Facultatea de Geografie si Geologie Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Cavernometria

Moldovanu Alin Geochimie,an 2,grupa C

Cuprins

Introducere Descrierea aparaturii si a metodei Identificarea limitelor geologice Identificarea fracturilor Investigarea filtrelor si a coloanelor Concluzii

.3 .4 .5 .8 11 .13

1. Introducere

Problemele care pot aparea la interpretarea diagrafiei geofizice, executata pentru forajele de apa, sunt solutionate, de obicei, de interpretatori autorizati, care se afla la distanta fata de sonda, furniznd raspunsurile, n cel mai bun caz la cteva zile de la nregistrarea curbelor. n aceasta situatie apare ca evidenta necesitatea furnizarii unor raspunsuri imediate, de catre hidrogeologul de sonda care trebuie, pe ct posibil, sa aiba si cunostinte de geofizica. n aceasta idee, acest articol si propune sa furnizeze cteva indicii de interpretare a unei curbe foarte simple, cavernometria, att hidrogeologului ct si geofizicianului, operator sau interpretator.

Mai mult dect att, cavernometria este o masuratoare simpla si nu neaparat foarte scumpa, n contextul general al masuratorilor de geofizica de sonda. n santier, este bine ca hidrogeologul sau inginerul de foraj sa ceara nregistrarea diagrafiilor de care are nevoie si sa nu lase la latitudinea societatii de geofizica nregistrarea, pentru investigarea forajului hidrogeologic, a unor curbe elaborate si scumpe, cnd de cele mai multe ori o cavernometrie nsotita de un electric si un PS pot furniza informatii pretioase.

n cazul cmpurilor mari de foraje se poate proceda la nregistrarea diagrafiei geofizice complexe pentru forajele de explorare sau pentru alte cteva foraje judicios alese sau raspndite uniform n cadrul perimetrului, pentru toate celelalte foraje putndu-se executa
3

doar masuratori de cavernometrie, n felul acesta realizndu-se economii materiale si de timp importante.

2. Descrierea aparaturii si a metodei

Cavernometrul (sau caliper dupa cum este denumit n literatura anglo-ameri-cana), este un instrument folosit n practica geofizicii de sonda pentru masurarea diametrului n foraje, att pe gaura libera ct si n tubaje. Cunoscnd diametrul, cu aparatura moderna, care este complet digitala, se calculeaza imediat volumul gaurii, care apare pe acelasi grafic, sincron, cu diagrama de cavernometrie. Importanta calcularii volumului gaurii de sonda apare ca evidenta n activitatea de foraj, mai ales la calculul volumelor de materiale care de obicei se introduc n spatiul inelar dintre burlane sau filtre si gaura libera (ciment, pietris margaritar, bentonita, etc).

Diagrama de cavernometrie se mai foloseste la diferentierea formatiunilor mai tari fata de cele moi, la localizarea fisurilor, fracturilor, cavernelor, la inspectarea coloanelor oarbe sau filtrante, ca locator de mufe sau pentru identificarea eventualelor sparturi si deformari ale acestor coloane, de asemenea folosindu-se la calcule de compensare pentru alte masuratori geofizice care pot fi influentate de diametrul gaurii de sonda (rezistivitate, porozitate, densitate, etc).

Cavernometrul este un instrument relativ simplu, putnd avea un numar variabil de brate, n functie de necesitatile pentru care este proiectat. Foarte uzual este cavernometrul cu trei brate, care se misca mpreuna, n functie de variatiile de diametru ale putului. Miscarea bratelor este transmisa unui potentiometru din interiorul electrodei, care transforma diferentele de diametru identificate de brate n diferente de potential, prelucrate de un
4

microprocesor si transmise computerului de la suprafata. Instrumentul se calibreaza, citirile de diametru putndu-se realiza n inch sau milimetri. De asemenea nchiderea si deschiderea bratelor se actioneaza de la suprafata, permitnd lansarea electrodei la talpa cu bratele nchise, deschiderea acestora pentru nregistrare si realizarea de repetari.

n afara de cavernometrul cu trei brate se mai foloseste si acela cu patru brate, care este un instrument care are practic doua cavernometre n aceeasi electroda, avnd doua perechi ortogonale de brate, cele doua brate ale fiecarei perechi miscndu-se mpreuna, dar fiecare pereche de brate, notate de obicei perechea X si perechea Y se misca independent una fata de alta si actioneaza doi potentiometri diferiti, n acest fel putndu-se pune n evidenta excentricitatea gaurii de sonda.

