nivel local, prin hotarare, pot aproba anularea unor creante fiscale. (2) In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii

silite, conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin posta sunt suportate de organul fiscal. (3) Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 100.000 lei, se anuleaza. Anual, prin hotarare a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate. (4) In cazul creantelor fiscale datorate bugetelor locale, suma prevazuta la alin.(3) reprezinta limita maxima pana la care, prin hotarare, autoritatile deliberative pot stabili plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate

3.3.Plata propriu zisa a veniturilor bugetare/Incasarea veniturilor bugetare

Raspunderea realizarii efective a veniturilor bugetare revine, in principal institutiilor desemnate cu administrarea bugetelor publice dintre care se detaseaza, prin volumul de lucrari si operatiuni Ministerul Finantelor Publice si unitatile sale din teritoriu. In structura organizatorica a acestui minister se gaseste si institutia financiar bancara, la care se consemneaza efectiv incasarea veniturilor pentru toate bugetele publice (executii de casa a acestora) si anume Trezoreria Finantelor Publice. Veniturile bugetare se incaseaza in conturile Trezoreriei Finantelor Publice prin: virarea dispusa de persoanele juridice (agenti economici si institutii publice); plata in numerar, direct, la casieriile unitatilor operative ale trezoreriei precum si incasarea prin agenti fiscali. Incasarea, evidenta si urmarirea veniturilor se realizeaza pe componentele sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public in parte). In cadrul acestora, evidenta este organizata pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare (capitole si subcapitole) si pe categorii de platitori (persoane juridice si persoane fizice). Persoanele juridice folosesc in plata veniturilor bugetare urmatoarele modalitati: depunerea la casieria trezoreriei a sumelor in numerar;

 dispozitii de plata (generale si specifice) prin care bancile comerciale sau trezoreria (in cazul institutiei publice) vireaza sumele datorate in conturile bugetare. Contribuabilii persoane fizice varsa impozitele si taxele datorate pe baza comunicarii organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv prin casieria trezoreriei care este organizata in acest scop. In mod concret, acestia prezinta compartimentului de control a veniturilor instiintarile de plata primite de la organele fiscale insotite, eventual, si de alte documente prevazute de procedura de incasare (chitante de plata din perioadele precedente, declaratii de depunere ale organelor fiscale, procese verbale de contraventii). Contribuabilii pot solicita amanarea sau esalonarea la plata a unor obligatii bugetare printr-o solicitare scrisa adresata organelor fiscale care au obligatia, intr-un anumit termen sa se pronunte. In cazul rezolvarii favorabile, aprobarea de esalonare si amanrea la plata se comunica trezoreriei de catre compartimentele de urmarire fiscala. Pentru sumele respective nu se percep majorari de intarziere la plata privind perioada aprobata. Contribuabilii pot solicita, in cazul unor sume varsate intr-un cuantum mai mare decat cel cuvenit ca acestea sa fie trecute in contul alter obligatii bugetare datorate. 3.3.Incasarea veniturilor bugetare/Plata propriu zisa a veniturilor bugetare Datorita rolului pe care-1 ocupa trezoreria in sistemul fiscal actual, adica acela de casier al sectorului public, incasarea efectiva a veniturilor bugetare se efectueaza prin sistemul centralizat de trezorerii. Conform legii finantelor publice, veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetului trezoreriei statului, bugetelor institutiilor publice autonome, bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetului fondurilor externe nerambursabile in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte. Cea mai mare parte a resurselor financiare publice, deci a veniturilor bugetare, este formata din veniturile cu caracter fiscal.

Alte tipuri de resurse financiare publice sunt: de trezorerie - utilizate pentru acoperirea temporara a deficitului curent al bugetului de stat; din imprumuturi publice prin constituirea de depozite la vedere si la termen pentru persoane fizice si juridice; emisiunea baneasca fara acoperire - mijloc de finantare a deficitului bugetar cu efecte greu de estimat dar in principal negative. Conform clasificatiei din legea bugetului de stat, principalele categorii de resurse publice sunt: Resursele bugetului de stat: Venituri curente a) venituri fiscale: impozite directe impozitul pe profit impozitul pe salarii si venit cote si sume defalcate din impozitul pe venit alte impozite directe contributii impozite indirecte, taxa pe valoarea adaugata sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata accize taxe vamale alte impozite indirecte b) venituri nefiscale Venituri din capital Varsaminte din profitul net al RA Varsaminte de la institutiile publice Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate Varsaminte din profitul net al BNR Resursele bugetului asigurarilor sociale sunt: Venituri fiscale Contributia pentru asigurarile sociale Alte contributii Subventii primite din bugetul de stat