Cavernometria este ntotdeauna prima operatie n suita de masuratori geofizice, pentru a controla integritatea si diametrul forajului nainte de a lansa instrumente mai complicate si mai scumpe sau electrode care au atasate surse radioactive. nregistrarea propriuzisa se face totdeauna de jos n sus, altfel este greu de presupus ca electroda se duce la talpa cu bratele deschise, putndu-se ntepeni n orice moment.

3. Identificarea limitelor geologice

n anumite situatii, stiva de roci, datorita diferentelor de tarie si competenta, se caverneaza n mod diferit n momentul penetrarii ei de catre sapa de foraj. Daca pachetele de roci, cu proprietati diferite apartin orizonturilor stratigrafice diferite, limitele acestora se pot pune n evidenta numai cu ajutorul cavernometriei. Acest fapt este ilustrat n Figura 1, unde ntr-o suita de trei foraje, dispuse linear, la 1.5km unul de altul, formatiunile cretacice alcatuite din marne si argile moi sunt evident cavernate pe cnd gresiile cuartoase cambrian-ordoviciene, apartinnd Formatiunii de Hashouna si care cantoneaza acviferul productiv, fiind mai tari, nu se caverneaza, diagrama de cavernometrie, pentru acestea, aparnd aproape rectilinie, situnduse n jurul valorii de 24 inch, care de altfel este diametrul sapei.
5

Figura 1 Identificarea limitei geologice Cretacic-Cambrian Ordovician,pe diagram de cavernometrie,in trei foraje difetite(F 278,F279 SI F280)

Limita geologica este situata n jur de 162m si din moment ce Cretacicul poate cantona acvifere locale, cu ape sarate, ce pot contamina acviferul productiv, se va izola prin tubare. Este de remarcat structura quasi-orizontala din aceasta zona, limita geologica situnduse la aceeasi adncime n cele trei puturi (F 278, F 279, F 280), desi ntre ele sunt 1.5km. Sensibilitatea curbei de cavernometrie a fost aleasa ntre 10 si 40 inch, iar curbele au fost nregistrate cu cavernometrul de 3 brate, dar cu instrumente diferite, de aceea n F 278 dechiderea maxima a bratelor este de aproape 40 inch pe cnd n F 280 este de doar 35 inch.

Astfel de aluri particulare ale anumitor curbe, functioneaza ca repere geofizice inconfundabile si foarte usor de observat, odata ce a fost identificata semnificatia acestora. Astfel de repere geofizice sunt frecvent ntlnite si pe diagrafii realizate n Romnia, pe curbele de rezistivitate de data aceasta, folosite la identificarea anumitor strate de carbune, att n Valea Jiului ct si n Bazinul Olteniei.

Realizarea Figurii1 a avut la baza datele nregistrate la sonda cu echipament si software de tip Robertson Geologging. Aceasta firma de echipament geofizic de sonda, proiectat pentru substante solide sau hidro, se gaseste n Marea Britanie. Softul n care se lucreaza pe teren este numit PCL2 (Personal Computer Logging), si desi opereaza sub DOS, n felul acesta nefiind foarte prietenos, este un soft puternic, care permite o serie ntreaga de facilitati la nregistrare si la prelucrarea primara a datelor.

4. Identificarea fracturilor

Pentru exemplificarea celor ce vor fi enuntate n acest paragraf se vor face referiri la Figura2, care a fost realizata prin suprapunerea a doua curbe de cavernometrie, nregistrate n acelasi foraj (F 358), cu cavernometrul cu 4 brate, prima nregistrare fiind facuta dupa aerlift si cea de-a doua dupa testarea realizata cu pompa submersibila. De fiecare data s-a calculat si volumul, care apare, de asemenea pe diagrama. Desigur, fiind vorba de cavernometrul cu 4 brate, fiecare pereche de brate este notata X si Y, deci practic pe diagrama, n afara de curbele de volum care sunt distincte, apar 4 curbe, cumva suprapuse, doua (caverno X si Y) nregistrate, dupa cum am mai spus, dupa aerfilt si celelalte doua, dupa pompa submersibila. n acest foraj, ca si n multe altele din perimetrul considerat, sectiunea productiva a putului, sapata n gresii cuartoase consolidate, nu se tubeaza si nu se echipeaza cu filtre.

S-a preferat aceasta prezentare grafica, prin suprapunerea celor doua cavernometrii si nu prin alaturarea lor, de exemplu, pentru a pune n evidenta micile diferente care apar si care sunt determinate de trasee diferite pe care le iau bratele cavernometrului pe peretii gaurii sau de modificari generate n timpul pomparii. Cele doua perechi de brate ale cavernometrului urmeaza trasee care nu se suprapun ceea ce arata ca gaura este excentrica, sectiunea orizontala fiind elipsoidala. De asemenea, zonele cuprinse n interiorul diagramei, au intensitati de culoare diferite, dupa cum cele doua perechi de brate, la prima si la a doua nregistrare au urmat acelasi traseu, sau perechea X a urmat traseul perechii Y si invers, sau traseele au fost complet diferite.

Figura 2 Identificarea fracturilor pe care are loc afluxul de apa,realizata prin masuratori cu cavernometrul cu 4 brate,atat dupa airlift cat si dupa testarea hidrologica realizata cu pompa submersibila

Zonele de fractura se individualizeaza n jurul adncimilor de 270, 342, 362 si 413m. La partea superioara a diagramei, ntre 257 si 259m, se observa o zona rectilinie, n jurul valorii de 16 inch, (la portiunea inferioara a coloanei de GRP, nca vizibila la adncimea de 260m) cu aspect pseudo-cavernos. Afluxul de apa n foraj se face cu precadere prin zonele de fractura, dupa cum au aratat testele hidrogeologice de pompare si dupa cum s-a pus n evidenta si prin masuratori geofizice realizate cu flow-metrul (instrument capabil sa detecteze curgerea de apa n foraje).

Trebuie subliniat faptul ca datorita omogenitatii litologice a stivei de gresii cuartoase n zona productiva, celelalte masuratori geofizice, dar mai ales rezistivitatea, porozitatea dar si gamma natural nu releva prea multe aspecte concrete, n acest fel cavernometria devenind curba de baza pentru informatii legate de hidrogeologie. Astfel, pentru puturile n care a fost necesara instalarea filtrelor, pozitionarea acestora s-a facut mai ales tinnd cont de zonele de fractura identificate pe curba de cavernometrie.

Cele doua curbe de volum, care pornesc de la zero la talpa si cresc progresiv pna n jurul valorii de 30m3, desi pornesc mpreuna, pna la urma ajung sa aiba o mica diferenta de 0.3m3, generata de modificarile induse n timpul pomparii cu pompa submersibila, care desi cel putin teoretic nu ar mai trebui sa scoata nisip, n practica cantitatile de nisip evacuate sau care cad la talpa sunt notabile, determinnd n acest fel si cresterea de volum mentionata.

Trebuie spus ca realizarea Figurii 2 a fost posibila cu un software specific pentru interpretari si prezentari de masuratori geofizice numit WellCAD, un soft versatil si foarte puternic, cu extrem de multe facilitati, care accepta importul de date din PCL2 sau alte aplicatii, ca fisiere ASCII si care desigur opereaza sub Windows. WellCAD-ul se poate copia de pe Internet, dar din pacate, pentru a lucra are nevoie de un dongle (o protectie pentru soft care se ataseaza la portul paralel, care se livreaza de catre proiectant, contra cost). Desigur, exista si versiunea Demo, dar care nu permite salvarea si printarea diagrafiilor.