Venituri nefiscale Resursele bugetelor locale Venituri fiscale Venituri curente: impozitul pe profit, impozite si taxe de la populatie, impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice, taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice, impozitul pe spectacole, impozitul pe venitul agricol, venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii, alte impozite directe si indirecte. Venituri nefiscale Venituri din profitul net al RA Alte venituri de la institutii publice Venituri din capital: venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, venituri din vanzarea locuintelor din fondul statului. Venituri cu destinatie speciala: taxe speciale, venituri din fonduri pentru drumurile publice, venituri din fondul de interventie. Prelevari din bugetul de stat Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale Transferuri cu destinatie specials de la bugetul de stat. Subventii Imprumuturi Imprumuturi din fondul de rulment Resursele fondurilor speciale Mentionam ca fondurile speciale au in vedere conrributii si impozite indirecte: - contributia la fondul pentru plata ajutorului de somaj; - incasari din comisionul vamal; - taxa pentru drumuri; - contributia pentru pensia suplimentara; - venituri nefiscale definite in raport cu destinatia fiecarui fond. Executia de casa a veniturilor bugetare se poate realiza datorita evidentei care este tinuta in cadrul administratiilor fiscale si circumscriptiilor fiscale care au baze de date cu obligatiile de plata a contribuabililor. In cadrul trezoreriilor arondate administratiilor financiare sau perceptiilor, se obtin informatiile cu platile efective efectuate de contribuabili. In acest fel se unesc cele doua componente: prognoza si realizarea.

Partea de prognoza si evidenta se poate realiza datorita evidentei care este tinuta in cadrul administratiilor fiscale si circumscriptiilor fiscale care au baze de date cu obligatiile de plata a contribuabililor. Partea de realizare se evidentiaza in cadrul trezoreriei de unde se obtin informatiile cu platile efective efectuate de catre fiecare contribuabil. In principal se au in vedere urmatoarele componente: ramasite si plusuri din anii precedenti - obligatiile neachitate sau plusurile pe feluri de obligatii constituind prima inregistrare in evidentele nominale pe anul urmator; eventuale reduceri, majorari, penalizari si amenzi; rolul fiscal - evidenta nominala a contribuabililor care sunt luati in evidenta ca platitori de impozite si taxe; debitul fiscal - obligatia de plata calculata conform normelor in vigoare si cu baza legala, declaratiilor sau conform actelor constatatoare (procese verbale de impunere); termenul de plata - data pana la care un impozit poate fi achitat fara alte componente. Dupa termenul de plata al obligatiei, de obicei se calculeaza majorari sau penalizari, eventual se stabilesc amenzi. Evidenta se tine pe platitor in cadrul Serviciului incasarea si evidenta veniturilor unde se intocmeste: Fisa Platitorului de unde se obtin toate datele referitoare la o Persoana fizica sau juridica. Aceasta evidenta este sistematic confruntata cu evidenta organului fiscal. Acest sistem este bazat in primul rand pe faptul ca fiecare unitate sau contribuabil este individualizat printrun cod: Codul Fiscal, Codul Unic de Inregistrare sau Codul Numeric Personal pentru persoanele fizice. Avantajul este ca in cadrul sistemului se intocmeste zilnic balanta analitica de verificare la nivel centralizat putandu-se sti la sfarsitul zilei defalcarea sumelor pe tipuri de bugete si pe platitor asigurandu-se astfel executia veniturilor pentru toate bugetele. Derularea executiei de casa se realizeaza prin circuitul documentelor. In calitatea sa de casier, Trezoreria incaseaza veniturile tuturor bugetelor atat prin numerar cat si prin virament. Datorita unicitatii la nivelul Romaniei a planului de conturi elaborat de Ministerul de Finante, se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei statului fiecare incasare pe surse de venituri dar si pe platitor, realizandu-se astfel unirea celor doua programe VENISTREZOR., putandu-se obtine informatii intr-un mod rapid, eficient si sigur.

3.4. Fluxuri informaionale generate de realizarea veniturilor bugetare