10

5. Investigarea filtrelor si coloanelor

Pentru investigarea filtrelor si coloanelor n forajul hidrogeologic, cele mai sigure si moderne metode sunt cele optice, de tipul televiziunii n foraje (CCTv - Close Circuit Television). Dar aceste metode sunt scumpe, aparatura este delicata si nu la ndemna oricui. n aceasta situatie cele mai facile metode de invesigare a coloanelor oarbe sau filtrante ramn masuratorile de cavernometrie. n Figura 3 sunt reliefate doua exemple de cavernometrie n filtre. n partea stnga a figurii este prezentata o cavernometrie realizata n coloana de GRP de 16 inch, unde pe lnga burlane oarbe, care apar netede pe diagrama, sunt si filtre obtinute prin perforarea materialului plastic ce alcatuieste coloana. Acestea apar pe diagrama zimtuite, ca niste dinti de ferastrau. Fiecare bucata de GRP, oarba sau filtranta are n jur de 5 metri lungime, ntre ele fiind perfect vizibile mufele (308.8, 314.3, 320.0, 325.7m etc). Pentru ca toate aceste detalii sa fie vizibile pe diagrama, att scara verticala dar mai ales sensibilitatea (scara orizontala), trebuiesc mult amplificate. Aceasta cavernometrie a fost realizata cu cavernometrul de 3 brate, n putul 171. Spre deosebire de aceasta, n putul 359, (partea dreapta a Fig. 3), s-a realizat o cavernometrie de 4 brate, (caverno X si Y), n filtre Johnson de 8 5/8 inch, manufacturate din otel inoxidabil. Se observa ca cele doua perechi de brate ale cavernometrului de 4 brate, calca pe aceeasi urma, cu toata sensibilitatea marita, (5-10 inch), cum este si normal, coloana filtranta fiind circulara, n felul acesta orice ovalizare accidentala putnd fi pusa n evidenta. Si pe aceasta diagrama se observa cum cavernometrul a functionat ca locator de mufe (de obicei mufele coloanelor fiind puse n evidenta prin carotaj magnetic), acestea aparnd clar la 306.4, 324.4, 330.4m etc. ntre 312.0 si 319.0m este un burlan orb, al carui diametru este putin mai mare (0.5 inch), dect al tuturor celorlalte bucati, care apar n figura si care sunt filtre. De fiecare data n spatele coloanei filtrante se introduce pietris margaritar, iar la partea superioara aceasta se cimenteaza.

n acelasi timp cu investigarea coloanelor, la acelasi mars se face si un control de talpa pentru a fi identificate eventuale cantitati de sediment care ar putea proveni din timpul pomparii si care ar putea obtura partea inferioara a coloanelor filtrante. Daca sedimentul apare, situatie de altfel frecvent ntlnita, el trebuie ndepartat prin introducerea garnituirii de foraj pentru aerlift.
11

Figura 3- Investigarea filtrelor de GPR,realizata cu cavernometrul cu 3 brate(stanga) si a filtrelor Johnson,realizata cu cavernometrul cu 4 brate(dreapta)

12

6. Concluzii

Dupa cum s-a putut vedea din toata aceasta expunere, desi la o prima vedere cavernometria poate parea o metoda banala, la marginea metodelor geofizice, ea se dovedeste totusi extrem de utila n multe situatii n forajul hidrogeologic. Datorita diferentelor de tarie ale stivelor de roci, sub actiunea sapei de foraj, diferite pachete de roci se pot caverna n mod diferit, iar daca ele apartin orizonturilor stratigrafice diferite, limitele acestora se pot pune foarte usor n evidenta cu ajutorul cavernometriei, mai mult dect att, se pot stabili repere geofizice pe diagrama, cu ajutorul carora limitele geologice se pot pune usor n evidenta si n forajele ulterioare, stiindu-se exact cum sa se ntocmeasca programul de tubare si cimentare.

Identificarea fracturilor si a fisurilor este o alta aplicatie directa a cavernometriei, iar cnd pe aceste fracturi are loc afluxul de apa n foraj, punerea lor n evidenta este cu att mai importanta, att atunci cnd gaura ramne libera, ct si atunci cnd se echipeaza cu filtre, desigur filtrele fiind, cu precadere, amplasate n dreptul fracturilor.

Cavernometrul se mai foloseste cu succes si la investigarea coloanelor de orice fel att oarbe, ct si filtrante, pundu-se n evidenta eventuale imperfectiuni ale acestora, totodata putnd fi folosit si ca locator de mufe.

Deci cavernometria si are rolul sau distinct n cadrul masuratorilor geofizice, furniznd informatii pretioase pentru forajul hidrogeologic, este o metoda ieftina si nesofisticata, fiind nregistrata separat, daca este cazul sau la inaugurarea sesiunii de masuratori geofizice, fiind interpretata de sine statator, sau contribuind, prin calcule de compensare, la interpretarea altor curbe.

13